Regiunea umărului.

Este constituită din: regiunea scapulară, infraclaviculară, axilară, deltoidă.

Regiunea scapulară
Reperele externe:
Spina scapulei, procesul acromial, marginile laterale şi mediale a scapulei, unghiul scapulei.
Limitele:
Superioară – linia ce uneşte procesul acromial cu vertebra 7 cervicală,
Inferioară – linia orizontală ce trece prin unghiul scapulei,
Medială – corespunde marginii interne a scapulei,
Laterală – linia verticală trasată de la acromion în jos.
Straturile:
1. Pielea,
2. Fascia superficială,
3. Fascia proprie, care formează teci pentru muşchi,
4. Muşchii, sînt situaţi în două straturi: superficial – latissimus dorsi şi trapezius, profund –
supraspinatus, infraspinatus, teres minor, teres mayor, în rezultatul concreşterii foiţei profunde
fasciei proprii cu spina scapulei se formează 2 loje osteofibroase: supraspinată şi infraspinată. Între muşchiul
supraspinat şi fundul fosei supraspinate se găseşte un strat celular şi este situat a.,v. şi n.suprascapular. La
baza procesului acromial vasele suprascapulare trec în loja infraspinata. În loja infraspinată este o puternică
reţea anastamotică (chiar sub stratul muscular pe suprafaţa scapulei) formată din: a.circumflexă a scapulei
(ramură a arterei subscapulare), ramura descendentă a arterei transversale a gîtului şi artera suprascapulară.
Aciastă anastamoză este calea colaterală de bază în vascularizarea membrului superior la traumarea arterei
axilare proximal de artera sibscapulară.

Regiunea infraclaviculară
Reperele externe:
Sternul, claviculele, procesul coracoid a scapulei, coasta 3, muşchiul pectoral mare şi deltoid, sulcus
deltoidopectoralis.
Limitele:
Superior – clavicula,
Inferior – coasta 3,
Medial – partea externă a sternului,
Lateral – partea anterioră a muşchiului deltoid.
Pachetul neurovacular a acestei regiuni format din partea infraclaviculară a plexului brahial artera şi vena
subclavie se proiectează la mijlocul claviculei.
Straturile:
1 Pielea,
2 Ţesutul subcutan, în care este situaţi nn.supraclaviculari din plexul cervical şi nn.intercostali,
3 Fascia superficială, care de la claviculă spre marginea superioară a glandei mamare formează
ligamentul suspensorim mamarium,
4 Fascia proprie, care formează loje pentru muşchii pectorali. Între foiţele fasciei proprii se
formează spaţii subpectorale (superficial şi profund). Foiţa profundă a fasciei proprii sau fascia clavipectorlă
se inseră pe claviculă, coasta 1 , procesul coracoid şi formează loje pentru mm.subclavicular şi pectoral mic,
iar pe marginea inferioară a m.pectoral mare concreşte cu fasciile axilară şi pectorală şi în aşa mod încizînd
spaţiul subpectoral din inferior. Partea externă a acestei fascii formează ligamentul suspensoriu al axilei. Sub
fascia clavipectorală este situată a.toracoacromială, cu venele respective şi nn.pectorali mediali şi laterali.

Regiunea axilară
Reperele externe:
Mm. pectoral mare, latissimus dorsi şi coracobrahial, vilozitatea.
Limitele fosei axilare:
Anterioară şi posterioară – marginile inferioare ale mm.pectoralis mayor şi latissimus dorsi,
Medială – linia care uneşte aceşti doi muşchi, pe peretele cutiei toracice,
Laterală – linia ce uneşte aceşti doi muşchi pe partea internă a braţului.
Proiecţia arterei axilare se poate de determinat după cîteva metode: 1 marginea anterioară a vilozităţii, 2
partea internă a muşchiului coracobrahial, 3 linia trecută paralel cu marginea inferioară a m.pectoral mare în
punctul dintre treimea medie şi anterioară a fosei axilare.
Straturile:
1 Pielea,
2 Ţesutul subcutan, aici sînt situaţi nn.intercostobrahiali, ganflioni limfatici superficiali,
3 Fascia superficială,
4 Fascia proprie (axilară), în centru sînt multe orificii prin care trec nervi cutanaţi, vase, sub
fascia proprie este ţesut celular şi muşchii care formează pereţii cavităţii axilare.
Cavitatea axilară
Baza - fascia proprie,
Vîrful este îndreptat între claviculă şi 1 coastă,
Peretele anterior – fascia clavipectorală şi m.pectoral mic,
Peretele posterior – mm.subscapular şi latissimus dorsi,
Lateral – partea iinternă a humerusului cu mm.coracobrahial şi capul scurt al m.bicipitis brahii,
Medial – peretele cutiei toracice cu m.dinţat anterior.
Elementele fosei axilare se împart în dependenţă de triunghiuri.
În triungiul clavipectoral: medial – vena axilară, lateral de ea artera axilară, lateral de arteră - plexul
brahial.
În triunghiul pectoral plexul brahial este divizat în trei fascicole, medial, lateral, posterior care
înconjoară artera axilară din trei părţi, vena axilară se situiază cel mai medial. Aici porneşte artera toracică
laterală, şi nervul toracic lung.
În triunghiul subpectoral medial se află vena axilară, iar artera axilară este înconjurată de nervi ce i-au
începutul de la fascicolele plexului brahial. Anterior – nervul median, lateral – n.musculocutanat, medial –
n.ulnar, n.cutanat al braţului şi antebraţului, posterior – n.radial şi n.axilar. Ramurile scurte ale plexului
brahial inervează muşchii umărului şi articulaţia humerală (n.dorssal al scapulei, toracic lung, subscapular,
pectoral medial şi lateral, subclavius). De la artera axilară în triunghiul subpectoral pornesc următoarele
ramuri: subscapulară, toracodorsală, circumflexă a scapulei şi circumflexe humerale anterioare şi posterioare.
Pe peretele posterior al cavităţii axilare se formează două orificii: trilater – superior rotundul mic,
inferior rotundul mare, lateral capul lung al tricepsului brahial (prin acest orificiu trece artera circumflexă a
scapulei), şi orificiu patrulater – superior rotundul mic şi subscapular, inferior rotundul mare, medial capul
lung al tricepsului brahial, lateral colul osului humeral (prin acest orificiu trece n.axilar şi a.circumflexă
humerală posterioară).
Ganglionii limfatici se împart în 5 grupe: apicali, centrali, laterali, pectorali şi subscapulari.

Regiunea deltoidă
Corespunde muşchiului deltoid.
Reperele externe:
Partea anterioară şi posterioară a muşchiului deltoid, clavicula, procesul acromial, spina scapulei.
Din punct de vedere practic este proiecţia n.axilar: punctul ce întretaie linia verticală trasată de la acromion în
jos cu partea posterioară a muşchiului deltoid, aproximativ cu 6cm mai jos de procesul acromial.
Straturile:
1 Pielea,
2 Ţesutul subcutan,
3 Fascia superficială,
4 Fascia proprie, face teacă pentru muşchiul deltoid, şi îl desparte în trei părţi,
5 Muşchiul deltoid,
6 Spaţiul celular subdeltoidian, în acest spaţiu este situat pachetul neurovascular: n.axilar şi
a.circumflexa humeri posterior, trece prin foramen quadrilaterum este în apropierea recesului axilar al
capsulei articulaţiei humerale.
Articulaţia humerală
Este formată de capătul osului humeral şi foseta articulară a scapulei. Linia de articulare se proiectează din
anterior la apexul procesului coracoid, din exterior – linia ce uneşte partea acromială a claviculei cu procesul
coracoid şi posterior sub procesul acromial al scapulei. Capsula articulară se inseră pe marginea externă a
labrium glenoidale şi pe colul anatomic al humerusului. Capsula este întărită de ligamentele: coracohumeral,
glenohumerale. Mai este consolidată de muşchii adiacenţi, înafară de partea medială, care nu este susţinută de
muşchi, deaceia luxaţiile de obicei sînt în direcţia fosei axilare.
Vasularizarea: a.circumflexe humerale anterioare şi posterioare, toracoacromiale.
Inervarea: nn.axilar şi suprascapular.

Braţul.
Reperele externe:
mm.deltoid, pectoral mare, latissimus dorsi, biceps brahial, triceps brahial, sulci bicipitalis laterali et
medialis.
Limitele:
superioară – linia orizontală, care uneşte părţile inferioare a m. pectoral mare şi latissimus dorsi.
inferioară – 2 degete mai sus de epicondilii humerusului.

Regiunea anterioară a braţului:

Proiecţiile:
n.median şi a.brahială – limita anterioară şi medie a fosei axilare cu mijlocul flexurii cubitale;
n.ulnar cu a.colaterală ulnară superioară – treimea superioară corespunde cu a pachetului de bază,
începînd cu treimea medie linia ce uneşte mijlocul şanţului bicipital medial cu epicondilul medial;
n.radial – se proiectează pe partea anterioară numai în treimea inferioară a braţului.
Straturile
1 Pielea;
2 Ţesutul subcutan se găsesc vv. cefalica, bazilica (treimea medie străpunge fascia proprie (canalul
Pirogov)) şi este în aceiaşi lojă cu n.cutanat medial al antebraţului;
3 Fascia superficială (formează lojă pentru venele superficiale şi nervii cutanaţi);
4 Fascia proprie, care formează septurile intermusculare lateral şi medial;
5 Stratul muscular – superficial: m.biceps brahii, profund: m. coracobrahial, şi brahial, între muşchi se
află fascia profundă sub care se află n.musculocutanat.
N.musculocutanat:
- treimea superioară iesă din grosimea m.coracobrahial,
- medie şi inferioară pe m.brahial,
- inferioară între m.biceps şi brahial străpunge fascia şi se prezintă sub denumirea de n.cutanat lateral
al antebraţului.
N.median, a.brahială şi 2 vene se situiază în şanţul bicipital medial
N.median:
treimea superioară stă lateral de arteră, medie – anterior de arteră şi inferioară – medial de arteră.
A.brahială:
- în treimea superioară dă ramura profundă a braţului şi cu n.radial merge în loja posterioară;
-în treimea medie: dă a.colaterală ulnară superioară şi cu n.ulnar la fel în loja posterioară;
- şi treimea inferioară: a.brahială – a.colaterală ulnară inferioară merge împreună cu pachetul neurovacular de
bază.
N.radial:
se proiectează de la limita inferioară a ligamentului latissimus dorsi şi împreună cu a.profundă a braţului
merge între capul lung şi medial al tricepsului pe partea posterioară, străpunge septul intermuscular lateral şi
apare în loja anterioară în treimea inferioară între capul lateral al tricepsului şi m.brahial, apoi m.brahial şi
brahioradial, unde este împreună cu a.colaterală radială (care este ramurica terminală a a.brahiale profunde).
Regiunea posterioară a braţului.
Straturile:
1 Pielea;
2 Fascia superficială;
3 Ţes.s/c, unde sînt amplasaţi: nn.cutanaţi laterali ai braţului superior,inferior, posterior şi al
antebraţului posterior;
4 Fascia proprie:
-treimea superioară este concrescută cu muşchii;
- medie dă septuri ce separă capetele m.triceps;
- inferioară concreşte cu ligamentul m.triceps.

Canalis humeromuscularis
Este situat între m.triceps brahii şi humerus, prin el trece n.radial şi a.profunda brahii.
N.radial
se proiectează de la limita m.latissimus dorsi spre punctul dintre treimea medie şi inferioară a septului
intermuscular lateral.
A.profudă a braţului:
în treimea medie se împarte în: a. colaterală radială care merge împreună cu n.radial, apare în fosa cubitală şi
anastamozează cu a.recurentă radială, şi a.colaterală media cu a.interossea recurens.

Regiunea cubitală
Repere externe
ligamentul m.biceps brahial, m.brahioradial, şanţul cubital anterior, lateral şi medial, epicondilii
medial şi lateral, olecranonul, şanţurile cubitale posterioare laterale şi mediale.
Limitele
Liniile orizontale trasate cu 4 cm mai sus şi mai jos de flexura cubitală.

Regiunea cubitală anterioară

A.brahială:
se află la marginea medială a m.biceps brahii, cu 2 cm mai jos de flexura cubitală se proiectează bifurcaţia
a.brahiale în ulnară şi radială;
N.radial:
se proiectează la partea medială a m.brahioradial.
Straturile
1 Pielea,
2 Ţesutul subcutan,
3 Fascia superficială formează loje pentru venele şi nervii superficiali, lateral-v,cefalică şi n.cutanat
lateral al antebraţului; pe partea medială-v.bazilică şi n.cutanat medial al antebraţului, ambele vene
anastamozează între ele prin intermediul v.mediana cubiti tot ea este legată cu venele profunde. În acest strat
mai sînt noduli limfatici superficiali;
4 Fascia proprie formează 2 septuri: medial şi lateral, la limita inferioară a regiunii cubitale se unesc
şi formează septul intermuscular anterior radial. Tot aceste septe formează 3 loje:
Laterală
1 m.brahioradial amplasat superficial;
2 m.supinator mai profund.
Medie
1 m.biceps brahii;
2 m.brahialis.
Medială
1 m.pronator teres, flexor carpii radialis, palmaris longus, flexor carpii ulnaris;
2 m.flexor digitorum superficialis.
Între aceste 2 septuri sînt amplasate: 1.pachetul neurovascular lateral – n.radial şi a.colaterală radială;
2.pachetul medial – a.brahială şi n. median.
N.radial
se află între m.brahioradial şi brahial, apoi între m.brahioradial şi m.supinator (aici aderă la capsulă) şi se
divide în 2 ramuri:
1 superficială merge mai departe între m.brahioradial şi m.supinator;
2 profundă se află mai lateral şi intră în canalis supinatorius, care este situat între capetele
m.supinator.
A.brahială
este situată pa m.brahial sub aponeuroza m.biceps brahii se împarte în a.radială şi a.ulnară

Regiunea cubitală posterioară

Repere externe
olecranonul, şanţurile cubitale posterioare laterale şi mediale.
Straturile
1 Pielea;
2 Ţesutul subcutan;
3 Fascia proprie este concrescută cu ligamentul m.triceps brahial. Formează cu epicondilul medial al
humerusului şi olecranon canalul osteofibros prin care trece n.ulnar şi a.colaterală ulnară superioară.
Reţeaua cubitală (anastamozele):
1 De la a.radială a.recurens radialis – ramura terminală a a. brahiale profunde a.colateralis radialis; 2
De la a.radialis a.interossea comunis – ramură a a.brahiale profunde a.colateralis media;
3 De la a.ulnară ramura anterioară cu a.colaterală ulnară inferioară;
4 De la a.ulnară ramura posterioară cu a.colaterală ulnară superioară.

Articulaţia cubitală.
Este alcătuită din humerus, ulnă şi radius.
Proiecţia articulaţiei – linia orizontală ce trece cu 1cm mai jos de epicondilul lateral şi 2cm mai jos de
epicondilul medial.
Ligamentele:
Colateral ulnar şi radial, anular al radiusului.
Este întărit de muşchi:
Anterior – m.brahialis, infero-lateralis – m.supinator, anconeus, posterior – ligamentul m.triceps
brahii, medial – fără muşchi şi este acoperit numai cu fascia proprie.

Antebraţul
Repere externe:
m.brahioradialis, sulcus radialis, sulcus ulnaris, ligamentul m.flexor carpii radialis, palmaris longus,
procesus stiloideus ulnae şi radius.
Limitele:
Superior – limita orizontală mai distal cu 4 cm de flexura cubitală;
Inferior – linia transversală cu 2cm mai sus de procesul stiloid al radiusului.

Regiunea anterioară a antebraţului

Proiecţia:
A.radialis
Mijlocul flexurii cubitale spre procesul stiloid al radiusului (coincide cu sulcus radialis);
A.ulnaris
Treimea inferioară:de la epicondilul medial al humerusului spre osul piziform; superior se deplasează
spre exterior de aciastă linie.
N.ulnaris
Linia ce uneşte epicondilul medial al humerusului cu partea internă a osului piziform.
N.medianus
 Linia care se află între epicondilul medial şi ligamentul m.biceps spre mijlocul distanţei dintre
procesele stiloide (în treimea inferioară se află între m.flexor carpii radialis şi palmaris longus).
Straturile
1 Pielea;
2 Ţesutul subcutan unde se află v.cefalică, bazilică şi nn.cutanaţi ai antebraţului lateral,medial şi
v.mediană cubiti,
3 Fascia proprie de la ea pornesc 2 septuri care merg pînă la radius, formînd 3 loje: anterioară,
posterioară, externă.
Septul intermuscular radial anterior corespunde cu linia şanţului radial şi septul intermuscular
posterior corespunde porţiunii laterale a m.brahioradial.
Loja anterioară muşchii sînt amplasaţi în 4 straturi:
1 M.pronator teres, flexor carpii radialis, palmaris longus, flexor carpii ulnaris;
2. M.flexor digitorum superficialis;
3 M.flexor digitorum profundus, flexor policis longus;
4 M.pronator quadratus.
Foiţa profundă a fasciei între m.flexor digitorum superficialis şi profundus împarte loja în spaţiul profund şi
superficial.
Spaţiul Paron-Pirogov se află între loja musculară a m. digitorum profundus, flexor policis longus şi
m.pronator quadratus.
Loja laterală conţine.
1 M.brahioradial;
2 M.supinator.
În regiunea anterioară sînt 4 pachete neurovasculare:
1 Pachetul neurovascular lateral: a.radială şi r.superficială a nervului radial se află în treime
superioară între m.brahioradial şi pronator, iar în treimea inferioară între m.brahioradial şi flexor carpii
radialis;
2 Pachetul neurovascular medial: a.ulnară şi n.ulnar merg prin sulcus ulnaris(se află între m.flexor
digitorum superficialis şi flexor carpii ulnaris), a.ulnară se află sub m.pronator şi flexor digitorum
superficialis pe m.flexor digitorum profundus, se uneşte numai în treimea medie cu n.ulnar, tot de la ea merge
a.interossea comunis cu ramurile anterioare şi posterioare.
3 N.median şi interossea anterior. În treimea superioarăse găseşte între capetele m.pronator teres; în
treimea medie între m.digitorum superficialis şi profundus; în treimea inferioară sub fascie între m.carpii
radialis şi palmaris longus;
4 Vasa interossea anterior şi nervul omonim pe peretele anterior a membranei interosoase.

Regiunea posterioară a antebraţului

Straturile
1 Pielea;
2 Ţesutul subcutan unde se află nn.cutanaţi ai antebraţului lateral, medial, posterior;
3 Fascia superficială slab pronunţată;
4 Fascia proprie, formează loja posterioară şi muşchii sînt amplasaţi în 2 straturi:
Muşchii superficiali:
m.extensor carpii radialis brevis, longus, extensor digitorum, extensor digiti minimi, extensor carpii
ulnaris;
Muşchii profunzi:
m.supinator, abductor policis longus, extensor policis brevis, longus, indicis. Foiţa profundă împarte
aceste 2 grupuri de muşchi.
Pachetul neurovascular – ramura profundă a n.radialis şi a.interossea posterior, în treimea inferioară în acestă
lojă pătrunde a.interossea anterior (uneori tot atît de mare ca şi a.radială)

Regiunea mînii propriu-zise.

Reperele externe:
 procesele stiloide, plicele cutanate carpiene, plicile cutanate ale părţii palmare , capetele oaselor
carpiene şi a degetelor, regiunea tenară şi hipotenară. Ex.: procesul stiloid al radiusului se află cu 8-10mm
mai jos de cel al ulnei, iar în fractura epifizei radiusului ambele procese sînt la acelaşi nivel.
Limitele:
2cm mai sus de procesul stiloid al radiusului.
Regiunea se împarte în:
carpiană,
metacarpiană
regiunea degetelor. Încă în regiunea palmară şi dorsală.
Proiecţii:
se palpează osul piziform şi lateral de el trece pachetul neurvascular ulnar;
plica medie transversală carpiană coincide cu proiecţia articulaţiei radoicarpiene,
aponeuroza palmară coincide cu distanţa dintre tenar şi hipotenar;
partea proximală a tenarului se numeşte zonă interzisă pentru că trece o ramură motorie a nervului
median;
plica proximală a palmei (mijlocul oaselor metacarpiene), corespunde vîrfului arcadei palmare
superficiale;
fisurile şi pernuţele comisurale, între ele se proiectează tecile sinoviale a ligamentelor flexorilor 2-4;
plica distală palmară este limita proximală a tecilor sinoviale;
plicile părţilor palmare a degetelor corespund ligamentelor care întăresc canalele fibroase –
ligamentele flexorilor.

Reginea palmară.
Stratigrafia:
1 pielea,
2 ţesutul s/c, în acest strat la bază hipotenarului se găseşte m. palmaris brevis, mai lateral de el ramura
superficială a arterei radiale se situiază direct pe fascie.
3 fascia proprie pe partea anterioară a carpului formează ligamentul carpii volare, în palmă împreună
cu m. palmar lung şi ligamentele lui – aponeuroza palmară, între osul piziform şi fascie se formează canalis
carpii ulnaris în el se situiază: artera ulnară lateral şi superficial, nervul medial şi profund; mai formează
retinaculul flexorilor, care formează canalis carpalis – unde se află ligamentele flexorilor şi nervul median.
Acest retinaculum este amplasat între osul scafoid şi trapez pe de o parte iar pe de altă parte piziform şi
hamatum, fascia formează aici 2 foiţe:superficială şi profundă. Nervul median dă o ramură musculară şi
inervează toţi muşchii înafară de adductor policis brevis şi capul profund al al flexorului scurt.
Porţiunea distală a aponeurozei palmare are fascicule transversale şi longitudinale, între aceste fascicule se
formează orificiile comisurale împlute cu ţesut adipos, de la fasciculele longitudinale spre ligamentele
metacarpiene transversale merg nişte septuri, care merg şi proximal sub aponeuroză formînd nişte canale sînt
formate din aponeuroză, septuri şi ligamentele transversale metacarpiene.În canalele metacarpiene fibroase se
situiază muşchii lumbricali.
De al aponeuroza palmară merg 2 septuri: laterală care merge vertical apoi orizontal şi se inseră pe osul
metacarpian 3, şi septul medial merge numai vertical se inseră pe osul metacarpian 5. Aceste septuri
delimitează trei loje: laterală, medială şi medie.
Loja laterală:
1 m. abductor policis brevis,
2 oponens policis,
3 flexor policis brevis capul profund şi superficial,
4 adductor policis (partea oblică şi transversală). Tot în acestă lojă se află spaţiile de ţesut adipos: în
partea medial a lojei, este delimitată anterior: septul intermuscular lateral, posterior: m.adductor policis,
lateral se prelungeşte pînă la m.flexor policis longus, distal pînă la plica interdigitală şi corespunde ţesutului
s/c a dorsului palmei.
Loja medială:
1 mm. abductor digiti minimi,
2 oponens digiti minimi,
3 flexor digiti minimi brevis.
Loja medie:
ligamentele flexorilor şi 2 spaţii celulare: superficial şi profund.
1 Superficial:
este situat arcul palmar superficial (formată din artera ulnară şi artera radială ramura superficială) de
la care pornesc a. digitale palmare comune apoi arterele proprii, tot sub aponeuroză sînt situaţi 4 nervi
comuni:3 din nervul median şi 1 din ulnar.
2.Spaţiul subligamentar (profund):
este situat arcul palmar profund format din artera radială şi ramura profundă a a. ulnare de la ea
pornesc arterele metacarpiene palmare. Nervul ulnar ramura profundă inervează toţi mm. interosoşi şi m.
adductor policis şi capul profund al m. flexor policis brevis. Acest spaţiu comunică cu canalul carpian şi mai
departe cu spaţiul Pirogov. Distal cu ţesutul s/c al dorsului degetelor şi prin a. metacarpiene palmare cu
spaţiul subaponeurotic.

Tecile sinoviale.
1 vagina tendinis m. flexor policis longi;
2 vagina sinovialis comunis mm.flexorum.
Paralel cu ligamentul degetului 5 teaca sinovială în regiunea metacarpiană este comună apoi trece direct pe
deget şi se termină la bază falangei distale. Tecile sinoviale ale degetelor 2-4 proximal se încep cec la nivelul
capetelor degetelor metacarpiene sub aponeurază şi se termină la nivelul bazei falangei distale.
Pe degete avem ligamentele cu tecile sinoviale şi care trec prin canalele osteofibroase: anulare în regiunea
diafizelor şi cruciforme în regiunea articulaţiilor interfalangiene.

Tunica sinovială a tecii sinoviale acoperă din interior tunica fibroasă şi formează aparatul ligamentar. La
nivelul capetelor falangei de bază ligamentele flexorului superficial se dedublează în 2 picioruşe şi se inseră
la părţile laterale ale falangei medii, şi permite trecerea ligamentelor flexorului profund care se inseră la baza
falangei distale. Tecile sinoviale au 2 foiţe: extern – peritenon şi intern – epitenon. Posterior de ligament este
o parte care nu este acoperită de teaca sinovială în acest loc se formează mezotendineum.

Regiunea dorsală a mîne

Reperele externe:
tabachera anatomică este formată din m. abductor policis lngus, extensor policis brevis şi din altă
parte m. extensor policis longus,
ramura dorsală a nervului ulnar – pielea degetelor 5,4 şi partea ulnară a degetului 3,
ramura superficială a nervului radial – 1,2 şi partea radială a degetului 3.
Proiecţii a liniei de articulaţie a degetelor:
1 la flexia deplină cu 2-3mm mai inferior de capetele falangelor;
2 continuarea liniei care trece prin mijlocul falangei;
3 la articulaţia metacarpofalangiană trece cu 8-10mm mai jos de capul oaselor metacarpiene.
Stratigrafia:
1 Pielea;
2 Ţesutul s/c este lax poate să acumuleze lichid mult tot pe aici trece vena cefalică cu ramura
superficială a nervului radial şi vena bazilică cu ramura dorsală a nervului ulnar.
3 Fascia proprie formează retinaculul extensor prin care trec 6 canale osteofibroase: 1m.extensor
digitorum şi extensor indicis trec prin teacă sinovială comună; 2.mai medial:extensor digiti minimi; 3
extensor carpii ulnaris; 4.mai lateral :extensor pollicis longus; 5.m.extensor carpii radialis longus et brevis;
6.m.abductor pollicis longus li m. extensor pollicis brevis.
Regiunea metacarpiană fascia proprie are foiţa superficială şi profundă şi se află spaţiul subaponeurotic.
Dorsul degetelor: ligamentele extensorilor sînt alcătuite din trei părţi: medie se inseră la bază falangei medii,
iar 2 laterale la baza falangei distale.

Articulaţia radiocarpiană
– este formată din radius şi trei oase carpiene. Capul ulnei nu ajunge şi se suplineşte de fibrocartilago
triangularis. Capsula este fină şi este fixată de marginile acestor oase. Are următoarele ligamente:radiocarpeia
palmare şi dorsale; ligamentele colaterale carpii radialis şi ulnaris. Este acoperită din anterior de m.pronator
quadratus, dorsal de ligamentele extensorilor, din partea palmară de formaţiunile canalului carpal.

Regiunea gluteală
Limitele:
Superior: crista iliacă
Inferior: plica gluteală,
Medial: linia mediană posterior ce trece prin mijlocul sacrului şi osului cocigian,
Lateral: o linie ce uneşte spina iliacă anterior superior cu trohanterul mare.
Aparatul osteoligamentar al regiunii este format din oasele:
iliac, isciatic, sacru, colul femurului, trohanterul mare al femurului şi 2 ligamente: sacrospinal şi
sacrotuberal care transformă incizurile ischiatice mare şi mică în două orificii: isciatic mare şi mic.
Punctele de reper
-crista iliacă, trohanterul mare, tubercul isciatic,
-spina iliacă anterior superior superior.
Stratigrafia:
1. Pielea etse groasă şi conţine multe glande sebacee.
2. Ţesut subcutanat adipos este gros şi este dispus între nişte septe de ţesut conjunctiv, ce uneşte pielea
şi fascia proprie (gluteală). În ţesutul subcutan trece nn. Clunium superiores, medii, inferiores.
3. Fascia gluteală se începe de la marginile osoase ale regiunii. În partea latero – superioară a regiunii
ea acoperă m. gluteus, maximus. Fascia proprie dă în profunzimea muşchiului multe septe din ţesut
conjunctiv. Prin aceasta se lămureşte faptul că purulenţele din profunzimea m. gluteus maximus, ce
apar după infecţiile musculare se localizează între două septe, provoacă o tensionare a ţesuturilor şi
apariţia unor dureri insuportabile.
4. Primul strat de muşchi: m. gluteur maximus şi partea superioară a m. gluteus medius. Plica gluteală
pe pele nu corespunde marginii inferiaore e m. gluteu mare, ei o intersectează sub un unghi ascuţit.
Ea apare în rezultatul subţierii părţii proximale a fasciei lata, deasupra căreea ţes. Subcutanat
formează o depresiune.
5. Lamela profundă a fasciei proprii.
6. Stratul mediu de muşchi care sunt dispuşi de sus în jos:
- m. gluteus medius
- m. piripormis
- m. obturatorius internus cu mm. Gemeni superiori şi inferiori
- m. patrat femural
Între marginea inferioară a m. gluteu mediu şi marginea superioară a m. piriform se formează orificiul
suprapiriform prin care iese pachetul vasculonervos gluteal superior format din: a., v., n. gluteu superior iv.
Gluteu mediu, minor şi m. fluzor fascia latae.
Între marginea inferioară a m. piriform şi marginea superiaoră a lig. Sacrospinal se formează orificiul
infrapiriform. Prin acest orificiu ies următoarele formaţiuni din medial în lateral:
- n. pudent intern
- a. v. pudentă internă
- n. gluteus inferior
- n. cutaneus femoris posterior
- a. şi v. gluteea inferior
- n. sciatic cu a. comitans n.sciatici.
Nervul gluteu inferior inervează m. gluteu mare,
N. isciatic la marginea inferioară a m. gluteu mare se află superficial sub fascia latae.
Pachetul vasculonervos pudent intern înconjoară ligamentul sacrospinal şi întră prin orificiul isciatic mic
bazin, în canalul Alkok ( o duplicatură a fasciei obturatorii) – fosa ischiorectală.
7 Stratul profund de muşchi:
-m.gluteus minimus;
-m.obturator extern
Ţesutul, ce se află în jurul arterelor, venelor şi nervilor sub m.gluteu mare comunică cu:
1. prin orficiul infrapiriform cu bazinl (spaţiul lateral de ţesut celular adipos)
2. prin orificiul isciatic mic cu fosa ischiorectală,
3. pe traiectul n.isciatic cu regiunea posterioară a coapsei,
 4. pe traiectul ramurii posterioare a a.obturatorii ce anastamozează cu a.glutea inferior comunică cu loja
mm.adductori.

Regiunea posterioară a coapsei.

Straturile
1 Pielea din lateral este inervată de n.cutaneus femoris lateralis, din medial de ramurile
n.genitofemoral, obturator, femoral, iar restul suprafeţei posterioare este inervată de n.cutaneus femoris
posterior.
2 Ţesutul adipos subcutanat,
3 Fascia lata care formează loja pentru m.flexori: m.biceps femoral, semimembranos, semitentinos.
Cel mai lateral este dispus m.biceps femoral, mai medial semitentinos, şi cel mai medial semimembranos.
Între muşchii regiunii posterioare trece n.ssciatic cu trunchiul arterial format în rezultatul confluierii arterelor
perforante şi venele respective. Ieşind de sub marginea inferioară a m.gluteu mare, nervul sciatic pe o distanţă
scurtă se află sub fascia lată. În treimea superioară a coapsei el se află mai lateral de m.biceps femoral, în
treimea medie este acoperit de acest muşchi din posterior, în treimea inferioară se găseşte între m.biceps
femoral şi m.semitendinos. Pe coapsă exiztă mult ţesut adipos ce însoţeşte arterele şi nervii. În caz de
purulenţe în acest ţesut direcţiile posibile de difuzare a puroiului sînt următoarele:
a. în sus spre regiunea gluteală pe parcursul n.sciatic,
b. în jos în fosa poplitee,
c. spre anterior pe traiectul arterelor perforante prin orificiile în tendoanele mm.adductori.

Regiunea coapsei
Regiunea coapsei anterior şi superior e delimitată de plica inghinală, posterior-superior de plica gluteală.
Limita inferioară serveşte o limime circulară ce trece cu 2-3cm mai sus de patelă. Două linii verticale ce trec
prin epicondilii femurului împart regiunea coapsei în: anterioară şi posterioară.
Fascia proprie de două septe intermusculare în profinzime şi respectiv delimitează 3 loje osteomusculare.
1 anterioară (conţine mm.extensori),
2 medială (conţine mm.adductori),
3 posterioară (conţine mm.flexori)
Punctele de reper:
spina iliacă anterior-superior, crista iliacă, trohanterul mare a femurului, ligamentul inghinal, plica
gluteală, condilii şi epicondilii femurali, patela, tuberozitatea tibiei, capul fibulei.

Regiunea femorală anterioară

Limitele:
Superior – ligamentul inghinal (de la spina iliacă anterior-superior pînă la tuberculul pubian),
Exterioară – linia de la spina iliacă anterioară-superioară pînă la epicondilul lateral,
Interioară sau medială – simfiza pubiană – epicondilul medial,
Inferioară – 6cm mai sus de patelă.
Proiecţii:
vasele femurale – treimea medie a ligamentului inghinal,
inelul inghinal profund – treimea internă a ligamentului inghinal,
inelul inghinal superficial - (anulus safenus) – 1-2cm mai jos de cel profund,
a.femurală se proiectează de la ligamentul inghinal la epicondilul medial,
v,femurală – interior de arteră,
n.femural – exterior de arteră,
n.femural cutanat lateral – 1-2cm intern şi inferior de spina iliacă anterior-superior,
nn.femurali cutanaţi anteriori – direcţia m.croitor.
Straturile:
1 Pielea – sub ligamentul inghinal este mai subţire, mobilă, mai inferior este mai groasă, pe partea externă
este mai puţin mobilă.
2 Ţesutul adipos subcutan este format din două straturi delimitate de fascia superficială. Fascia superficială
are 2 foiţe între care sînt dispuse: nervii superficiali, arterele, venele superficiale, vasele şi ganglionii
limfatici.
Nervii superficiali.
1 Ramura superficială a n.genitofemural, care pătrunde pe coapsă împreună cu artera femurală şi
inervează pielea sub ligamentul inghinal.
2 Nervul cutanat femoral lateral: trece prin lacuna musculară şi străbate fascia lată aproape şi puţin
mai medial de spina iliacă anterior superior şi inervează pielea regiunii laterale a coapsei.
3 Ramuri cutanate anterioare: ce pornesc de la n.femural şi inervează pielea suprafeţei anterioare a
coapsei.
4 Ramuri cutanate de la n.obturator ce inervează partea medială a coapsei.
Arterele superficiale: sînt ramurile a.femurale şi ies prin hiatus safenus.
1 A.epigastrică superficială se îndreaptă prin ţesutul subcutanat spre ombilic.
2 A.circumflexă iliacă superficială se îndreaptă spre spina iliacă anterior superior paralel ligamentului
inghinal
3 2 artere pudente externe: se îndreaptă medial şi vascularizează la bărbaţi pielea scrotului, la femei
pielea labiilor mari.
Venele superficiale
1 vena safenă magna: trece pe partea medială a coapsei şi trece prin hiatus safenus şi se varsă în
vena femurală.
Ganglionii limfatici superficiali: sînt dispuşi în trei grupe:
1 grupă: ganglionii inghinali superficiali,
2 grupă: ganglioni subinghinali superficiali,
3 grupă: ganglioni limfatici inghinali profunzi. 2-4 şi sînt dispuşi sub lamela superficială a fasciei
late. Unul din ganglionii din a treia grupă se numeşte Rozenmiuler-Pirogov şi este dispus la nivelul orificiului
femural profund.

3 Fascia proprie (fascia lata): formează teacă pentru m.tensor fascia lată, m.sartorius, iar în partea superioară
a coapsei se împarte în două lamele: una superficială care trece anterior de vasele femurale şi una profundă
care trece posterior de vasele femurale şi acoperă m.iliopsoas şi m.pectineu se mai numeşte fascia
iliopectinea, care medial se inseră pe creasta osului pubian, lateral la ligamentul inghinal.
Lamela superficială superior se inseră la ligamentul inghinal, iar medial se uneşte cu fascia iliopectinea.
Lamela superficială delimitează hiatus safenus: margo falciformis: cu cornul superior şi cornul inferior.
Cornul superior trece peste vena femurală şi se uneşte cu fascia pectinea. În limitele hiatului ssafenus se
găseşte fascia cribrosa cu multe orificii, pe aici intră vena safena magna, şi ies arterele superficiale enumărate
mai sus.
Lacuna musculară
Porţiunea fasciei iliopectineea care se inseră lateral pe ligamentul inghinal, iar medial la eminenţa
iliopectineea se numeşte – arcus iliopectineus. Acest arc împarte spaţiul subinghinal în 2 lacune: musculară,
vasculară.
Lacuna musculară e delimitată:
Anterior – ligamentul inghinal,
Posterior – osul iliac,
Lateral – osul iliac,
Medial – arcul iliopectineu.
Prin ea trece. m.ilipsoas, n.femural, n.cutanat femural lateral.
Lacuna vasculară e delimitată:
Anterior – ligamentul lacunar (Pupart),
Posterior – ligamentul pectineal (Cooper – o îngroşare a periostului osului pubian)
Lateral – arcul iliopectineu,
Medial – ligamentul lacunar (Gimbernat)
Prin ea trece: vena femurală – medial, artera femurală – lateral.
Pe peretele arterei femurale trece ramura femurală a n.genitofemoral.
Prin lacuna musculară, rar, pot difuza flegmoanele formate în rezultatul tuberculozei vertebrelor lombare.
Foarte rar pe aici pot prolaba hernii.
Canalul femural, hernii femurale.
Artera şi vena femurală nu ocupă toată lacuna vasculară ci numai 2/3 laterale, 1/3 medială a ei ce se află între
vena femurală şi ligamentul lacunar corespunde inelului femural intren, care e delimitat.
Anterior – ligmentul inghinal,
Posterior – ligamentul pectineal (Cooper),
Medial – ligamentul lacunar,
Lateral – teaca venei femurale.
Acest inel e ocupat de ţesut adipos lax şi de ganglionul limfatic Rozenmiuler-Pirogov Lăţimea acestui inel la
bărbaţi este de aproximativ 1,2cm, la femei de 1,8cm, deaceia la femei herniile femurale se întîlnesc mai
frecvent. Din partea cavităţii peritoneale acestui inel îi corespunde fossa femuralis situată la nivelul fosetei
inghinale mediale numai că mai jos de ligamentul inghinal.
Canalul femural în normă nu există, el apare numai în hernia femurală. Cînd organele prolabează prin inelul
femural intern, apare canalul femural care are o formă triunghiulară şi are următorii pereţi:
Anterior – lamela superficială a fasciei late,
Lateral – teaca venei femurale,
Medial – fascia pectinee şi m.pectineu.
Ca orificiu extern serveşte hiatul safen.

Trigonul femural (Scarpa)

Superior – ligamentul inghinal,
Lateral – m.sartorius,
Medial – m.adductor longus,
Sub lamela superficială în limitele acestui triunghi se găsesc artera şi vena femurală, care se găsesc într-o
depresiune formată de m.pectineu şi ilipsoas (sau fosa iliopectinea) acoperiţi de lamela profundă a fasciei
lata. În partea superioară a triunghiului femural cel mai medial este vena, mai lateral artera femurală şi cel
mai lateral n.femural. Spre vîrful triunghiului vena se situiază posterior de artera femurală iar nervul anterior.
În limitele triunhgiului femural de la artera femurală pornesc următoarele ramuri:
a.epigastrică superficială,
a.circumflexă iliacă superfixcială,
aa.pudente externe,
la 3-5cm mai jos de ligamentul inghinal porneşte a.profundă a femurului, care se împaret în a.circumflexă
femurală laterală şi a.circumflexă femurală medială, mai departe tot de la ea pornesc 3 artere perforante care
se îndreaptă în posterior prin tendoanele mm.adductori. N.femural la 2-3cm sub ligamentul se împarte în
ramuri cutanate anterioare şi musculare. Cea mai lungă ramură a lui este n.safen care însoţeşte în jos artera şi
vena femurală.

Canalul obturator
Sub muşchiul pectineal şi m.adductor brevis se găsesc m.obturator extern şi pachetul neurovascular
obturator ce iese din canalul obturator.
Canalul obturator e delimitat de:
sulcus obturatorius de pe ramura transversală a osului pubian, membrana obturatorie, mm.obturator
intern şi extern. Are o lungime de 2cm, şi un traiect paralel canalului inghinal. Orificiul de ieşire se situiază
posterior de m.pectineu.
Prin canal trec:
a.obturatorie (cel mai frecvent o ramură a a.iliace interne, mai rar o ramură a a.epigastrice inferioare)
vena obturatorie,
nervul obturator ce se află mai anterior şi lateral faţă de arteră.
Foarte rar prin acest canal pot eşi hernii obturatorii.

Anastamozele colaterale arteriale la nivelul articulaţiei coxofemurale.

1 A.glutea inferior (din a.iliacă internă) cu a.obturatorie şi a.circumflexă femorală medială,
2 A.flutea superior (din a.iliacă externă) cu a.circumflexă femorală laterală.
3 A.circumflexă ilium profundă (de la a.profundă femorală) şi a.iliolumbalis (de la a.iliacă internă)

Straturile profunde în 1/3 medie şi inferioară a regiunii anterioare a coapsei.

Sub fascia lată mai lateral şi interior de m.sartorius se găsesc 4 muşchi care formează m.cvadriceps femoris:
 m.rectus femoris, m.vastus medialis, m.vastus lateralis, m.vastus intermedius
Acest muşchi se află în loja anterioară.
În loja medială sînt situaţi următorii muşchi:
m.pectineus, m.adductor longus, m.gracilis, aceştia sînt cei mai superficială, m.adductor brevis,
m.gracilis, sînt situaţi sub m.pectineu şi adductor longus, m.adductor magnus, m.adductor minimus – cei mai
profunzi.
În treimea medie de la vîrful triunghiului femural pînă la intrarea în canalul adductorilor a. şi v. femurală sînt
situate în sulcus femoralis anterior, care e delimitat de m.vastus medialis lateral şi de adductor longus medial.
Iar anterior de a. şi v.femorală este dispus m.sartorius, astfel vasele femurale şi n.safen sînt dispuse într-un
canal muscular.

Canalul adductor (Gunter)

Acest canal musculofibros se mai numeşte femuropopliteu. În treimea inferioară a coapsei vasele
femorale sînt dispuse în acest canal, care este delimitat de:
Medial – m.adductor magnus,
Laterala – m.vastus medialis,
Anterior – membrana vastoadductoria ce se aruncă de pe un muşchi pe altul.
Acest canal are trei orificii:
1 Superior – prin el intră a.femurală şi n.safen, iese v.femurală,
2 Anterior – în membrana vastoadductoria. Prin el iese a.genus descendens şi n.safen, intră v.genus
descendens,
3 Inferior prin el iese a.femurală în fosa popliteea, şi intră vena femurală
La fracturile colului femural piciorul este scurtat şi rotit extern.

Regiunea gnunchiului.
Limitele
Superior – olinie circulară ce trece cu 2cm mai sus de patelă,
Inferior – o linnie circulară la nivelul tuberozităţii tibiale.
Regiunea genunchiului constă din 3 subregiuni.
1 regio genus anterior,
2 regio genus posterior,
3 articulaţia genunchiului.
Punctele de reper osteomusculare
Patela, tuberozitatea tibiei, condilii mediali şi laterali ai femurului, epicondilii mediali şi laterali ai femurului,
tuberculul Jeordi de pe condilul medial al tibiei, capul fibulei, tuberculum adductorium de pe condilul medial
al femurului, ligamentul patelar, tendonul m.biceps femoral.

Regiunea anterioară a genunchiului.

Straturile:
1 Pielea subţire,
2 Ţesutul adipos subcutan în care sînt dispuse ramurile cutanate femorale anterioare şi ale n.safen.
De la n.safen porneşte ramura infrapatelară.
3 Fascia proprie care este o continuare a fasciei lata. Sub ea sînt porţiunea terminală a m.cvadriceps
femoris, mai medial tendoanele mm.sartorius, gracilis, semitendinozus, semimembranozus, lateral –
tendonul m.biceps femoral. Muşchiul cvadriceps cuprinde patela şi se continuie sub forma
ligamentului patelar pînă la tuberozitatea tibială. Tendoanele m.gracilis, m.sartorius,
m.semimembranos se unesc şi formează „laba de gîscă” şi se unesc la marginea medială a tibiei.
Arterele regiunii genunchiului formează reţeaua articulară a genunchiului.
Bursele sinoviale
1 Bursa infrapaelară subcutanată (în ţesutul subcutanat),
2 Bursa infrapatelară profundă (între lig.patelar şi tuberozitatea tibiei),
Anterior de patelae se localizează bursele prepatelare:
1 subcutanată – între fascia superficială şi fascia proprie,
2 subfascială – între fascia proprie şi tendonul m.cvadriceps,
 3 subtendineală – între tendon şi periostul patelei.
Cel mai frecvent se întîlneşte cea subcutanată. Nici una din cele enumărate nu comunică cu cavitatea
articulaţiei. Deasupra patelei este o singură bursă – bursa suorapatelară (se află posterior de tendonul
m.cvadriceps şi comunnică cu articulaţia în 25 procente cazuri.

Regiunea posterioară a genunchiului.

1 Pielea fină subţire,
2 Ţesutul adipos subcutanat: trece ramurile cutanate ale n.cutanat femoral posterior, n.safen,
n.cutanat sural lateral.
3 Fascia proprie (popliteea) dă două septe în profunzime spre linea asperae şi delimitează astfel
lateral o lojă pentru tendonul m.biceps femoral şi altă lojă medial pentru tendoanele
mm.semimembranos şi semitendinos.. Tot fascia proprie formează teacă pentru pachetul
neurovascular nervos popliteu.
În canalul format de duplicatura fasciei poplitee (Pirogov) în partea inferioară a regiunii trece v.safena parva
ce se varsă în vena poplitee.
Mai profund de fascia poplitee se află muşchii ce delimitează fosa poplitee cu conţinutul ei (Ţesutul adipos
din jurul pachetului neurovascular)
Limitele fosei poplitee:
Superior lateral – tendonul m.biceps femoral,
Sperior medial – tend. Mm.semimembranos şi semitendinos,
Infero medial – capul medial al m.gastrocnemius,
Inferolateral – capul lateral al m.gastrocnemian şi o porţiune din m.plantar.
Planşeul fosei poplitee e constituit din:
Planşeul popliteu (o suprafaţă delimitată de marginile liniei aspera care se îndreaptă spre condilii femurului)
Suprafaţa posterioară a capsulei articulare,
Ligamentul oblium,
m.popliteu (de la condilul femural lateral spre tibie)
Fosa poplitee comunică în următoarele direcţii:
1 în superior pe traiectul n.sciatic,
2 prin hiatus adductorius şi canalul adductor cu regiunea anterioară a coapsei,
3 în jos pe gambă cu spaţiul profund (canalul Gruber)
Fosa Jobert serveşte ca cale de acces spre a.poplitee şi e delimitată:
Superior – marginea m.sartzorius,
Inferior . capul medial al m.gastrocnemius şi condilul femural medial,
Anterior – tendonul m.adductor magnus,
Posterior – tendonul mm.semimembranos şi semitendinos.
Sintopia pachetului neurovascular popliteu este:
Cel mai lateral şi superficial – n.tibial (o ramură a n.sciatic),
Mai medial şi mai profund – vena poplitee,
Cel mai profund şi cel mai medial – artera poplitee.
La unghiul superior al fosei poplitee n.sciatic se divide în n.tibial şi peroneu comun.
Nervul tibial se îndreaptă spre unghiul inferior al fosei, iar n.peroneu comun pe marginea medială a
tendonului m.biceps femoral trece pe partea laterală a fibulei, înconjoară colul ei şi trece în regiunea antrioară
a gambei.
În limitele fosei poplitee de la n.tibial porneşte n.cutanat sural medial care trece printre capetele
m.gastrocnemius şi trece pe gambă, iar de la n.peroneu comun porneşte n.cutanat sural lateral.
Artera şi vena poplitee trec în fosa poplitee din canalul Gunter prin hiatus adductorius.
Artera poplitee dă următoarele ramuri:
2 artere genus superior
1 arteră genus media
2 artere genus inferior
Anastamozînd formează reţeaua genunchiului.
La marginea inferioară a m.popliteu artera poplitee trece în canalul cruripopliteu (Gruber) şi se împarte în:
1 A.tibială posterioară,
2 a. tibială anterioară, care printr-un orificiu în membrana interosoasă trece anterior în loja extensorilor. În
fosa poplitee sînt 3 grupe de ganglioni limfatici:
1 superficiali – sub fascia poplitee,
2 medii – pe traiectul a.v poplitee,
3 profunzi – pe capsula articulară.
Frecvent aceşti ganglioni se infectează formînd adenoflegmoane,

Regiunea gambei
Superior – o linie ce trece prin tuberozitatea tibiei,
Inferior – o linie circulară dusă prin baza maleolelor.
Punctele de reper osteomusculare:
Tuberozitatea tibiei, suprafaţa medială a tibiei, marginea anterioară a tibiei, maleola medială a tibiei, capul
fibulei, maleola laterală a fibulei.

Fasciile şi muşchii gambei.

Fasci superficială tapetează din interior ţesutul subcutanat şi formează teacă pentru venele şi nervii
superficiali.
Fascia proprie (fascia cruris) este o prelungire a fasciei late în jos şi se concreşte cu suprafaţa medială a tibiei.
Dă în profunzime 2 septe intermusculare:
Septul anterior care trece între mm.extensori şi peronei şi se fixează pe suprafaţa anterioară a fibulei,
Septul posterior trece între mm.peronei şi soleu şi se fixează pe suprafaţa posterioară a fibulei. Ca rezultat
aceste două septe, oasele gambei, lamela interosoasă, fascia criris delimitează trei loje osteofibroase:
1 Anterioară: aici sînt dispuşi: m.tibial anterior, m.extensor lung al degetelor, m.extensor lung al halucelui.
2 Laterală. Cu mm.peroneu lung şi scurt.
3 Posterioară: muşchii în loja posterioară sînt dispuşi superficial – m.triceps sural (m.gastrocnemius, m.sural);
profund – m.popliteu, m.flexor lung al degetelor, m.flexor lung al halucelui, m.tibial posterior.
Muşchii superficiali sînt delimitaţi de cei profunzi prin intermediul lamelei profunde a fasciei cruris. Muşchii
lojei anterioare sînt inervaţi de n.peroneu profund. Muşchii din loja posterioară sînt inervaţi de n.tibial.

Stratigrafia regiunii anteriore

Marginea medială a tibiei şi şanţul dintre m.soleus şi peronieni despart regiunea anterioară de cea posterioară
a gambei.
1 Pielea. Subţire, puţin mobilă
2 Ţesutul adipos subcutanat în care se află: vena safena magna, care se ridică pe partea medială a gambei,
trece anterior de maleola medială şi la nivelul 1/3 medii gambei trece în posterior.
n.safen care însoţeşte v.safena magna
v.safena parva trece pe partea posterioară a gambei
n.peroneu superficial: trece pe partea laterală a gambei şi la nivelul 1/3 medii străpunge fascia şi iese în
ţesutul subcutanat şi se împarte în n.cutanat dorsal medial şi intermediar care se îndreaptă spre partea dorsală
a piciorului şi inervează pielea.
3 Fascia superficială
4 fascia proprie groasă şi dă septe spre fibulă
5 mm.lojei anterioare: cel mai medial m.tibial anterior, mai lateral m.extensor digitorum longus şi între ei
m.extensor lung al halucelui. Sub septul intermuscular anterior sînt mm.peronei: dispuşi în loja laterală: mai
superficial m. peroneu lung, mai profund m.peroneu scurt.
Nervul peroneu comun trece posterior de colul fibulei în canalul musculoperoneu superior care e delimitat de
colul fibulei şi m.peroneu lung. În acest canal nervul se împarte în n.peroneu superficial şi profund. La
lezarea n.peroneu comun este imposibil de a călca pe călcîi deoarece planta atîrnă, călcîiul e ridicat, marginea
laterală e coborîtă – pes equinus, pes equino-varus. N.peroneu supeficial coboară în jos şi străpunge fascia
proprie la nivelul 1/3 medii
N.peroneu profund străpunge septul intermuscular anterior şi se stuiază pe suprafaţa membranei interosoase
în treimea superioară mai lateral de artera tibială anterioară între mm.tibial anterior şi m.extensor lung al
degetelor. În treimea medie nervul intersectează anterior artera şi sînt dispuşi între m.tibial anterior şi
m.extensor lung al halucelui. În treime inferioară nervul este situat mai medial de arteră între aceeaşi muşchi
ca în 1/3 medie
Artera tibială anterioară vine din canalul cruropopliteu printr-un orificiu în membrana interosoasă şi se
situiază pe suprafaţa ei.
A.tibială anterioară dă următoarele ramuri:
a.recurentă tibilă anterior ce participă la formarea reţelei arteriale a genunchiului,
a.maleolară anterior medială
a.maleolară anterior laterală
Artera e însoţită de două vene ce se varsă în vena poplitee.
6 Tibia şi fibula

Stratigrafia regiunii posterioare

1 Pielea este mai groasă decît în regiunea anterioară,
2 Ţesutul adipos subcutanat este mai dezvoltat şi conţine: v.safena magna la nivelul 1/3 medii trece din
anterior în posterior şi se ridică în sus pe suprafaţa medială a gambei, tree posterior de condilul medial al
femurului.
n.safen însoţeşte v.safena magna.
v.safena parva trece posterior de maleola laterală se ridică în sus, la nivelul 1/3 superioare a gambei se află
între capetele m.gastrocnemius într-o duplicatură a fasciei cruris (canalul Pirogov) şi se varsă în vena
poplitee.
n.cutanat sural medial o ramură a n.tibial coboară în jos însoţind v.safena parva
n.cutanat sural lateral o ramură a n.peroneu comun trece în jos pe capul lateral al m.gastrocnemian perforează
fascia proprie în 1/3 medie şi se uneşte cu cel medial formînd n.sural
n.sural se îndreaptă în jos însoţind v.safena parva trece posterior de maleola laterală şi se transformă în
n.cutanat dorsal lateral
3 fascia superficială
4 fascia proprie (cruris) Între capetele m.gastrocnemian se dedublează formînd canalul Pirogov (prin care
trece n.cutanat sural medial, şi v.safena parva). Mai dă o lamelă profundă ce desparte grupul superficial de cel
profund.
Grupul superficial: m.gastrocnemius, soleus, plantaris
5 Lamela profundă a fasciei cruris
6 Grupul profund de muşchi
m.flexor digitorum longus, medial
m.flexor halucis longus, lateral
m.tibial posterior între ei
În treimea inferioară a gambei tendonul m.tibial posterior trece anterior de tendonul m.flexor digitorum
longus.
7 tibia fibula membrana interosoasă
Artera şi vena poplitee, n.tibial pătrund în canalul cruropopliteu (Gruber), care are 2 pereţi şi 3 orificii:
Anterior: m.flexor digitorum longus, m.tibial posterior
Posterior: fascia cruris profunda ce acoperă m.soleus din anterior
Orificiul superior e delimitat anterior de m.popliteu, posterior de arcul tendinos al m.soleu
Prin el intră a. şi n.tibial, iese vena.
Artera poplitee în canal se divide în tibială posterioară şi anterioară. A.tibială posterioară merge în jos, iar cea
anterioară prin membrana interosoasă în loja anterioară. Acesta este orificiul anterior al canalului.
A.tibială posterioară, 2 vene şi n.tibial părăsesc canalul prin orificiul inferior: ce se află la limita dintre
treimea medie şi inferioară şi e delimitat de marginea medială a m.soleu şi m.tibial posterior anterior, şi se
îndreaptă în jos pe sub lamela ascială profundă spre canalul maleolar.
Ramurile a.tibiale posterioare sînt:
a.circumflexă fibulară participă la formarea reţelei genunchiului,
rr.maleolare mediale
rr. calcanee mediale
a.peronea pătrunde în canalul musculoperoneu inferior delimitat de : lateral de fibulă, posterior de m.flexor
halucis longus, anterior de m.tibial posterior.
În treimea inferioară se dispune artera peroneea pe membrana interosoasă şi dă următoarele ramuri:
rr.maleolare laterale,
rr.calcanee laterale.
La lezarea n.tibial călcarea pe degete e imposibilă deoarece e imposibilă flexia plantei şi a degetelor (pes
calcaneus)

Regiunea articulaţiei talocrurale

Superior: o linie circulară dusă prin bazele maleolelor
Inferior: o linie ce uneşte apexele maleolelor pe plantă şi pe dorsul piciorului.
Punctele de reper: maleola medială, latrală, tuberculul calcanean.
Se împarte în regiunea anterioară, posterioară, medială, şi laterală a regiunii talocrurale.

Regiunea anterioară
Sratigrafia.
1 Pielea subţire
2 Ţesutul adipos subcutanat
3 Fascia superficială în grosimea ei trece: medial – n.safen cu afluienţii v.safena magna, lateral – rr.dorssale
mediale şi intermediarre de la n.peroneu superficial
4 Fascia proprie etse o continuare a fasciei cruris în jos şi trece în fascia dorsală a piciorului. Se îngroaşă şi
formează 2 retinacole:
retinacolul superior al extensorilor: care se întinde între bazele maleolelor,
retinacolul inferior al extensorilor care începe de la suprafaţa laterală a calcaneului şi se bifurcă ramura
superioară se inseră pe maleola medială cea inferioară pe osul navicular şi cuneiform medial. De la retinacole
pleacă în profunzime septe ce delimitează 3 canale osteofibroase.
Prin cel medial trece tendonul m.tibial anterior înconjurat de teaca sinovială,
Priin cel din mijloc trece tendonul m.extensor policis longus cu a. tibială anterioară şi n.peroneu profound.
Tendonul e înconjurat de teaca sinovială
Prin cel lateral trece teaca sinovială cu tend.m.extensor digitorum longus.
Regiunea posterioară a articulaţiei talocrurale.
1 Pielea subţire la flexia plantei formează cute transversale
2 Ţesutul adipos subcutanat subţire, aici sînt ramurile calcaneene mediale (de la a.tibială posterior) şi laterale
(de la a.peroneea) şi formează reţeaua calcaneană
3 Fascia superficială
4 Fascia proprie tapetează tendonul calcanean din posterior,
5 Tendonul lui Ahile
6 Lamela cruris profunda tapetează din anterior tendonul
7 Bursa tendinoasă calcaneană se găseşte mai sus de locul inserţiei tendonului, între tendon şi tuberozitatea
calcaneană.

Regiunea medială a articulaţiei talocrurale

1 Pielea subţire,
2 Ţesutul adips subcutanat,
3 Fascia superficială. În profunzimea ei trece anterior de maleolă n.safen împreună cu vena safena magna,
artera maleolară medială anterior o ramură a a.tibiale anterior, rr.maleolare mediale ce formează reţeaua
maleolară medială
4 Fascia proprie este o continuare a fasciei cruris se îngroaşă şi poartă denumirea retinaculum flexorum ce se
întinde de la maleola medială spre suprafaţa medială a calcaneului. De la retinaculul flexorilor în profunzime
pleacă nişte septe ce delimitează 4 canale osteofibroase. Canalul maleolar medial e delimitat medial de
retinacolul flexorilor, anterior de maleola medială, lateral de osul calcaneu. Prin primul canal osteofibros din
canalul maleolar medial trece tendonul m.tibial posterior înconjurat de teaca sinovială. Prin al doilea trece
tendonul m.flexor digitorum longus cu teaca sinovială. Prin al treilea a. v.tibială posterioară. Prin al 4 canal
trece tendonul m.flexor lung al halucelui cu teaca lui sinovială.
5 Calcaneul şi astragalul.
Regiunea laterală a articulaţiei talocrurale
1 Pielea
2 Ţesutul subcutan adipos,
3 Fascia superficială, în profunzimea ei trece a.maleolare anterioare (de la a.tibială anterior), a.maleolare
laterale (de la a.peroneea), n.sural cu v.safena parva,
4 Fascia proprie se îngroaşă şi formează retinaculul peronian superior şi inferior. Cel superior se începe de la
maleola laterală sprre tuberozitatea calcaneană, şi sub el trece teaca sinovială comună cu tendoanele
mm.peroneu lung şi scurt. Retinacolul inferior peronean se începe de la tuberozitatea calcaneului şi se inseră
sub maleola laterală la osul calcaneu şi mai departe se prelungeşte în retinacolul extensorilor inferior. Sub
retinacolul peronean inferior fiecare tendon e acoperit de teaca sinovială aparte.

Regiunea piciorului propriu-zis

Punctele de reper.
Calacaneul, maleola medială şi cea laterală, osul navicular şi tuberozitatea lui, capul astragalului.
Mai anterior de osul navicular se palpează baza 1 os metatarsian, mai anterior falanga proximală a degetelui
1. Pe partea laterală se palpează calcaneul, tuberozitatea osului metatarsian 5, se poate palpa mai lateral de
tendonul m.extensor polisic longus pulsaţia arterei dorsale a piciorului.

Partea dorsală
1 Pielea subţire
2 Ţesutul subcutanat adipos în el se găseşte reţeaua venoasă de la care porneşte, de la partea medială v.safena
magna, de la cea laterală v.safena parva
N.cutaneus dorsalis medialis şi intermedius – ramuri ale n.cutanat peroneu superficial, şi n.cutanat dorsal
lateral o ramură a n.sural.
Sub piele între capetele oaselor metatarsiene se situiază 3 teci sinoviale.
3 Fascia proprie este o continuare în jos a fasciei cruris. Împreună cu fascia profundă cuprin tendoanele
extensorilor, porţiunile musculare şi tendoanele extensorilor scurţi, n.peroneu profound, a.dorsale pedis.
Tendoanele extensorilor lungi trec fiecare printr-un canal sub retinacolul inferior al extensorilor împreună cu
teaca sinovială.
Medial trece tend.m.tibial anterior, în al 2 tendonul m.extensor halucis longus împreună cu pachetul
neurovascular, în al 3 tendonul m.extensor digitorum longus.
Pachetul neurovascular este reprezentat de: a.dorsalis pedis, 2 vene omonime şi n.peroneu profound. Artera
trece între tendonul m.extensor halucis longus, şi m.extensor digitorum longus. Neajungînd la spaţiul
intermetatarsian 1 a.dorsală pedis dă a.arcuata ce trece pe sub extensorul scurt al degetelor, de la care pornesc
aa.metatarsiene dorsale ce dau aa.digitale dorsale. Iar în spaţiul intermetatarsian 1 a.dorsală a piciorului se
împarte în: 1 a.metatarsea dorsală 1 şi ramura profundă plantară care trece pe plantă prin primul spaţiu
intermetatarsian şi participă la formarea arcului plantar. N.peroneu profound dă ramuri către m.extensor scurt
al degetelor şi ramuri sensitive spre degetul 1 şi primul spaţiu interdigital.

Planta pedis
1 Piele este groasă
2 Ţesutul adipos este dezvoltat bine şi e străbătut de nişte septe de ţesut conjunctiv.
3 Aponeuroza plantară conţine fibre conjunctive puternice ce se intend de la tuberculul calcanean spre
capurile oaselor metatarsiene, unde fibrele longitudinale şi cele transversale delimitează orificiile comisurale.
Lojele fasciale şi canalele plantei.
De la aponeutoza plantară pleacă în profunzime 2 septe, unul trece prin canalul plantar medial (delimitat de
m.flexor scurt al degetelor şi m.abductor halucis) altul prin canalul plantar lateral delimitat de (m.flexor scurt
al degetelor şi m.abductor digiti minimi) şi unesc aponeuroza cu ligamentul lung al plantei. Astfel se obţin 3
loje. Cea din mijloc mai este împărţită de fascia profundă încă în două. Profundă şi superficială. În loja
medială profundă sînt mm.interosoşi.
Loja medială conţine mm.degetului 1: tendonul flexor halucis longus, m.flexor halucis brevis, abductor
halucis.
Loja laterală conţine mm.abductor şi flexor digiti minimi brevis.
Loja medială superficială: m.flexor digitorum brevis, m.adductor halucis, tendonul m.flexor lung al degetelor,
m.patrat plantar, fascia profundă a plantei.
Loja medială şi cea laterală sînt isolate, pe cînd cea medială comunică cu spaţiul profound al gambei prin
intermediul a trei canale: canalul plantar care proximal trece în canalul calcanean – canalul maleolar medial –
spaţiul profound al gambei. Canalul plantar are următorii pereţi: lateral septurile intermusculare, superior –
ligamentul lung al plantei, jos – fascia profundă a plantei ce se află între m.patrat plantar şi m.flexor scurt al
degetelor, deci canalul plantar conţine. M.patrat plantar, tendoanele mmflexor lung al degetelor şi al degetelui
1 şi ambele pachete neurovasculare lateral şi medial.
Artera tibială posterioară se împarte în:
1 a.plantară medială subţire ce trece prin canalul plantar medial,
2 a.plantară laterală mai groasă, trece printtre mm.plantar patrat şi m.flexor scurt al degetelor – canalul
plantar lateral şi ajunge pînă la baza osului metatarsian 5 şi se duc medial formînd arcus plantaris care se
uneşte cu ramura profundă de la a.dorsală a piciorului. De la arc pornesc aa.metatarsiene plantare –
aa.digitale proprii. Căile posibile de difuzare a puroiului din loja medie:
1 perforarea aponeurozei – ţesutul subcutan
2 pe traiectul mm.lumbricali – spaţiile interdigitale
3 pe parcursul ramurei profunde a a.dorsale a piciorului – reg.dorsală
4 prin canalul maleolar medial în regiunea profundă a gambei

1. Anastomoza arterială scapulară, desen-schemă. Nivelul de ligaturare optim și critic al arterei

axilare.
Între muşchiul supraspinat şi fundul fosei supraspinate se găseşte un strat celular şi este situat a.,v. şi
n.suprascapular.În loja infraspinată este o puternică reţea anastamotică (chiar sub stratul muscular pe
suprafaţa scapulei) formată din: a.circumflexă a scapulei (ramură a arterei subscapulare), ramura
descendentă a arterei transversale a gîtului şi artera suprascapulară. Această anastamoză este calea
colaterală de bază în vascularizarea membrului superior la traumarea arterei axilare proximal de artera
sibscapulară.
Pachetul vasculo nervos din aceasta regiune este
A.supraclaviculara
V.suprascapulara
n.suprascapular
Nivelul de ligaturare optim – mai sus de ramura subscapulara
Critic- sub artera scapulara
2. Pachetul vasculonervos principal al braţului - sintopia în 1/3 superioară, medie și inferioară.

Pachetul vasculonervos principal al bratului este alcatuit din artera si vena brahiala si nervul median este
localizat in santul bicipital medial , corspude cu reg ant a pilozitatii din reg axilara
1\3 proximala a bratului – nervul este situat lateral de artera 1\3
media a bratului – intersecteaza artera din partea anterioara 1\3
inferioara a bratului- nervul este medial de artera
3. Proiecţia, componenţa şi sintopia pachetului vasculonervos dorsal al piciorului propriu-zis.

A.dorsala a dorasala a piciorului

V.omonima
N. peronier profund
Artera dorsală a piciorului se proiectează pe linia, care trece din mijlocul distanţei intermaleolare (liniei
bimaleolare) spre spaţiul intermetatarsin I. Artera este accesibilă pe întreg traiectul său şi poate fi palpată
pentru luarea pulsului sau în scop de apreciere a gradului de permeabilitate a sectorului distal al vasului în
caz de endarterită obliterantă (sau trombangeită). Se palpează din poziţie şezândă sau decubit dorsal cu
pulpele degetelor II – V, orientate de-a lungul liniei de proiecţie a arterei; tot aici poate fi comprimată
pentru a suspenda hemoragia.
De la artera dorsala pleaca
tarsala laterala
aa. tarsale mediale
a. Arcuata
r.plantara profunda a a.arcuate
4. Articulaţiile Şopar şi Lisfranc – structura, importanţa practică.

Articulația Chopard Oasele tarsiene posterioare (Astragalul si Calcaneul), formeaza cu oasele Navicular si
Cuboid articulația mediotarsiană (numită și articulatia Chopart).
Anatomia articulației Lisfranc Tarsul, format din două rânduri de oase mici (sunt în total șapte) în regiunea
distală, se articulează cu structurile metatarsului, care continuă în continuare și, în consecință, la axele lor,
trec în falangele digitale. Între tars și metatars, se formează o linie solidă, formată din țesut cartilaginos și
având o formă arcuită cu o proeminență mică spre călcâi. De fapt, aceasta este o colecție de patru articulații
mici, inactive, care au un nume colectiv: articulația Lisfranc.
artera plantară formează un arc cu vasele digitale care se extind din ea tocmai la nivelul articulației
tarsometatarsiene și este adesea deteriorată în traume, provocând sângerare severă.
Principalele cauze ale leziunilor traumatice și ale bolilor sistemului musculo-scheletice
(MAD) sunt următorii factori:
răsucirea piciorului;
sărit de la înălțime;
lovitură directă la picior / picioare pe un obiect dur;
joc de sport, unde sarcina principală cade pe membrele inferioare;
activitate profesională asociată cu o lungă ședere în zona de vibrație și șoc;
lipsa de calciu în organism;
obiceiuri proaste și alimentație nesănătoasă.
5. Anatomia chirurgicală a tecilor şi burselor sinoviale ale tendoanelor flexorilor degetelor
mîinii.Calea de acces în deschiderea și particularități în drenarea tendovaginitei.
Tecile sinoviale.
1 vagina tendinis m. flexor policis longi;
2 vagina sinovialis comunis mm.flexorum.
Paralel cu ligamentul degetului 5 teaca sinovială în regiunea metacarpiană este comună apoi trece direct pe
deget şi se termină la bază falangei distale. Tecile sinoviale ale degetelor 2-4 proximal se încep cec la
nivelul capetelor degetelor metacarpiene sub aponeurază şi se termină la nivelul bazei falangei distale.
Pe degete avem ligamentele cu tecile sinoviale şi care trec prin canalele osteofibroase: anulare în regiunea
diafizelor şi cruciforme în regiunea articulaţiilor interfalangiene.
Tunica sinovială a tecii sinoviale acoperă din interior tunica fibroasă şi formează aparatul ligamentar. La
nivelul capetelor falangei de bază ligamentele flexorului superficial se dedublează în 2 picioruşe şi se
inseră la părţile laterale ale falangei medii, şi permite trecerea ligamentelor flexorului profund care se
inseră la baza falangei distale. Tecile sinoviale au 2 foiţe: extern – peritenon şi intern – epitenon.
Posterior de ligament este o parte care nu este acoperită de teaca sinovială în acest loc se formează
mezotendineum.
La nivelul palmei ambele teci sinoviale sunt dilatate si constituie doua burse .
Bursa dispusa pe marginea ulnara a palmei de la degetul 1 pana la carp , inconjoara tendoanelor ambilor
flexori si se numeste bursa sinoviala ulnara.
Teaca sinoviala radiala amplasata in regiunea primului deget pe marginea radiala a carpului si a palmei ,
inconjoara tendonul flexorului lung al policelui.
Ambele teci sinoviale de obicei nu comunica intre ele si nici cu tecile deg 2,3,4 .
 Acetse particularitati topografice explica raspandirea colectiilor purulente prin tecile numite in directia
proximala spre antebrat in spatiul pirogov.
Cel mai important la tendovaginite inciziile se fac de-a lungul nu de-a latul ca sa nu fie taiata artera ce ce
vine de la periost si alimenteaza tendonul, caroci se face deasupra tendonului <pun o poza sa cititi mai pe
lung>
6 Anatomia chirurgicală a articulaţiei humerale – ligamentele, muşchii, bursele sinoviale,
vascularizarea, inervaţia și locurile slabe.
Articulatia e formata de capatul osului humeral si foseta articulara a scapulei.
Foseta e inconjurata de tesul cartilaginos ce mareste volumul fosetei si micsoreaza forta de frecare intre
cele 2 suprafete.
Mai sus de articulatie e o cupola, formata de procesul coracoid si acromial ale scapulei, unite prin ligamentul
coracoacromial. Capsula articulara e sustinuta de citeva ligamente. Lig de baza – coracohumeral incepe la
baza apofizei coracoide a scapulei spre tuberculul mare al humerusului. Celelalte ligamente - ligg.
Glenohumeralia sunt niste portiuni ingrosate ale capsulei articulare, amplasate superior si inferior de
articulatie. Articulatia e consolidata si de muschii adiacenti- m. subscapularis , m. coracobrahialis, capatul
scurt al bicepsului, pectoralul mare. Din posterior – m. supraspinatus, m infraspinatus, teres minor, din
extern m.deltiodeus.
In apropierea articulatiei sunt bursele sinoviale – b. subdeloidea, b.subtendinea a m. subscapularis.
Vascularizatia- a.circumflexa humeri anterior, a. circumflexa humeri posterios, a.thoracoacromialis.
Refluxul venos prin venele omonime, ce se varsa in v.axillaris.
Inervatia- n. axillaris si n.subscapularis.
7. Argumentaţi topografic poziţia capului humeral în luxaţia humerusului. Locurie slabe ale capsule
articulației scapulohumerale.
Reprezinta cea mai frecventa luxatie din organism (50-80%), fiind in general secundara unui traumatism
indirect – cadere pe umar, cot sau mana, bratul aflanduse in abductie de 90° si rotatie externa. In putine
cazuri apare si ca urmare a unui traumatism direct asupra partii posterioare a umarului. Acest tip de
traumatism se explica printr-o anatomie favorabila: in parte inferioara a capsulei si a ligamentelor articulare
exista un punct slab, ce poate fi traversat de catre capul humeral.
- capul humeral rupe capsula elara in partea sa anterioara si inferioara si migreaza in pozitia
subcoracoidiana inaintea gatului omoplatului; integritatea ligamentului coracohu-meral si a musculaturii
rotatorilor externi il fixeaza in aceasta pozitie
Fracturile colului chirurgical și luxațiile scapulo-humerale, apariția umărului ^în epolet^. De asemenea,
poate să apară o paralizie de nerv axilar cu atrofia m. Deltoid și impotența funcțională.
8. Canalul nervului radial pe braț – delimitări pe segmente, conţinutul, însemnatatea practică.
Noțiune de neuroliză.
In treimea sup a bratului nervul radial e amplasat in santul n.radial , acoperit de triceps si si formand
impreuna un canal , canalul humeromuscular . Amplasarea apropiata a n.radial de os trebuie luata in
consideratie la aplicarea garoului, narcozei, cand se fixeaza bratul pe marginea mesei de operatie , in cazul
fracturilor diafizei osului humeral. Ocolind osul , nervul apare pe suprafata laterala si , trecand prin septul
intermuscular lateral , se dispune in santul format de muschii brachial si brahioradial.
 Neuroliza
interventie chirurgicala constand in eliberarea unui nerv atunci cand acesta este comprimat de catre o
aderenta patologica, de exemplu de catre un tesut fibros cicatriceal, cu scopul de a-i permite recuperarea
functiilor sale.
9. Sintopia formaţiunilor anatomice ale pachetului neurovascular axilar în triunghiurile:
clavipectoral, pectoral și subpectoral.
Trigonul clavipectoral
- medial-v.axilara
- lateral- a.axilara
- lateral de artera- plex brachial
Trigonul pectoral – aici plexul brachial se divide in trei fascicule: med, lat si post.
Fascicolul medial este situate intre artera axilara si vena. De la artera axilara porneste a.toracica laterala..
Aici se afla n.toracic lung , care incepe din portiunea supraclaviculara a plexului brahial.
Trigonul subpectoral
- medial – vena axialara
- anterior- n.median
- lateral de artera – n.musculocutanat
- medial de artera- n.ulnar
10. Schema colateralelor a. femurale. Segmentul optimal și critic în ligaturarea arterei femurale.
Linia de proiecție ale a. femuralis și nivelul de descindere a a. femoris profunda.
Artera femurala pe parcursul copsei se proiecteaza pe linia Quenu, trasat de la mijlocul arcadei inghinale
pana la epicondilul medial al femurului. A.femurala vine in triunghiul femoral din lacuna vasculara
situindu-se putin mai lateral de mijocul lig. Inghinal . Aici artera oate fi comprimata pe pubis in caz de
leziuni, in acest loc se efectueaza punctia si cateterizarea ei .
A. femurala profunda este cea mai mare ramura a arterei femm, care porneste cu 4-6 cm mai jos de
ligamentul inghnal. De la aceasta pornesc a.circumflexa femoris med si lat , arterele perforante.
11. Căile posibile de răspîndire a puroiului din cavitatea axilară.Căile de acces în deschiderea
și drenarea purulențelor.
Prin varf – cu trigonal omoclavicular si spatial interscalen
Prin orif trilater- cu reg scapulara
Prin orif patrulater – cu reg deltoidiana.
101-111
101. Inervaţia pielii, surse şi apartinenţa segmentară a nervilor pe regiuni.
 1. Anatomia chirurgicală a regiunii posterioare a antebraţului. Spațiile celulare și calea de
acces chirurgicală pentru deschiderea și drenarea colecțiilor purulente.

2. Poziţia fragmentelor osoase în fractura humerusului distal de inserţia m. deltoidian. Noțiune

de osteosinteză.

Partea proximală se va deplasa anterior sub influența mușchiului brahioradial.

Partea distală se va deplasa în exterior sub influența mușchilor deltiod și supraspinal și se va deplasa spre
partea proximală sub influența mușchilor biceps și triceps.
Osteosinteza- metodă chirurgicală de fixare a fragmentelor unui os fracturat cu ajutorul unui material inert.
Este de tip externă și internă.
Internă este o fixare internă a fragmentelor unui os fracturat cu ajutorul unor fixatoare din material inert,
de obicei metalice.
Externă este o fixare externă a fragmentelor unui os fracturat cu ajutorul unui fixator extern plasat în afara
tegumentului, care stabilizează fragmentele osoase prin intermediul unor fișe sau a unor broșe care străbat
pielea pentru a se fixa în os și care sunt conectate la exterior, la una sau mai multe bare sau cercuri.
3. Anatomia chirurgicală a herniei femurale. Metode de plastie a inelului femoral profund.
Hernierea organelor din abdomen pe sub arcada crurala (prin inelul crural) in ∆ lui Scarpa.
4. Anatomia topografică a regiunii fesiere – stratigarfia, vase şi nervi. Comunicările spaţiilor
celulare și propagarea colecțiilor purulente.
-Pielea e groasă cu glande sebacee
-Țesut subcutanat adipos gros dispus în septe de țesut conjunctiv ce unește pielea și fascia proprie
-Fascia gluteală începe din marginea osoasă. În partea lateral-superioară e acoperită de mușchiul gluteus
maximus. Fascia proprie în profunzimea mușchilor formează septe de țesut conjunctiv. Purulențele se
localizează între 2 septuri.
-Strat de mușchi format din gluteus maximus și partea superioară a marginii inferioare a mușchiului gluteus
medius.
-Lamela profundă a fasciei proprii
-Stratul mediu de mușchi dispuși de sus în jos (gluteus mediu,piriform,pătrat femural)
-Stratul profund de mușchi (gluteus minimus,obturator extern)
5. Anatomia topografia a n. sciatic, linia de proiecţie, raportul cu formaţiunile anatomice
pe parcurs. Blocajul nervului sciatic.
Nervul sciatic e însoțit de artera comitans care în treimea superioară sunt situați sub fascia lată, lateral de
capătul lung al bicepsului. În treimea medie este acoperit de capul lung al acestui mușchi, iar în treimea
inferioară se dispune între biceps și semimembranos. În intrarea în fosa poplitee nerviul e amplasat medial,
între mușchii semimembranos și bicepsul femurului- lateral. La marginea superioară a fosei poplitee nervul
sciatic se bifurcă în nervul tibial și lateral, paralel de tendonul biceps femural.
Blocajul nervului sciatic (scitatica)- denumirea utilizata pentru a descrie durerea la nivelul piciorului
determinata de iritarea si/sau compresia nervului sciatic. Durerea din sciatica este o durere care porneste din
partea de jos a spatelui, radiaza spre fesa si traverseaza intreg piciorul, insa nu orice durere de spate sau
orice durere care radiaza de-a lungul piciorului inseamna sciatica.
6. Canalul carpal. Argumentaţi topografic evoluarea sindromului de compresie a n. median în
regiunea carpiană, dereglările funcţionale, poziţia mâinii.
Este un canal osteofibros situat la nivelul articulației radiocarpiene pe fața anterioară (sau palmară)
a carpului prin care se face comunicarea între antebraț și regiunea profundă a palmei. El este împărțit de o
lamă sagitală în doua loje: medială și laterală. Prin canalul carpian trec nervul median și tecile sinoviale ale
tendoanelor mușchilor flexori ai degetelor.
Canalul carpian este delimitat:
posterior de oasele carpului care formează șanțul carpian medial
de osul pisiform și cârligul osului hamat
lateral de tuberculul osului scafoid și tuberculul osului trapez anterior
de retinaculul flexorilor.
Leziunea nervului median- mâna simiană

Sindromul canalului carpain este reprezentat de compresiunea nervului median în spațiul osteofibros
închis, anterior de retinaculul flexorilor.

7. Regiunea talocrurală. Localizați formaţiunile vasculonervoase superficiale din

regiune. Canalele malleolar medial și lateral.
Medial- nervul safen și afluenții venei safena magna
Lateral- ramurile dorso-mediale și intermediale de la nervul peroneu superficial
Canalul maleolar medial este delimitat medial de retinacolul flexorilor, anterior de maleola medială, lateral
de osul calcaneu. Prin primul canal osteofibros din canalul maleolar medial trece tendonul m tibial posterior
înconjurat de teaca sinovială. Prin al doilea canal trece tendonul m flexor digitorum longus cu
teaca sinovială. Prin al 3lea trece v tibială posterioară. Prin al 4lea canal trece tendonul m flexor lung al
halucelui cu teaca lui sinovială.
1 Pielea subţire,
2 Ţesutul adips subcutanat,
3 Fascia superficială. În profunzimea ei trece anterior de maleolă n.safen împreună cu vena safena magna,
artera maleolară medială anterior o ramură a a.tibiale anterior, rr.maleolare mediale ce formează reţeaua
maleolară medială
4 Fascia proprie este o continuare a fasciei cruris se îngroaşă şi poartă denumirea retinaculum flexorum ce
se întinde de la maleola medială spre suprafaţa medială a calcaneului.
 8. Anatomia chirurgicală a sistemului venos al membrului inferior. Safenectomia.
Safenectomie Este o procedură chirurgicală în care marea venă safenă este ligată și îndepărtată. Această
venă mare traversează întregul membru inferior pe fața sa anterioară și internă, de la partea din spate a
piciorului până la inghină, unde ajunge să se scurgă în vena femurală.
9. Anatomia clinică a regiunii infraclaviculare. Spații celulare și căile de acces.

112. Argumentaţi anatomotopografic sindromul canalului carpiulnar (Guyon), indicați dereglările

funcţionale posibile, poziţia mâinii.
Sindromul de canal Guyon sau sindromul de tunel ulnar la mana reprezinta compresiunea nervului ulnar in
canalul Guyon, canal pe care il traverseaza nervul ulnar la nivelul articulatiei mainii, la baza mainii. În
canalul ulnar, care este o prelungire a șanțului ulnar al antebrațului, lângă osul pisiform, se situează vasa
ulnaria și n. Ulnaris. Nervul este dispus mai medial de arteră. Comprimarea nervului ulnar provoacă “mâna
în ghiară”, anestezie în teritoriul cutanat inervat de nervul ulnar (1 deget și jumatate din medial). Sunt
compromise mișcările de flexie și adducție a mânii – nu se poate executa mișcarea de adducție a policelui
și flexia ultimelor 2 degete – grifa ulnara a mâinii: extensia primei falange și flexia celorlate două.
113. Repere şi diviziuni topografice în regiunea mâinii propriu-zise. Căile de acces spre lojele mâinii
propriu-zise.
Reperele externe:
procesele stiloide, plicele cutanate carpiene, plicile cutanate ale părţii palmare , capetele oaselor carpiene şi
a degetelor, regiunea tenară şi hipotenară. Ex.: procesul stiloid al radiusului se află cu 8-10mm mai jos de
cel al ulnei, iar în fractura epifizei radiusului ambele procese sînt la acelaşi nivel.
Regiunea se împarte în:
carpiană,
metacarpiană
regiunea degetelor. Încă în regiunea palmară şi dorsală.
Calea de acces – incizie palmară cu contraincizie dorsală în spaţiul II.
114. Peretele posterior al cavității axilare - orificiile tri- şi patrulatere – delimitarea şi conţinutul.
Comunicările țesutului adipos al axilei.
Pe peretele posterior al cavităţii axilare se formează două orificii:
trilater – superior rotundul mic, inferior rotundul mare, lateral capul lung al tricepsului brahial (prin acest
orificiul trece artera circumflexă a scapulei), şi
orificiul patrulater – superior rotundul mic şi subscapular, inferior rotundul mare, medial capul lung al
tricepsului brahial, lateral colul osului humeral (prin acest orificiu trece n.axilar şi a.circumflexă humerală
posterioară).
Comunicările cavității axilare:
• prin vîrful axilei – cu trigonul omoclavicular și spațiul interscalen.
Aici trec artera și vena axilare, ramuri ale plexului brahial.
• prin patrulaterul Velpeau (humero-birondo-tricipital) – cu regiunea deltoidiană. Conține a. circumflexa
humeri posterior și n. Axilar.
 • prin orificiul trilater (trigonul birondo-tricipital)– cu regiunea scapulară. Conține a circumflexa scapulae.
• prin trigonul humero-rondo-tricipital – cu regiunea posterioară a brațului. Aici trec n.radial și a. brahială
profundă.
• pe traiectul arterei brahiale - cu spațiile profunde din regiunea anterioară a brațului.
Toate aceste comunicări pot servi drept traiecte de răspîndire a puroiului și hematoamelor.
115. Indicaţi segmentele critice de vascularizare arterială pe membrul superior în desen – schemă.
Importanța practică.

A.brahială, A. rahială profundă, A. Colaterală ulnară superioară, A. Colaterală ulnară inferioară

La ligaturarea a. Brahiale mai sus de locul de originea a.profunde a brațului, gangrena se dezvoltă în 3-6%
cazuri, de aceea este necesar a ligatura mai jos originii a.profunde. Ligaturarea a. brahiale în regiunea
cubitală nu provoacă dereglări circulatorii.
116. Anatomia chirurgicală a canalului cruropopliteu (Gruber) – limitele, orificiile, conţinutul.
Artera şi vena poplitee, n.tibial pătrund în canalul cruropopliteu (Gruber), care are 2 pereţi şi 3 orificii:
Anterior: m.flexor digitorum longus, m.tibial posterior
Posterior: fascia cruris profunda ce acoperă m.soleus din anterior
Orificiul superior e delimitat anterior de m.popliteu, posterior de arcul tendinos al m.soleu
Prin el intră a. şi n.tibial, iese vena.
Orificiul anterior – artera poplitee în canal se divide în tibială posterioară şi anterioară. A.tibială posterioară
merge în jos, iar cea anterioară prin membrana interosoasă în loja anterioară.
 Orificiul inferior – a. tibială posterioară, 2 vene şi n.tibial părăsesc canalul prin orificiul inferior: ce se află la
limita dintre treimea medie şi inferioară şi e delimitat de marginea medială a m.soleu şi m.tibial posterior
anterior, şi se îndreaptă în jos pe sub lamela ascială profundă spre canalul maleolar.
117. Aponeuroza şi lojele fasciale ale regiunii metacarpiene palmare, (desen-schemă). Importanța
practică.
Fascia proprie pe partea anterioară a carpului formează ligamentul carpii volare, în palmă împreună cu m.
palmar lung şi ligamentele lui – aponeuroza palmară.
De la aponeuroza palmară merg 2 septuri: laterală care merge vertical apoi orizontal şi se inseră pe osul
metacarpian 3, şi septul medial merge numai vertical se inseră pe osul metacarpian 5. Aceste septuri
delimitează trei loje: laterală, medială şi medie.
Loja laterală:
1 m. abductor policis brevis,
2 oponens policis,
3 flexor policis brevis capul profund şi superficial,
4 adductor policis (partea oblică şi transversală). Tot în acestă lojă se află spaţiile de ţesut adipos: în
partea medial a lojei, este delimitată anterior: septul intermuscular lateral, posterior: m.adductor policis,
lateral se prelungeşte pînă la m.flexor policis longus, distal pînă la plica interdigitală şi corespunde
ţesutului s/c a dorsului palmei.
Loja medială:
1 mm. abductor digiti minimi,
2 oponens digiti minimi,
3 flexor digiti minimi brevis.
Loja medie:
ligamentele flexorilor şi 2 spaţii celulare: superficial şi profund.
1 Superficial:
este situat arcul palmar superficial (formată din artera ulnară şi artera radială ramura superficială) de la care
pornesc a. digitale palmare comune apoi arterele proprii, tot sub aponeuroză sînt situaţi 4 nervi comuni:3 din
nervul median şi 1 din ulnar.
2.Spaţiul subligamentar (profund):
este situat arcul palmar profund format din artera radială şi ramura profundă a a. ulnare de la ea pornesc
arterele metacarpiene palmare. Nervul ulnar ramura profundă inervează toţi mm. interosoşi şi m. adductor
policis şi capul profund al m. flexor policis brevis. Acest spaţiu comunică cu canalul carpian şi mai departe
cu spaţiul Pirogov. Distal cu ţesutul s/c al dorsului degetelor şi prin a. metacarpiene palmare cu spaţiul
subaponeurotic.
118. Canalele, şanţurile şi lojele fasciale ale regiunii plantare a piciorului. Comunicările și importanța
practică.
Lojele fasciale şi canalele plantei.
De la aponeutoza plantară pleacă în profunzime 2 septe, unul trece prin canalul plantar medial (delimitat de
m.flexor scurt al degetelor şi m.abductor halucis) altul prin canalul plantar lateral delimitat de (m.flexor
scurt al degetelor şi m.abductor digiti minimi) şi unesc aponeuroza cu ligamentul lung al plantei. Astfel se
 obţin 3 loje. Cea din mijloc mai este împărţită de fascia profundă încă în două. Profundă şi superficială. În
loja medială profundă sînt mm.interosoşi.
Loja medială conţine mm.degetului 1: tendonul flexor halucis longus, m.flexor halucis brevis, abductor
halucis.
Loja laterală conţine mm.abductor şi flexor digiti minimi brevis.
Loja medială superficială: m.flexor digitorum brevis, m.adductor halucis, tendonul m.flexor lung al
degetelor, m.patrat plantar, fascia profundă a plantei.
Loja medială şi cea laterală sînt isolate, pe cînd cea medială comunică cu spaţiul profound al gambei prin
intermediul a trei canale: canalul plantar care proximal trece în canalul calcanean – canalul maleolar medial
– spaţiul profound al gambei. Canalul plantar are următorii pereţi: lateral septurile intermusculare, superior
– ligamentul lung al plantei, jos – fascia profundă a plantei ce se află între m.patrat plantar şi m.flexor scurt
al degetelor, deci canalul plantar conţine. M.patrat plantar, tendoanele mmflexor lung al degetelor şi al
degetelui 1 şi ambele pachete neurovasculare lateral şi medial.
Căile posibile de difuzare a puroiului din loja medie:
1 perforarea aponeurozei – ţesutul subcutan
2 pe traiectul mm.lumbricali – spaţiile interdigitale
3 pe parcursul ramurei profunde a a.dorsale a piciorului – reg.dorsală 4
prin canalul maleolar medial în regiunea profundă a gambei
119. Regiunea fesieră. Spațiile celulare și căile posibile de răspândire a puroiului din regiunea fesieră.
Fascia proprie dă în profunzimea muşchiului multe septe din ţesut conjunctiv. Prin aceasta se lămureşte
faptul că purulenţele din profunzimea m. gluteus maximus, ce apar după infecţiile musculare se localizează
între două septe, provoacă o tensionare a ţesuturilor şi apariţia unor dureri insuportabile.
Mușchiul fesier mijlociu împreună cu mușchiul fesier mic se află într-un spațiu osteofibros închis umplut cu
țesut celular.
Comunicările:
1. prin orficiul infrapiriform cu bazinl (spaţiul lateral de ţesut celular adipos)
2. prin orificiul isciatic mic cu fosa ischiorectală,
3. pe traiectul n.isciatic cu regiunea posterioară a coapsei,
4. pe traiectul ramurii posterioare a a.obturatorii ce anastamozează cu a.glutea inferior comunică cu
loja mm.adductori.
120. Topografia canalului maleolar medial, limitele, sintopia formaţiunilor anatomice. Importanța
practică.
Canalul maleolar medial e delimitat medial de retinacolul flexorilor, anterior de maleola medială, lateral de
osul calcaneu. Prin primul canal osteofibros din canalul maleolar medial trece tendonul m.tibial posterior
înconjurat de teaca sinovială. Prin al doilea trece tendonul m.flexor digitorum longus cu teaca sinovială. Prin
al treilea a. v.tibială posterioară. Prin al 4 canal trece tendonul m.flexor lung al halucelui cu teaca lui
sinovială.
Pe parscurs, pachetul vasculonervos (a. v. și n. Tibial posterior) este înconjurat de țesut conjuctiv lax, care
poate servi drept conductor al colecțiilor purulente din regiunea gambei pe suprafața plantară a piciorului
propriu-zis și invers.
 121. Proiecţia şi sintopia formaţiunilor pachetelor vasculonervoase ulnar și radial pe antebrat.
Pachetul vasculonervos radial:
Artera radiala, venele omonime, ramura superficiala a n. Radial. Nervul e situat lateral de artera și vene.
A.radialis – mijlocul flexurii cubitale spre procesul stiloid al radiusului (coincide cu sulcus radialis).
Ulnar:
Artera ulnara, 2 vene, nervul ulnar. Nervul este situat medial de vase.
A.ulnaris – treimea inferioară:de la epicondilul medial al humerusului spre osul piziform; superior se
deplasează spre exterior de aciastă linie.
N.ulnaris
Linia ce uneşte epicondilul medial al humerusului cu partea internă a osului piziform.
122. Schema colateralelor a. femurale, segmente optime și critice.
1.A. iliaca communis;
2. A. iliaca interna;
3. A. iliaca externa;
4. A. obturatoria;
5. A. glutea inferior;
6. a. glutea superior;
7. R. ascendens a. circumflexa femoris lateralis;
8. R. descendens a. circumflexa femoris lateralis

123. Regiunea deltoidiană – limitele, stratigrafia, vasele şi nervii. Căile raționale de acces în flegmon
subdeltoidian.
Limitele: regiunea deltoidiană corespunde limitelor mușchiului deltoid și articulației humerale.
Stratigrafia:
1. Pielea.
2. Tesut celulo-adipos subcutanat.
3. Fascia deltoidiană superficială.
4. Fascia proprie (foița superficială).
 5. M. deltoid.
6. Fascia profundă (foița profundă).
7. Spațiul celulo-adipos subdeltoidian (conține a. și v. circumflexa humeri posteriora care înconjoară
humerusul din posterior spre anterior, a. și v. circumflexa humeri anterior, n. axilar
8. Bursa subdeltoidiană.
9. Tendoanele m. supra și infrascapulari.
10. Capsula fibroasă a articulației humerale.
Flegmonul spaţiului celular subdeltoidian se deschide pe marginea anterioară sau posterioară a
muşchiului deltoid. Se secţionează pielea, stratul celuloadipos subcutanat, fascia proprie, se ridică în sus
muşchiul, apoi se pătrunde fără secţionare în spaţiul subdeltoidian. Dacă incizia se efectuează pe marginea
posterioară a muşchiului, e important a nu trauma n. axilaris, care pătrunde în muşchi prin punctul de
intersecţie a liniei trasate inferior de la marginea posterioară a apofizei acromiale a scapulei spre marginea
posterioară a muşchiului deltoid. În legătură cu aceasta, pentru drenarea flegmoanelor paraarticulare ale
articulaţiei umărului, se folosesc inciziile longitudinale prin muşchiul deltoid, mai aproape de marginea lui
anterioară, unde lezarea ramurilor mici ale n. axillaris nu e urmată de complicaţii grave.
124. Topografia regiunii scapulare, vascularizarea, inervaţia, spațiile celulare și răspîndirea
puroiului.
Limitele:
 superior – linia ce unește articulația acromio-claviculară și apofiza spinoasă a vertebrei VII cervical
 inferior – linia orizontală ce trece prin unghiul inferior al omoplatului
 medial – marginea medială a scapulei
 lateral – marginea posterioară a m. deltoid și linia axilară
posterioară. Stratigrafia:
1. pielea
2. stratul celulo-adipos subcutanat
3. fascia superficială
4. fascia proprie – formează teci pentru mm. trapez și lat al spatelui
5. mușchii superficiali: m.trapezius, m. latissimus dorsi
6. fascia profundă – prezintă o aponevroză; participă la formarea tecilor osteo- fibroase pentru mm.
supraspinat și infraspinat și a tecilor pentru mm. teres major și minor.
În loja supraspinată, mai profund de mușchiul omonim se găsește pachetul vasculo-nervos (nervul, artera
și venele suprascapulare).
În loja infraspinată – pachetul vasculo-nervos este format din a. circumflexa scapulae, r. descendens
a.transversae colli, venele lor emisare.
7. mușchii profunzi: supraspinat, infraspinat, teres major, teres minor
Cele 2 loje supra si subspinoasa sunt destul de bine inchise , totusi se realizeaza comunicarea cu regiunea
invecinata:
→din fosa infraspinoasa o colecție poate fuza în loja supraclaviculara de-a lungul pachetului vasculo-
nervos
suprascapular sau poate fuza în regiunea infraspinoasa de-a lungul fasciilor musculare.
 →loja infraspinoasa comunica cu regiunea axilara prin spatiul humerotricipital sau poate comunica cu
spațial subdeltoidian .
8. scapula
9. m. subscapular
10. fascia subscapulară, formează teaca osteo- fibroasă pentru mușchiul omonim
11. m. serratus anterior
125. Regiunea gluteală. Căile posibile de răspândire a puroiului din regiunea fesieră
Comunicari:
 Prin for supra si infrapiriform –spatiul celular intrapelvin
 Prin for ischiadicum minor –fossa ischiorectala
 Pe traiectul n ischiadic –loja post a coapsei

126. Topografia triunghiului femural (Scarpe), limite, stratigarfia, sintopia și proiecția pachetului
vasculonervos.
Delimitat: medial – adductor lung al femurului; lat –m croitor; sup –lig inghinal;
Baza triunghiului –triunghiul femural mic sau fosa iliopectinea (limite: lat –m iliopsoas; medial –m
pectineu).
Straturi:
1. Pielea
2. Tes subcutanat –vase sanguine si gangl limfatici superficiali, nervii cutanati.
a) Arterele superficiale:
ram art femorale (spre fascia lata);
art epigastrica superficiala (spre ombilic);
art circumflexa iliaca superficiala (spre spina iliaca ant-sup);
art pudendale externe (ant de vena femurala, mai sus sau mai jos de confluenta ei cu vena
safena mare).
b) Nervii superficiali:
N genitofemural –da ram femurala pt pielea port mediale a lig inghinal
N lateral cutanat al femurului –inferior si intern de spina iliaca ant-sup, strapunge fascia
lata.
Ram cutanate ant ale n femural –sub piele de-a lungul marg interne a m croitor Ram
cutanata a n obturator –pe supraf mediala a coapsei, pina la artic genunchiului
 c) Ganglionii limfatici superficiali –colecteaza de la org genitale externe, reg inf a peretelui ant abd,
reg fesiera si lombara, membrul inf si se scurge in gangl profunzi.
3. Fascia lata a coapsei: da septuri fibroase intermusculare –lat si med, formind 3 loje fasciale pt 3
grupe de muschi –ant (m cvadriceps femoris), med (m adductori) si post (flexorii gambei).
Fascia se scindeaza in foite:
 Superficiala –superficial de vase si se uneste cu li inghinal; ant de art devine mai groasa
si formeaza marg falciforma; ant de vena se subtiaza si formeaza fascia cribroasa
 Profunda -Intre cele 2 foite sunt situate art, vena si n femural:
1. Art femurala –vine din lacuna vasculara, se situeaza mai lat de mijloc lig inghinal (poate
fi comprimata, catetirizata si punctata)
2. Vena femurala –medial de art
3. N femural- lat de art, delimitat de ea prin arcul iliopectineu si fascia iliopsoatica. Iese prin
lacuna musculara si se ramifica in ram cutanate (pt fascia lata) si ram profunde (m pectineu si
cvadriceps)
 Art femurala profunda –cea mai mare ram a art femurale; trece pe linga peretele post lat al
art
femurale si se indreapta in directie lateroposterioara spre partea distala a coapsei. Pornesc
ramuri: art circumflexa femurala med si lat, art perforante.

127. Pachetul vasculonervos principal al braţului - sintopia în 1/3 superioară, medie și inferioară.
Regiunea anterioară
În treimea superioară de la artera axilară pleacă a.brahială profundă. Din treimea medie pleacă
a.colaterală ulnară superioară,. din treimea inferioară a.colaterală ulnară inferioară.
În treimea superioară de la a.brahială, în teaca fascială, se află v.basilică și n.cutanat antebrahial
medial.
Mai profund de a.axilară se află n.ulnar care la hotarul treimilor medie și superioară străbate
membrana intermusculară și trece în partea posterioară a brațului.
Regiunea posterioară
În treimea medie n.radial trece pe suprafața osului fapt care explică apariția taieturilor sau
paraliziei după aplicarea garoului hemostaticc sau dupa aplicarea îndelungată a brațului la masa
operatorie(ex.la narcoza). Deasemenea această poziție a nervului îl face vulnerabil în cazul fracturilor
humerusului. A.brahială profundă în treimea medie se împarte în 2 ramuri terminale: a.colaterală radială și
a.colaterală medie. Prima urmează n.radial, iar a doua merge pe linia mediană între capurile interior și
exterior a m.triceps brahial.

128. Loja osteofascială anterioară a gambei. Limitele, conținutul, comunicările,

proiecţia, componenţa şi sintopia pachetului vasculonervos tibial anterior.
Compartimentul anterior tibial este delimitat:
anterior-fascia proprie,
posterior–septa interosoasă,
medial-tibia,
lateral-septa intermusculara anterioară cu fibula.
Conţine mm extensori ( m.tibialis anterior, m.extensor digitorum longus, m.extensor halucis longus), vasele
tibiale anterioare, n. peroneus profundus.
Proiecţia, componenţa şi sintopia pachetului vasculonervos tibial anterior.
Pachetul vasculonervos al lojei anterioare este reprezentat de art tibiala anterioara, doua vene
omonime si nervul peronier profund, situat pe membrana interosoasa si fixat de ea prin fibre conjunctive.
Art tibiala anterioara patrunde in regiunea anterioara prin membrana interosoasa , pe marginea
interna a fibulei, cu 4-5 cm mai jos de capul ei.
Nervul peronier profund patrunde in loja musculara anterioara prin septul intermuscular anterior,
situandu-se la inceput lateral de vase. In 1/3 medie a gambei el intretaie vasele anterior, in 1/3 inferioara
trece medial de el.
Pachetul vasculonervos e dispus in 1/3 superioara intre m tibialis anterior si m extensor digitorum
longus, in 1/3 inferioara – intre m tibialis anterior si m extensor hallucis longus.

129. Delimitarea şi conţinutul canalului carpian, sintopia formaţiunilor anatomice.

Comunicările canalului carpian în direcție proximală și distal. Noțiune de sindrom al canalului
carpian.
Canalul carpian este un canal osteofibros situat la nivelul articulației radiocarpiene pe fața anterioară (sau
palmară) a carpului prin care se face comunicarea între antebraț și regiunea profundă a palmei. El este
împărțit de o lamă sagitală în doua loje: medială și laterală. Prin canalul carpian trec nervul median și tecile
sinoviale ale tendoanelor mușchilor flexori ai degetelor. Canalul carpian este delimitat:
 posterior de oasele carpului care formează șanțul carpian
 medial de osul pisiform și cârligul osului hamat
 lateral de tuberculul osului scafoid și tuberculul osului trapez
 anterior de retinaculul flexorilor
Loja medială (canalul radiocarpian) este cu mult mai mare decât cea laterală, conține: nervul median ,
tecile sinoviale pentru tendoanele mușchilor flexori ai degetelor (cu excepția tendonului flexorului ulnar al
carpului): teaca sinovială comună a mușchiului flexor superficial al degetelor și mușchiului flexor profund
al degetelor și teaca sinovială a tendonului mușchiului flexor lung al policelui.
Loja laterală (Canalis carpi radialis) este mai mică și conține tendonul mușchiului flexor radial al carpului
,învelit în teaca sa sinovială.Compresia nervului median de diferite cauze (traumatice, inflamatorii,
reumatismale, distrofice etc.) în tunelul carpian este numit sindromul de canal carpian, care se manifestă prin
tulburări de natură senzitivă, la care se pot adăuga tulburări motorii și trofice. Tratamentul este chirurgical și
constă în secționarea retinaculului flexor până în palmă și eliberarea nervului median, fără a
leza prima sa ramură ce merge spre regiunea tenară.
130. Regiunea posterioară a gambei. Proiecţia, componenţa şi sintopia pachetului
vasculonervos tibial posterior
Proiecţia, componenţa şi sintopia pachetului vasculonervos tibial posterior.
Pachetul vasculonervos al regiunii posterioare e situat in canalul cruropopliteu si este constitui din art
tibiala posterioara, doua vene omonime si n tibial. Pe tot parcursul canalului nervul este dispus lateral de
vase. In 1/3 superioara de la artera se ramifica art peroniera, care se indreapta in canalul musculoperonieri
inferior.
131. Anatomia chirurgicală a spaţiului celuloadipos Paron-Pirogov pe antebraţ, căile de răspândire a
puroiului. Calea chirurgicală de acces pentru drenarea lui
Intre stratul 3 si 4 al muschilor adica intre flexor profund al degetelor si flexor lung al degetelor din
superficial si pronator quadratus si membrana interosoasa din profund se afla spatiul celular Pirogov, ce
comunica cu tesutul celular al miinii propriu zise. In caz de purulente pe mina in acest spatiu celular pot
difuza colectii purulente, care trebuie drenate.
Acces chirurgical
se efectuează cu o incizie prin zona fluctuantă a infiltratului, în aşa mod ca să fie secţionate toate
ţesuturile infiltrate . în flegmoanele masive, pe lîngă incizia de bază, poate fi necesară şi alta adăugătoare
(contraincizie) în locul cel mai îndepărtat de incizia primară, unde e posibilă acumularea puroiului. Rana se
drenează şi se usucă. în dependenţă de localizarea focarului purulent, se efectuează incizii longitudinale,
respectiv liniei de proiecţie a pachetelor vasculonervoase. Deschiderea spaţiului profund Pirogov e descrisă
mai sus.
132. Lacuna musculară şi lacuna vasculară în regiunea subinghinală – delimitarea, conţinutul
(desen). Importanța practică.
Lacuna musculara
Delimitari: medial –arcul iliopectinat; anterosuperior –lig inghinal; posterior –ilion
Trece: m iliopsoas, n femural
Lacuna vasculara
Delimitari: ant –lig inghinal; posteroinf –lig pectineal; lat –arcul iliopectineu; medial –lig lacunar
Trece: art si vena femurala, vasele limfatice
133. Topografia canalului vastoadductor (Hunter) - delimitarea, orificiile, conţinutul, sintopia.
Canalul Hunter –santul femural ant de la virful triunghiului femural, orientat in jos, ce trece intre muschi;
dispus in 1/3 inf a femurului pin la fosa poplitee.
Delimitat: lat –m vast medial; medial –m adductor mare; ant –membrana vastoadductoria
Canalul are 3 orificii:
Sup –intra art femurala si n safen (n femural); iese vena femurala;
Inf –intre tendonul m adductor mare si os femural; vasele patrund in fosa poplitee.
Ant –situat in membrana vastoadductoria; trec art si vena descendenta a genunchiului, n safen.

Comunica:
Sup –cu tes cel din triunghiul femural;
Ant –strat subcutanat al regiunii mediale a genunchiului
Inf –cu tes adipos al fosei poplitee
In canal: n safen –lat si ant de art femurala; vena femurala –post si med
134. Limitele, pereţii şi conţinutul cavitatii axilare, sintopia elementelor pachetului vasculonervos la
nivelul triunghiurilor clavipectoral, pectoral și subpectoral.
Regiunea axilara limite:
• anterior – marginea inferioară a m. pectoral mare
• posterior – marginea inferioară a m. latisssimus dorsi
• medial – linia care unește marginile inferioare ale acestor 2 mușchi, trasată pe peretele toracelui la nivelul
coastei III
• lateral – o linie similară, trasată pe fața medială a umărului
Pereții cavității axilare:
• anterior – mușchii pectoral mare și mic, fascia clavipectorală
• posterior – mușchii lat al spatelui, rotund mare și subscapular. Prezintă orificiile trilater și patrulater
• medial – m. serratus anterior
• lateral - capul scurt al bicepsului brahial și m. Coracobrahial.
Continutul cavitatii axilare:
- plex vasculo-nervos principal( artera axilara, vena axilara, fasciculul plexului brachial)
- trei manunchiuri vasculo-nervoase secundare:
lateral – aa. circumflexe humerale, n. axilar medial – vasele toracice laterale, n.toracic lung
posterior – vasele toracodorsale n. toracodorsal.
- ganglioni limfatici
 - tesut adipos si conjunctiv
Sintopia Trigonului clavipectoral:de la medial spre lateral vena subclacie, artera subclavie , fasciculul
plexului brachial
Pectoral: de la medial spre lateral vena subclavie, artera subclavie, fasciculul se imparte in trei fascicule
secundare si inconjoara artera din partea laterala, mediala si posterioara.
Subpectoral : : de la medial spre lateral vena subclavie, artera subclavie, fasciculle secundare se impart in
nervi somatici, iar artera devine inconjurata din toate partile- fascicolul posterior( n axillar, n.radial),
medial(n cutanat medial al antebratului, n cutanat medial al bratului, n ulnar,n median), lateral( n
musculocutanat.)
135. Argumentaţi topografic evoluția sindromului canalului supinator, dereglări funcţionale
senzitive şi motorii.
Leziunea nervului radial în această zonă apare sub influența creșterii încărcării musculare. Nervul este rănit
mai ales în timpul supinației forțate repetate si a extensiilor, astfel se acumuleaza o cantitate mare de acid
lactic si H2O , astfel are loc comprimarea ramurii profunde a n radial.
O manifestare a sindromului de tunel radial este durerea ascuțită, care radiaza în partea din spate a
antebrațului și a suprafeței exterioare a articulației cotului. Durerea crește atunci când se încearcă
extinderea încheieturii mâinii și a degetelor și supinația antebrațului.
Pierderea senzației este rară, deoarece nervul radial la acest nivel conține predominant fibre motorii.
136. Topografia orificiilor supra- şi infrapiriforme în regiunea fesieră – limitele, conţinutul,
comunicările ragiunii.
Orificiul suprapiriform:
Pachetul neurovascular superior( nervul e dispus lateral, apoi vena, apoi arteragluteala superioara)
Orificiul infrapiriform:
De la lateral spre medial
N ischiadic,n cutanat femoral posterior, n gluteal inferior, vena gluteala inferioara , a gluteala inferioara, v
pudenda interna,a pudenda interna, pudend
Proectii
N gluteal superior: intre treimea medie si superioara aliniei ce uneste spina iliaca si trohanterul mare.
N ischiadic, se proiectează pe jumătatea distanţei dintre tuberul ischiatic şi spina iliacă posterioară
superioară
Regiunea fesiera limite:
Superior: spina iliaca
Inferior: plica gluteala
Interna: linia median ace uneste coccisul si osul sacral
Extern :linia ce uneste spina iliaca si trohanterul mare
Continutul :
 1. Pielea etse groasă şi conţine multe glande sebacee.
2. Ţesut subcutanat adipos este gros şi este dispus între nişte septe de ţesut conjunctiv, ce uneşte pielea
şi fascia proprie (gluteală). În ţesutul subcutan trece nn. Clunium superiores, medii, inferiores.
3. Fascia gluteală se începe de la marginile osoase ale regiunii. Fascia proprie dă în profunzimea
muşchiului multe septe din ţesut conjunctiv. Prin aceasta se lămureşte faptul că purulenţele din
profunzimea m. gluteus maximus, ce apar după infecţiile musculare se localizează între două septe,
provoacă o tensionare a ţesuturilor şi apariţia unor dureri insuportabile.
4. Fascia proprie foita profunda
5. Stratul celulo adipos superficial (a,v,n gluteala inferioara si superioara ,n cutanat femural posterior,
n ischiadic, a,v,n pudend)
6. Stratul mediu de muşchi care sunt dispuşi de sus în jos:
- m. gluteus medius
- m. piripormis
- m. obturatorius internus cu mm. Gemeni superiori şi inferiori
- m. patrat femural
7. Stratul celulo adipos profund
8. Al treilea stat de muschi( m gluteal mic, m obturator extern)
Comunicarile regiunii fesiere:
Prin orificiul infrapiriform in cavitatea bazinuluii mic.
Prin orificiul obturator mic in fosa ischioanala.
Pe traiectul muschiului obturator extern in loja anterioara a coapsei.
Pe traiectul n sciatic in loja posterioara a coapsei.
137. Căile de răspândire a puroiului din lojele fasciale ale metacarpului mâinii. Incizii rationale.
Colectiile purulente din loja muschilor eminentei tenare si hipotenare pot ajunge in loja mijlocie a palmei
Din loja subaponeurotica a palmei colectiile purulente pot ajunge in loja subtendinoasa profunda a palmei
si ulterior prin intermediul orificiilor comisurale pot ajunge in loja dorsala a mainii.
Inciziile rationale in regiunea metacarpiana ar fi o incizie la nivelul spatiului dintre primele doua degete,
uterior se intervine cu instrumente neascutite se deschide s celulo adipos al primului deget astfel se poate
efectua drenarea.
138. Topografia formaţiunilor anatomice ale pachetului neurovascular axilar în
triunghiul subpectoral. Proiecția arterei axilare în fosa axilară.
Subpectoral : : de la medial spre lateral vena subclavie, artera subclavie, fasciculle secundare se impart in
nervi somatici, iar artera devine inconjurata din toate partile- fascicolul posterior( n axillar, n.radial),
medial(n cutanat medial al antebratului, n cutanat medial al bratului, n ulnar,n median), lateral( n
musculocutanat.)
Dupa pirogov artera axilara se proiecteaza pe marginea anterioara a pilozitatii axilare
Alta varianta artera trece de-a lungul marginii mediale a muşchiului coracobrahial.

139. Indicaţi segmentele arteriale critice ale membrului superior în desen-schemă. Liniile de
proiecție ale vaselor sangvine pe braț și antebraț.
Trunchi tireocervical da ramul a. suprascapulara care va anastomoza cu artera subscapulara (de la artera
axilara) prin (artera artera circumflexa a scapulei
Aartera axilara poate fi ligaturata doar mai sus de artera subscapulara, pentru a nu opri circulatia sangvina
pe membrul superior
Proiectii
Dupa pirogov artera axilara se proiecteaza pe marginea anterioara a pilozitatii axilare
A brahiala-proximal: punctul inferior al liniei pirogov
Distal:mijlocul fosei cubitale
Antebrat
A radiala porneşte de la mijlocul plicei cubitale spre marginea medială a apofizei stiloide a radiusului, ce
corespunde şanţului radial
A ulnara o linie, trasată între vârful epicondilului medial al humerusului şi marginea radială a osului
pisiform.
140. Regiunea posterioară a brațului. Proiecția formațiunilor anatomice.
Între m.triceps brahial și humerus se fromează canalul humeromuscular în care se află n.radial și a.brahială
profundă cu venele ce o urmează.
La hotarul dintre treimea inferioară și medie a brațului pachetul vasculo-nervos trece în loja anterioară.
Proiectia:de la marginea laterala a muschiului latissimus dorsi spre s bicipital lateral, in fosa cubitala intre
m brahioradial si brahial
141. Topografia gambei – lojele osteo-musculare, muşchii, vasele, nervii.
1 Anterioară: aici sînt dispuşi: m.tibial anterior, m.extensor lung al degetelor, m.extensor lung al halucelui.
2 Laterală. Cu mm.peroneu lung şi scurt.
3 Posterioară: muşchii în loja posterioară sînt dispuşi superficial – m.triceps sural (m.gastrocnemius,
m.sural); profund – m.popliteu, m.flexor lung al degetelor, m.flexor lung al halucelui, m.tibial posterior.
3 pachete neurovasculare
Pe membrana interosoasa se locatizeaza pachetul neurovascular tibial anterior a,v si nervul peroneu
profund.
In loja posterioara se localizeaza a,v tibiala posterioara si n tibial
In loja posterioara a peronee si 2 vene peronee
Muşchii superficiali sînt delimitaţi de cei profunzi prin intermediul lamelei profunde a fasciei cruris.
Muşchii lojei anterioare sînt inervaţi de n.peroneu profund. Muşchii din loja posterioară sînt inervaţi de
n.tibial.
Ţesutul adipos subcutanat în care se află: vena safena magna, care se ridică pe partea medială a gambei,
trece anterior de maleola medială şi la nivelul 1/3 medii gambei trece în posterior.
n.safen care însoţeşte v.safena magna
v.safena parva insotita de n crural trece pe partea posterioară a gambei
n.peroneu superficial: trece pe partea laterală a gambei şi la nivelul 1/3 medii străpunge fascia şi iese în
ţesutul subcutanat şi se împarte în n.cutanat dorsal medial şi intermediar care se îndreaptă spre partea
dorsală a piciorului şi inervează pielea.
142. Straturile musculare în regiunea anterioară a antebraţului. Proiecția pachetelor vasculo-
nervoase.Spațiile celulare.
Mușchii se amplasează în 4 straturi: 1) m.pronator rotund, flexor carpal radial, palmar lung și flexor carpal
ulnar; 2) m.flexor superficial al degetelor; 3) m.flexor profund al degetelor și lung al policelui; 4)
m.pronator pătrat
Pachete nv:
1. a radiala, n radial (p. m mediala a muschiului brahioradial, distal. Marginea mediala a
apofizei stiloide
2. a,v,n ulnar: proximal intre epicondilul medial si olecranon, distal flexor digiti minimi
3. n median,a interosoasa: p tendon biceps brachial,distal mijlocul distantei dintre apofizele stiloide
spatial cellular pirogov se afla intre stratul 3-4 de muschi
143. Articulaţia coxofemurală – structura, ligamentele, vascularizaţia, inervaţia. Locurile slabe.
Căile raționale de acces.
Are forma sferoida
Capul femurului + suprafata semilunara a cavitatii cotiloide Capul femurului se afla in cavitatea cotiloida
si este inconjurat de buretele acetabular. Pe colul femural capsula se fixeaza: Anterior - pe linia
intertrohanterica Posterior - medial de creasta intertrohanterica.
Articulatia coxofemurala este intarita Ligamentul capului femurului
Ligamentul iliofemoral
Ligamentul pubofemoral
Locurile slabe:
intre ligamente, unde pot fi raspindite colectii purulente din articulatie (coxite).
intre ligamentele pubofemural si iliofemural unde colectia purulenta se raspindeste in teaca fasciala a
muschiului iliopsoas, in bursa iliopectinee unde linga trohanterul mic al femurului se formeaza purulenta
fuzata.
in regiunea posteroinferioara a colului femoral, sub margine inferioara a ligamentului ischiofemural.
Articulatia coxofemurala este alimentata de reteaua articulara formata din:
arterele circumflexe mediala si laterala femurala - ramuri ale arterei femurale profunde
artera obturatorie. Refluxul venos are loc in venele profunde ale femurului si bazinului. Capsula articulara
este inervate de nervul obturator, femural si ischiadic.
Punctia articulatiei – Se introduce acul deasupra trohanterului mare in directia fosei intertrohanterice.
144. Sistemul venos superficial şi profund al gambei, rolul lor în refluxul venos în condiţii normale şi
patologice. Noțiune de safenectomie.
superficial venele safene mare si mica profund:
vena tibiala ant si post si v peronee
in cazul in care in portiunea inferioara a gambei apar pigmentatii ulcere varicoase, dilatarea varicoasa a
venelor cu tendinta spre recidivarea trombozei se recomanda efectuaea safenectomiei. Aceasta procedura
reprezzinta inlaturarea complete a venelor dilatateale gambei printr o incizie longitudinala a membrului.
Refluxul venos nu va fi perturbat datorita sistemului venos profund al gambei care va prelua sangele.
145. Componenta şi sintopia elementelor pachetelor vasculonervoase ale brațului.
- Pachetul neurovascular principal: artera brahiala, venele omonime, nervul median
Sintopia: artera brahiala se localizeaza intre m coracobrahial si capul mediu al m triceps brachial. Nervul
median, in treimea superioara este localizat anterior de artera, iar in treimea inferioara – medial de artera.
- Pachetul vasculonervos posterior: artera brahiala profunda, vene ominime, nervul radial
Sintopia: In treimea superioara a bratului, nervul radial se localizeaza in santul nervului radial, fiind
acoperit de muschiul triceps si formand un canal- canalul humeromuscular
- Pachetul neurovascular: artera colaterala ulnara superioara, vene omonime, nervul ulnar Sintopia:
Nervul ulnar, in treimea superioara a bratului e localizat medial si posterior de artera brahiala.
146. Anatomia topografică a regiunii posterioare a gambei – canalul Gruber, vase şi nervii, căile
posibile de difuzare a purulențelor.
147. Anatomia chirurgicală a spațiilor celulare ale mâinii propriu-zise. Însemnatatea practică.
148. Topografia canalelor musculoperoniere superior şi inferior, limitele, conţinutul.
Canalul musculoperonier superior – fisura osteomusculara formata intre fibula si m peroneu lung.
Continutul: nervul peronier comun cu ramurile sale (profunda si superficiala)
Canalul musculoperonier inferior – fisura osteomusculara formata intre m flexor lung al halucelui
(posterior) si m tibial posterior si fibula (anterior). Continutul: artera, vena peronee
149. Topografia regiunii posterioare a genunchiului, fosa poplitee, limitele, conţinutul,
răspîndirea puroiului.
Limitele fosei:superior si medial – tendoanele m semitendinos si semimembranos, lateral – tendonul
bicepsului femoral, inferior – 2 capete ale m gastrocnemian
Vasele poplitee si nervul tibia trec vertical – din post in ant si din lats pre med – n tibial, vena poplitee, sim
ai profund art poplitee inglobate intr-o teaca fasciala comuna
150. Anatomia topografică a regiunii cubitale – limitele, vasele şi nervii. Venepuncția.
Limitele: planurile orizontale trasate cu doua degete proximal si distal de epicondilii humerali; liniile
verticale trasate prin epicondilii humerali lateral si medial (regiunea posterioara si anterioara)
Pachete vasculonervoase: - artera brahiala, 2 vene omonime, nervul median
- Artera colaterala ulnara, vene, nerv ulnar
In tesutul subcutan: lateral – vena cefalica, nervul cutanat lateral al antebratului; vena basilica, nervul
cutanat medial al antebratului
In fosa cubitala: artera brahiala se bifurca in artera ulnara(de la ea poerneste artera recurenta ulnara care
anastamozeaza cu art colaterale ulnare) si radiala (de la ea pornesste artera recurenta radiala,care face
anastamoza cu art colaterala radiala) – reteaua articulara a cotului
Venepunctia – introducerea substantelor medicamentoase direct in lumenul vascular sau extractia sangelui
pentru analize din venele subcutanate
151. Anatomia topografia a regiunii anteromediale a coapsei – limitele, stratigrafia, sintopia
formaţiunilor anatomice. Noțiune de hernie femurală.
Limitele: superior -lig inghinal, inferior – linia orizontala care trece cu 4 cm mai sus de rotula, medial –
linia ce uneste simfiza pubiana si tuberculul pubian, lateral – linia ce uneste spina iliaca anterioara
superioara cu condilul lateral al femurului
Lacuna vasculara – art si vene femurale
Lacuna musculara – m iliopsoas, n femoral
Triunghiul femoral , delimitarile – medial – m adductor lung, lateral – m croitor, superior - lig inghinal
Stratigrafia:
1. piele subtire, mobile
2. tesut subcutanat cu vase, nervi cutanati si ganglioni: vena safena mare, artere superficiale: a
epigastrica superficiala (se indreapta spre ombilic), a circumflexa iliaca superficiala, 2 artere
pudende externe (trec medial, anterior de vena femurala), nervi cutanati: ramura femurala a n
genitofemoral, n lateral cutanat al femurului (inferior si intern de spina iliaca ant sup, strapunge
fascia lata), ram cutanate anterioare a n femoral, ram cutanata a n obturator (suprafata mediala a
coapsei)
3. fascia lata a coapsei – da septuri fibroase intermusculare, care se ataseaza de femur pe linia aspra,
formand 3 loje fasciale pt muschi: anterioara – m cvadriceps femoral, mediala – m adductori,
posterioara – flexorii gambei. De asemenea se formeaza teci separate pt : m croitor, m adductor
lung, m gracilis, m tensor al fasciei late
4. In regiunea triunghiului femoral , fascia lata se desparte in : foita superficiala si foita profunda.
Foita profunda - sub vasele femurale, acopera m iliopsoas si pectineu
Foita superficiala - superficial de vase, se uneste cu lig inghinal; anterior de artera – mai groasa – marginea
falciforma; anterior de vena – se subtiaza – este perforate de multe vase, formand fascia cribroasa
Locul de confluenta a vena safena mare si vena femurala – hiatul safen
Pachetul vasculonervos: a femurala(mai lateral de mijlocul lig inghinal), v femurale(medial de artera), n
femoral(lateral de artera)
Artera femurala profunda – ramura art femurale, porneste cu 4-6 cm mai jos de lig inghinal, se amplaseaza
in partea distala a coapsei, de la ea pornesc art circumflexa femurala mediala si laterala, care dau ramuri si
anastamozeaza cu art fesiere, obturatorie, epigastrica inferioara. Tot de la art fem profunda provin art
perforante, care prin orif tendoanelor adductorilot, patrund in reg posterioara a coapsei.

Hernia femurala este definita ca exteriorizarea unei anse intestinale printr-un punct slab anatomic.
Dupa localizare: a)hernia lacunomusculare ce coboara deasupra m iliopsoas si n femoral sub lig inghinal in
limitele lacunei musculare; b)hermii formate in limitele lacunei vasculare
152. Proiecţia şi sintopia formaţunilor pachetului vasculonervos popliteu. Calea de acces.
Pachetul vasculonervos popliteu: Artera, vena poplitee, nervul tibial
Proiectia: linia ce uneste punctul superior si cel inferior al fosei poplitee
Sintopia: cel mai lateral si superficial este amplasat nervul tibial, apoi mai medial vena poplitee si cel mai
medial si mai profund, artera poplitee (artera este distinsa posterior de yendonul m adductor mare, pe osul
femural)
Caile de acces: se utilizeaza calea de acces prin fosa Jobert(delimitari: inferior – condilul medial al
femurului, capul medial al gastrocnemianului, superior – m croitor, anterior – tendonul adductorului mare,
posterior – tendoanele m semimembranos, semitendinos, gracilis). Accesul se efectueaza pe fata
anteromediala a coapsei in treimea ei inferioara
153. Deplasarea fragmentelor osoase în fractura humerusului mai sus de inserţia m. deltoidian.
Formațiunile anatomice implicate.
Daca fractura a avut loc mai proximal de locul de insertie a m deltoid, fragmentul proximal va fi addus (se
va deplasa medial) ca urmare a actiunii m pectoral mare , m lat al spatelui si m rotund mare, iar fragmentul
distal va fi orientat extern si proximal sub actiunea m deltoid.
Daca fractura a avut loc mai distal de locul de insertie a m deltoid, fragmentul proximal se va deplasa
anterior(actiunea portiunii ant a m deltoid si m brahioradial) si extern (actiunea m deltoid si m supraspinat),
iar fragmentul distal va fi tractionat proximal prin actiunea m biceps si m triceps.
154. Zonele de comprimare a trunchiurilor arteriale pe extremitatea superioară și inferioară în caz
de hemoragii profuze.
155. Topografia plantei. Limite, conţinut, răspîndirea puroiului.
Limitele: delimitarea de reg dorsala – linia trasata de la mijlocul osului calcaneus pre mijlocul capului
osului V metatarsian sis pre mijlocul capului osului metatarsian I; delimitarea de reg degetelor – linia ce
trece proximal cu 2 cm de plicele interdigitale
1. Piele groasa, concrescuta cu aponeuroza plantara
2. Strat subcutan pronuntat, functie de amortizor
3. Fascia superficiala
4. Fascia proprie – aponeuroza plantara – de la tuberozitatea calcaneului pana la baza degetelor. In
regiunea distala, aponeuroza scindeaza in 4-5 fascicule ce delimiteaza orif comisurale, ce contin
tesut adipos si se leaga de str subcutan.
5. Spatiul subaponeurotic, prin septuri, creeaza 3 loje musculofasciale: medie, laterala, mijlocie
Loja medie – m flexor scurt al degetelor si m patrat al plantei. Mai profund, tendonul m flexor lung al
degetelor, m lumbnricali, m adductor halucis, si tendonul m peroneu lung care are teaca sinoviala
Loja mediala – m abductor si flexor scurt al halucelui. In portiunea proximala – canalul calcaneu – este
situal pachetul vasculonervos medial (prelungirea art tibiale posterioare si n tibial posterior)
Art plantara mediala, nervul si venele omonime – prin canalul calcaneu, se indreapta spre loja mediala,
alimentand m halucelui, pielea supraf interne a plantei
Art plantara laterala, nervul si venele omonime – trece in spatial intre tendon m flexor scurt al degetelor si
plantar patrat. La oasele metatarsului formeaza arcada plantara
Raspandirea puroiului: colectia purulenta poate difuza pe parcursul tendoanelor m in lojele posterioara si
mediala
156-166
 156 - Lojele fasciocelulare a gambei şi căile de difuzare a puroiului. Incizii raționale în
deschiderea lojelor. Proiecția pachetelor vasculonervoase.
Gamba regiunea anterioară În regiunea anterioară deosebim 2 loje fasciomusculare: -anterioară: m. Tibial
anterior, mai lateral extensor lung al degetelor, între ei inferior-extensor lung al halucelui -laterală: m.
peroneu lung şi scurt
Gamba regiunea anterioară Pachetul vasculo-nervos al lojei anterioare este reprezentat de către:   
Artera tibială anterioară 2 vene omonime Nervul peronier profund situat pe membrana interosoasă Superior
e situat între: m. Tibial anterior şi extensor lung al degetelor Inferior e situat între : m. Tibial anterior şi
extensor lung al halucelui
Gamba Regiunea posterioară Spaţiul profund fasciocelular este delimitat:  anterior-oasele Interosoasă
Posterior- foiţa proprii gambei şi memb. profunda a fasciei
Comunicari şi modalităţi de răspindire a puroiului  Spaţiul celular din canalul cruropopliteu prin orificiul
superior comunica cu fosa poplitee şi apoi pe parcursul pachetelor vasculo-nervoase cu spaţiile celulare
proximale ale regiunii proximale ale coapsei şi regiunii fesiere,pe parcursul arterei tibiale anterioare
comunica cu loja musculară anterioară iar pe parcursul arterei tibiale posterioare şi arterei fibulare cu
ţesutul subcutanat, în inferior prin canalul maleolar medial cu spaţiul celular mijlociu al plantei
 157. Anatomia chirurgicală a canalului femural. „Corona mortis”. Noțiune de hernioplastie în
hernie femurală.
Canalul femural este mărginit:
 anterosuperior de ligamentul inghinal,
 posterior de ligamentul pectineal situat anterior ramurii pubiene superioare,
 medial de ligamentul lacunar,
 lateral prin vena femurală.
Conține și ganglionul limfatic al Cloquet. Nu trebuie confundat cu canalul adductor din apropiere.
Intrarea în canalul femural este inelul femural, prin care intestinul poate pătrunde uneori, provocând o
hernie femurală. Deși herniile femurale sunt rare, trecerea lor prin inelul inflexibil femural prezintă un risc
deosebit de strangulare, acordându-le prioritate chirurgicală.
Corona mortis, latină pentru „coroana morții”, este o variantă comună de anastomoză vasculară între artera
iliacă externă sau artera epigastrică inferioară profundă și artera obturatorului.
hernioplastie

interventie chirurgicala pentru tratarea herniei în care se face plastia orificiului herniar cu un material de
sutura. Exista doua tipuri de interventie. Operatia Shouldice (sutura strat cu strat) sau operatia Lichtenstein
(insertia unei mese de polipropilena)
 158. Căile posibile de răspândire a puroiului din articulaţia coxofemurală, locurile slabe.
Puncția articulației.
Locurile slabe:  intre ligamente, unde pot fi raspindite colectii purulente din articulatie (coxite).  intre
ligamentele pubofemural si iliofemural unde colectia purulenta se raspindeste in teaca fasciala a muschiului
iliopsoas, in bursa iliopectinee unde linga trohanterul mic al femurului se formeaza purulenta fuzata.  in
regiunea posteroinferioara a colului femoral, sub margine inferioara a ligamentului ischiofemural.
LOCURILE DE ELECTIE In Punctia coxofemurala
- punctia soldului este mai dificil de facut si se efecueaza sub control radiologic, se face deasupra
marelui trohanter
 159. Recesele şi bursele articulaţiei humerale. Puncția articulației umărului
Membrana sinovială a capsulei articulare formează cîteva proeminențe: 1. teaca sinovială intertuberculară –
cuprinde tendonul capului lung al mușchiului biceps al humerusului, care trece prin articulație superior de
capul humerusului. 2. bursa subtendinoasă a mușchiului subscapular– situată la baza apofizei coracoide a
scapulei, sub tendonul mușchiului subscapular. 3. recesul axilar – în porțiunea inferioară a articulației 4.
bursa subdeltoidiană
• Locuri de electie: • -articulatia umarului se practica pe fata dorsala, bratul in usoara abductie, sub baza
acromiomului deltoidului si baza acromionului, acul introdus cu directia spre apofiza coracoida
 160. Clasificarea panariţiilor şi flegmoanelor mîinii. Incizii raționale.
A. După localizare • - distale • - mijlocii • - proximale • - faţă palmară sau dorsală B. După profunzime •
Superficiale – interesează epidermul şi dermul : eritematos, flictenular, antracoid.
• periunghiale (paronichia – lateral, eponichia – bazal, subonichia – subunghial). • Subcutanate -
afectează ţesutul celular subcutanat :Sunt afectate pulpa degetelor şi lojele falangiene proximale
şi mijlocii. • Profunde – tenosinovita, osteita, artrita.De obicei, sunt complicaţii ale celor
superficiale
FLEGMOANELE MÂINII Clasificare • Flegmoane superficiale • - palmare • - dorsale • Flegmoane
profunde • - lojă tenară • - lojă hipotenară • - mediopalmare pre- şi retrotendioase • - comisurale
Se preferă inciziile scurte (1-2 cm) multiple (incizia lunga unica este interzisa);  Se impune menajarea
zonelor de flexie → practicare de taieturi în forma de romb ("diamond rings"): nu se fac incizii
perpendiculare pe plicile de flexie cu interesarea acestora (daca este nevoie → incizie transversala); 
Eventuala pierdere de substanta trebuie înglobata într-o incizie longitudinala (exceptie situatiile cu
localizare în zona plicilor → incizie transversala);
  161. Anestezii în intervenții chirurgicale din regiunea mâinii propriu-zise. Anestezii loco-
regionale sau generala .
162. Căi colaterale arteriale în ligaturarea a. femurale proximal de a. femurală profundă.
Atunci când se îmbracă artera femurală, este necesar să ne amintim nivelul de divergență a. prófunda
femoris, ligaturarea arterei trebuie să fie distală față de locul retragerii ei. Linia de proiecție cu o rotație
exterioară, ușor îndoită la articulațiile genunchiului și șoldului membrelor, trece de la mijlocul ligamentului
inghinal la condyle medial al coapsei. Ligarea arterială poate fi efectuată sub ligamentul inghinal, în
triunghiul femural și în canalul femural-popliteal.
Ligarea arterei femurale în triunghiul femural. O lungime tăiată de 8-9 cm de-a lungul liniei de proiecție
traversează pielea, țesutul subcutanat, fascia superficială și largă a coapsei. În partea superioară a
triunghiului, mușchiul sartorius este îndepărtat din exterior printr-o croșetată. Tăierea peretelui din spate al
vaginului musculaturii sartorius de către sonda cu canelură, vasele femurale sunt expuse. Cu un ac de
ligatură, firul este adus sub artera care se află peste vena femurală și vasul este bandajat. Circulația
circulației în cazul în care se îmbracă artera femurală sub devierea ei din artera coapsei profunde este
efectuată de ramurile acesteia. Asigurarea de sânge colateral în cazul ligării arterei femurale este restabilită
prin anastomoză între a. glutea inferior și a. circumflexa femoris lateralis, a. pudenda externa și a. pudenda
interna, a. obturatoria și a. circumflexa femoris medialis.
 163. Spaţiul celuloadipos subdeltoidian, conţinutul şi căile de difuzare ale colectiilor
purulente.
stratul celulo-adipos subcutanat(Aici trec nn. supraclaviculari, n. cutaneus brachii lateralis superior, n.
axillaris)
Flegmonul spaţiului celular subdeltoidian se deschide pe marginea anterioară sau posterioară a muşchiului
deltoid. Se secţionează pielea, stratul celuloadipos subcutanat, fascia proprie, se denudează şi se ridică în
sus muşchiul, apoi se pătrunde fără secţionare în spaţiul subdeltoidian. Dacă jncizia se efectuează pe
marginea posterioară a muşchiului, e im portant a nu traum a n. axilaris, care pătrunde în muşchi prin
punctul de intersecţie a liniei trasate inferior de la marginea posterioară a apofizei acromiale a scapulei spre
marginea posterioară a muşchiului deltoid. în legătură cu aceasta, pentru drenarea flegmoanelor
paraarticulare ale articulaţiei umărului, se folosesc inciziile longitudinale prin muşchiul deltoid, mai aproape
de marginea lui anterioară, unde lezarea ramurilor mici ale n. axillaris nu e urm ată de complicaţii grave. •
Flegmonul fosei axilare se deschide printr-o incizie dusă puţin posterior de linia de proiecţie a arterei axilare
(marginea anterioară a învelişului pilos al fosei axilare). în acest caz pe cale sîngerîndă se secţionează numai
pielea, stratul celuloadipos subcutanat şi fascia. Ulterior, toate manevrele se efectuează prin desfacerea
ţesuturilor întru evitarea lezării pachetului vasculonervos. • Flegmonul fisurii antescapulare cel mai des se
deschide pe marginea medială a scapulei printr-o incizie de 8-10 cm a pielii, a stratului
celuloadipos subcutanat, a muşchilor trapez, romboid şi dinţat anterior. Buzele rănii se depărtează,
marginea medială a scapulei se trage posterior şi extern şi se pătrunde în spaţiul celular prescapular, situat
între faţa anterioară a scapulei cu muşchiul subscapular şi peretele toracelui. Puroiul se evacuează. în
cavitate se introduce un dren.
164. Desen-schemă a regiunii carpiene în secţiunea transversală. Sindromul de compresie a nervilor
median și ulnar.
Compresia nervului median dă naștere Sindromului de Canal Carpian. Cauzele sunt discutabile. S-a observat
ca folosirea intensa a calculatorului ( a mouse-ului), poate determina apariția acestei afectiuni. Este
reprezentata de senzatia de furnicaturi si amorteala la nivelul palmei si a degetelor 1, 2 si 3, mai ales în
timpul nopții. • Tratamentul chirurgical este recomandat de obicei cand alte terapii se dovedesc ineficiente
în controlul simptomelor si împiedicarea evoluției bolii, dar si cand există semne care sugerează o leziune
importantă a nervului median.
Comprimarea nervului ulnar în acest canal se poate solda cu neuropatie ulnară. Poate apare datorita
dezvoltarii unui chist sinovial, sau posttraumatic. Sindromul Guyon poate apare și din cauza compresiunii de
volan la bicicliști. • Simptomatologia este reprezentata de senzatia de furnicatura si amorteala la nivelul
degetelor 4 si 5. Aceeasi simptomatologie este data si de sindromul de tunel cubital (nevrita de cubital) care
reprezinta o compresie a nervului ulnar la nivelul cotului. • Tratamentul de electie pentru sindromul de canal
Guyon este chirurgical si presupune detensionare nervului ulnar de la nivelul canalului Guyon.
 165. Raportul a. circumflexe humerale posterioare şi a n. axilar pe parcurs cu colul
chirurgical al humerusului, însemnatatea practică
Nervu axillar impreuna cu artera circumflexa humerala posterioara si inconjoara posterior colul chirurgical
al humerusului. Aici el da urmatoarele ramuri:
- musculare (motorii) pentru muschiul deltoid si muschiul rotund mic
- senzitive: nervul cutanat brahial latero-superior care inerveaza tegumentul de la nivelul umarului -
posterior si superiorul bratului-lateral.
 166. Tecile fasciale ale braţului, conţinutul lor. Incizii raționale în deschiderea tecilor în caz de
flegmon.
 Fascia proprie: Formează 2 loje fasciale: anterioară și posterioară. De la fața internă a fasciei iau
naștere 2 septuri intermusculare(medial și lateral), ele se adîncesc și despart grupa de mușchi în
anteriori și posteriori.
 Anterior
 Între straturile musculare se află fascia brahială profundă sub care se găsește n.musculocutanat. În
treimea superioară nervul iese din grosimea m.coracobrahial și se îndreaptă in jos și lateral iar în
treimea medie și inferioară se află pe m.brahial. Cedînd ramuri musculare nervul iese aproape de
limita inferioară a brațului,sub fascia proprie prin șanțul dintre m.biceps brahial și m.bicipital.
 În șanțul bicipital medial se află pachetul vasculo-nervos: a.brachială cu cele 2 vene omonime și
n.median. Vagina fascială se formeaza din septul itermuscular medial. Ø În treimea superioară de la
artera axilară pleacă a.brahială profundă. Din treimea medie pleacă a.colaterală ulnară superioară,.
din treimea inferioară a.colaterală ulnară inferioară. Ø În treimea superioară de la a.brahială, în
teaca fascială, se află v.basilică și n.cutanat antebrahial medial. Ø Mai profund de a.axilară se află n.ulnar
care la hotarul treimilor medie și superioară străbate membrana intermusculară și trece în partea
posterioară a brațului.
 Loja posterioară:
 Între m.triceps brahial și humerus se fromează canalul humeromuscular în care se află n.radial și
a.brahială profundă cu venele ce o urmează. Ø La hotarul dintre treimea inferioară și medie a
brațului pachetul vasculo-nervos trece în loja anterioară.
167. Regiunea subclaviculară. Spațiile celulare. Limitele triunghiurilor pectorale. Sintopia vaselor şi
plexului nervos brahial.
neuro-vascular principal este reprezentat de artera și vena subclaviculare, precum și de porțiunea
infraclaviculară a plexului brahial. Toate trei ies de sub claviculă la nivelul marginii laterale a coastei I,
după care artera și vena subclaviculare se continuă cu vasele axilare. În trigonul clavipectoral vasele și
nervii sunt situați astfel, în direcție din medial spre lateral și de la superficial spre profund: 1. v. axilară 2.
a. axilară 3. plexul brachial
Formațiuni vasculo-nervoase: • ramuri ale nervilor supraclaviculari, de la plexul cervical – în țesutul adipos
situat sub claviculă; • primii nervi intercostali – împreună cu primele artere și vene intercostale – în șanțul
subcostal • vena cefalică – în trigonul clavipectoral penetrează fascia clavipectorală și se varsă în vena
axilară
168. Anatomia topografică a regiunii infraclaviculare – limitele, stratigrafia, vase şi nervi, spaţiile de ţesut
celuloadipos şi comunicrile lor cu spaţiile limitrofe. Calea de acces spre spațiile celulare subpectorale.
Regiunea infraclaviculară
Reperele externe:
Sternul, claviculele, procesul coracoid a scapulei, coasta 3, muşchiul pectoral mare şi deltoid, sulcus
deltoidopectoralis.
Limitele:
Superior – clavicula,
Inferior – coasta 3,
Medial – partea externă a sternului,
Lateral – partea anterioră a muşchiului deltoid.
Pachetul neurovacular a acestei regiuni format din partea infraclaviculară a plexului brahial artera şi vena
subclavie se proiectează la mijlocul claviculei.
Straturile:
1 Pielea,
2 Ţesutul subcutan, în care este situaţi nn.supraclaviculari din plexul cervical şi nn.intercostali,
3 Fascia superficială, care de la claviculă spre marginea superioară a glandei mamare formează
ligamentul suspensorim mamarium,
 4 Fascia proprie, care formează loje pentru muşchii pectorali. Între foiţele fasciei proprii
se formează spaţii subpectorale (superficial şi profund). Foiţa profundă a fasciei proprii sau fascia
clavipectorlă se inseră pe claviculă, coasta 1 , procesul coracoid şi formează loje pentru mm.subclavicular
şi pectoral mic, iar pe marginea inferioară a m.pectoral mare concreşte cu fasciile axilară şi pectorală şi în
aşa mod încizînd spaţiul subpectoral din inferior. Partea externă a acestei fascii formează ligamentul
suspensoriu al axilei. Sub fascia clavipectorală este situată a.toracoacromială, cu venele respective şi
nn.pectorali mediali şi laterali.

169. Anatomia clinică a centurei scapulare. Repere şi diviziuni topografice. Proiecția formațiunilor.
Regiunea umărului.
Este constituită din: regiunea scapulară, infraclaviculară, axilară, deltoidă.
Regiunea scapulară
Reperele externe:
Spina scapulei, procesul acromial, marginile laterale şi mediale a scapulei, unghiul scapulei.
Limitele:
Superioară – linia ce uneşte procesul acromial cu vertebra 7 cervicală,
Inferioară – linia orizontală ce trece prin unghiul scapulei,
Medială – corespunde marginii interne a scapulei,
Laterală – linia verticală trasată de la acromion în jos.
Straturile:
1. Pielea,
2. Fascia superficială,
3. Fascia proprie, care formează teci pentru muşchi,
4. Muşchii, sînt situaţi în două straturi: superficial – latissimus dorsi şi trapezius, profund –
supraspinatus, infraspinatus, teres minor, teres mayor, în rezultatul concreşterii foiţei profunde
fasciei proprii cu spina scapulei se formează 2 loje osteofibroase: supraspinată şi infraspinată. Între
muşchiul supraspinat şi fundul fosei supraspinate se găseşte un strat celular şi este situat a.,v. şi
n.suprascapular. La baza procesului acromial vasele suprascapulare trec în loja infraspinata. În loja
infraspinată este o puternică reţea anastamotică (chiar sub stratul muscular pe suprafaţa scapulei) formată
din: a.circumflexă a scapulei (ramură a arterei subscapulare), ramura descendentă a arterei transversale a
gîtului şi artera suprascapulară. Aciastă anastamoză este calea colaterală de bază în vascularizarea
membrului superior la traumarea arterei axilare proximal de artera sibscapulară.
170. Căile de difuzare a puroiului din lojele fasciale ale coapsei. Căile de acces.
Între stratul superficial şi mediu de muşchi spaţiul celular gluteal. Comunicări
Prin foramen supra et infrapiriformis – spaţiul celular intrapelvin;
Foramen ischidicum minor – fossa ischiorectalis;
Pe traiectul n. Ischadic – loja posterioară a coapsei
51
171. Secţiunea transversală a coapsei în 1/3 medie, lojele fasciale (desen-schemă).
Importanțapractică.*Menționăm că: Nervul sciatic şi artera ce îl însoţeşte (a. comitans n. ischiadici) sînt
încorporaţi în teacafasciomusculară în treimea superioară a coapsei nervul este situat sub fascia lată,
lateral de capătul lungal bicepsului, în treimea medie este acoperit de capul lung al acestui muşchi, iar în
treimea inferioară sedispune între biceps şi semimembranos.Fascia lată dă septuri fibroase
intermusculare - lateral şi medial, care se inserează pe linia aspră a femurului, formînd trei loje
fascialepentru trei grupe de muşchi
- anterioară, posterioară şi medială. Teaca medială conţine muşchii aductori, anterioară -
muşchiul cvadriceps femural (m. quadriceps femoris), posterioară - flexorii gambei.
172. Lacuna musculară şi lacuna vasculară în regiunea subinghinală -
delimitarea, conţinutul,comunicările cu alte regiuni (desen).
Porțiunea fasciei iliopectineea care se inseră lateral pe ligamentul inghinal, iar medial la
eminențailiopectineea se numește – arcus iliopectineus. Acest arc împarte spațiul subinghinal
în 2 lacune:musculară, vasculară.*Lacuna musculară e delimitată:
Anterior – ligamentul
inghinal Posterior – osul
iliac,
Lateral – osul iliac,
Medial – arcul iliopectineu.*Prin ea trece. m.ilipsoas, n.femural, n.cutanat femural
lateral.*Lacuna vasculară e delimitată:
Anterior – ligamentul lacunar (Pupart),
Posterior – ligamentul pectineal (Cooper – o îngroșare a periostului osului pubian)•Lateral – arcul
iliopectineu,•Medial – ligamentul lacunar (Gimbernat)*Prin ea trece: vena femurală – medial,
artera femurală – lateral.Pe peretele arterei femurale trece ramura femurală a
n.genitofemoral.Prin lacuna
musculară, rar, pot difuza flegmoanele formate în rezultatul tuberculozei vertebrelorlombare. Foarte rar
pe aici pot prolaba hernia
173. Lojele fasciale ale gambei, conţinutul, muşchii, vasele şi nervii (desen-schemă). Comunicările
în regiunea anterioarăa gambei deosebim două loje fasciomusculare: anterioară şi laterală, delimitatede
loja musculară posterioară prin oasele gambei şi membrana interosoasă. în loja anterioară sînt dispuşi:
muşchiul tibial anterior, lateral de el - lungul extensor al degetelor, întreei, In treimea inferioară, este
situat extensorul lung al degetului mare.Pachetul vasculonervos al lojeianterioare este reprezentat de
artera tibială anterioară (a. tibialisanterior), două vene omonime şi nervul peronier profund, situat pe
membrana
interosoasă şi fixat de eaprin fibre conjunctive.
174. Anatomia clinică a plexului brahial. Blocajul plexului brahial.
Blocul plexului brahial este o tehnică de anestezie regională care este uneori utilizată ca alternativă sau
ca adjuvant la anestezia generală pentru intervenția chirurgicală a extremității superioare. Această
tehnică
implică injectarea agenților anestezici locali în imediata apropiere a plexului brahial, blocând
temporar senzația și capacitatea de a mișca extremitatea superioară. Subiectul poate rămâne treaz în
timpul procedurii chirurgicale care urmează sau pot fi sedați sau chiar anesteziați complet, dacă este
necesar. -
Plexul brahial este format din ramul ventral al C5-C6-C7-C8-T1, ocazional cu mici contribuții de către
C4 și T2. Există mai multe abordări ale blocării plexului brahial, începând proximal cu blocul

51
52
interscalen și continuând distal cu blocurile supraclaviculare, infraclaviculare și axilare. Conceptul din
spatele tuturor acestor abordări ale plexului brahial este existența unei învelișuri care cuprinde pachetul
neurovascular care se extinde de la fascia cervicală profundă până ușor dincolo de marginile axilei.

52