Articol Balbaiala
Articol Balbaiala
Articol Balbaiala
Balbismul (balbaiala) se refera la repetitia unor silabe, cuvinte sau sunete. Daca repetitiile,
blocajele sau prelungirile devin frecvente, acestea pot interfera cu comunicarea, iar interlocutorii
Desi este atat de usor de recunoscut un balbic, specialistii nu au ajuns inca la nici un consens
pentru a defini acest tip de comportament. Prevalenta balbismului la copii este de 3-4%, iar la
varsta adulta de 1% din populatia generala. Majoritatea incep sa prezinte balbism inainte de
varsta de 5 ani. In general, dupa varsta de 11 ani nu se mai descopera cazuri noi (Vrasmas,
1997).
In 75% din cazuri, balbismul este un fenomen tranzitoriu care dispare si fara tratament. Desi nu
trebuie sa se alarmeze prea tare, parintii trebuie sa solicite ajutorul unui profesionist atunci cand
copilul incepe sa-si manifeste balbismul, deoarece la 25% din cazuri aceasta afectiune nu poate
sa dispara spontan in copilarie, fara interventie terapeutica. Sexul masculin este mai afectat
decat cel feminin (raport de 5/1 - baieti/fete). Unii autori considera ca vulnerabilitatea mai mare
a baietilor la balbism s-ar putea explica prin presiunile mai mari exercitate de parinti asupra lor
(Ladouceur, 1993).
Frecvent, apar tulburari ale fluiditatii limbajului, repetitii, pauze, prelungiri si interjectii. De
uneori, miscari in unele segmente ale corpului. Balbismul este insotit adesea de stari
DSM-IV defineste balbismul destul de vag: “Frecvente repetitii sau prelungiri de sunete sau
silabe care perturba net fluenta verbala”. Aceste criterii sunt mai putin utile clinicianului pentru a
determina prezenta unui balbism semnificativ. Trebuie deci definita aceasta tulburare din punct
de vedere operational. Exista 4 elemente unanim recunoscute de specialistii din acest domeniu:
1. Ezitarea – persoana incepe cuvantul (sau silaba), dar ezita sa-l completeze;
2. Repetitia – persoana pronunta cuvantul sau silaba corect, dar le repeta integral;
Primele se refera la procentul de silabe balbaite si la debitul verbal. Trebuie numarate silabele
Silaba pronuntata se cuantifica o singura data, chiar daca e repetata de mai multe ori.
4. Blocajul – se caracterizeaza prin pauze insotite de efort muscular, dar fara sunet
• medie 6 – 10%
• severa 11 – 15%
Pentru a stabili viteza vorbirii, se cauta un esantion de un minut din timpul conversatiei cu un
numarul de silabe pronuntate/minut (SPM). Trebuie luata in calcul aceasta variabila pentru ca
obiectivul tratamentului va fi, evident, de a reduce procentul silabelor balbaite sau de a incetini
Pentru a evalua comportamentul de evitare al balbicului este foarte utila scala Erikson (Tabelul
1). Dupa terapie in general, pacientii nu mai au tendinta de evitare. Unele cercetari au aratat ca,
cu cat pacientii dezvolta o fluenta mai buna a vorbirii, cu atat devin mai stapani pe situatie. De
Tratament
Au fost puse la punct mai multe tehnici, bazate in principiu pe invatarea unui nou ritm expresiv.
In general, rezultatele sunt excelente pe termen scurt, dar apar probleme cu generalizarea si cu
mentinerea beneficiilor terapeutice. Abordarea trebuie sa fie multidimensionala (Azrin & Nunn,
2) Respiratia regularizata .
4) Restructurarea cognitiva.
5) Practica in grup.
6) Atitudinile parintilor
Studiu de caz abordat multimodal “Dorin”, 17 ani, etnie maghiara, parinti divortati, liceu bilingv.
Tehnici utilizate:
- tehnica respiratiei in trei timpi: timpul I - inspir maximal numarand pana la 4, timpul II -
manevra Valsalva cu blocarea glotei si cresterea presiunii in torace si abdomen si timpul III -
- Tema de casa - respiratia in trei timpi dimineata, la amiaza si seara asociata cu autohipnoza
cu tehnica tablei, apoi a fost invatat tehnica curcubeului combinata cu cea TV (vezi Lupu, 2009).
• se va realiza un exercitiu de relaxare, fie dintre cele deja insusite, fie unul nou.
• se va ilustra cercul vicios prin care tulburarea devine tot mai accentuata si se vor oferi solutii
2. „De obicei, oamenii par surprinsi sau jenati atunci cand ma balbai. Dar sunt surprinsi si daca
imi schimb in vreun fel evident modul de a vorbi. Nu pot suporta sa vad pe fata lor nici
3. „Problema balbaielii este respingatoare si nu ar trebui sa fie niciodata abordata in public sau
in timpul unui interviu pentru angajare” (Sursa acestei afirmatii rezida in faptul ca acasa nu s-a
4. „Oamenii normali cred ca persoanele balbaite sunt instabile din punct de vedere psihic si nu
ar trebui sa fie niciodata angajate in vreun post, chiar daca au cele mai inalte calificari. Daca
sunt incadrat pe un post l-as putea pierde daca as lasa sa se vada ca ma balbai si nici n-ar
5. „Trebuie sa invat sa vorbesc perfect, ca oamenii normali, adica foarte repede si cu pauze
mici.”
6. „Nimeni nu trebuie sa-si dea seama ca sunt intr-o perioada de schimbare a vorbirii mele.
Sunt jenat si tulburat atunci cand cineva remarca ceva in legatura cu felul meu de a vorbi, chiar
8. „Oamenii normali nu se gandesc la modul cum vorbesc, deci nici eu nu ar trebui sa o fac.”
10. „Locutorii normali nu simt niciodata tensiune sau sentimente de nesiguranta cand vorbesc.
Concluzii
semnificativa a balbismului, mai ales cand sunt aplicate si tehnici de hipnoza si auto-hipnoza.
Este esentiala munca in echipa din care sa faca parte psihologul sau psihiatrul psihoterapeut,
Conf. Dr. Viorel Lupu, Universitatea de Medicina si Farmacie „Iuliu Hatieganu” Cluj-Napoca
Bibliografie
Caron C., Ladouceur R. (1989): A Multidimensional Behavioral Treatment for Child Stutterers.
Gregory C.B., (1993), Idees irrationelles chez la personne begue trad. de A.M. Simon-Glossa,
Ladouceur R., Caron C., Caron G. (1989): Stuttering Severity and Treatment Outcome. J.
Vrasmas, E., Musu, I., Stanica, C., (1997): Terapia tulburarilor de limbaj-interventii logopedice,
6/6