Lab 7 Somipp

Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Universitatea Tehnică a Moldovei

Departamentul Ingineria Software și Automatică
RAPORT
Lucrare de laborator Nr.6
Disciplina: Sisteme de operare: mecanisme interne și
principii de proiectare.
Tema: Gestionarea proceselor în SO GNU/Linux.
.
A efectuat: st.gr. TI-181,

Bucataru Augustina
A verificat : lect.univ.
Colesnic V.
Chișinău 2020
Scopul: studierea comenzilor destinate gestionării proceselor, programarea
timpului de start al proceselor, transferul și gestionarea datelor între procese.
Subiecte de pregătire către lucrarea de laborator 6: Explicaţi comenzile –

kill, killall, pidof, pgrep, pkill, nice, renice, at,
tail, sleep, cron, trap. Explicati notiunea de handler..
Noțiuni teoretice.
Comenzi pentru controlul proceselor. Prezentăm unele comenzi utile

(descrierea detaliată a caracteristicilor și a sintaxei comenzilor - man comanda (sau
info comanda)):
 kill – transmite un semnal procesului. Semnalul poate fi un număr sau un

nume simbolic. În mod implicit (fără a specifica semnalul), se transmite
semnalul de terminare a procesului. Identificarea procesului se petrece după
PID. Utilizaţi comanda kill –l şi primiţi o listă a semnalelor de sistem
disponibile în GNU/Linux.
 killall - funcționează în același mod ca și comanda kill, dar pentru
identificarea procesului utilizează un nume simbolic în loc de PID;
 pidof – afişează ID-ul procesului a unui program în execuție;
 pgrep – determină PID-ul proceselor cu caracteristicile specificate (de
exemplu, lansate de un anumit utilizator);
 pkill – trimite un semnal unui grup de procese cu caracteristicile
specificate;
 nice – lansează procesul cu valoarea de prioritate specificată. Reducerea
valorii (creșterea priorității execuției) poate fi inițiată numai de utilizatorul
root;
 renice – modifică prioritate (valoarea) procesului lansat. Reducerea valorii
(creșterea priorității execuției) poate fi inițiată numai de utilizatorul root;
 at – comandă introdusă de la tastatură, care urmează să fie executată ulterior;
 tail - vă permite să depistaţi și afişaţi liniile la sfârșitul fișierului;
 sleep – introduce o pauză în execuţia script-ului;
cron – un daemon care permite execuţia comenzilor la un moment de timp.
cron rulează în background și verifică în permanență
directoarele /etc/cron.daily, /etc/cron.hourly,
/etc/cron.monthly și /etc/cron.weekly pentru a găsi script-urile
adăugate. Comenzile sunt specificate în fișierul /etc/crontab (prin adăugarea de
linii în fișierul crontab sau folosind comanda crontab). Comenzile ce vor fi
executate doar o singură dată sunt adăugate folosind at.
Pentru a deschide fișierul de configurare cron, se va executa comanda:
$ crontab -e
Structura unei linii constă din următoarele câmpuri:

ora
zi-din-lună
cale/către/c
minute
utilizatorul
săptămână
omandă
luna
zi-din-
m h dom mon dow user comand

Unde:
 minute: 0 – 59;
 ora: 0 – 23;
 ziua-din-lună: 0 – 31;
 luna: 1 – 12 (12 == decembrie), sau jan, feb, mar,…;
 ziua-din-săptămână: 0 – 6 (0 == duminica), sau sun, mon, tue, wed, thu, fri,
sat;
 cale/către/comandă: calea către script-ul (comanda) care trebuie să fie
executat.
Exemple de utilizare.
Linia de mai jos execută script-ul backup.sh în fiecare zi a săptămânii la ora 2

dimineața:
0 2 * * * /root/backup.sh
Linia următoare se execută în fiecare zi din două în două ore, începând cu ora
0:23, continuând cu 02:23, 04:23, etc.
23 0-23/2 * * * cale/către/comandă
Pentru cron există 4 operatori:
 asteriscul (*) - specifică toate valorile posibile pentru un câmp; de exemplu,

un * în câmpul oră înseamnă că linia respectivă va fi executată în fiecare oră,
un * în câmpul zi a lunii semnifică execuția în fiecare zi;
 virgula (,) - acest operator specifică o listă de valori; de exemplu, dacă avem
în câmpul zi a lunii 1,5,9,17,23,28, linia respectivă se va executa doar în zilele
specificate din fiecare lună;
 liniuța (-) - acest operator specifică un interval de valori; de exemplu, putem
scrie 1-5 în loc de 1,2,3,4,5;
 separatorul slash (/) - specifică pasul valorilor respective; de exemplu,
cum am avut mai sus 0-23/2, semnifică faptul că linia se va executa din 2 în
două ore; tot la fiecare două ore mai poate fi specificat prin */2; la fiecare 20 de
minute putem specifica dacă trecem în câmpul minute */20.
 Tratarea semnalelor se realizează prin asocierea unei funcții (handler) unui

semnal. Funcția (rutină, handler) reprezintă o secvență de cod, care va fi
apelată în momentul în care procesul recepționează semnalul respectiv.
Semnalele de sistem au handler-ele sale, de obicei. Pentru prelucrarea
semnalului utilizatorului, evident utilizatorul va scrie şi o funcţie ce va prelucra
acest semnal.
 Pentru prelucrarea semnalelor în sh (bash), este utilizată comanda trap:
 trap action signal
 Comanda are doi parametri: acțiunea (action) executată la recepționarea
semnalului și semnalul pentru care va fi efectuată acțiunea specificată. În mod
obișnuit, acțiunea este indicată prin apelarea funcției (cod de script) scrise
anterior apelului.
 Cu comanda trap puteți să schimbați handler-ul pentru unele semnale
de sistem (cu excepția celor ale căror interceptare este interzisă). În acest caz,
handler-ul executat este indicat de argumentul action în comanda
trap.
Realizarea sarcinilor.
1. Creați și executați o singură dată script-ul (în acest script, nu puteți utiliza
operatorul de condiție și operatorii de control a proprietăților și valorilor), care va
încerca să creeze directorul test în directorul home. În cazul în care directorul va fi
creat, script-ul va scrie în fișierul ~/raport un mesaj "catalog test was created
successfully" şi va crea în directorul test un fișier numit
Data_Ora_Lansarii_Scriptului. Apoi, indiferent de rezultatele etapei anterioare,
script-ul trebuie să interogheze, folosind comanda ping, adresa
www.traiasca_moldova.md și în cazul în care host-ul nu este disponibil, adăugați un
mesaj de eroare în fișierul ~/raport (se recomanda - >,>>, ~, date, ||, &&).
2. Modificați script-ul din 1) pentru încă o singură executare peste 2

minute. Controlați conținutul fișierului ~/raport și afișați liniile noi
apărute ( se recomanda – at, tail).

Lab 7 Somipp

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lab 7 Somipp

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lab 7 Somipp

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

A efectuat: st.gr. TI-181,

Subiecte de pregătire către lucrarea de laborator 6: Explicaţi comenzile –

Comenzi pentru controlul proceselor. Prezentăm unele comenzi utile

 kill – transmite un semnal procesului. Semnalul poate fi un număr sau un

Pentru a deschide fișierul de configurare cron, se va executa comanda:

Structura unei linii constă din următoarele câmpuri:

m h dom mon dow user comand

Linia de mai jos execută script-ul backup.sh în fiecare zi a săptămânii la ora 2

 asteriscul (*) - specifică toate valorile posibile pentru un câmp; de exemplu,

 Tratarea semnalelor se realizează prin asocierea unei funcții (handler) unui

2. Modificați script-ul din 1) pentru încă o singură executare peste 2

S-ar putea să vă placă și