M6: MENIURI PENTRU DIETE ȘI EVENIMENTE SPECIALE – CDL

Regimul alimentar în bolile aparatului digestiv

Bolile aparatului digestiv sunt afecțiunile care interesează unul sau mai multe segmente ale
acestuia:
- Dispepsii gastrice
- Gastrite
- Ulcer gastro-duodenal

1. Dispepsia funcțională reprezintă o suferință funcțională (nu are substrat organic) caracterizată
printr-o simptomatologie localizată în abdomenul superior și având ca și manifestări durerile
epigastrice, plenitudinea, balonarea sau disconfortul.
2. Boala de reflux gastro-esofagian (BRGE) reprezintă totalitatea simptomelor produse de
refluxul conţinutului gastric în esofag.
3. Gastritele sunt afecţiuni inflamatorii difuze ale mucoasei gastrice. Ele pot avea un caracter acut
sau cronic. Cele acute apar în contextul unor agresiuni ocazinale, uneori recurenţiale asupra mucoasei
gastrice, pecând cele cronice se instalează fir în continuarea celor acute (dacă acestea nu au fost
vindecate), fie în mod insidios în condiţiile unei predispoziţii ereditare, dacă se instalează agresiuni gastrice
repetate sau prelungite.
Gastritele pot fi de mai multe tipuri:
- acute survin îndeosebi după: agresiuni alimentare (prin masticaţie incompletă, abuz de vegetale
cu conţinut de fibre groase, ingestia exagerată de alcool, consumul de produse prea reci sau
prea fierbinţi, abuzuri ocazionale de condimente sau grăsimi prăjite la cei cu o sensibilitate
gastrică particulară etc.).
- infecţioase (în contextul unei viroze respiratorii, hepatitei epidemice, virozelor herpetice, zona
zoster, toxiinfecţiilor alimentare, infecţiilor generale, infecţiilor bucodentare, supuraţiilor
bronhopulmonare etc. – agresiunea asupra mucoasei gastrice se face fie prin acţiunea locală a
agenţilor infecţioşi sau toxinelor acestora, fie prin antrenarea lor de circulaţia sanguină de la
focarul infectat şi transportul la peretele gastric unde îşi exercită efectele nocive);
- chimice (medicamente, substanţe toxice, acidocetoze, reflux duodenogastric etc.)
- alergice (sensibilizare la unele alimente sau medicamente).
4. Ulcerul reprezintă leziuni ale gasterului sau duodenului și se caracterizează prin pusee
dureroase (dureri puternice) la nivelul organului afectat, imposibilitatea de a se hrăni etc.
Ulcerul gastric (UG) şi ulcerul duodenal (UD) reprezintă întreruperi circumscrise, unice sau
multiple ale continuităţii peretelui gastric sau duodenal.

DIETOTERAPIA DISPEPSIILOR GASTRICE presupune anumite reguli:

- ca regulă generală, se va avea în vedere suprimarea fumatului, alcoolului, condimentelor.
- bolnavul va mânca la ore regulate, nu se va grăbi la masă, va rămâne în repaus după masă
circa o oră, cu o compresă călduţă pe abdomen.
Alimentele permise:
o carnea de vacă, de viţel, de pasăre bine fiartă sau bine friptă, supele de carne (acestea din
urmă fiind excitosecretorii vor fi indicate numai în formele hipoacide sau hipostenice);
o ouăle fierte moi
o peştele slab (ştiucă, şalău, biban etc);
o laptele preparat cu fidea, cu tăiţei, cu griş, brânză de vaci, brânză telemea desărată
o pâinea albă veche de o zi (sau chiar prăjită în forme de hiposecreţie);
o legumele se dau gătite „a la grecque” sau sub formă de pireuri;
o fructele coapte la cuptor (mere, pere) sau sub formă de pireuri şi compot neîndulcit;
o untul şi uleiul (în cantitate obişnuită, nu însă sub formă de alimente prăjite în unt sau ulei)
 o ceaiul după fiecare masă,
Se vor evita alimentele preparate nedietetic:
o rântaş, sosuri, ceapă prăjită, cartofi prăjiţi, maioneză etc.
o legumele tari (ceapa, usturoiul, castraveţii)
o legumele boabe (mazărea, lintea, fasolea)
o carnea grasă de porc sau de vânat, mezelurile
o untura
o conservele nedietetice
o brânzeturile nefermentate
o ouăle tari
o zarzavaturile şi fructele crude
o dulciurile concentrate.

DIETOTERAPIA GASTRITELOR:
Principii ce trebuie respectate:
- evitatea unui regim monoton
- eliminarea/ evitarea a tot ce este dăunător gastritei, atât prin alimentul ca atare, cât şi prin modul
de preparare culinară a acestuia
- recomandarea unui regim mai larg, apropiat de obiceiurile alimentare ale pacientului, preparat
dietetic şi servit într-o formă cât mai apetisantă face ca el să fie acceptat şi urmat fără greutate
de majoritatea bolnavilor
- mesele se recomandă a fi luate totdeauna la aceeaşi oră, să fie puţin mai abundente şi mai
frecvente (4-5 mese pe zi)
- evitându-se unui volum mare de alimente la mese, se protejează stomacul de un efort digestiv
suplimentar, care ar favoriza în timp decompensarea sa secretorie şi motorie.
- respectarea anumitor norme elementare de alimentare
- menţinerea unei stări de linişte şi calm în timpul mesei, evitarea lecturii sau privirea la televizor ,
cât şi discuţiile în contradictoriu care ar putea să modifice reflexele secretorii.
INTERDICȚII:
o fumatul (în cazul în care nu este cu putinţă se va reduce cât mai mult),
o băuturile alcoolice
o condimentele deosebit de iritante pentru stomac (piper, ardei iute, muştar etc.)
o alimentele tari bogate în celuloză grosolană (ridichi, fasole boabe, mazăre boabe, ceapă
uscată, usturoi, fructe cu coajă şi sâmburi, pâine neagră etc)
o carnea provenită de la animale bătrâne şi insuficient de fiartă sau friptă, cât şi carnea bogată
în cartilaje, tendoane şi aponevroze. V egetalele cu celuloză dură, cât şi cărnurile
menţionate agresionează mecanic mucoasa gastrică şi impun totodată un efect digestiv
crescut.
o alimentele prea concentrate în sare şi zahăr care sunt, de asemenea, irtante pentru
mucoasa gastrică.
o consumul produselor prea fierbinţi sau prea reci este proscris.
o o temperatură peste 500 Celsius congestionează mucoasa gastrică iar cele prea scăzute
modifică circulaţia locală.

Pentru a diminua travaliul stomacului în condiţiile existenţei inflamaţiei mucoasei acestuia, este
necesar ca produsele alimentare să stagneze cât mai puţin în cavitatea gastrică.
În selecţia alimentelor se ţine cont de următoarele aspecte:
- alimentele solide părăsesc stomacul cel mai greu (staţioneză vreme îndelungată sâmburii,
celuloza, cojile rău mestecate, fragmentele alimentare mari, produsele bogate în ţesut
conjunctiv);
 - asocierea alimentelor lichide cu cele solide face ca evacuarea prioritară să o aibă lichidele
care accelerează prin fluidifiere şi tranzitul pentru cele solide: grăsimile prelungesc durata de
stagnare a alimentelor în stomac;
- amestecul grăsimi-proteine are o acţiune mai pronunţată de încetinire a tranzitului decât
amestecul grăsimi-glucide;
- zahărul întârzie evacuarea gastrică, mai ales când este administrat la sfârşitul mesei (la fel
acţionează şi alimentele bogate în glucide de tipul amidonului – conţinut în cereale, fâinoase –
administrate după grăsimi şi proteine);
- durata evacuării gastrice a alimentelor din stomac
o este mai scurtă pentru fiecare aliment luat în parte decât, dacă se continuă două sau mai
multe alimente;
o este mai rapidă cu cât alimentele ingerate au o temperatură mai apropiată de cea a corpului
o este mai rapidă în repaus fizic decât în timpul unui efort;
- poziţia optimă pentru golirea rapidă a stomacului este decubitul lateral drept.

DIETA ÎN GASTRITELE ACUTE

În primele 24-48 de ore de la declanşarea bolii se suspendă alimentaţia orală pentru a pune
stomacul în repaus.
Se permite doar consumul de apă fiartă şi răcită, infuzii de muşeţel, mentă, sunătoare, în
cantităţi limitate, întrucât chiar şi acestea pot stimula uşor secreţia gastrică.
Dacă toleranţa diegstivă nu o permite, se întrerupe administrarea orală a lichidelor recurgându-
se la hidratarea pe cale parenterală (în scopul acoperirii pierderilor lichidiene obişnuite, cât şi pe cele
provenite din vărsături).
După 1-2 zile, în eventualitatea în care a dispărut senzaţia de greaţă şi vărsăturile, se reia
treptat alimentaţia orală.
Preparatele nutritive se servesc la temperatura camerei.
Se începe cu supe de zarzavat limpezi sau cu puţin orez, administrate în doze mici (100ml/oră),
care se cresc ulterior progresiv.
Se adaugă, treptat, brânza de vaci sau caş proaspăt, făinoase cu apă şi lapte, pâine albă
veche, gelatină de iaurt sau suc de fructe, budinci, sufleuri cu brânză de vaci, carne tocată şi fiartă (pornind
de la apă clocotită).
După masă bolnavul se va culca în pat preferabil lateral dreapta cu o compresă călduţă pe
abdomen.
Se recomandă ca după fiecare masă bolnavul să bea un ceai de mentă sau de muşeţel. Acest
regim se ţine maximum 8-10 zile, după care se trece treptat la o alimentaţie normală evitându-se în
continuare alimentele iritante şi greu digerabile. Se va avea în vedere particularităţile nutritive ale fiecărui
individ, preferinţele culinare şi starea de igienă a alimentelor.

DIETA ÎN GASTRITELE CRONICE

Se adaptează condiţiilor create de secreţia hipoacidă a stomacului. Fumatul este cu desăvârşire
interzis. Trebuie ţinut cont că glucidele fermenteză cu uşurinţă, că proteinele se digeră cu întârziere şi că
grăsimile sunt greu tolerate.
Alimentaţia va fi cât mai variată şi se va adapta obiceiurilor culinare ale bolnavului.
Alimente interzise: carnea grasă sau carnea de vânat, mezelurile grase şi condimentele,
conservele nedietetice, moluştele, slănina, legume tari, bogate în celuloză (ceapa, castraveţii, ţelina,
ridichiile, lintea, fasolea, mazărea, bamele), alimentele prăjite în grăsime, sosurile cu rântaşuri, dulciurile (în
special bomboanele, prăjiturile de cofetărie, dulceaţa, siropurile concentrate), condimentele (ardei, usturoi,
piper, muştar), băuturile iritante (ceaiul tare, cafeaua, alcoolul), alimentele prea sărate.
Pâinea prospătă este greu suportată, întrucât sucurile gastrice reduse catitativ şi calitativ o pătrund
cu dificultate. Pâinea integrală din cauza conţinutului crescut de celuloză.
Laptele dulce este greu suportat de bolnav. Asocierea cu făinoasele îl face tolerabil digestiv.
Smântâna este greu tolerată.
 Ouăle sunt greu suportate ca atare (atât fierte moi sau tari).
Sucul de varză şi de castraveţi (mai excitante) nu sunt suportate de toţi bolnavii.
Fructele uscate şi cele oleaginoase (nuci, alune, migdale) sunt interzise, din cauza conţinutului
crescut de fibre şi de grăsimi.
Dulciurile sunt greu suportabile, glucoza şi fructoza concentrată producând arsuri.

Alimente permise: supele de carne, borşurile, supele-creme (sunt uşor digerabile şi stimulează
secreţia acidă a stomacului), carnea de vacă, pasăre sau viţel (fiartă sau friptă, dar numai tocată), peştele
slab (fiert, fript sau copt în pergament).
Întrucât glucidele concentrate fermentează cu uşurinţă, se preferă ca sursă de hidraţi de carbon
îndeosebi orezul, grişul, pastele făinoase.
Fulgii de ovăz sunt de asemenea, bine toleraţi.
Derivate ca iaurt, lapte acidulat, chefir care nu au lactoză, nu provoacă fermentaţii intestinale şi
diaree şi nu inhibă secreţia gastrică. Brânza de vaci este, de asemenea, bine suportată.
Dintre grăsimi untul proaspăt este cel mai bine tolerat când se administrează ca atare sau adăugat
la servirea alimentelor. Se dă în cantităţi mici la fel ca şi untdelemnul.
Ouăle se pot da numai în preparate sau consomitent cu alte alimente: budinci, ochiuri fierte moi în
apă cu spanac etc.
Legumele se permit în raport cu bogăţia lor în celuloză. Se administreză numai fierte sub formă de
pireuri sau în budinci şi sufleuri (spanac, urzici, lobodă, dovlecei, morcovi, cartofi).
Se permit ciorbele şi supele-cremă de legume. Pentru a suplini pierderile de vitamine rezultate din
fierberea legumelor (înafara folosirii apei de fierbere), ca şi în scopul excitării secreţiei gastrice se
recomandă adăugarea la supe sau la mâncăruri a sucurilor de legume crude (morcovi, sfeclă rosie, roşii)
sau a verdeţurilor fiind tocate (mărar, pătrunjel, leuştean).
Fructele bine coapte sunt permise fără coajă şi sâmburi sau sub formă de suc de fructe, gelatină de
suc de fructe, pasate sau ca compoturi nu prea îndulcite.
Se pot da prăjituri cu mere şi brânză, mere coapte, biscuiţi.
Sarea se admite în condiţii moderate pentru proprietăţile sale excitosecretorii asupra secreţiei
gastrice.
Lichidele se administrează, de preferinţă între mese, în cantităţi mici şi la temperatura camerei. La
personale aparent sănătoase se recomandă o ceşcuţă de cafea după masă.

DIETOTERAPIA BOLII ULCEROASE:

Regimul alimentar din boala ulceroasă, altă dată sever, a devenit, prin introducerea
antisecretoriilor potente, mult mai lax. Doar fumatul s-a dovedit a întârzia vindecarea endoscopică a
leziunii ulceroase.
Niciun regim alimentar sau abolirea consumului de cafea nu au dovedit a grăbi vindecarea
ulcerului. Totuși se poate recomanda o dietă care să evite alimentele acide, iuți sau piperate. Excluderea
cafelei în plin puseu dureros poate fi recomandată. La pacienţii cu ulcer activ se va interzice consumul de
aspirină şi corticoizi.
În perioada acută a bolii, consumul de alimente care agresionează mucoasa digestivă din punct
de vedere mecanic, termic sau chimic este daunător şi nu poate fi indiferent bolnavului ce produse nutritive
ingeră.
Dieta antiulceroase conține alimente care sunt excitante slabe ale secreţiei clorhidropeptice:
laptele integral, brânza de vaci, albuşul de ou, soluţiile slab zaharate, amidonul, făină albă, piureul de
legume, supele mucilaginoase, apa, apele minerale alcaline, carne fiartă extractiv
Excitanţii puternici ai secreţiei gastrice, care trebuiesc evitaţi cel puţin în timpul puseului
ulceros acut, alimentele prajite în grăsime, băuturile alcoolice, cafeaua, dulciurile concentrate, supele şi
ciorbele de carne, preparatele pe bază de carne insuficient prelucrată termic, pâinea neagră, pâine prăjită
cât şi unele condimente (boia, ardei iute, usturoi, ceapă, piper), lapte și produse lactate acide
 În alcătuirea regimului este numărul de mese consumate zilnic şi volumul acestora. Cu cât
cantitatea produselor nutritive este mai mare, supraîncărcând stomacul, cu atât răspunsul secretor şi
dinamic al acestuia este mai violent.
Mesele reduse cantitativ nu mai destind puternic pereţii gastrici, şi, implicit, nu mai antrenează o
elaborare abundentă de acid clorhidric. Pe de altă parte, ele nu mai solicită atât de mult funcţia contractilă a
stomacului, contribuind la instalarea unor perioade de repaus mai prelungite, atât de necesare procesului
de vindecare a ulcerului. Refacerea integritaţii mucoasei gastrice sau duodenale presupune o cruţare
mecanică din partea alimentelor consumate.
Unele produse crude, bogate în celuloză, pot avea efect iritant sau abraziv pentru peretele digestiv
în general şi pentru zona ulceroasă în special. Este cazul legumelor şi fructelor consumate cu coajă şi
sâmburi, a pâinii negre, sau a alimentelor bogate în tesut fibros, cum ar fi carnea de vitî bătrână, sau
carnea cu tendoane, cartilaje şi aponevroze.
Nu toate fibrele vegetale alimentare au proprietăţi ulcerogene. Cele fine (naturale sau obţinute prin
preparare termică) au calitaţi protectorii, întrucât absorb pepsina şi acidul clorhidric, împiedicând
exercitarea acţiunii lor corozive.
Efectul iritant al alimentelor se poate exercita prin simplul consum în cantităţi mari a produselor
nutritive la o singură masă. Prinmcontactul dintre mucoasa digestivă, aflată într-o permanentă contracţie şi
conţinutul gastric, pot apărea mici eroziuni care, în lipsa unei refaceri eficiente în timp a mucoasei,
constituie punctul de plecare al leziunilor ulceroase.
Un alt factor de care trebuie să se ţină seama în alcătuirea dietei bolii ulceroase este evitarea
consumului de soluţii zaharoase sau sărate concentrate. Ele irită pereţii cavitaţii gastrice şi determină
producerea de secreţii abundente, în scopul diluării cât mai marcante a soluţiilor digerate.
Acest mecanism compensator are însă şi efecte corozive, prin cantitatea mare de acid clorhidric
eliminată odata cu sucul gastric.
Un alt principiu al dieto-terapiei ulcerului gastric şi duodenal îl reprezintă administrarea alimentelor
la temperaturi cât mai apropiate de cele de confort digestiv. Produsele prea reci sau prea fierbinţi
influenţează şi ele funcţia secretorie şi contractila a stomacului. Când ajung în cavitatea gastrică la
temperaturi mai mari de 500, irită mucoasa stomacului pe care o congestionează. Pe de altă parte,
alimentele prea reci, accelerează peristaltismul gastric şi provoacă tulburări circulatorii locale (scade
capacitatea de apărare împotriva factorilor ulcerogeni).

Temă: la pagina 115 a suportului de curs ”Nutriție și dietetică” aveți prezentată tema ”Alcătuirea
dietei în boala ulceroasă”.
Citiți această prezentare și apoi alcătuiți o dietă pentru o zi pentru un bolnav de ulcer.
Postați această dietă pe Classroom.