DOCUMENTARE PRIVIND STAREA FITOSANITARA A SPECIILOR

POMICOLE SI ARBUSTILOR FRUCTIFERI

INDRUMATOR:
INGINER VIOREL-STEFAN

RESPONSABIL: FUIOREA LUCIANA-MARIA

BOLI SI DAUNATORI LA CAIS

Caisul (Prunus armeniaca) este un pom fructifer ce face parte din
familia Rosaceae. Acesta este un pom de talie mica, cu o coroana larga si
deasa. Frunzele de cais sunt lanceolate si usor zimtate, florile sunt de culoare
alba sau roz, iar fructul este o drupa carnoasa de culoare galben-portocaliu.
Fructele contin: zahar, proteine, fosfor, potasiu, calciu, sulf, magneziu si
vitaminte (A, C , E, P). Caisul este originar din Asia, de unde a fost adus de
catre romani in Europa. Acest pom este foarte pretentios fata de factorii de
vegetatie. In lipsa caldurii si a luminii acesta nu se dezvolta normal, iar
productiile sunt mici. Daca tehnologia de cultura este corecta, acesta intra pe
rod la 3-4 ani de la plantare si asigura o productie constanta timp de 15-20
ani.
PRINCIPALELE BOLI LA CAIS
VIROZE
Varsatul prunelor (Plum pox virus)
Pe frunze se formeaza pete de decolorare de forma circulara, ce acopera toate
frunzele. Simptomele dispar in lunile calduroase de vara. Pe fructe apar pete
circulare de culoare galbuie, vizibile foarte bine pe fructele necoapte.
Fructele atacate cad din pom inainte de vreme. In caz de atac sever, petele
circulare apar si pe samburi. Virusul
se raspandeste prin materialul saditor
infectat, prin cicade, afide si polen.

Masuri de prevenire si combatere:

 folosirea de altoi si portaltoi

sanatosi;

 izolare spatiala intre livezile

cultivate cu specii samburoase;
  distrugerea buruienilor si a arbustilor din apropierea livezilor;

 aplicarea insecticidelor pentru a tine sub control populatia de insecte

MICOPLASMOZE
Rasucirea clorotica a frunzelor de cais (Apricot chlorotic leafroll)
Frunzele pomilor atacati sunt decolorate, au dimensiuni mici si sunt rasucite
catre fata superioara. Lastarii au internodiile scurte si sunt ramificati anormal.
Pomii puternic atacati sunt sensibili la
inghet, dau productii slabe, fructele
nu au gust, iar in final pomii se usuca.

Masuri de prevenire si combatere:

 folosirea de altoi si portaltoi

sanatosi;

 pomii altoiti pe zarzar sau

mirobolan sunt mai rezistenti la aceasta boala.
BACTERIOZE
Ciuruirea bacteriana a frunzelor (Pseudomonas syringae
pv. morsprunorum)
Aceasta boala se manifesta pe lastarii tineri, pe frunze si pe fructe. Pe frunze
apar pete mici, circulare, cu un aspect apos. Cand umiditatea este ridicata, pe
suprafata petelor apare exudatul bacterian sub forma unei pelicule vascoasa
de culoare alb-galbuie. Pe timp uscat, tesuturile atacate se usuca si se
desprind de pe frunza. Astfel, frunzele de cais au un aspect ciuruit. Un atac
puternic determina defolierea pomilor. Pe fructe sunt prezente pete mici, de
culoare brun-rosiatica. Atacul produce deformarea fructelor si craparea
pulpei. Din aceasta cauza caisele isi pierd valoarea comerciala. Pe lastari apar
pete lungi, scoarta se brunifica si este distrusa. Pe ranile produse apare un
lichid vascos, specific bacteriozelor. Ranile se maresc de la an la an si pot
evolua in cancere deschise. Bacteriile patrund in pom prin stomate, dar
majoritatea infectiilor se produc in timpul altoitului.

Masuri de prevenire si combatere:

 folosirea de altoi si portaltoi sanatosi;

 tratamente chimice la dezmugurit cu fungicide pe baza de cupru.

Cancerul bacterian (Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens)
Boala se manifesta prin aparitia
tumorilor (gale), acestea avand
dimensiuni diferite, in functie de varsta
plantei, organul afectat. Initial, apar
tumori mici, netede si moi pe radacini,
tulpini si rareori pe ramuri sau frunze.
Cu timpul, tumorile se maresc, devin
brune sau brun-negricioase, avand un aspect rugos. Patogenul patrunde in
cais prin ranile produse de nematozi, grindina, insecte etc. De asemenea,
aparitia acestei boli este favorizata de temperaturile cuprinse intre 22 si 30 °C
si umiditate atmosferica de 80 %.
Masuri de prevenire si combatere:

 sortarea puietilor inainte de plantare;

 livada se va infiinta pe terenurile ce au fost pregatite corespunzator;

 dezinfectarea foarfecilor si uneltelor, la trecerea de la un pom la altul;

 taierea ramurilor afectate pana la zona sanatoasa, aplicarea unui

tratament cu Zeama Bordeleza 4-5 % si acoperirea ranilor cu mastic
cicatrizant;

 radacinile puietilor se vor imbaia intr-o solutie de Zeama Bordeleza

1%;

 tratamente in timpul vegetatiei cu produse pe baza de cupru.

MICOZE
Monilioza (Monilinia laxa)
Aceasta boala ataca toate organele aeriene ale pomilor, producand pagube
insemnate in anii reci si ploiosi. Frunzele atacate atarna fara sa cada, florile
se brunifica si se usuca, iar ramurile se indoaie in forma de carlig. Fructele
tinere se zbarcesc, se brunifica si cad masiv. Pulpa fructelor mature
putrezeste, iar pe exteriorul lor apar pernute galbui-cenusii. In final, fructele
sunt mumificate si raman in pom,
asigurand transmiterea bolii si in
anul urmator. Ciuperca ierneaza
pe fructele mumifiate si in
scoarta ramurilor atacate.

Masuri de prevenire si
combatere:
 strangerea si distrugerea fructelor atacate;

 taierea si arderea ramurilor de cais afectate;

 taierea ramurilor afectate pana la zona sanatoasa, aplicarea unui

tratament cu Zeama Bordeleza 4-5 % si acoperirea ranilor cu mastic
cicatrizant;

 tratamente chimice in perioada de repaus vegetativ cu poduse pe baza

de cupru;

 tratamente preventive aplicate in vegetatie cu fungicide specifice.

Ciuruirea frunzelor si patarea fructelor (Stigmina carpophila)
Boala este comuna in livezile neingrijite si produce pagube importante
pomilor samburosi. Pe frunze apar pete circulare in dreptul carora
tesuturile se brunfica, iar in final se desprind de restul frunzei. Pe fructe
se observa formatiuni punctiforme, inconjurate de o margine de culoare
rosu-violaceu. Pulpa fructelor isi pierde textura si gustul. Pe lastari,
ciuperca produce brunificari, urmate de rani din care se scurge clei.
Aceasta forma de
atac este foarte
periculoasa, pentru
ca usuca lastarii ce
poarta mugurii de
rod. Sporii asigura
raspandirea
ciupercii si rezista
pe timpul iernii in
cleiul ce se scurge din rani. De asemenea, ciuperca poate ierna sub
forma de miceliul pe suprafata ramurilor.
 Masuri de prevenire si combatere:

 taierea si arderea ramurilor de cais afectate;

 ranile rezultate in urma taierilor se vor acoperi cu mastic;

 dupa efectuarea taierilor, pomilor li se aplica un tratament cu Zeama

Bordeleza 4-5 %;

 aplicarea tratamentelor in vegetatie cu fungicide specifice.

Uscarea cenusie a ramurilor (Fusicoccum amygdali)

Pe lastarii tineri, in jurul unui mugure, apare o pata bruna. In zona
afectata apar crapaturi si scurgeri de clei. Frunzele prezinta arsuri pe
margine, iar fructele atacate putrezesc. Sporii ciupercii patrund in cais
prin ranile rezultate in urma taierilor, atacului unor insecte sau a
grindinei.

Masuri de prevenire si combatere:

 taierea si arderea ramurilor de cais afectate;

 ranile rezultate in urma taierilor se vor acoperi cu mastic;

 se aplica tratamente dupa recoltare, dupa caderea frunzelor si primavara

la dezmugurit cu fungicide specifice;
 Fainarea caisului (Podosphaera tridactyla)
Atacul apare pe frunzele lastarilor tineri prin aparitia unor pete albe.
Aceastea se extind si acopera intreaga frunza. Boala evolueaza, iar
miceliul devine cenusiu si prafos. Tesuturile atacate se incretesc si se
usuca. Ciuperca ataca si fructele tinere. Acestea sunt acoperite de pasla
alba miceliana. Fructele crapa si putrezesc.

Masuri de prevenire si
combatere:

 fertilizare echilibrata;

 cultivarea soiurilor rezistente;

 lastarii si fructele atacate se vor arde;

 tratamente chimice in vegetatie cu fungicide specifice

Rugina (Tranzschelia pruni-spinosae)
Pe partea superioara a limbului apar pete de culoare galbena. Pe partea
inferioara, in dreptul petelor, isi fac aparitia sporii de culoare bruna, iar
mai tarziu (spre sfarsitul vegetatiei) apar sporii de rezistenta, de culoare
neagra. Atacul acestei ciuperci determina rezistenta scazuta la ger si
aparitia rodirii la 2 ani. Ciuperca isi desfasoara primele faze de
dezvoltare pe diferite specii de anemone, iar apoi trece pe pomii
fructiferii. De asemenea, porumbarul (Prunus spinosa) este o gazda
intermediara in care ciuperca se inmulteste, iar apoi migreaza pe specii
cultivate. Ierneaza sub forma de miceliu in organele subterane ale
speciilor de anemone.
 Masuri de prevenire si
combatere:

 strangerea si distrugerea frunzelor din livada;

distrugerea speciilor de Prunus spinosa si Anemone spp.

din apropierea livezilor;

tratamente chimice cu fungicide specifice.

Antracnoza sau Patarea purpurie (Blumeriella jaapii)
Primele simptome isi fac aparitia la inceputul verii. Pe partea superioara
a frunzelor de cais apar pete mici de culoare rosiatica. Cu timpul petele
cresc si acopera intrega frunza. Frunzele afectate se desprind de pom.
Astfel, se produce defolierea pomului. Daca boala isi face aparitia mai
multi ani la rand, poate produce uscarea prematura a pomilor. Pe langa
frunze, ciuperca ataca si coditele fructelor. In urma atacului, fructele se
coc neuniform, sunt mici si fara gust.

Masuri de prevenire si
combatere:

 arderea resturilor vegetale din livada;

 efectuarea corespunzatoare a taierilor la cais, pentru a mentine o coroana

aerisita si luminata;

tratamente chimice cu fungicide specifice.

PRINCIPALII DAUNATORI LA CAIS

 Molia vargata a piersicului (Anarsia lineatella)
Aceasta specie se intalneste si la cais. Dezvolta trei generatii pe an si
ierneaza ca larva sub scoarta exfoliata a ramurilor. Primavara, acestea
parasesc adapostul din timpul iernii si ataca mugurii. In lastarii tineri,
larvele rod orificii de
patrundere. Femelele nou
aparute depun ponta pe
muguri, iar larvele vor
patrunde in fructele soiurilor
timpurii. Larvele
generatiilor urmatoare
patrund in fructele aflate in
faza de coacere, unde sapa
galerii adanci.
Metode de combatere:

 taierea si distrugerea ramurilor (lastarilor) afectate;

 tratamente chimice cu insecticide specifice.

Afidele
Sunt specii polifage, ce ataca numeroase plante. Atacul se prezinta sub
forma de colonii pe partea inferioara a frunzelor si pe lastari. Adultii si
larvele se hranesc cu sucul celular al plantei. In urma atacului, pomii
realizeaza cresteri mici, diferentierea mugurilor de rod este slaba, iar
frunzele atacate se
deformeaza.
 Molia orientala a fructelor
(Grapholita molesta)
Are 3-4 generatii pe an si
ierneaza ca larva intr-un cocon
matasos in crapaturile scoartei.
Aceasta molie ataca lastarii,
frunzele si fructele pomilor
fructiferi, dar cele mai mari
pagube le produc fructelor. Larvele primelor generatii ataca lastarii si se
hranesc cu interiorul acestora, producand pagube mari livezilor nou
infiintate si pepinierelor. Larvele generatiilor III si IV produc pagube
importante fructelor. Acestea patrund in fruct prin zona coditei sau in
zona “varfului” si rod galerii neregulate in jurul samburelui. Caisele
stagneaza din crestere, putrezesc si cad. Zborul masiv al adultilor se
inregistreaza, in condiile din Romania, in urmatoarele perioade: 20-30
mai, 10-20 iunie, 20-30 iulie si 1-10 septembrie.
Metode de combatere:

 taierea si distrugerea fructelor si lastarilor atacati;

 utilizarea capcanelor atractante;

tratamente chimice aplicate in perioada de zbor masiv

cu insecticide specifice.

Viermele prunelor (Cydia funebrana)

Aceasta specie ataca pomii fructiferi samburosi. Dezvolta doua generatii pe
an si ierneaza intr-un cocon sub scoarta pomilor sau in diferite locuri
adapostite. Larvele patrund in fructe si se
hranesc cu pulpa si samburii. Fructele
atacate stagneaza din crestere si cad pe
sol. Larvele isi continua hranirea si pe
fructele cazute. Dupa hranire, ies din
fructe si isi cauta locul potrivit pentru
iernare.
Metode de combatere:

 tratamente chimice cu insecticide specifice.

Omida paroasa (Hyphantria cunea)
Este o specie polifaga ce ataca arborii
ornamentali (dud, platan etc.) precum si
speciile de pomi fructiferi. Are doua
generatii pe an si ierneaza ca pupa in
stratul superficial al solului. Aceasta
insecta produce defolierea pomilor si
implicit, scaderea productiei de fructe.
Omizile se pozitioneaza pe partea
inferioara a frunzelor si incep sa le
consume. De asemenea, acestea tes un fel de cuib, in interiorul caruia se
hranesc.
Fluturele cu abdomenul auriu
(Euproctis chrysorrhoea)
Este o specie polifaga ce ataca o serie de
arbori si pomi fructiferi. Are o generatie
pe an si ierneaza ca larva intr-un cocon in
varful lastarilor. Larvele ataca mugurii si frunzele si pot produce desfrunzirea
pomilor. Pentru a detecta prezenta acestui daunator, pomii se vor examina
foarte bine.
Metode de combatere:

 eliminarea ramurilor pe care sunt prezente larvele;

 tratamente chimice cu insecticide specifice.

Cicada Gheboasa (Ceresa bubalus)

Este o specie ce produce daune indirecte pomilor
fructiferi. Dezvolta o generatie pe an si ierneaza
ca ou in crapaturile de pe scoarta pomilor.
Aceasta cicada se hraneste cu sucul celular al
plantelor ierboase (trifoi, lucerna etc.). Femelele
depun ponta pe ramurile pomilor, intr-o incizie
facuta cu ovipozitorul. Scoarta crapa in zona
afectata, iar circulatia sevei este oprita. Ramurile atacate nu mai fructifica
normal, iar la atacuri puternice se usuca. De asemenea, ranile produse
reprezinta porti de intrare pentru agentii fitopatogeni. Pagubele cele mai mari
se inregistreaza in cazul puietilor, care in urma atacului se usuca.
Metode de combatere:
Combaterea acestei insecte este dificila si presupune aplicarea unor metode
de prevenire.

 controlul atent al materialului saditor;

 curatarea ramurilor cu o perie aspra;

 taierea si arderea ramurilor afectate;

  distrugerea plantelor ierboase din livada;

 tratamente chimice in perioada de repaus vegetativ.

Cicada melifera (Metcalfa pruinosa)
Este o specie polifaga ce ataca vita de vie,
arborii si arbustii ornamentali si pomi
fructiferi. Dezvolta o generatie pe an si
ierneaza in stadiu de ou in ramurile plantelor
atacate. Adultii si larvele se hranesc cu sucul
celular al plantelor atacate, impiedicand
cresterea plantelor si raspandind numeroase
viroze si boli. Combaterea acestei specii este
foarte dificila din cauza stratului de ceara ce acopera corpul insectelor. Din
acest motiv, cicada poate fi confundata destul de usor cu paduchele lanos
(Erisoma lanigerum).
Metode de combatere:

 tratamente chimice cu insecticide specifice, alternand produse din clase

diferite.
Paduchele testos (Sphaerolecanium prunastri)
Este o specie polifaga ce ataca mai multi
pomi fructiferi, vita de vie etc. Dezvolta o
generatie pe an si ierneaza ca larva pe scoarta
ramurilor atacate. Adultii si larvele colonizea
ramurile producand necrozarea tesuturilor. De
asemenea, acestia pot ataca si frunzele,
conducand la deformarea si caderea acestora.
Plantele atacate sunt acoperite cu dejectiile
sale dulci, ce favorizeaza aparitia unor
ciuperci fitopatogene.
Metode de combatere:

 curatarea ramurilor cu o perie aspra;

 aplicarea tratamentelor recomandate in perioada de repaus vegetativ, cu

produse pe baza de ulei horticol;

 tratamente chimice cu insecticide specifice.

Paduchele din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus)
Este o specie polifaga ce ataca peste 200
de specii de plante. Prezinta 1-3
generatii pe an si ierneaza in stadiul de
lava pe scoarta speciilor afectate.
Femelele si larvele se raspandesc pe
toate organele plantelor afectate,
inclusiv pe fruct, acestea hranindu-se cu
sucul celular al plantelor gazda. In caz de atac masiv, scuturile ce protejeaza
corpul insectelor se suprapun si sufoca pomii. Acestia stagneaza din crestere,
iar dupa 2-3 ani se usuca.
Metode de combatere:

 aplicarea tratamentelor specifice in perioada de repaus vegetativ;

 curatarea ramurilor cu o perie aspra;

 tratamente chimice cu insecticide specifice.

Cariul scoartei (Scolytus rugulosus)
Este un daunator polifag ce ataca
numeroase specii. Acestia sunt prezenti
in livezile imbatranite. Larvele si adultii
traiesc in spatiul dintre scoarta si lemn si
 se hranesc cu vasele liberiene. Adultii rod galerii dispuse in lungul
tulpinii si ramurilor, iar larvele rod orificii in lemn. Daca atacurile sunt
puternice si repetate, pomii se usuca.
Metode de combatere:

 arderea pomilor si ramurilor afectate;

 verificarea materialului de plantat;

 strangerea tuturor resturilor din livada;

 efectuarea tratamentelor specifice in perioada de repaus vegetativ;

 tratamente chimice cu insecticide specifice.

Molia pielitei fructelor (Adoxophyes orana)
Este o specie polifaga ce ataca peste 47 de specii de plante erbacee si
lemnoase. Larvele rod in
primavara mugurii, inflorescentele
si frunzele. Larvele patrund in
fructe unde sapa galerii
superficiale. Ranile realizate sunt
porti de intrare a ciupercilor din
genul Monilinia.
Metode de combatere:

 tratamente chimice cu insecticide specifice.

Gargarita fructelor (Rhynchites bacchus)
Adultii se hranesc cu mugurii
florali, frunzele si fructele. Este o
specie polifaga ce ataca speciile
de pomi fructiferi. Femelele
 depun ouale in fructele abia formate. Larvele se dezvolta in fructe, unde
consuma pulpa si samburii. Acest daunator se poate dezvolta doar in
prezenta moniliozei.
Metode de combatere:

 mobilizarea solului din livada in toamna;

 adunarea fructelor mumificate;

 tratamente chimice cu insecticide specifice.

Gandacul aramiu al puietior (Perotis lugubris) si Gandacul negru al
puietilor (Capnodis tenebrionis)
Acesti daunatori ataca diferite specii de arbori si pomi fructiferi, dar
prefera piersicul si caisul. Adultii se hranesc cu mugurii, frunzele si
lastarii puietilor, iar larvele rod galerii in zona coletului si a radacinii.
Pomii atacati se usuca in urma atacului, cele mai mari pagube
inregistrandu-se in pepiniere.
Metode de combatere:

 tratamente chimice cu insecticide specifice.

 BOLI SI DAUNATORI LA PRUN

Prunul (Prunus domestica) este un pom fructifer care face parte din

familia botanica Rosaceae. Acesta este foarte raspandit in Romania, fructele
sale fiind folosite pentru prepararea dulceturilor, compoturilor si a bauturilor
alcoolice. Prunul nu este foarte pretentios fata de factorii de vegetatie,
valorificand foarte bine solurile din zona dealurilor. Nu suporta seceta si
solurile compacte. Prunul intra pe rod dupa 4-5 ani de la plantare, iar
longevitatea este de 30-40 ani. Frunzele de prun sunt ovale si au marginea
serata, iar florile sunt albe. Prunele se pot valorifica sub diferite moduri.
Acestea contin: glucide, acizi organici, albumina, celuloza, vitamine (A, B,
C) fier, calciu, magneziu, fosfor, sodiu
PRINCIPALELE BOLI LA PRUN
BACTERIOZE
Ciuruirea bacteriana a frunzelor (Pseudomonas syringae pv.
morsprunorum)
Aceasta boala se manifesta pe lastarii tineri, pe frunze si pe fructe. Pe
frunzele de prun apar pete mici, circulare, cu un aspect apos. Cand umiditatea
este ridicata, pe suprafata petelor apare exudatul bacterian sub forma unei
pelicule vascoase de culoare alb-galbuie. Pe timp uscat, tesuturile atacate se
usuca si se desprind de pe frunza. Astfel, frunzele au un aspect ciuruit. Un
atac puternic determina defolierea pomilor. Pe fructe sunt prezente pete mici,
de culoare brun-rosiatica. Atacul produce deformarea fructelor si craparea
pulpei. Din aceasta cauza prunele isi pierd valoarea comerciala. Pe lastari
apar pete lungi, scoarta se brunifica si este distrusa. Pe ranile produse apare
un lichid vascos, specific bacteriozelor. Ranile se maresc de la un an la altul
si pot evolua in cancere deschise. Bacteriile patrund in prun prin stomate, dar
majoritatea infectiilor se produc in timpul altoitului.
Ciuruirea frunzelor si patarea fructelor (Stigmina carpophila)
Boala este comuna in livezile neingrijite si produce pagube importante
pomilor samburosi. Pe frunze apar pete circulare in dreptul carora tesuturile
se brunfica, iar in final se desprind de restul frunzei. Pe fructe se observa
formatiuni punctiforme, inconjurate de o margine de culoare rosu-violaceu.
Pulpa fructelor isi pierde textura si gustul. Pe lastari, ciuperca produce
brunificari, urmate de rani din care se scurge clei. Aceasta forma de atac este
foarte periculoasa deoarece determina usucarea lastarilor ce poarta mugurii
de rod. Sporii asigura raspandirea ciupercii si rezista pe timpul iernii in cleiul
ce se scurge din rani. De asemenea, ciuperca poate ierna sub forma de
miceliul pe suprafata ramurilor.

Masuri de prevenire si combatere:

 taierea si arderea ramurilor afectate;

 ranile rezultate in urma taierilor se vor acoperi cu mastic;

 dupa efectuarea taierilor, pomilor li se aplica un tratament cu

Zeama Bordeleza 4-5 %;
  aplicarea tratamentelor in vegetatie cu fungicide specifice.

Cancerul bacterian (Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens)

Boala se manifesta prin aparitia
tumorilor (gale), acestea avand
dimensiuni diferite, in functie de varsta
plantei, organul afectat. Initial, apar
tumori mici, netede si moi pe radacini,
tulpini si rareori pe ramuri sau frunze.
Cu timpul, tumorile se maresc, devin
brune sau brun-negricioase, avand un
aspect rugos. Patogenul patrunde in
prun prin ranile produse de nematozi, grindina, insecte etc. De asemenea,
aparitia acestei boli este favorizata de temperaturile cuprinse intre 22 si 30 °C
si umiditate atmosferica de 80 %.
o Masuri de prevenire si combatere:

 sortarea puietilor inainte de plantare;

 livada se va infiinta pe terenurile pregatite corespunzator;
 dezinfectarea foarfecilor si uneltelor, la trecerea de la un pom la altul;
 taierea ramurilor afectate pana la zona sanatoasa, aplicarea unui
tratament cu Zeama Bordeleza 4-5 % si acoperirea ranilor cu mastic
cicatrizant;
 radacinile puietilor se vor imbaia intr-o solutie de Zeama Bordeleza 1%.
 tratamente in timpul vegetatiei cu produse pe baza de cupru.
MICOZE
Hurlupi (Taphrina pruni)
Fructele tinere capata o nuanta galben-verzuie si sunt mai mari decat cele
sanatoase. In urma atacului, fructele sunt
deformate, iar coaja samburelui este distrusa.
La suprafata acestora apare un puf catifelat de
culoare cenusie, ce reprezinta fructificatiile
ciupercii. Dupa 3-4 saptamani, fructele se
zbarcesc si cad masiv. Ciuperca ierneaza sub
forma de miceliu pe scoarta ramurilor. Aparitia
bolii este favorizata de primaverile reci si
umede.
Masuri de prevenire si combatere:

 cultivare soiurilor de prun rezistente;

 efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.

Prevenirea și combaterea hurlupilor la prun
Se recomandă tăierea și arderea ramurilor, pe care se formează hurlupi
și adunarea fructelor bolnave și executarea tratamentelor chimice cu produse
de protecţia plantelor omologate, ţinându-se seama de stadiul de vegetaţie al
pomilor și de condiţiile climatice.
Aplicarea de tratamente cu produse cuprice după efectuarea tăierilor,
toamna și primăvara timpuriu.
Tratamentele cuprice se efectuează în fazele Umflarea mugurilor –
dezmugurit (de la BBCH 51 până la BBCH 55).
Eficiente sunt și tratamentele de după înflorire a pomilor cu produse de uz
fitosanitar ce conțin substanța activă dithianon.
Ciuruirea frunzelor si patarea fructelor (Stigmina carpophila)
Boala este comuna in livezile neingrijite
si produce pagube importante pomilor
samburosi. Pe frunze apar pete circulare
in dreptul carora tesuturile se brunfica, iar
in final se desprind de restul frunzei. Pe
fructe se observa formatiuni punctiforme,
inconjurate de o margine de culoare rosu-
violaceu. Pulpa fructelor isi pierde textura
si gustul. Pe lastari, ciuperca produce
brunificari, urmate de rani din care se
scurge clei. Aceasta forma de atac este foarte periculoasa deoarece determina
usucarea lastarilor ce poarta mugurii de rod. Sporii asigura raspandirea
ciupercii si rezista pe timpul iernii in cleiul ce se scurge din rani. De
asemenea, ciuperca poate ierna sub forma de miceliul pe suprafata ramurilor.
Masuri de prevenire si combatere:

 taierea si arderea ramurilor afectate;

 ranile rezultate in urma taierilor se vor acoperi cu mastic;

 dupa efectuarea taierilor, pomilor li se aplica un tratament cu Zeama

Bordeleza 4-5 %;

 aplicarea tratamentelor in vegetatie cu fungicide specifice.

Fainarea (Podosphaera
tridactyla)
La prun, atacul apare pe
frunzele lastarilor tineri prin
aparitia unor pete albe. Aceastea se extind si acopera intreaga frunza. Boala
evolueaza, iar miceliul devine cenusiu si prafos. Tesuturile atacate se
incretesc si se usuca. Ciuperca ataca si fructele tinere. Acestea sunt acoperite
de pasla alba miceliana. Fructele crapa si putrezesc.
Masuri de prevenire si combatere:

 fertilizare echilibrata;

 cultivarea soiurilor de prun rezistente;

 lastarii si fructele atacate se vor arde;

 tratamente chimice in vegetatie cu fungicide specifice, TIHIOVIT,

FOLICUR SOLO
Monilioza (Monilinia laxa)
Aceasta boala ataca toate organele aeriene ale pomilor, producand pagube
insemnate in anii reci si ploiosi. Frunzele
atacate atarna fara sa cada, florile se brunifica
si se usuca, iar ramurile se indoaie in forma
de carlig. Fructele tinere se zbarcesc, se
brunifica si cad masiv. Pulpa fructelor mature
putrezeste, iar pe exteriorul lor apar pernute
galbui-cenusii. In final, fructele sunt
mumificate si raman in pom, asigurand
transmiterea bolii si in anul urmator. Ciuperca
ierneaza pe fructele mumificate si in scoarta
ramurilor atacate.
Masuri de prevenire si combatere:

 strangerea si distrugerea fructelor atacate;

 taierea si arderea ramurilor afectate;

  taierea ramurilor afectate pana la zona sanatoasa, aplicarea unui
tratament cu Zeama Bordeleza 4-5 % si acoperirea ranilor cu mastic
cicatrizant;

 tratamente chimice in perioada de repaus vegetativ cu poduse pe baza

de cupru;

 tratamente preventive aplicate in vegetatie cu fungicide specifice.

Patarea rosie a frunzelor (Polystigma rubrum)

Pe frunzele de prun apar pete circulare, de
culoare galben-crem, ce evolueaza si devin
portocalii, iar in final rosii. Tesuturile din dreptul
petelor se ingroasa, devin crustoase si sunt
bombate usor spre partea inferioara. In final
frunzele atacate cad, producand defolierea
prematura a pomilor. Astfel, pomul este sensibil
la inghet, iar diferentierea mugurilor de rod nu se
desfasoara normal.
Masuri de prevenire si combatere:

 strangerea si arderea frunzelor din livada;

 cultivarea soiurilor de prun rezistente;

 efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.

Rugina (Tranzschelia pruni-spinosae)
Pe partea superioara a limbului apar pete de
culoare galbena. Pe partea inferioara, in
dreptul petelor, isi fac aparitia sporii de
culoare bruna, iar mai tarziu (spre sfarsitul
vegetatiei), apar sporii de rezistenta, de
culoare neagra. Atacul acestei ciuperci
determina rezistenta scazuta la ger si
aparitia rodirii la 2 ani. Ciuperca isi
desfasoara primele faze de dezvoltare pe
diferite specii de anemone, iar apoi trece pe
pomii fructiferii. De asemenea, porumbarul (Prunus spinosa) este o gazda
intermediara in care ciuperca se inmulteste, iar apoi migreaza pe specii
cultivate. Ierneaza sub forma de miceliu in organele subterane ale speciilor de
anemone.
Masuri de prevenire si combatere:

 strangerea si distrugerea frunzelor din livada

 tratamente chimice cu fungicide specifice.

PRINCIPALII DAUNATORI LA PRUN

Viermele merelor (Cydia pomonella)

Este o specie polifaga ce ataca mai multe specii
de pomi fructiferi. Larvele de diferite varste
ataca fructele. Femelele isi depun ouale direct
pe fruct sau pe frunzele din apropierea fructelor.
Dupa eclozare, larvele sapa galerii in fructele
atacate, lasand in interior excremente. Astfel, fructele nu mai pot fi
consumate.

Metode de combatere:

 folosirea capcanelor cu feromoni pentru a identifica zborul adultilor;

 tratamente chimice cu insecticide specifice.

Omida paroasa (Hyphantria cunea)
Este o specie polifaga ce ataca arborii ornamentali
(dud, platan etc.), precum si speciile de pomi
fructiferi. Are doua generatii pe an si ierneaza ca
pupa in stratul superficial al solului. Acest daunator
produce defolierea pomilor si implicit scaderea
productiei de fructe. Omizile se pozitioneaza pe
partea inferioara a frunzelor si incep sa le consume.
De asemenea, acestea tes un fel de cuib, in interiorul
caruia se hranesc.
Metode de combatere:

 tratamente chimice cu insecticide specifice.

Afidele
Sunt specii polifage ce migreaza de la o
planta la alta sau de la o specie la alta.
Acestea cresc pe flora sponta, iar apoi se
deplaseaza pe speciile cultivate. Se
prezinta sub forma de colonie pe partea inferioara a frunzelor, pe flori sau
inflorescente si pe lastarii tineri. Insectele inteapa si sug sucul celular,
provocand un stres plantei. In caz de atac sever, determina scaderea
rezistentei pomului fata de boli.
Metode de combatere:

 tratamente cu insecticide specifice.

Acarienii
Sunt daunatori care se observa foarte greu cu
ochiul liber. Sunt specii polifage, ce ataca
foarte multe plante si pomi fructiferi, atat
specii cultivate cat si specii spontane. Acestia
se hranesc cu sucul celular. In urma atacului,
funzele au un aspect pergamentos, florile
avorteaza, iar pomul stagneaza din crestere.
Metode de combatere:

 efectuarea tratamentelor in perioada

de repaus vegetativ;

 tratamente chimice cu insecto-acaricide.

Viermele prunelor (Cydia funebrana)
Aceasta specie ataca pomii fructiferi
samburosi. Dezvolta doua generatii pe an
si ierneaza intr-un cocon sub scoarta
pomilor sau in diferite locuri adapostite.
La prun, larvele patrund in fructe si se
hranesc cu pulpa si samburii. Fructele
atacate stagneaza din crestere si cad pe sol. Larvele isi continua hranirea si pe
fructele cazute. Dupa hranire, ies din fructe si cauta locul potrivit pentru
iernare.
Metode de combatere:

 tratamente chimice cu insecticide specifice.

Paduchele testos (Sphaerolecanium prunastri)
Este o specie polifaga ce ataca mai multi pomi fructiferi, vita de vie etc.
Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca
larva pe scoarta ramurilor atacate.
Adultii si larvele colonizeaza ramurile si
frunzele producand necrozarea
tesuturilor. De asemenea, acestia pot
ataca si frunzele, ducand la deformarea si
caderea acestora. Plantele atacate sunt
acoperite cu dejectiile sale dulci, ce
favorizeaza aparitia unor ciuperci
fitopatogene.
Metode de combatere:

 curatarea ramurilor cu o perie aspra

 tratamente chimice atat in perioada de repaus vegetativ, cat si in

vegetatie, cu insecticide specifice.
 BOLI SI DAUNATORI LA CIRESI
Ciresul (Prunus avium) este un pom fructifer care face parte din
familia Rosaceae, cultivat pentru fructele sale aromate si gustoase. Acest pom
creste spontan in zonele temperate din Europa si Asia, dar a fost aclimatizat,
iar acum este cultivat si in Africa si America de Nord. Ciresul este un pom de
talie mare, ce poate atinge inaltimi de pana la 25 de metri. Coroana este
circulara, iar scoarta este cenusie si rugoasa. Florile sunt albe, iar fructul este
o drupa. Frunzele sunt mari, aspre si cu marginile zimtate. Factorii limitativi
in cultura ciresului sunt reprezentati de lumina si caldura. Pe terenurile
umbrite, fructele au o calitate redusa, iar ramurile se degarnisesc rapid.
Prefera solurile adanci, permeabile, cu o textura usoara. Nu suporta solurile
grele, umede si reci. La cires, cresterea radacinilor este puternic influentata
de proprietatile solului. Partea aeriana creste greu in primii ani de la plantare.
PRINCIPALELE BOLI LA CIRES
VIROZE
Patarea inelara a frunzelor de cires (Prunus necrotic ring spot virus)
Pe frunzele de cires apar pete circulare, inelare,
decolorate. Tesuturile atacate cad, iar frunza pare
perforata. Pomii atacati nu se mai dezvolta
normal. De cele mai multe ori, simptomele isi fac
aparitia primavara. Acest virus ataca toate
speciile de samburoase si este transmis prin
polen, acarieni si nematozi.
Masuri de prevenire si combatere:

 plantarea puietilor sanatosi;

  eliminarea pomilor atacati din livada;

 aplicarea insecticidelor pentru a tine sub control populatia de insecte.

Rasucirea frunzelor de cires (Cherry leaf roll virus)
Aceasta viroza este prezenta in livezile imbatranite. Simptomele sunt foarte
variate. Pe frunze pot aparea pete inelare, inrosiri marginale sau rasuciri. In
general, viroza duce la o stagnare a cresterii lastarilor. In caz de atac puternic
este constatat simptomul caracteristic de rasucire a frunzelor. Virusul este
transmis prin altoire, samanta si polen.

Masuri de prevenire si combatere:

 verificarea puietilor inainte de plantare;

 folosirea de altoi si portaltoi sanatosi.

BACTERIOZE
Ciuruirea bacteriana a frunzelor (Pseudomonas syringae pv.
morsprunorum)
Aceasta boala se manifesta pe lastarii tineri, pe frunze si pe fructe. Pe frunze
apar pete mici, circulare, cu un aspect apos. Cand umiditatea este ridicata, pe
suprafata petelor apare exudatul bacterian sub forma unei pelicule vascoase,
de culoare alb-galbuie. Pe vreme calduroasa tesuturile atacate se usuca si se
desprind de pe frunza. Astfel, frunzele au un aspect ciuruit. Un atac puternic
determina defolierea pomilor. Pe fructe sunt prezente pete mici, de culoare
brun-rosiatica. Atacul produce deformarea fructelor si craparea pulpei. Din
aceasta cauza, ciresele isi pierd valoarea comerciala. Pe lastari apar pete
lungi, scoarta se brunifica si este distrusa. Pe ranile produse apare un lichid
vascos, specific bacteriozelor. Ranile se maresc de la un an la altul si pot
evolua in cancere deschise. Bacteriile patrund in pom prin stomate, dar
majoritatea infectiilor se produc in timpul altoitului.

Masuri de prevenire si combatere:

 folosirea de altoi si portaltoi sanatosi;

 tratamente chimice la dezmugurit cu produse pe baza de cupru.

Cancerul bacterian (Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens)
Boala se manifesta prin aparitia tumorilor (gale), acestea avand dimensiuni
diferite, in functie de varsta plantei, organul afectat. Initial, apar tumori mici,
netede si moi pe radacini, tulpini si rareori pe ramuri sau frunze. Cu timpul,
tumorile se maresc, devin brune sau brun-negricioase, avand un aspect rugos.
Patogenul patrunde in cires prin ranile produse de nematozi, grindina, insecte
etc. De asemenea, aparitia acestei boli este favorizata de temperaturile
cuprinse intre 22 si 30 °C si umiditate atmosferica de 80 %.

Masuri de prevenire si combatere:

 sortarea puietilor inainte de plantare;

 livada se va infiinta pe terenurile ce au fost pregatite corespunzator;

 dezinfectarea foarfecilor si uneltelor, la trecerea de la un pom la altul;

 taierea ramurilor afectate pana la zona sanatoasa, aplicarea unui

tratament cu Zeama Bordeleza 4-5 % si acoperirea ranilor cu mastic
cicatrizant;

 radacinile puietilor se vor imbaia intr-o solutie de Zeama Bordeleza

1%; 

 tratamente in timpul vegetatiei cu produse pe baza de cupru.

MICOZE
Monilioza (Monilinia laxa)
Aceasta boala ataca toate organele aeriene ale pomilor, producand pagube
insemnate in anii reci si ploiosi. Frunzele atacate atarna fara sa cada, florile
se brunifica si se usuca, iar ramurile se indoaie in forma de carlig. Fructele
tinere se zbarcesc, se brunifica si cad masiv. Pulpa fructelor mature
putrezeste, iar pe exteriorul lor apar pernute galbui-cenusii. In final, fructele
mature sunt mumificate si raman in pom, asigurand transmiterea bolii si in
anul urmator. Ciuperca ierneaza pe fructele mumificate si in scoarta
ramurilor atacate.

Masuri de prevenire si combatere:

 strangerea si distrugerea fructelor atacate;

 taierea ramurilor afectate pana la zona sanatoasa, aplicarea unui

tratament cu Zeama Bordeleza 4-5 % si acoperirea ranilor cu mastic
cicatrizant;

 tratamente chimice in perioada de repaus vegetativ cu poduse pe baza

de cupru;

 tratamente preventive aplicate in vegetatie cu fungicide specifice.

Antracnoza ciresului (Blumeriella jaapii)
Pe fata superioara a frunzelor apar pete mici cu diametrul de 2-3 mm. Aceste
pete au forma circulara si culoare rosie-purpurie. Atacul cuprinde toata
frunza, care devine astfel galbena cu pete purpurii, iar pe partea inferioara
petele sunt acoperite cu un mucegai albicios. Frunzele atacate se desprind de
pe ramuri. Astfel, se produce o defoliere prematura cu influente negative
asupra productiei. De asemenea, vigoarea pomilor si rezistenta la ger se
diminueaza.
antracnoza-cires

Masuri de prevenire si combatere:

arderea lastarilor si fructelor atacate;
tratamente chimice cu fungicide specifice.
Ciuruirea frunzelor si patarea fructelor (Stigmina carpophila)
Boala este comuna in livezile neingrijite si produce pagube importante
pomilor samburosi. Pe frunzele de cires apar pete circulare in dreptul carora
tesuturile se brunfica, iar in final se desprind de restul frunzei. Pe fructe se
observa formatiuni punctiforme, inconjurate de o margine de culoare rosu-
violaceu. Pulpa fructelor isi pierde textura si gustul. Pe lastari, ciuperca
produce brunificari, urmate de rani din care curge clei. Aceasta forma de atac
este foarte periculoasa, pentru ca usuca lastarii ce poarta mugurii de rod.
Sporii ciupercii raspandesc ciuperca si rezista pe timpul iernii in cleiul ce se
scurge din rani. Ciuperca poate ierna sub forma de miceliul pe suprafata
ramurilor.
Masuri de prevenire si combatere:

 taierea si arderea ramurilor afectate;

 ranile rezultate in urma taierilor se vor acoperi cu mastic;

 dupa efectuarea taierilor, pomilor li se aplica un tratament cu Zeama

Bordeleza 4-5 %;

 aplicarea tratamentelor in vegetatie cu fungicide specifice.

Fainarea (Podosphaera clandestina)
Atacul apare pe frunzele lastarilor tineri prin aparitia unor pete albe. Aceastea
se extind si acopera intreaga frunza. Boala evolueaza, iar miceliul devine
cenusiu si prafos. Tesuturile atacate se incretesc si se usuca. Ciuperca ataca si
fructele tinere. Acestea sunt acoperite de pasla alba miceliana. Fructele crapa
si putrezesc.
Masuri de prevenire si combatere:

 fertilizare echilibrata;

 cultivarea soiurilor de cires rezistente;

 arderea lastarilor si fructelor atacate;

 tratamente chimice in vegetatie cu fungicide specifice.

PRINCIPALII DAUNATORI LA CIRES

Molia vargata a piersicului (Anarsia lineatella)
Aceasta specie este intalnita si la cires. Dezvolta trei generatii pe an si
ierneaza ca larva sub scoarta exfoliata a ramurilor. Primavara, larvele
parasesc adapostul din timpul iernii si ataca mugurii. In lastarii tineri, larvele
rod orificii de patrundere. Femelele nou aparute depun ponta pe muguri, iar
larvele vor patrunde in fructele soiurilor timpurii. Larvele generatiilor
urmatoare patrund in fructele aflate in faza de coacere, unde sapa galerii
adanci.
Metode de combatere:

 taierea si distrugerea ramurilor (lastarilor) afectate;

 tratamente chimice cu insecticide specifice.

Molia pielitei fructelor (Adoxophyes orana)
Este o specie polifaga ce ataca in jur de 47 de specii de plante erbacee si
lemnoase. La cires, larvele rod in primavara mugurii, inflorescentele si
frunzele. Larvele patrund in fructe unde sapa galerii superficiale. Ranile
realizate sunt porti de intrare a ciupercilor din genul Monilinia.

Metode de combatere:

 tratamente chimice cu insecticide specifice. 

Molia orientala a fructelor (Grapholita molesta)
Are 3-4 generatii pe an si ierneaza ca larva intr-un cocon matasos in
crapaturile scoartei. Aceasta molie ataca lastarii, frunzele si fructele pomilor
fructiferi, dar cele mai mari pagube le produc fructelor. Larvele primelor
generatii ataca lastarii si se hranesc cu interiorul acestora. Produc pagube
mari livezilor nou infiintate si pepinierelor. Larvele generatiilor III si IV
produc pagube importante fructelor. Acestea patrund in fruct in zona coditei
sau in zona “varfului” si rod galerii neregulate in jurul samburelui. Ciresele
stagneaza din crestere, putrezesc si cad. Zborul masiv al adultilor se
inregistreaza, in conditiile din Romania, in urmatoarele perioade: 20-30 mai,
10-20 iunie, 20-30 iulie si 1-10 septembrie.

Metode de combatere:

 taierea si distrugerea fructelor si

lastarilor atacati;

 utilizarea capcanelor atractante;

 tratamente chimice aplicate in

perioada de zbor masiv
cu insecticide specifice.
Fluturele cu abdomenul auriu (Euproctis chrysorrhoea)
Este o specie polifaga ce ataca o serie de arbori si pomi fructiferi. Are o
generatie pe an si ierneaza ca larva intr-un cocon in varful lastarilor. Larvele
ataca mugurii si frunzele si pot produce desfrunzirea pomilor. Pentru a
detecta prezenta acestui daunator, pomii se vor examina foarte bine.
Metode de combatere:

 eliminarea ramurilor pe care sunt prezente larvele;

 tratamente chimice cu insecticide specifice.

Paduchele din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus)
Este o specie polifaga ce ataca peste 200 de specii de plante. Prezinta 1-3
generatii pe an si ierneaza in stadiul de lava pe scoarta speciilor afectate.
Femelele si larvele se raspandesc pe toate organele plantelor afectate,
inclusiv pe fruct, acestea hranindu-se cu sucul celular al plantelor gazda. In
caz de atac masiv, scuturile ce protejeaza corpul insectelor se suprapun si
sufoca pomii. Acestia stagneaza din crestere, iar dupa 2-3 ani se usuca.
Metode de combatere:

 aplicarea tratamentelor specifice in perioada de repaus vegetativ;

 curatarea ramurilor cu o perie aspra;

 tratamente chimice cu insecticide specifice.

Paduchele testos (Sphaerolecanium prunastri)
Este o specie polifaga ce ataca mai multi pomi fructiferi, vita de vie etc.
Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca larva pe scoarta ramurilor atacate.
Adultii si larvele colonizeaza ramurile, producand necrozarea tesuturilor. De
asemenea, acestia pot ataca si frunzele, conducand la deformarea si caderea
acestora. Plantele atacate sunt acoperite cu dejectiile sale dulci, ce
favorizeaza aparitia unor ciuperci fitopatogene.

Metode de combatere:

 curatarea ramurilor cu o
perie aspra;

 tratamente chimice
cu insecticide specifice.
Cicada melifera (Metcalfa pruinosa)
Este o specie polifaga ce ataca vita de vie,
arborii si arbustii ornamentali si pomii
fructiferi. Dezvolta o generatie pe an si
ierneaza in stadiu de ou in ramurile
plantelor atacate. Adultii si larvele se
hranesc cu sucul celular al plantelor
atacate, impiedicand cresterea acestora si
raspandind numeroase viroze si boli.
Combaterea acestei specii este foarte
dificila din cauza stratului de ceara ce
acopera corpul insectelor. Acest daunator poate fi confundat destul de usor cu
paduchele lanos (Erisoma lanigerum).
Metode de combatere:

 tratamente chimice, alternand insecticide din clase diferite. 

Cicada Gheboasa (Ceresa bubalus)
Este o specie ce produce daune indirecte
pomilor fructiferi. Dezvolta o generatie pe
an si ierneaza ca ou in crapaturile de pe
scoarta pomilor. Aceasta cicada se hraneste
cu sucul celular al plantelor ierboase (trifoi,
lucerna etc). Femelele depun ponta pe
ramurile pomilor, intr-o incizie facuta cu
ovipozitorul. Scoarta crapa in zona afectata,
iar ciculatia sevei este oprita. Ramurile
atacate nu mai fructifica normal, iar la atacuri puternice se usuca. De
asemenea, ranile produse reprezinta porti de intrare pentru agentii
fitopatogeni. Pagubele cele mai mari se inregistreaza in cazul puietilor, care
in urma atacului se usuca.
Metode de combatere:
Combaterea acestei insecte este dificila si presupune aplicarea unor metode
de prevenire.

 controlul atent al materialului saditor;

 curatarea ramurilor cu o perie aspra;

 taierea si arderea ramurilor afectate;

 distrugerea plantelor ierboase din livada;

 tratamente chimice in perioada de repaus vegetativ.

Cariul scoartei (Scolytus rugulosus)
Este un daunator polifag ce ataca numeroase specii. Acestia sunt prezenti in
livezile imbatranite. Larvele si adultii traiesc in spatiul dintre scoarta si lemn
si se hranesc cu vasele liberiene. Adultii rod galerii dispuse in lungul tulpinii
si ramurilor, iar larvele rod orificii in lemn. Daca atacurile sunt puternice si
repetate, pomii se usuca.

Metode de combatere:

 arderea pomilor si ramurilor afectate;

 verificarea materialului de plantat;

  strangerea tuturor resturilor din livada;

 efectuarea tratamentelor specifice in perioada de repaus vegetativ;

 tratamente chimice cu insecticide specifice. 

Viermele prunelor (Cydia funebrana)
Aceasta specie ataca pomii fructiferi samburosi. Dezvolta doua generatii pe
an si ierneaza intr-un cocon sub coaja pomilor sau in diferite locuri
adapostite. Larvele patrund in fructe si se hranesc cu pulpa si samburii.
Fructele atacate stagneaza din crestere si cad pe sol. Larvele isi continua
hranirea si pe fructele cazute. Dupa ce se hranesc, ies din fructe si isi cauta
locul potrivit pentru iernare.

Metode de combatere:

 tratamente chimice cu insecticide specifice.

Musca ciresului (Rhagoletis cerasi)
Este o specie deosebit de periculoasa, aceasta
poate produce pagube chiar si dupa recoltare.
Fructele atacate capata o culoare deschisa si
putrezesc. Dezvolta o generatie pe an si ierneaza
ca pupa in stratul superficial al solului. Adultii apar in a doua decada a lunii
mai si zboara timp de aproximativ 30 de zile.

Metode de combatere:

 tratamente chimice la aparitia adultilor (15 mai-15 iunie) cu insecticide

specifice.
Omida paroasa (Hyphantria cunea)
Este o specie polifaga ce ataca arborii
ornamentali (dud, platan etc.), precum si
speciile de pomi fructiferi. Are doua
generatii pe an si ierneaza ca pupa in stratul
superficial al solului. Aceasta insecta
produce defolierea pomilor si implicit
scaderea productiei de fructe. Omizile se
pozitioneaza pe partea inferioara a frunzelor
si incep sa le consume. De asemenea, acestea tes un fel de cuib, in interiorul
caruia se hranesc.
Metode de combatere:

 tratamente chimice cu insecticide specifice.

Paduchele negru al ciresului (Myzus cerasi)
Este o specie periculoasa, ce ataca agresiv ciresul,
afectand cresterea si fructificarea acestuia. Are mai
multe generatii pe an si
ierneaza ca ou. Atacul
incepe primavara, cand
adultii colonizeaza frunzele
si varfurile de crestere.
Paduchii se hranesc cu sucul celular al pomului producand cresteri mici,
nediferentierea mugurilor de rod si transmit diferite boli (in general viroze).

Metode de combatere:

 tratamente chimice cu insecticide specifice.

 BOLI SI DAUNATOR LA VISIN
Vișinul
Prunus cerasus este un pom fructifer din familia Rosaceae, înrudit cu cireșul.
Spre deosebire de cireș, are un ritm de creștere mai lent și o coroană de
vigoare mai mică. Frunzele sunt dințate pe margine, lucioase iar florile au
culoarea alb. Fructele vișinului conțin zaharuri, acizi organici, pectine,
proteine, fosfor, potasiu, calciu, magneziu, caroten și vitamine și au efecte
terapeutice asupra organismului uman: reglează echilibrul acido-bazic,
ameliorează bolile cardiovasculare, renale, hepatice și îmbunătățesc
compoziția sângelui.
PRINCIPALELE BOLI ALE VIȘINULUI:
VIROZE
1. Virusul răsucirii frunzelor de cireș –
Cherry leaf roll virus
Pomii infectați cu acest virus au o creștere
redusă și o înflorire slabă, iar spre
începutul verii, marginile frunzelor
acestora se curbează spre partea
superioară. Frunzele afectate se adună în
rozetă și pierd din vigoare. Unele soiuri pot prezenta pete clorotice la nivelul
frunzelor și cancere gomoase la nivelul ramurilor. Pe măsură ce boala se
extinde, o parte din coroană se usucă iar distrugerea în întregime a pomului
are loc în 4 – 5 ani. Virusul se răspândește prin polen, semințe sau material
sădior infectat.
Prevenire:

 Se recomandă utilizarea de material săditor sănătos la înființarea

plantațiilor.
2. Pătarea inelară necrotică a frunzelor de cireș –
Cherry necrotic ring spot virus
Vișinii infectați timp de mai mulți ani nu manifestă simptome evidente, însă
pe frunzele acestora pot apărea pete clorotice, sub formă de inele sau benzi,
fine sau mai clare, care se necrozează, cad
și conferă frunzelor un aspect zdrențuit.
Uneori pot apărea pete verzi – deschis. La
început, simptomele se manifestă pe
frunzele lăstarilor de 2 ani, devenind apoi
evidente și pe frunzele lăstarilor din anul
respectiv. Simptomele de perforare
produse de această viroză pot fi adesea
confundate cu cele ale atucului ciupercii Stigmina carpophila, însă se
deosebesc prin forma petelor care este neregulată în cazul virozei și circulară,
regulată în cazul atacului produs de ciupercă. În unele cazuri, pomii afectați
înfloresc și fructifică normal, dar au un conținut redus de zahăr și acizi ceea
ce le conferă o valoare comercială redusă.
Prevenire:

 Pomii atacați se vor elimina din plantație;

 La înființarea plantațiilor se va folosi material săditor sănătos, rezistent

la virus;

 Se vor aplica tratamentele corespunzătoare pentru combaterea

populațiilor de dăunători (pot transmite virusul).
3. Îngălbenirea vișinului –
Sour cherry yellows virus
Primele simptome ale atacului se
manifestă la nivelul frunzelor prin
apariția unor pete galben – verzui de formă și mărime variabilă. Îngălbenirea
progresează rapid, cuprinzând, uneori, toată suprafața frunzei. Un alt
simptom este reprezentat de căderea prematură a frunzelor, care uneori poate
avea loc chiar înaintea îngălbenirii. În anii cu veri răcoroase, căderea
frunzelor se poate produce în procent de până la 60%. Temperaturile mai
mari de 24°C pot masca simptomele atacului. Virusul se transmite prin
altoire, prin semințe infectate sau prin polen.
Prevenire:

 La înființarea plantațiilor se va folosi material săditor sănătos, rezistent

la virus;

 Pomii atacați se vor elimina din plantație;

 Materialul săditor poate fi devirozat prin tratare termică (menținere la

37ºC, timp de 3 – 4 săptămâni), urmată de înmulțire separată și
retestarea mugurilor.
BACTERIOZE:
4. Ulcerația și ciuruirea bacteriană a pomilor sâmburoși –
Pseudomonas syringae pv. mors-prunorum
Boala se manifestă la nivelul frunzelor, fructelor și lăstarilor tineri,
nelignificați. Atacul poate fi uneori confundat
cu fenomene de fitotoxicitate cauzate de
aplicarea irațională a pesticidelor. Primele
simptome sunt vizibile la nivelul frunzelor
tinere și sunt reprezentate de pete mici,
gălbui, vizibile în transparență.– verzui.
Ulterior, aceste pete necrotice se Concomitent
cu dezvoltarea fructelor, petele se măresc, se
brunifică și formează pete necrotice de 2 – 3
mm, adesea înconjurate de un halou galben detașează și cad iar frunzele
capătă un aspect ciuruit. Mugurii afectați se umflă se veștejesc și nu se mai
desfac, iar în cazul în care se desfac formează frunze mici, cu tendințe de
ofilire.
Combatere:

 Ramurile bolnave se vor tăia (preferabil vara când activitatea bacteriilor

este mai redusă) și se vor distruge prin ardere;

 La dezmugurire se vor efectua tratamente chimice cu: Fungicid Zeama

Bordeleză, Fungicid Dithane M-45, Fungicid Melody Compact 49
WG, Fungicid Funguran OH 50 WP, Fungicid Champ 77 WG.
5. Cancerul bacterian
Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens
Boala se manifestă la nivelul rădăcinilor și a
tulpinilor, pe care se dezvoltă tumori, la început
mici și moi, de dimensiuni și forme diferite care
mai târziu se lignifică. Tumorile pot genera
formațiuni asemănătoare cu frunzele, mugurii sau
lăstarii. Tumorile sunt alcătuite din celule mari și
deformate. Bacteria poate pătrunde în pomi prin
rănile produse de nematozi, lucrări de îngrijire,
grindină. Temperaturile cuprinse între 22 și 30°C și
umiditatea atmosferică mai mare de 80% sunt
factori favorizanți.
Combatere:

 Se recomandă sortarea puieților înainte de plantare;

 În cazul lucrărilor de îngrijire, la trecerea de la un pom la altul,

foarfecele și uneltele se vor dezinfecta;
  Ramurile afectate se amputează până la zona sănătoasă și se aplică un
tratament cu un produs cupric (ex: Zeama Bordeleză), apoi rana se
acoperă cu mastic cicatrizant;

 Înainte de plantare, rădăcinile puieților se vor îmbăia într-o soluție de

Zeamă Bordeleză 1% sau Fungicid Topas 100 EC;

 În timpul vegetației se pot executa tratamente cu produse pe bază de

cupru precum: Fungicid Melody Compact 49 WG, Fungicid Champ 77
WG, sau  Fungicid Bouillie Bordelaise.
MICOZE:
6. Monilioza sau putregaiul fructelor de vișin –

Monilinia laxa
Boala se manifestă la nivelul tuturor organelor aeriene, ale pomilor de orice
vârstă, în general primăvara. În faza de buton floral, ciuperca atacă florile,
urmând ca atacul să crească foarte mult în intensitate în timpul înfloritului,
provocând o brunificare a florilor, care ulterior se ofiliesc și se usucă, dar
rămân prinse pe ramuri, uneori până în primăvara următoare. Infecțiile pot
trece din flori în ramuri. Frunzele afectate se ofilesc, se răsucesc și se usucă.
Lăstarii se veștejesc, se usucă și se înconvoaie spre vârf. Fructele pot fi
atacate la formare iar intensitatea atacului crește rapid, in special la intrarea
în pârgă. Simptomele se manifestă prin apariția de pete mici, rotunde, brun –
cafenii în dreptul cărora țesuturile sunt puțin adâncite. Petele cresc rapid
provocând înmuierea și putrezirea pulpei. Ciuperca iernează în scoarța
ramurilor atacate și în fructele mumificate și produce pagube însemnate în
anii reci și ploioși.
Combatere:

 Se recomandă strângerea și distrugerea fructelor atacate;

 Ramurile atacate se vor tăia până la zona sănătoasă, se dezinfecta cu o

soluție de Fungicid Zeamă Bordeleză 4 – 5% și se vor acoperi cu mastic
cicatrizant;

 În perioada de repaus vegetativ se pot aplica tratamente chimice cu

produse pe bază de cupru (Ex: Fungicid Zeamă Bordeleză) și
tratamente preventive aplicate în vegetație cu Fungicid Switch 62.5
WG, Fungicid Score 250 EC, Fungicid Topsin 500 SC.
7. Ciuruirea frunzelor de vișin –

Stigmina carpophila
Este o boala des întâlnită în livezile neîngrijite. Se
manifestă la nivelul frunzelor, fructelor și lăstarilor,
pe care apar, în urma atacului, pete circulare,
regulate, brune, cu margine roșie sau violacee. În
dreptul petelor de la nivelul frunzelor, țesuturile se
desprind dând un aspect ciuruit. Frunzele perforate
cad prematur, iar în cazul atacurilor repetate, pomii intră în declin prea
devreme. Pe fructe, apar în general pete roșiatice, mici, care în condiții
favorabile confluează, devin brune, iar pulpa din dreptul acestora se usucă
până la sâmbure. Pe scoarța atacată apar picături de gomă (clei).
Combatere:
  Ramurile atacate vor fi adunate și distruse prin ardere;

 Rănile rezultate în urma tăierilor ramurilor afectate se vor dezinfecta cu

o soluție de  Fungicid Zeamă Bordeleză  4 – 5% și se vor acoperi cu
mastic cicatrizant;

 În vegetație se pot aplica tratamente cu: Fungicid Score 250

EC, Fungicid Folpan WDG, Fungicid Rovral 500 SC.
8. Antracnoza frunzelor de vișin –

produsă de ciuperca Coccomyces
hiemalis sin. Blumeriella jaapii
Boala se manifestă în general numai la nivelul
frunzelor, dar dacă ciuperca găsește condiții
favorabile (umiditate și căldură), se poate
dezvolta și pe fructe sau lăstari. În cursul lunii
mai, pe partea superioară a frunzelor bazale, unde apar numeroase pete mici,
purpurii sau roșiatice, izolate, care treptat se unesc și cuprind zone mari din
suprafața limbului foliar. În funcție de intensitatea atacului, țesuturile dintre
pete se îngălbenesc iar frunzele cad, provocând o diferențiere incompletă a
mugurilor, o înflorire abundentă în anul următor dar o fructificare redusă.
Ciuperca se transmite de la un an la altul prin intermediul ramurilor atacate
sau poate ierna în fructele căzute.
Prevenire și combatere:

 Frunzele sau după caz, organele atacate vor fi adunate și distruse prin
ardere;

 Se pot aplica tratamente chimice cu: Fungicid Dithane M 45,Fungicid

Topsin 500 SC, Fungicid Score 250 EC + Fungicid Bravo 500
SC, Fungicid Topas 100 EC.
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI VIȘINULUI:
1. Musca cireșelor (viermele cireșelor)– Rhagoletis cerasi
Dăunatorul prezintă o singură generație pe an și iernează în sol, în stadiul de
pupă, la adâncimi de 2 – 5 cm. Primii dăunători apar după ce se înregistrează
temperaturi mai mari de 10°C, timp de 30 – 50 de zile. Larvele se hrănesc, în
principal, cu fructele cireșului, dar pot fi
întâlnite și pe fructele de vișin, care în urma
atacului prezintă pete brune, care fac la
apăsare pulpa să cedeze.
Combatere:

 Se recomandă efectuarea de arături

adânci toamna și săparea solului sub
coroana pomilor pentru distrugerea
formelor hibernante;

 Chimic, poate fi combătut cu: Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid

Decis Mega 50 EW, Insecticid Karate Zeon 50 CS, Insecticid Laser 240
SC.

2. Păduchele negru al cireșului –

Myzus cerasi
Este o specie migratoare, iernează în stadiul de ou, pe ramurile tinere de cireș
sau vișin. Dezvoltă 3 – 5 generații pe an, care se hrănesc cu sucul celular al
frunzelor. În urma atacului, frunzele se răsucesc, se ofilesc și se usucă,
lăstarii se curbează iar puterea de fructificare este slăbită și creșterea
încetează. Cele mai mari pagube produse de acest dăunător se înregistrează în
livezile tinere și în pepinierele pomicole.
Combatere:

 Dăunătorul se poate combate cu: Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid

Actara 25 WG, Insecticid Fastac 10 EC, Insecticid Karate Zeon 50
CS, Insecticid Decis Mega 50 EW.
3. Păduchele din San Jose –

Quadraspidiotus perniciosus
Dăunătorul prezintă 2 generații pe an.
Iernează în stadiul de larvă de vârsta I,
sub scut, pe scoarța pomilor. Larvele îsi
încep activitatea la începutul lunii aprilie,
urmând ca adulții să apară spre sfârșitul
lunii aprilie – începutul lunii mai. Atacă
peste 200 de specii de arbori și arbuști. În urma atacului, țesutul se înroșește
și se necrozează. În cazul ramurilor înroșirea cuprinde toată scoarța și o parte
din lemn, pe frunze se localizează în jurul nervurilor iar pe fructe apar pete
roșii sub forma unor aureole. Pomii atacați au frunzele îngălbenite iar
dezvoltarea acestora este întârziată. Plantele atacate se usucă de la bază spre
vârf.
Prevenire și combatere:
  Se va folosi material plantator sănătos ;

 Nu se vor recolta ramuri altoi din livezile unde a fost semnalată

prezența dăunătorului;

 In timpul iernii se vor executa 1 – 2 tratamente cu Insecticid Confidor

Oil SC 004;

 In vegetație se pot executa tratamente cu Insecticid Calypso 480

SC, Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Actara 25 WG, Insecticid
Mospilan 20 SG, Insecticid Movento 100 SC etc.
4. Molia vărgată a piersicului –
Anarsia lineatella
Este un dăunător caracteristic piersicului,
dar poate ataca și vișinul. Dezvoltă 3
generații pe an și iernează în stadiul de
larvă sub scoarța exfoliată a ramurilor.
Părăsesc locul de iernarea primăvara, la
apariția mugurilor din care se hrănesc.
Larvele rod orificii de pătrundere în lăstarii
tineri. Femelele depun ouăle pe muguri, iar larvele pătrund în fructele
soiurilor timpurii. Larvele generațiilor următoare pătrund în fructele aflate în
faza de coacere, unde sapă galerii adânci.
Combatere:

 Tăierea și distrugerea ramurilor și a lăstarilor afectați;

 Executarea de tratamente chimice cu: Insecticid Decis Mega 50

EW, Insecticid Karate Zeon 50 CS, Insecticid Affirm, Insecticid
Mospilan 20 SG, Insecticid Laser 240 SC
5. Molia pieliței fructelor –Adoxophyes orana
Este o specie polifagă ale cărei larve se hrănesc cu pulpa fructelor, în care
sapă galerii superficiale. Atacă peste 47 de specii de plante erbacee și
lemnoase. Rănile realizate sunt porți de intrare a ciupercilor din genul
Monilinia.
Combatere:

 Se pot executa tratamente chimice

cu: Insecticid Nurelle D, Insecticid
Affirm, Insecticid Bactospeine DF.
6. Molia orientală a fructelor –

Cydia molesta
Dăunătorul iernează în stadiul de larvă în
interiorul unui cocon mătăsos și crăpături ale
scoarței și dezvoltă până la 4 generații pe an.
Molia atacă lăstarii și frunzele dar preferă în
mod special fructele cu interiorul cărora se
hrănesc larvele primelor generații producând
pagube semnificative în pepiniere și în
livezile tinere. Cea de-a III-a și cea de-a IV-a
generație de larve pătrund în fruct prin zona
codiței și rod galerii neregulate în jurul sâmburelui, provocând stagnarea
creșterii fructelor, putrezirea și în final căderea acestora.
Combatere:

 Se recomandă tăierea și distrugerea fructelor și a lăstarilor atacați;

 Se pot utiliza capcane atractante;

  Tratamente chimice se pot aplica în perioada de zbor masiv
cu: Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Affirm, Insecticid
Mospilan 20 SG, Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Coragen 20 SC.
7. Fluturele cu abdomenul auriu –Euproctis Chrysorrhoea
Este un dăunător polifag ce atacă o serie de
arbori și pomi fructiferi. Dezvoltă o
singură generație pe an și iernează în
stadiul de larvă într-un cocon poziționat în
vârful lăstarilor. Este necesară examinarea
atentă a pomilor pentru detectarea acestui
dăunător.
Combatere:

 Se vor elimina ramurile pe care sunt prezente larve;

 Chimic, dăunatorul poate fi combătut cu:  insecticid Karate Zeon 50

CS , Insecticid Fastac 10 EC, Insecticid Laser 240 SC,  Insecticid
Affirm, Insecticid Calypso 480 SC.
8. Viermele prunelor –Cydia funebrana
Dăunătorul prezintă 2 generații pe an și
iernează în stadiul de larvă, în interiorul
unui cocon mătăsos, la baza pomilor,
pe sub frunzele căzute sau în crăpături
ale scoarței. Larvele primei generații se
hrănesc cu sâmburii fructelor verzi,
care, în urma atacului nu se mai
dezvoltă și cad. Larvele celei de-a II-a
generație se hrănesc cu fructele aflate
în faza de coacere, în care sapă galerii în jurul sâmburilor în care lasă resturi
de hrană și excremente brun – negricioase. Picăturile de gomă (clei), prezente
pe fructe, sunt caracteristice atacului acestui dăunător. A doua generație poate
produce pierderi de până la 80%.
Combatere:

 În jurul copacilor se vor instala brâie capcană pentru capturarea

larvelor;

 Fructele atacate vor fi adunate și distruse;

 Se pot executa tratamente chimice cu:Insecticid Decis Mega 50

EW, Insecticid Karate Zeon 50 CS, Insecticid Fastac 10 EC , Insecticid
Lamdex 5 EC, Insecticid Insegar 25 WG.
9. Omida păroasă a dudului – Hyphantria cunea

Dăunător cu 2 generații pe an, iernează în

stadiul de pupă, în numeroase locuri (crăpături
ale scoarței, pe garduri, pereți, sau în stratul
superficial al solului). Adulții apar primăvara,
au un zbor crepuscular, nocturn iar ziua stau
ascunși. Își depun ouăle pe partea inferioară,
iar în stadii incipiente, larvele consumă
epiderma inferioasă și parenchimul, iar pe
măsură ce se dezvoltă se mută pe ramuri, distrugând în totalitate frunzele.
Dacă atacul se repetă 2 – 3 ani consecutiv, pomii se debilitează și se usucă.
Combatere:

 Se pot executa tratamente chimice cu:  Insecticid Aqua K-

Othrine , Insecticid Decis Mega 50 EW , insecticid Karate Zeon 50
CS , Insecticid Fastac 10 EC, Insecticid Novadim Progress, Insecticid
Laser 240 SC.
10. Gărgărița mugurilor –

Sciaphobus squalidus
Dăunatorul prezintă o generație la 2 ani.
Iernează în stadiul de adult, în sol. Adulții își
încep activitatea primăvara, când
temperaturile depășesc pragul de 10ºC, urcă
în coroana pomilor și se hrănește cu muguri,
boboci florali, flori, frunze, ramuri tinere,
provocând pagube însemnate. Larvele acestei specii nu sunt dăunătoare,
întrucât se hrănesc în sol, cu rădăcinile plantelor erbacee spontane.

Combatere:

 Se recomandă mobilizarea solului din plantație, în toamna;

Cunoscute și sub numele de „păduchi de plante”, afidele sunt insecte

hemiptere, adică au aparatul bucal în forma unei trompe (aparat bucal de
înțepat și supt), prin care sug elemente nutritive din plante. Fac parte din
familia Aphididae, care include câteva zeci de subfamilii.
Există nenumărate specii de afide, însă cele mai răspândite la noi sunt Myzus
persicae, Hyalopterus pruni, Aphis gossypii,Aphis pomi,Macrosiphum
avenae, Sitobion avenae, Metopolophium dirhodum, Rhopalosiphum padi etc
Păduchii de plante adulți sunt, de regulă, verzi, roșii sau bruni, au, în funcție
de specie, o lungime de cca. 1,5 mm și apar atât în forme înaripate, cât și
neînaripate. În funcție de specie, corpul afidelor este alungit
(la Macrosiphum avenae, de pildă) sau oval (Metopolophium dirhodum),
abdomenele sunt întunecate sau deschise. Larvele se aseamănă de regulă cu
insectele adulte.
 BOLI SI DAUNATORI LA PAR
Parul (Pyrus communis) este un pom fructifer ce face parte din familia
Rosaceae, destul de popular in Romania. Se presupune a fi originar din Asia
(China si Asia Mica). Nu este pretentios fata de factorii de mediu, intalnindu-
se in toate zonele din Romania. Are un aspect rustic, coroana are o forma
caracteristica si poate atinge 20 de metri inaltime. Frunzele de par sunt ovale
sau rotunde. Florile sunt de culoare alba si apar odata cu frunzele. Parul este
raspandit in cultura datorita fructelor sale bogate in elemente nutritive.
Acestea contin: apa, zaharuri, celuloza, tanin, fibre, saruri minerale, zinc,
cupru, fier, calciu, magneziu si vitamine (A, B1, B2, B9, C, E , P, K).
VIROZE
Pietrificarea parului (Pear stony pit virus)
Fructele prezinta la suprafata
denivelari accentuate. Pe masura ce se
dezvolta, fructele se vor deforma.
Pulpa prezinta zone brunificate si tari.
Din aceasta cauza, fructele devin
necomestibile. Aceasta boala se
transmite prin altoire.

Masuri de prevenire si combatere:

 utilizarea de altoi si portaltoi sanatosi;

 verificarea puietilor inainte de plantare.

Mozaicul inelar al parului (Pear ring pattern mosaic virus)
Cea mai frecventa forma de atac se manifesta pe
frunze, prin aparitia unor pete neregulate de culoare
galbena. De obicei, atacul se observa pe o parte a
frunzelor. Daca temperaturile sunt cuprinse intre 18-
20 °C, petele se brunifica. In urma atacului, frunzele
cad. Acest lucru duce la scaderea productiei si la
slabirea pomilor afectati. Virusul se transmite prin
altoire, polen, seminte infectate, iar in pepiniera, prin
atingerea radacinilor.
Masuri de prevenire si combatere:

 folosirea de altoi si portaltoi sanatosi;

 eliminarea pomilor afectati din livada;

 plantarea soiurilor de par rezistente.

MICOPLASMOZE                   
Declinul parului (Phytoplasma pyri)
Simptomatologia acestei boli este diferita in functie de soi. Unele soiuri fiind
mai rezistente la aceasta boala. In general, toamna, pomul isi pierde prematur
frunzele (frunzele capata o culoare rosiatica), urmand ca in primavara
urmatoare sa dezvolte frunze mici si palide, insotite de cresteri slabe. Astfel,
productia este puternic influentata. Un simptom caracteristic este reprezentat
de aparitia unor inele de culoare bruna,
vizibile la examinarea unei sectiuni
transversale a vaselor conducatoare.
Aceasta boala este transmisa de mai multe
specii de cicade si prin altoire.
Masuri de prevenire si combatere:

 aplicarea insecticidelor pentru a tine sub control populatia de cicade;

 utilizarea de altoi si portaltoi sanatosi.

BACTERIOZE
Focul bacterian (Erwinia amylovora)
Este o boala foarte periculoasa, ce poate conduce la compromiterea intregii
livezi. Aparitia bolii este favorizata de umiditate atmosferica ridicata, vant,
precipitatii si temperaturi ridicate. Pomii atacati de aceasta boala par a fi arsi
de foc. Lastarii se ofilesc si capata o culoare bruna, fructele se innegresc sau
sunt patate. Pe vreme umeda, pe zonele afectate apare exudatul bacterian.

Masuri de prevenire si combatere:

 taierea si arderea ramurilor afectate pana la tesuturile sanatoase,

aplicarea unui tratament cupric si acoperirea ranilor cu mastic;

 tratamente chimice, cu fungicide specifice.

Cancerul bacterian (Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens)
Boala se manifesta prin aparitia tumorilor (gale), acestea avand dimensiuni
diferite, in functie de varsta plantei, organul afectat. Initial, apar tumori mici,
netede si moi pe radacini, tulpini si rareori pe ramuri sau frunze. Cu timpul,
tumorile se maresc, devin brune sau brun-negricioase, avand un aspect rugos.
Patogenul patrunde in par prin ranile produse de nematozi, grindina, insecte
etc. De asemenea, aparitia acestei boli
este favorizata de temperaturile
cuprinse intre 22 si 30 °C si umiditate
atmosferica de 80 %.

Masuri de prevenire si combatere:

 sortarea puietilor inainte de

plantare;

 livada se va infiinta pe terenurile pregatite corespunzator;

 dezinfectarea foarfecilor si uneltelor, la trecerea de la un pom la altul;

 taierea ramurilor afectate pana la zona sanatoasa, aplicarea unui

tratament cu Zeama Bordeleza 4-5 % si acoperirea ranilor cu mastic
cicatrizant;

 radacinile puietilor se vor imbaia intr-o solutie de Zeama Bordeleza

1%;

 tratamente in timpul vegetatiei cu produse pe baza de cupru.

Arsura bacteriana (Pseudomonas
syringae pv. syringae)
Boala ataca toate partile aeriene ale
pomilor, fiind favorizata de vremea rece
si umeda. Pe frunzele de par apar pete de
culoare neagra, dispuse in spatiul dintre nervuri. Petele se unesc si distrug
intreaga frunza. Aceasta boala ataca inflorescentele, dar nu progreseaza catre
ramuri. Lastarii atacati sunt brunificati, dar nu se indoaie. Scoarta de pe
ramurile afectate este crapata, iar ranile au o culoare deschisa. Pe fructe apar
pete negriciose, din care se scurge exudatul bacterian.
Masuri de prevenire si combatere:

 taierea ramurilor afectate;

 strangerea si arderea frunzelor si fructelor cazute pe sol;

 tratamente chimice cu produse pe baza de cupru.

MICOZE
Mana (Phytophthora spp.)
Boala se manifesta prin ofilirea si brunificarea
frunzelor. Pomii au cresterea incetinita si se usuca
prematur. In zona bazala a tulpinii apar leziuni
asemanatoare cu cele produse de cancerul bacterian.
Pe vreme umeda, leziunile se acopera cu un lichid
lipicios. Acesta boala isi face aparitia in conditii de
umiditate excesiva la nivelul solului. Pe fructele din
etajale inferioare apar pete brune, circulare. Acestea
se extind, acopera toata suprafata fructului si provoaca intarirea pulpei.
Masuri de prevenire si combatere:

 irigare rationala;

 nu exista niciun tratament recomadat pentru tratarea acestei boli.

Rugina parului (Gymnosporangium sabinae)Aceasta ciuperca isi
desfasoara prima faza de vegetatie pe gazdele intermediare (ienupar), apoi
afecteaza parul. Simptomele atacului se
manifesta pe frunze prin aparitia unor pete
rosiatice, pe care se formeaza
fructificatiile ciupercii sub forma unor
formatiuni punctiforme de culoare neagra.
Pe fata inferioara a frunzelor, tesuturile se
bombeaza si se formeaza excrescente care
poarta sporii ciupercii.

Masuri de prevenire si combatere:

 cultivarea soiurilor de par rezistente;

 distrugerea arbustilor spontani din livada;

 tratamente chimice cu fungicide specifice.

Septorioza sau patarea alba (Mycosphaerella pyri)
Pe frunze apar pete circulare de culoare bruna. Dupa un timp, petele se
albesc, iar in jurul lor se formeaza un
halou de culoare brun-cenusie. In mijlocul
acestor pete se formeaza formatiuni
punctiforme de culoare neagra, ce
reprezinta fructificatiile ciupercii. In urma
atacului, pomii isi pot pierde frunzisul cu
1-2 luni inainte de caderea normala.
Masuri de prevenire si combatere:

 cultivare soiurilor de par rezistente;

 strangerea si arderea frunzelor din livada;

 tratamente chimice in vegetatie cu fungicide specifice.

Rapanul parului (Venturia pirina)
Simptomele acestei boli sunt prezente pe toate organele aeriene ale plantei.
Pe fata inferioara a frunzelor de par apar pete mici, cenusii. Petele se maresc
si se acopera cu un miceliu catifelat. In caz de atac puternic, pomul isi pierde
frunzele inca din timpul verii. Atacul pe flori este asemanator cu cel de pe
frunze. Pe fructe apar pete cenusii in dreptul carora tesuturile se intaresc, se
brunifica si crapa. Astfel, fructele se deformeaza, isi pierd aroma, iar pe
aceste rani se pot instala diferiti agenti patogeni. In urma atacului, scoarta
lastarilor tineri prezinta crapaturi longitudinale si transversale si se cojeste,
iar in final se usuca.

Masuri de prevenire si combatere:

 cultivarea soiurilor de par rezistente;

  arderea frunzelor si fructelor cazute;

 aplicarea tratamentelor recomandate in perioada de repaus vegetativ;

 tratamente chimice in vegetatie cu fungicide specifice.

Cancerul deschis (Nectria galligena)
Boala patrunde in pom printr-o rana rezultata in urma taierilor. Scoarta din
zona afectata se exfoliaza, iar tesuturile se cufunda. Astfel, zona afectata
capata un aspect canceros. Ciuperca poate ataca toate organele aeriene,
inclusiv fructele. Aceastea putrezesc si cad. Daca atacul este prezent pe
tulpina, pomul se va usca ireversibil.

Masuri de prevenire si combatere:

 verificarea puietilor inainte de plantare;

 sterilizarea uneltelor cu alcool sau clor;

 irigare si fertilizare echilibrata;

 ranile mari, rezultate in urma lucrarilor de intretinere se vor acoperi cu

mastic;

 taierea ramurilor afectate;

 tratamente chimice cu fungicide specifice.

Monilioza (Monilinia fructigena)
Este considerata cea mai pagubitoare boala a pomilor cultivati in zonele reci
si ploioase. Frunzele de par atacate atarna fara sa cada, florile se brunifica si
se usuca, iar ramurile se indoaie in forma de carlig. Fructele tinere se
zbarcesc, se brunifica si cad masiv. Pulpa fructelor mature putrezeste, iar pe
exteriorul lor apar pernute galbui-cenusii. In final, fructele mature sunt
mumificate si raman in pom, asigurand transmiterea bolii si in anul urmator.
Ciuperca ierneaza pe fructele mumificate si in scoarta ramurilor atacate.

Masuri de prevenire si combatere:

 strangerea si distrugerea fructelor atacate;

 taierea ramurilor afectate pana la zona sanatoasa, aplicarea unui

tratament cu Zeama Bordeleza 4-5 % si acoperirea ranilor cu mastic
cicatrizant;
  tratamente chimice in perioada de repaus vegetativ cu produse pe baza
de cupru;

 tratamente preventive aplicate in vegetatie cu fungicide specifice.

Patarea bruna a frunzelor (Diplocarpon maculatum)
Aceasta ciuperca afecteaza livezile de gutui si par, mai rar pe cele de mar.
Principala forma de atac se manifesta pe frunze. Simptomele sunt
reprezentate de pete circulare, de culoare crem-galbuie, iar mai tarziu
rosiatice. In centrul acestor pete apar puncte de culoare neagra, ce reprezinta
fructificatiile ciupercii. Petele se pot uni si pot produce defolierea completa a
pomilor. Boala poate ataca lastarii si fructele. Lastarii se brunifica si se
usuca. Pe fructe apar pete asemanatoare cu cele de pe frunze. Acestea se
unesc, iar pulpa crapa. Pe aceste crapaturi se dezvolta boli ce conduc la
putrezirea fructelor.

Masuri de prevenire si combatere:

 strangerea si arderea frunzelor cazute;

 cultivarea soiurilor de par rezistente;

 taierea si arderea lastarilor afectati;

 tratamente chimice cu fungicide specifice.

PRINCIPALII DAUNATORI LA PAR
Viermele merelor (Cydia pomonella)
Este o specie polifaga ce ataca mai multe specii de pomi fructiferi. Larvele de
diferite varste ataca fructele. Femelele isi depun ouale direct pe fruct sau pe
frunzele din apropierea fructelor. Dupa eclozare, larvele sapa galerii in
fructele atacate, lasand in interior excremente.

Metode de combatere:

 folosirea capcanelor cu feromoni pentru a identifica zborul adultilor;

 tratamente chimice cu insecticide specifice.

Molia pielitei fructelor (Adoxophyes orana)
Este o specie polifaga ce ataca in jur de 47 de specii
de plante erbacee si lemnoase. Primavara larvele rod
mugurii, inflorescentele si frunzele. Larvele patrund in
fructe unde sapa galerii superficiale. Ranile realizate
sunt porti de intrare a ciupercilor din genul Monilinia.
Metode de combatere:
  tratamente chimice cu insecticide specifice.
Gargarita florilor (Anthonomus pomorum)
Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca adult in locuri adapostite (scoarta
pomilor). Adultii apar primavara si se hranesc cu frunzele tinere. Femelele
depun ouale in flori sau in bobocii florali. Larvele se hranesc cu interiorul
florilor sau bobocilor.

Metode de combatere:

 tratamente chimice cu insecticide specifice.

Musculita frunzelor (Dasineura mali)
Dezvolta 3-4 generatii pe an si ierneaza in stratul superficial al solului.
Primele semne ale atacului apar in luna mai, cand se observa frunze rulate si
decolorate. In interiorul acestor frunze se gasesc larve vermiforme, de culoare
galben-portocalie. In caz de atac puternic, capacitatea de fotosinteza este
redusa si implicit productia.
Metode de combatere:

 tratamente chimice cu insecticide specifice.

Minierul marmorat (Phyllonorycter blancardella)
Aceasta insecta ataca o serie de arbusti ornamentali si pomi fructiferi. Larvele
se hranesc cu tesuturile aflate intre epiderma superioara si epiderma
inferioara a frunzelor. Un atac masiv poate reduce puternic capacitatea de
fotosinteza si implicit scaderea productiei.

Metode de combatere:

 adunarea si distrugerea frunzelor cazute pe sol;

 tratamente chimice cu insecticide specifice.

Molia orientala a fructelor (Grapholita molesta)
Are 3-4 generatii pe an si ierneaza ca larva intr-un
cocon matasos in crapaturile scoartei. Aceasta molie
ataca lastarii, frunzele si fructele pomilor fructiferi, dar cele mai mari pagube
le produc fructelor. Larvele primelor generatii atacata lastarii si se hranesc cu
interiorul acestora, producand pagube mari livezilor nou infiintate si
pepinierelor. Larvele generatiilor III si IV produc pagube importante
fructelor. Acestea patrund in fruct in zona coditei sau in zona “varfului” si
rod galerii neregulate in jurul samburelui. Fructele stagneaza din crestere,
putrezesc si cad. Zborul masiv al adultilor se inregistreaza, in conditiile din
Romania, in urmatoarele perioade: 20-30 mai, 10-20 iunie, 20-30 iulie si 1-10
septembrie.
Metode de combatere:

 taierea si distrugerea fructelor si lastarilor atacati;

 utilizarea capcanelor atractante;

 tratamente chimice aplicate in perioada de zbor masiv cu insecticide

specifice.
Paduchele lanos (Eriosoma lanigerum)
Prezinta 8-12 generatii pe an si ierneaza ca larva in crapaturile scoartei.
Dezvolta colonii masive pe ramuri, lastari si pe radacini. In urma atacului,
tesuturile se hipertrofiaza si apar tumori asemanatoare cu cele produse de
cancerul bacterian.

Metode de combatere:

 taierea si arderea ramurilor atacate;

 verificarea puietilor, inainte de plantare;

  tratamente chimice cu insecticide specifice.
Paduchele testos (Sphaerolecanium prunastri)
Este o specie polifaga ce ataca mai multi pomi fructiferi, vita de vie etc.
Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca larva
pe scoarta ramurilor atacate. Adultii si larvele
colonizea ramurile producand necrozarea
tesuturilor. De asemenea, acestia pot ataca si
frunzele, producand deformarea si caderea
acestora. Plantele atacate sunt acoperite cu
dejectiile sale dulci, ce favorizeaza aparitia
unor ciuperci fitopatogene.

Metode de combatere:

 curatarea ramurilor cu o perie aspra;

 tratamente chimice cu insecticide specifice.

Molia vargata a piersicului (Anarsia lineatella)
Este o specie polifaga ce ataca mai multe specii de pomi fructiferi. Dezvolta
trei generatii pe an si ierneaza ca larva sub scoarta exfoliata a ramurilor.
Primavara, acestea parasesc adapostul din timpul iernii si ataca mugurii. In
lastarii tineri, larvele rod orificii de patrundere. Femelele nou aparute depun
ponta pe muguri, iar larvele vor patrunde in fructele soiurilor timpurii.
Larvele generatiilor urmatoare
patrund in fructele aflate in
faza de coacere, unde sapa
galerii adanci.
Metode de combatere:

 taierea si distrugerea ramurilor (lastarilor) afectate;

 tratamente chimice cu insecticide specifice.

Omida paroasa (Hyphantria cunea)
Este o specie polifaga ce ataca arborii ornamentali (dud,
platan etc.), precum si speciile de pomi fructiferi. Are doua
generatii pe an si ierneaza ca pupa in stratul superficial al
solului. Acest daunator produce defolierea pomilor si implicit
scaderea productiei de fructe. Omizile se pozitioneaza pe
partea inferioara a frunzelor si incep sa le consume. De
asemenea, acestea tes un fel de cuib, in interiorul caruia se
hranesc.

Metode de combatere:

 tratamente chimice cu insecticide specifice.

Fluturele cu abdomenul auriu (Euproctis chrysorrhoea)
Este o specie polifaga ce ataca o serie de arbori si pomi fructiferi. Are o
generatie pe an si ierneaza ca larva intr-un cocon in varful lastarilor. Larvele
ataca mugurii si frunzele si pot produce desfrunzirea pomilor.

Metode de combatere:
  eliminarea ramurilor pe care sunt prezente larvele;

 tratamente chimice cu insecticide specifice.

Paduchele cafeniu al parului (Aphis pyrastri)
Este un daunator ce poate ataca agresiv speciile de par, fiind prezent pe tot
teritoriul Romaniei. In primavara, adultii
colonizeaza varfurile de crestere si
frunzele. Afidele se hranesc cu sucul
celular al pomilor producand un stres
acestora. In urma atacului, dezvoltarea
pomului este influentata negativ, frunzele
se deformeaza, rezistenta la ger scade, iar
mugurii de rod se diferentiaza slab.

Metode de combatere:

 tratamente chimice cu insecticide specifice.

Paduchele verde al marului si al parului (Aphis pomi)
Este o specie polifaga ce ataca mai multe specii de pomi fructiferi. Afidele
colonizeaza partea inferioara a frunzelor si varfurile de crestere. Pomii atacati
realizeaza cresteri mici, nu se diferentiaza mugurii de rod, fructele raman
mici, productia fiind puternic afectata. De asemenea, afidele transmit o serie
de viroze.
Metode de combatere:

 tratamente chimice cu insecticide specifice.

BOLI SI DAUNATORI LA MUR SI ZMEURA
Murul (Rubus spp.) este un arbust fructifer ce creste spontan in zonele
forestiere din Romania. Datorita proprietatilor alimentare ale fructelor, acest
arbust a fost ameliorat si introdus in cultura. Arbustul de mur creste sub
forma de tufa, cu ramuri erecte sau taratoare. Fructele de mur (murele) sunt
de tip polidrupa, gustoase si se consuma proaspete sau preparate sub diferite
forme (dulceata, sirop etc). Datorita continutului complex in substante
minerale, murele sunt recomandate in alimentatia persoanelor care sufera de
anemie, afectiuni pulmonare, afectiuni ale ficatului sau ale vezicii biliare.
Fructele contin: sodiu, calciu, magneziu, fier, potasiu, carbohidrati, protenie,
acizi organici si vitamine (A, D, C, B6, B-12).
Zmeurul (Rubus idaeus) este un arbust fructifer ce creste spontan in tarile
din zona temperata. Arbustul se prezinta sub forma de tufa, cu lastari taratori
si tulpini drepte, arcuite la varf. Acesta a fost introdus in cultura datorita
fructelor sale ce au o aroma specifica. Fructele de zmeur sunt utilizate in
industra alimentantara, farmaceutica si cosmetica. Popularitatea acestui
arbust este sustinuta de continutul complex al fructelor sale, bogate in: acizi
organici, zahar, fragarina, vitamine (A, C, E, B1, B2, B5, B6), caroten,
cianina, acid salicilic, cupru, calciu, fier, iod, potasiu, magneziu si fosfor.

VIROZE

Ingalbenirea nervurilor (Blackberry Yellow

Vein Disease)
Aceasta boala este produsa de un complex de virusuri. Primele simptome
sunt reprezentate de ingalbenirea nervurilor frunzelor, iar in caz de atac
sever, planta moare. De cele mai multe ori aceasta boala duce la stagnarea in
crestere a arbustilor si este transmisa de nematozi si prin inmultire (butasire,
marcotaj etc.).

Patarea circulara (Tobacco ringspot virus)

Este cel mai raspandit virus ce ataca plantele de
mur iar principalele simptome se manifesta pe
frunze, prin aparitia unor pete circulare.
Tesuturile atacate nu se mai dezvolta normal, iar
frunzele se deformeaza. Acest virus ataca si
fructele, producand deformarea acestora. In urma
atacului, arbustii stagneaza din crestere, productia scade semnificativ, iar in
final plantele mor. Acest virus se transmite prin polen, seminte si prin
inmultirea vegetativa. De asemenea, afidele pot transmite acest virus.
Focul bacterian (Erwinia amylovora) 
Atacul se manifesta pe lastari, flori si fructe. Varfurile lastarilor se brunifica,
se usuca si se curbeaza in forma de carlig iar in conditii de umiditate
atmosferica ridicata, la suprafata tesuturilor atacate apare exudatul bacterian,
ce reprezinta forma de transmitere a bacteriei. Bacteria este rezistenta la
temperaturi ridicate si poate rezista in portiunile ferite de razele solare, pana
la 12 luni. Peste iarna, bacteriile supravietuiesc in tesuturile afectate (muguri,
scoarta, lastari). Bacteria este raspanditia de catre polenizatori, vant,
picaturile de apa, pasari.

Cancerul bacterian (Agrobacterium tumefaciens)

Pe radacini si la baza tulpinii de mur se dezvolta tumori, la inceput
albicioase, moi, de marimea unui bob de mazare, ce cresc, devin brune si
lemnoase. Tumorile prezinta marimi, forme si consistente diferite si au
suprafata rugoasa. De regula, deasupra primei tumori aparute, se dezvolta o
tumoare secundara. Bacteria poate supravietui in sol mai multi ani si se
raspandeste prin intermediul apei, prafului, instrumentelor agricole.
Conditiile optime pentru aparitia si cresterea tumorii sunt temperaturile de
22-30ºC si umiditatea de 80%. Boala este favorizata de solurile umede si
compacte, de excesul ingrasamintelor pe baza de azot, prezenta nematozilor
etc. Lumina are un efect inhibitor.

Rugina (Phragmidium rubi-idaei)

Este o boala ce apare frecvent in culturile de mur din tara noastra. Atacul se
manifesta in special pe frunze, pe partea
superioara sub forma unor pete galbui, in
dreptul carora, pe partea inferioara se
formeaza fructificatile ciupercii.
Fructificatiile se prezinta sub forma unor
formatiuni circulare de culoare galben-
portocalie. Frunzele puternic afectate se
ingalbenesc si cad. Spre sfarsitul verii,
printre grupurile de spori de vara de
culoare galbena, se formeaza sporii de rezistenta de culoare neagra.

Putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea)

Aparitia acestei boli este favorizata de
umiditatea ridicata a aerului, ventilatia
deficitara si luminozitatea redusa. In anii
ploiosi, pagubele produse de aceasta ciuperca ajung sa afecteaze pana la 70-
80% din recolta. Ciuperca se dezvolta, cel mai frecvent, pe florile si fructele
de mur. Florile se ingalbenesc si se acopera treptat cu o pasla cenusie iar
fructele atacate se inchid la culoare si se acopera cu aceeasi pasla cenusie sau
albicioasa, dupa care putrezesc. Atacul pe tulpini are loc in anii ploiosi si se
manifesta prin pete de culoare brun-deschisa.

Fainarea (Sphaerotheca macularis)

Simptomele atacului se observa pe lastari, frunze
si fructe, ce se acopera cu un puf alb-cenusiu.
Atacul pe frunze determina rasucirea marginii
limbului foliar, iar lastarii atacati raman subtiri, se
deformeaza, se brunifica, iar in final se usuca.
Fructele tinere se acopera cu aceeasi pulbere
prafoasa, nu se mai matureaza si putrezesc.

Patarea bruna-violacee a tulpinilor de zmeur

(Didymella applanata)
Este o boala ce produce pagube insemnate in primaverile
ploioase. In tara noastra, este mult raspandita in nordul
Moldovei si in zona Subcarpatilor Meridionali. La
sfarsitul primaverii – inceputul verii, pe lastarii tineri apar pete mari, de
culoare bruna-violacee. Ramurile atacate se usuca de la varf spre baza, iar
scoarta atacata se exfoliaza. Boala evolueaza, iar pe suprafata tesuturilor
atacate apar puncte mici, brun-negricioase ce reprezinta fructificatiile
ciupercii. Atacul pe frunze se manifesta sub forma unor pete mari, colturoase,
ce apar de-a lungul nervurilor principale. Mugurii axilari de la baza frunzelor
se brunifica si se usuca. Raspandirea ciupercii in timpul vegetatiei se
realizeaza prin intermediul sporilor purtati de apa de ploaie si de vant.
Mozaicul zmeurului (Raspberry mosaic virus)
Este o boala foarte raspandita in plantatiile
de zmeur, ce se manifesta incepand cu luna
mai. Pe frunze apar pete mici, de
aproximativ 2 mm, de culoare galbena sau
galben-brunie, cu un contur neregulat.
Petele se extind destul de repede si ocupa
intreaga suprafata a limbului foliar.
Decolorarea limbului este insotita de o
puternica deformare a acestuia. In urma
atacului lastarii nu se mai dezvolta normal,
iar calitatea fructelor este afectata. Plantele nu mai cresc si pot fi observate de
la distanta datorita coloritului specific. Virusul este transmis prin inmultire
vegetativa sau prin intermediul afidelor si altor insecte.

Patarea cenusie a frunzelor (Sphaerulina rubi)

Aceasta boala este raspandita in toate
tarile din zona temperata. Pe frunze apar
pete cu diametrul de 3-4 mm, circulare,
de culoare cenusie, ce prezinta marginea
sub forma unui inel de culoare bruna
sau violacee.  Petele se pot extinde, se
unesc, se brunifica iar frunzele cad
prematur. Ciuperca ierneaza pe resturile
vegetale de la suprafata solului.
Raspandirea in perioada de vegetatie se realizeaza prin intermediul sporilor.
Masuri de prevenire si combatere:

 arderea frunzelor si tulpinilor uscate;

 imbunatatirea circulatiei aerului prin plantarea la distante recomandate

si prin taierile specifice;

Antracnoza (Elsinoe veneta)

Atacul caracteristic se manifesta pe lastari, prin
aparitia unor pete mici, ovale, de culoare rosie-
purpurie. Boala evolueaza, petele capata culoarea
cenusie-albicioasa, iar tesuturile se scufunda.
Tulpinile atacate nu mai fructifica, iar in caz de atac
puternic planta moare. Pe frunze apar pete mici, de
culoare purpurie, care devin cenusii. Fructele atacate
sunt deformate si putrezesc. Ciuperca ierneaza pe resturile vegetale de la
suprafata solului.

Ofilirea vasculara (genul Verticillium)

Ciuperca infesteaza radacinile si vasele conducatoare, cauzand blocarea
acestora. Acest lucru duce la ofilirea si uscarea plantelor afectate. Initial,
plantele pot sa prezinte simptomul de usoara ofilire in timpul zilei, urmata de
o aparenta revenire seara si noaptea. Pe masura ce evolueaza boala, frunzele
se deschid la culoare, se ingalbenesc si cad, incepand de la baza lastarului si
progresand spre varf. La taierea transversala a unei tulpini afectate, se pot
observa vasele conducatoare brunificate. Ciuperca poate patrunde in planta
prin diferite rani provocate de nematozi, insecte, lucrari tehnologice.
Masuri de prevenire si combatere:

 evitarea infiintarii culturilor pe terenuri pe care au fost cultivate

legume;

 utilizarea de soiuri rezistente;

 strangerea si distrugerea resturilor vegetale din plantatie;

 eliminarea din cultura a plantelor infestate.

Arsuri solare
Adesea,simptomele de arsuri solare pot da batai de
cap in culturile de zmeur deoarece pot fi confundate
cu atacul unor boli. Fructele care sunt expuse
razelor solare puternice din zilele caniculare pot
prezenta arsuri sub forma unor zone decolorate. De
asemenea, acest tip de decolorare poate sa apara in urma intepaturilor unor
insecte insa aceste pete nu sunt grupate sub forma unei pete compacte,
precum la arsura solara. Fructele afectate au o aroma mai slaba dar nu
prezinta pericol pentru consum.
Sfredelitorul tulpinilor de zmeur (Oberea bimaculata)
Adultul prezinta corp lung, de culoare neagra,
cu doua antene lungi, negre. Insecta dezvolta
o generatie la doi ani si ierneaza in stadiul de
pupa. Adultii apar in iunie si se hranesc cu
varfurile fragede ale lastarilor. Femelele depun ouale in maduva noilor lastari
aparuti, aproape de varf. Deasupra si sub locul depunerii oualor, femela face
cate un rand de perforatii, determinand uscarea varfului. Dupa eclozare, larva
realizeaza o galerie in tulpina si coboara spre colet. Tulpinile afectate sunt
slabe, se rup usor si se usuca in anul urmator.
Metode de prevenire si combatere:

 indepartarea si distrugerea varfurile afectate;

Molia zmeurului (Lampronia rubiella)

Adultii sunt fluturi nocturni, cu deschiderea
aripilor de 9-12 mm. Aripile anterioare sunt de
culoare maronie-aurie, cu pete crem iar aripile
posterioare sunt de culoare gri. Femelele depun
ouale la baza petalelor si sepalelor iar pagubele
sunt produse de omizi, ce ataca mugurii inainte
de deschidere si consuma continutul acestora.
Metode de prevenire si combatere:

 aplicarea de tratamente la aparitia adultilor, in mai-iunie.

Afide (Aphis gossypii, Myzus persicae, Hyalopterus pruni)

Afidele sunt specii polifage ce migreaza de

la o planta la alta, provocand daune multor
specii de plante de cultura sau speciilor
spontane. Afidele formeaza colonii pe partea
inferioara a frunzelor iar in urma atacului
frunzele se gofreaza, se rasucesc, se
ingalbenesc si se usuca. Se localizeaza cu precadere pe varfurile tinere si pot
ataca si florile. Plantele atacate stagneaza, se ingalbenesc si devin sensibile la
atacul ciupercilor. Prezenta afidelor este urmata de acoperirea frunzelor cu
excrementele dulci ale acestora, formand asa-numita “roua de miere”, ce
permite instalarea ciupercilor saprofite si formarea fumaginei.
 BIBLIOGRAFIE :
https://www.nexles.com/articole/tratamentele-la-zmeur-impotriva-
principalelor-boli-si-daunatori-ai-acestor-arbusti/
https://www.botanistii.ro/blog/tratamente-arbusti-fructiferi-zmeur/
https://ro.wow-plants.com/6821053-raspberries-diseases-and-pests-
how-to-process
https://www.gazetadeagricultura.info/pomicultura/599-arbusti-
fructiferi/19453-principalele-boli-ale-zmeurului-si-combaterea-lor.html
https://rum.prosadguru.ru/plante/arbori-%C8%99i-arbu%C8%99ti-
fructiferi/15677-zmeur%C4%83-boli-si-daunatori-sunt-%E2%80%8B
%E2%80%8Bmanerul.html
https://www.botanistii.ro/blog/tratamente-informatii-pomi-fructiferi-
par/
https://www.horticultorul.ro/insecte-boli-daunatori-fungicide-
insecticide-ingrasaminte-pesticide/bolile-parului-afectarea-pomilor/
https://www.paradisverde.ro/fenofazele-parului
https://www.botanistii.ro/blog/tratamente-informatii-pomi-fructiferi-
visin/
https://www.nexles.com/articole/tratamentele-la-visin-impotriva-
principalelor-boli-si-daunatori-ai-acestor-pomi-fructiferi/
https://www.horticultorul.ro/insecte-boli-daunatori-fungicide-
insecticide-ingrasaminte-pesticide/bolile-visinului-afectarea-plantelor/
https://www.seminteplante.ro/blog/92_schema-de-tratament-la-
samburoase-cires-prun-cais-si-principalele-boli-si-daunatori.html
https://www.botanistii.ro/blog/tratamente-informatii-pomi-fructiferi-
cires/
https://www.nexles.com/articole/tratamentele-la-cires-impotriva-
principalelor-boli-si-daunatori-ai-acestor-pomi-fructiferi/
https://www.pistil.ro/tratamentele-la-cires-impotriva-principalelor-boli-
si-daunatori-ai-acestor-pomi-fructiferi/
https://www.botanistii.ro/blog/tratamente-informatii-pomi-fructiferi-
prun/
https://www.nexles.com/articole/tratamentele-la-prun-impotriva-
principalelor-boli-si-daunatori-ai-acestor-pomi-fructiferi/
https://www.horticultorul.ro/insecte-boli-daunatori-fungicide-
insecticide-ingrasaminte-pesticide/bolile-prunului/
https://www.gazetadeagricultura.info/plante/protectia-plantelor/505-
avertizari-fitosanitare/17458-avertizare-boli-si-daunatori-la-prun.html
https://www.cropmarket.ro/boli-si-daunatori-la-pomi-fructiferi-
diagnosticare-si-tratare/?
gclid=CjwKCAjwx8iIBhBwEiwA2quaq6g1Q0jkYXLUxmJ4a6m2YN8
sDpggnLIJ9PIKKLjswiAKN3S79jVZOBoCS2cQAvD_BwE
https://www.botanistii.ro/blog/tratamente-informatii-pomi-fructiferi-
cais/
https://www.nexles.com/articole/tratamentele-la-cais-impotriva-
principalelor-boli-si-daunatori-ai-acestor-pomi-fructiferi/
https://www.horticultorul.ro/insecte-boli-daunatori-fungicide-
insecticide-ingrasaminte-pesticide/bolile-caisului/
https://www.paradisverde.ro/fenofazele-caisului
https://www.agrimedia.ro/articole/boli-si-daunatori-ai-culturilor-de-
piersic-si-cais