Vincent van Gogh ~i-a pictat de cercul de pictori format de Eduard Manet,

Auguste Renoir ~i Camille Pisarro: ace~tia nu

capodoperele in ultimii cinci urmau moda picturii contemporane, nu
ani de viata. Lucra ca un doreau sa: reproduca: imagini fixate 1n ate-
liere cu aer 1mbacsit. Ie~eau In aer liber, ~i
fanatic, pana cand i s-a intu- pictau peisaje adeva:rate. Contemporanii 1i
necat mintea ~i s-a sinucis. numeau ironic "impresioni~ti", deoarece
adesea reproduceau doar anumite impresii
Astazi este considerat unul dintr-o imagine. Dar picturile compuse din
pete de culori vii pa:reau sa:prinda: viata: pe
dintre cei mai de seama
panza:, se impregnau de un dinamism
arti~ti ai tuturor timpurilor. aparte, ceea ce lipsea din operele contem-
poranilor.
p icturi1e 1ui Vincent van Gogh sunt Van Gogh s-a dus ~i mai departe. in locul
vandute pentru averi In zi1e1e noastre; copierii formelor exacte, se stra:duia sa:
artistu1 Insu~i ~i-a vandut doar un exprime senzatii ~i sentimente. Cu mult timp
tab1ou reprezentand o vie din Ar1es cu 400 dupa: moartea lui a fost catalogat drept
de franci, cu putin Inainte de a muri In "postimpresionist", deoarece a creat dupa:
1890. impresioni~ti.
Fusese exasperant de s~rac. Venitu1 1ui
consta doar din ajutoru1 oferit de frate1es~u Tinere1ea artistului
mai mic, Theo. ins~ pictura 11f~cea fericit, Van Gogh s-a nascut la 23 martie 1853, 1n
sufletu1i se rev~rsape panze. Groot Zundert, un ora~el olandez. Tatal lui
Activitatea 1ui a fost puternic influentat~ era preot protestant, iar mama provenea
dintr-o familie de pictori ~i negustori de arta.
O in 1889 Van Gogh ~i-a pictat camera Avea 16 ani, cand mama Iui i-a gasit
din Aries. Prin acest tablou inten~iona primul loc de munca, In Haga, la un unchi
sa ini~ieze o serie, menita sa-1 faca care era negustor de arta. parea ca:viata lui a
fericit pe Gauguin. Dupa spusele lui, intrat pe un faga~ normal, dar 1n 1874 este
aceasta opera a lui urma sa fie transferat In Londra, unde se 1ndragoste~tede O Autoportret, reprezent3nd autorul
"calmant pentru minte ~i imagina~ie" fiica gazdei ~i 1~i neglijeaza munca. A fo~t cu urechea dreapt3 bandajat3. El insu~i
~i-a t3iat urechea dup3 o ceart3 aprig3
cu Gauguin. Privirea inexpresiv3. figura
extenuat3, alungit3 prevestesc demen~a
in faz3 incipient3

c()ncediat ~i trimis acasi1.in 1876 se intoarce

in Anglia, ~i lucreazi1 ca colector de taxe
intr-o ~coali1londonezi1.Mizena ora~ului insi1
il afecteazi1 atat de puternic incat refuzi1
colectarea taxelor, de aceea se treze~te din
nou pe stri1zi.
Se reintoarce acasi1, ~i de data aceasta
decide ca, urrnandu-~i tati1l, si1 devini1 preot,
dar studiile teologice i se par prea dificile, ~i
se dedici1activitatilor cantabile. A!)aajunge in
1878 in Belgia, in zona rninier:I Bonnage.
Si1r:Iciaregiunii este irnpresionanta chiar fati1
de rnizena cartierelor londoneze: 'i$i vinde
toate lucrurile ~i se muta intr-o colibi1 si1r:Ici1-
cioasi1,aproape de "ai si1i". Patronii uirniti il
concedia?i1in 1880.

Pas decisiv
La data aceasta lnsa este deja decis sa devina
artist ~i sa prezinte 1:0 tablourile sale viata
~ reala. in primul rand a trebuit sa lnvete. Anul
~ urmator l~i lmparte timpul lntre Raga ~i
J( Antwerpen.
f in 1885 pleaca la Paris. Cu ocazia primului
.sejur In acest ora~, 1:oainte cu 11 ani, fusese
fascinat de prima ~i unica expozitie a impre-
sioni~tilor, iar acum l~i dorea sa fie aproape
~ de arti~tii sai idolatrizati.

129
 VAN GOGH

in Paris se mut~ In Montmartre. Chiria pute intre cei doi. Gauguin il considera dezor-
pentru amandoi este suportat~ de fratele rnai donat ~i badaran pe Van Gogh, iar acesta ii
mic, Theo. repro~eazalui Gauguin ca este increzut.
Mi~carea impresionist~ nu a avut lns~ un
succes real In randul publicului, fapt pentru Dement
care la acea da~ numero~i arti~ti p~r~siser~ Cu putin timp inainte de Craciun are loc O
deja Parisul. S-au g~sit 1ns~ destui care s~-i cearta apriga intre cei doi: Van Gogh ii arunca
1ncurajezepe Van Gogh ~i pe alti colegi de bautura in fata lui Gauguin, dupa care il ataca
breasl~ printre care, cezanne, Toulouse cu briciul. Terifiat, Gauguin O ia la fuga, iar
Lautrec ~i Seurat. Van Gogh era ata~at Van Gogh, nebun de furie, i~i taie O bucata
1ndeosebi de Gauguin, av~nd In vedere c~ din urechea dreapta.
ambii arti~ti considerau c~ picturile trebuie s~ Cu aceasta ocazie realizeaza cat de
reflecte trnirile interioare. aproape este de dementa. jn mai 1889 Se
interneaza voluntar in bspiciul di St.- Remy. jn
Accese de furie la betie. perioadele de calm este lasat acasasa picteze.
jn realitate Van Gogh nu s-a integrat nicio- jn decurs de mai putin de un an picteaza
data in societate, f1ind mai des beat decat doua sute de tablouri.
treaz, ~i l;lsandu-se prad;l acceselor de furie Localnicii il cunosc doar ca "nebunul" ~i il
necontrolate. jn scurt timp decide s;l piece.
P;lr;lse~te efervescenta obositoare a
Montmartre-ului ~i In 1888 se mut;l lang;l
Marseilles,la Aries.
j~i g;lse~telocuint:l ~i se imprietene~te cu
localnicii. Roulin, po~ta~ul il vizitez;l des la
"Casa Galben;l" unde Van Gogh petrece un
an. Lucreaz;l 16 ore pe zi. Adesea chiar ~i
noaptea i~i ia vopselele ~i ~evaletul s;l "sur-
prind;l" lumina lunii pe camp. Sursa de
lumin;l este p;ll;lria care ii serve~te drept
suport pentru lurnarulri.
Visul lui este infiintarea unei colonii de O Culoarea preferata a lui Van Gogh era
arti~ti. jn acest scop il convinge pe Gauguin galbenul. in celebra sa lucrare, "Floarea-
s;l i se al;lture. jn octombrie l.888 Gauguin soarelui'.. florile sunt scoase In eviden,a din
sose~tela Aries, ins;l in scurt timp apar dis- fundal prin trasaturi de penel scurte ~i dese.

O Ultimele zile ~i iau 1n deradere f:Irn jen:I. La un moment dat

le petrece intr-a aceast:I atitudine i se pare insuportabil:I ~i se
mansarda deasupra mut:I din sudul Franlei. La Inceputul anului
unei cafenele din 1890 se stabile~te In Auvers, la nord-vest de
Auvers-sur-Oise, Paris, un or:I~el foarte popular In randul
situ at la nard-vest arti~tilor. Se refugiaz:I Intt-o c:Im:Irut:I dea-
de Paris, pana cand supra unei cafenele ~i se dedic:I exclusiv pic-
se sinucide, la 27 turii. Picteaz:I 70 tablouri In tot atatea zile.
iunie 1890. Fratele
sau, Thea, care l-a impu~catura fatala
iubit faarte mult, ii jns:I nu rezist:I mult timp In acest ritm fanatic.
sta alaturi ~i de Duminic:I 27 iulie 1890 iese din or:I~el ~i se
aceasta data, Impu~c:I In piept. Reu~e~te s:I se retrag:I In
tinindu-1 in brate in camera lui, unde l~i pettece noaptea fuman-
ultimele daua zile. du-~i pipa. Mal1i, la ora unu noaptea, la varsta
de doar 37 ani, moare din cauza r:Inii. A murit
necunoscut. Ast:Izi este considerat unul dintte
pictorii cei mai de seam:I al secolului XIX.

O Biserica din
Auvers, unul din
cele 70 de tablouri
pictate in primavara
anului 1890.
Trasaturile de penel
sub,iri ~i intermi-
tente animeaza
cararea ~i marginile
~ paji~tii.

130 Arta ~i omul 44 -IMPRESIONIS111 Arta ~i omul 46 -GAUGUIN, CEZANNE