Strategie Sanpetru

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Inovaţie în administraţie
Fondul Social European Ministerul Administraţiei şi Internelor Programul Operaţional

„Dezvoltarea Capacităţii
Administrative”

Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Sânpetru
CUPRINS
Partea I - AUDIT TERITORIAL & ANALIZA DIAGNOSTIC 7

Capitolul I. Prezentarea generală a comunei 9
I.1. Identificarea şi delimitarea arealului vizat 9
I.2. Scurt istoric 10
I.3. Integrare teritorială 12
Capitolul II. Populaţia 13
II.1. Demografie 13
II.2. Educaţie 20
II.3.Formare profesională 21
II.4.Evoluţia şi structura forţei de muncă 22
II.5. Starea de sănătate a populaţiei 26
II.6. Analiza SWOT 28
Capitolul III. Infrastructura 30
III.1. Accesibilitate şi mobilitate 30
III.1.1.Infrastructura rutieră 30
III.1.2.Infrastructura feroviară 34
III.1.3.Spaţii pietonale şi piste pentru biciclete 35
III.1.4.Mijloace de transport utilizate 36
III.1.5.Analiză SWOT 37
III.2. Echipare tehnico-edilitară 38
III.2.1.Fondul locativ 38
III.2.2.Alimentare cu energie electrică 41
III.2.3.Alimentare cu energie termică 42
III.2.4.Alimentare gaze naturale 42
III.2.5.Rețeaua de apă și canalizare 45
III.2.6.Reţeaua de comunicaţii 48
III.2.7.Analiză SWOT 49
III.3 Educaţie, sănătate, servicii sociale 50
III.3.1 Educaţie 50
3
III.3.2 Sănătate 50
III.3.3 Servicii sociale 51
III.3.4 Analiza SWOT 51
III.4 Cultură, petrecerea timpului liber 52
III.4.1 Cultură 52
III.4.2 Infrastructura de petrecere a timpului liber 52
III.4.3 Analiza SWOT 54
Capitolul IV Mediul Economic 55
IV.1. Agricultură, creşterea animalelor 56
IV.2 Industrie și construcții 61
IV.3 Turism 63
IV.4 Comerţ şi servicii 63
IV.5.Analiza SWOT 65
Capitolul V. Mediu înconjurător 67
V.1.Relief, climă 67
V.2.Resurse 69
V.2.1 Resurse naturale 69
V.2.2 Resurse antropice 73
V.2.3 Analiza SWOT 74
V.3.Calitatea factorilor de mediu 75
V.3.1 Calitatea aerului 75
V.3.2 Calitatea solului 78
V.3.3 Calitatea apei 84
V.3.4. Analiza SWOT 86
V.4.Surse de poluare; ameninţări la adresa mediului 87
V.5.Managementul deşeurilor 93
V.6.Gradul de utilizare a resurselor regenerabile de energie 95
Partea a II a - STRATEGIA DE DEZVOLTARE 99
Capitolul I. Viziune de dezvoltare 101
Capitolul II. Direcții de dezvoltare 105
Capitolul III. Corelarea direcţii strategice – obiective - măsuri 107
4
Capitolul IV. Corelarea cu documente strategice existente la nivel 116

județean și regional
Capitolul V. Aspecte practice ale dezvoltarii intercomunitare 124
Capitolul VI. Managementul implementării strategiei de dezvoltare 126
Notă 131
5

Partea I
AUDIT TERITORIAL ŞI
ANALIZĂ DIAGNOSTIC

Capitolul I
PREZENTARE GENERALĂ A COMUNEI
I.1 Identificarea şi delimitarea arealului vizat
Comuna Sânpetru este situată în judeţul Caracteristicile generale ale acestui teritoriu se
Braşov, Regiunea Centru, la întretăierea regăsesc şi pe teritoriul comunei Sânpetru.
0
paralelei 45 42'50" latitudine nordică cu Relief: Comuna Sânpetru este situată la
0
meridianul de 25 40'30" longitudine estică. o atitudine de 500 – 550 de metri, încadrându-
Localitatea se află la o distanţă de aproximativ se în mare parte în zona joasă, de câmpie
3 kilometri de municipiul Braşov, cu care se piemontană a Depresiunii Bârsei. Aceasta este
învecinează la sud şi la vest; în partea de nord umedă şi mlăştinoasă, străbătută de
se învecinează cu comuna Bod, iar în partea numeroase pâraie, pătura de sol fiind în
de est cu comuna Hărman. general fertilă. Se face totodată remarcată o
Conexiunea rutieră cu aceste localităţi suprafaţă de luncă aluvionară inundabilă,
este asigurată prin DJ 103, care traversează situată în vecinătatea albiilor râurilor care
localitatea, (cu Braşov şi Bod), respectiv DJ străbat suprafaţa localităţii.
108 (cu comuna Hărman). Prin partea de sud Clima: zona este caracterizată printr-un
a localităţii trece şoseaua de ocolire a climat de tip continental moderat, dominat de
3
Municipiului Braşov, tronsonul care face circulaţia atmosferică din nord-vest .
legătura între DN 11 şi DN 13. Localitatea nu Trăsăturile generale ale climei zonale,
are acces la reţeaua de transport feroviar. regionale si de sector sunt puternic modificate
Comuna Sânpetru cuprinde doar de condiţiile fizico-geografice locale. Sub
localitatea Sânpetru, fără sate aparţinătoare. influenţa reliefului muntos, se realizează o
Suprafaţa totală a localităţii este de 3.934 ha1, compartimentare a climatului general şi o
din care 532 de hectare situate în intravilan şi etajare evidentă a fenomenelor climatice.
3402 hectare în intravilan. Bazinul hidrografic: Teritoriul localităţii
Comuna Sânpetru are o populaţie totală de este traversat de pârâul Durbav şi este
4.3272. influenţat, din punct de vedere al condiţiilor de
Caracteristici geografice: mediu de cursul râului Timişul Sec, care se
Comuna Sânpetru face parte din varsă în râul Ghimbăşel în apropierea comunei.
regiunea istorică şi etnografică din sud-estul Biodiversitatea (resurse de faună,
Transilvaniei numită Ţara Bârsei (în germană floră): Cadrul natural al localităţii Sânpetru se
Burzenland, maghiară Barcaság) sau, remarcă printr-o diversitate relativ ridicată.
geografic, Depresiunea Curburii Carpatice. Fauna este variată, graţie multitudinii
biotopurilor întâlnite în Depresiunea Bârsei şi
9
implică numeroase specii interesante, în Flora este caracterizată prin acelaşi

special în arealul rezervaţiei Dealul Cetăţii- grad ridicat de diversitate. În acesta zonă se
Lempeş. realizează o interferenţă între speciile
În arealul protejat menţionat, abundă eurasiatice cu cele circumpolare, central-
specii de păsări (acvila pitică, şorecarul comun, europene. Astfel, rezervaţia Dealul Cetăţii
barza albă, ereţi). Mamiferele sunt mai slab Lempeş adăposteşte, graţie unor topoclimate
reprezentate datorită în special suprafeţei specifice, numeroase specii de plante, arbori şi
reduse de păduri de pe suprafaţa localităţii şi arbuşti.
includ iepurele de câmp, căpriorul, cerbul.
Figura 1. Harta Zonei metropolitane Braşov
I.2. Scurt istoric
Atestările documentare despre Alături de populaţia românească, în

localitatea Sânpetru sunt relativ numeroase şi Sânpetru au fost colonizaţi saşii, o populaţie
se leagă de prezenţa Ordinului Cavalerilor de origine etnică germană, stabilită în sudul şi
Teutoni în Ţara Bârsei. în nord-estul Transilvaniei, începând cu
10
mijlocul secolului al XII-lea. Colonizarea saşilor devenise limba obligatorie în şcoală. O dată cu
în Transilvania a fost iniţiată de regele Géza al introducerea regimului dualist austro-ungar),
II-lea (1141-1162) al Ungariei, fiind justificată, saşii şi-au pierdut baza autonomiei lor. În
în esenţă, prin raţiuni de ordin economic şi 1872 se destramă proprietatea obştească a
militar. Timp de câteva decenii, sarcina pământului. Fiecare lot care până acum se
principală a coloniştilor germani a fost împărţea din an în an, devine proprietate
apărarea graniţei Regatului Ungar din sudul individuală a fiecărui ţăran. Multe păşuni şi
Transilvaniei; în schimbul acestei sarcini, saşii fâneţe sunt transformate în terenuri agricole.
au beneficiat de autonomie. Statutul autonom Atât românii cât şi saşii şi maghiarii
a contribuit la o bună dezvoltare a localităţilor. parcurg împreună etapele istorice
Procesul colonizării germane în Transilvania a premergătoare şi ulterioare primului război
continuat până spre sfârşitul secolului al XIII- mondial. Pentru perioada interbelică, o
lea şi începutul veacului următor. menţiune specială trebuie făcută
Prima atestare documentară a aşezării preocupărilor privind aeronautica: pe
datează însă de la 21 martie 1240, la 15 ani aerodromul de la Sânpetru ia fiinţă prima
după alungarea Cavalerilor Teutoni din aceste şcoală de instructori planorişti din România,
teritorii. Intr-un document redactat atunci, la 25 august 1937.
regele Béla al IV-lea spune “am hotărât să Pe plan economic, Sânpetru s-a
dăruim sfântului şi venerabilului convent al numărat printre localităţile bogate din Tara
mănăstirii Cisterciţilor, ca ajutor pentru Bârsei. Agricultura a constituit principala
cheltuielile sale, ce se vor face în fiecare an ocupaţie a locuitorilor.
pentru folosul obştesc, al capitulului întregului După al doilea război mondial s-au
ordin, unele biserici din Ţara Bârsei în părţile produs schimbări atât în activitatea agricolă cât
Transilvaniei, şi anume cetatea Feldioara şi în orientarea forţei de muncă spre unităţile
(Marienburg –Castrum Sanctae Mariae), industriale din Braşov. In anul 1945 saşii au
Sânpetru (Petersberg – Sancti Petri), muntele fost expropriaţi şi o parte din ei deportaţi. În
Hărman (Honigberg – Mons Mellis) şi Prejmer perioada anilor 1945-1950 s-a înregistrat o
(Tartlau –Tartilleri) cu toate veniturile, migraţie foarte accentuată, ca urmare a
drepturile şi cele ce ţin de ele”. reformei agrare.
În urmă năvălirii turceşti din 1432, Datorită împroprietăririi au venit în
Sânpetru este parţial distrus, în acelaşi secol comună peste 300 de familii de ţărani originari
fiind ridicate zidurile fortificaţiei ţărăneşti la din comunele Barcani, Sita Buzăului, Întorsura
înălţimea de 8 metri. O nouă năvălire a Buzăului etc. Pentru stabilirea lor în localitate,
turcilor în Ţara Bârsei, în 1658, aduce pentru prin fonduri proprii şi împrumut de la stat s-au
Sânpetru un nou incendiu devastator şi construit peste 145 de locuinţe, creându-se un
victime. nou cartier al localităţii.După 1989 situaţia s-a
In 1865, noua Dietă a Transilvaniei a schimbat radical, etnicii germani au migrat
decis maghiarizarea populaţiei. Actele se spre Germania iar românii şi-au diversificat
întocmeau in limba maghiară, iar maghiara mult paleta de activităţi.
11
La nivelul localităţii îşi desfăşoară potenţialul de care dispune localitatea şi

activitatea un număr de 248 agenţi economici, situarea acesteia în vecinătatea municipiului
domeniul construcţiilor, cel comercial şi al Braşov.
serviciilor fiind cel mai bine reprezentate. În Infrastructura tehnico-edilitară este
Sânpetru se practică încă agricultura, chiar dezvoltată şi se află în proces de extindere,
dacă la o scară relativ redusă. vizând ca şi obiectiv prioritar acoperirea
De asemenea, sectorul turismului se zonelor rezidenţiale nou construite.
află în continuă dezvoltare, având în vedere
I.3. Integrare teritorială
Comuna Sânpetru face parte din Zona în Planul Integrat de Dezvoltare (PID) al
Metropolitană Braşov, areal definit prin libera Polului de Creştere Braşov, document care
asociere, încă din anul 2005, în cadrul Agenţiei integrează direcţiile de dezvoltare pe termen
Metropolitane pentru Dezvoltare Durabilă scurt şi mediu pentru Braşov şi localităţile din
Braşov; aceasta reuneşte acum unităţile jur. PID a fost aprobat de către Consiliile
administrativ teritoriale Braşov, Codlea, Săcele, Locale ale tuturor localităţilor vizate.
Râşnov, Ghimbav, Predeal, Bod, Cristian,
4
Crizbav, Feldioara , Hălchiu, Hărman, Prejmer,
Sânpetru, Tărlungeni, Vulcan. În acest cadru
asociativ se urmăreşte dezvoltarea integrată a
localităţilor.
În urma aderării României la Uniunea
Europeană a început implementarea
Programului Operaţional Regional. Municipiul
Braşov a fost desemnat pol naţional de
creştere pentru Regiunea de dezvoltare
regională 7 Centru, în cadrul Programului
Operaţional Regional 2007-2013, Axa
prioritară 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a
oraşelor, prin Hotărârea Guvernului nr. 998 din
27 august 2008.
Polul de creştere Braşov este format
dintr-un "centru urban", reprezentat prin
municipiului de rang I, Braşov, şi "zona sa de
influenţă" compusă din încă 2 municipii, 3
oraşe, 10 comune, printre care şi comuna
Sânpetru. Programul Operaţional Regional
finanţează implementarea proiectelor cuprinse
12
Capitolul II
POPULAŢIA
II.1 Demografie
Conform datelor statistice furnizate de

5
Direcţia Judeţeană de Statistică , în anul 2010
comuna Sânpetru are o populaţie stabilă de
4.327 locuitori, fiind penultima ca mărime,
înaintea comunei Crizbav, în cadrul Zonei
Metropolitane Braşov.
Grafic 2. Evoluţia populaţiei comunei Sânpetru

2002-2010
În acest context, a crescut şi

densitatea locuitorilor în localitate. În anul
2010 mediul local înregistra o densitate de
2
124,27 locuitori/km (faţă de numai 102,04 în
anul 2005), cu mult peste media înregistrată
în mediul rural la nivelul judeţului Braşov - 50
Grafic 1. Populaţia comunelor din Zona 2
locuitori/km . Pe cale de consecinţă, distanţa
Metropolitană Braşov în 2010
medie dintre doi locuitori (indicator care face
abstracţie de realitatea concretă, pornind de la
Comparativ cu datele înregistrate
ideea că populaţia ar fi repartizată uniform în
începând cu recensământul din anul 2002 şi
teritoriu) a scăzut de la 118,79 m în anul 2005,
apoi cu datele din anii 2005-2009, populaţia
la 107,65 m, în 2010.
localităţii a înregistrat o creştere constantă şi,
În ceea ce priveşte structura etnică a
totodată, semnificativă.
populaţiei comunei la recensământul din anul
2002 aceasta este covârşitor românească -
13
90,61 % -, diferenţa fiind reprezentată de reformată, Evanghelică, Unitariană), dar şi

germani, maghiari şi rromi. culte neo-protestante precum baptist,
penticostal, adventist etc, alături de credincioşi
romano-catolici. Este de remarcat faptul că 7
persoane s-au declarat fără religie, atei sau au
refuzat să-şi declare o apartenenţă religioasă,
demonstrând şi în acest fel că apropierea de o
zonă puternic urbanizată conduce la
îndepărtarea treptată de valorile tradiţionale
săteşti.
Grafic 3. Structura populaţiei pe etnii
Trebuie remarcat că, dacă la originile

sale populaţia era preponderent germană,
după anul 1945, iar mai apoi după 1970,
exodul acestei populaţii a determinat
modificarea structurii etnice. Grafic 4. Structura populaţiei pe religii
De asemenea, trebuie menţionat faptul
că cifra reală a populaţiei de etnie rromă este Evoluţia demografică a comunei
greu de cuantificat în condiţiile în care există o trebuie analizată din perspectiva a două
reticenţă a acestor persoane de a-şi declara fenomene demografice importante: sporul
apartenenţa etnică, preferând de cele mai natural şi mişcarea migratorie.
multe ori să se declare ”români săraci”. Sporul natural are o evoluţie
Din punct de vedere religios, la interesantă, comparativ cu evoluţia populaţiei
recensământul din anul 2002, populaţia s-a în ansamblul său. Deşi populaţia comunei s-a
declarat majoritar ortodoxă, exprimând aflat în continuă creştere începând cu anul
aproape fidel ponderea populaţiei de etnie 2002, sporul natural a avut o evoluţie
română în cadrul localităţi. De asemenea, sinusoidală, înregistrând valori pozitive doar în
erau prezente cultele protestante (Biserica anii 2005 şi 2009.
14
Analizând indicatorii ce compun sporul 2009, dar şi ale posibilităţilor oferite de

natural este de remarcat că şi aceştia – primărie de a concesiona terenuri pentru
natalitatea şi mortalitatea - au avut o evoluţie construcţia de locuinţe.
interesantă în perioada 2005 – 2009, cu o
tendinţă descrescătoare în anul 2010. În ceea
ce priveşte natalitatea, este de remarcat nu
numai evoluţia crescătoare, dar şi faptul că
pentru intervalul analizat mortalitatea infantilă
este 0 (excepţie face anul 2006 când s-a
înregistrat un deces). Este un indicator
important care demonstrează faptul că nivelul
calităţii vieţii este relativ ridicat în localitate, în
condiţiile în care la nivel naţional acest
indicator este dublu faţă de media europeană.
O evoluţie sinuoasă are şi soldul
migrator, fiind însă constant pozitiv şi, mai
mult, înregistrând valori ridicate. Astfel,
localitatea Sânpetru se înscrie într-o tendinţă
generalizată la nivelul comunelor aflate în Grafic 5. Factori care influenţează dinamica
imediata apropiere a unor municipii de rang I şi populaţiei 2005-2009
II şi anume direcţionarea fluxurilor de populaţie
dinspre mediul urban către cel rural. În aceste condiţii, populaţia localităţii
Aceste ”intrări” de populaţie care se stabileşte se încadrează în tendinţa generalizată la
în localitate compensează ”ieşirile” cauzate de nivelul Zonei Metropolitane Braşov, dar şi a
migraţia externă în căutarea unui loc de muncă judeţului, de migrare către zonele periurbane şi
bine plătit. Trebuie precizat însă că numai rurale.
recensământul populaţiei şi al locuinţelor poate Astfel, analizând toţi factorii care
contura o imagine clară a celor care au migrat influenţează dinamica populaţiei se constată
în căutarea unui loc de muncă în afara ţării, un ritm de creştere a populaţiei pentru
fără a renunţa la reşedinţa în localitate. perioada cuprinsă între 2005 şi 2010 de
Analizând toţi factorii care influenţează 21,78 %, sporul mediu anual, în cifre absolute,
dinamica populaţiei, se constată că principală fiind de 155 de persoane. Ritmul mediu anual
cauză a creşterii susţinute a populaţiei al sporului pentru perioada 2005 – 2010 este
comunei este stabilirea în localitate a de 4,36%.
persoanelor care au ales să îşi mute Repartizarea populaţiei pe sexe se
domiciliul aici, în mare majoritate persoane încadrează în tendinţa generală, astfel că
cu vârste cuprinse între 30 și 45 de ani, raportul de masculinitate, deşi este subunitar,
beneficiare ale relaxării condiţiilor de creditare se încadrează în valori larg răspândite în
oferite de sistemul bancar în perioada 2006- România şi lume.
15
Indicele de masculinitate scăzut populaţia adultă (20-64 de ani) se datorează

influenţează un alt indicator deosebit de însă în mare măsură sporului migrator. Din
important în analiza socio-demografică: acest punct de vedere, localitatea se
indicele de îmbătrânire a populaţiei. Având încadrează în tendinţa generală a localităţilor
în vedere constatarea fundamentală a rurale nu numai de la nivel metropolitan, dar şi
demografiei, şi anume că speranţa de viaţă a la nivel judeţean. Astfel, la nivelul anului 2010
femeilor este superioară speranţei de viaţă a în comună grupa de vârstă a tinerilor
bărbaţilor, confirmată în practică şi la nivelul reprezenta 19,97 % din populaţie, în timp ce
comunei, structura pe grupe de vârstă a grupa vârstnicilor reprezenta 12,99 %.
populaţiei este influenţată în sensul existenţei
unui segment important de populaţie de peste
65 de ani.
Grafic 7. Structura populaţiei pe grupe de

vârstă în 2010
Grafic 6. Structura populaţiei pe grupe de
vârstă 2002-2010
Comparativ cu anul 2002 cele trei
grupe de vârstă, fundamentale pentru analiza
În perioada 2002 – 2010, la nivelul
socio-demografică pe termen mediu şi lung, au
comunei s-au înregistrat creşteri numerice
evoluat astfel:
semnificative ale tuturor grupelor de vârstă.
 grupa de vârstă 0-19 ani: a
Creşterea cea mai mică a fost înregistrată la
crescut cu 6,27 procente în ponderea
grupa de vârstă 0-19 ani, care a înregistrat o
populaţiei comunei (51 de persoane)
uşoară creştere în anul 2010 faţă de 2002.
 grupa de vârstă 20-64 de
Creşterile la grupele de vârstă ce reprezintă
ani: a crescut cu 32,28 % în ponderea
16
populaţiei (708 de persoane); creşterea este  grupa de vârstă peste 65 de

susţinută de sub-grupa 20-39 de ani care a ani: a crescut cu 26,86 % în ponderea
crescut faţă de 2002 cu 36,08 %, în timp ce populaţiei (119 persoane)
sub-grupa 40-64 de ani a crescut cu doar
28,91 %.
Grafic 8. Piramida vârstelor 2002 Grafic 9. Piramida vârstelor 2010
Concluzie: asistăm la un proces menţinerii actualului trend, populaţia se va

deocamdată lent, dar sigur, de îmbătrânire stabiliza şi, pe cale de consecinţă, şi procesul
demografică. Totuşi, spre deosebire de de îmbătrânire. Prognoza pe termen mediu
tendinţa generală, tendinţa crescătoare a indică însă o uşoară îmbătrânire a populaţiei,
natalităţii face ca ponderea tinerilor în totalul cauzată de creşterea speranţei de viaţă.
populaţiei să fie şi ea în creştere uşoară. În Acest fenomen este definit de către
paralel, datorită aportului migrator, a crescut specialişti prin Indicele de îmbătrânire a
semnificativ ponderea atât a populaţiei adulte populaţiei, ca raport între populaţia de peste
cât şi a grupei vârstnicilor. Trebuie menţionat 65 de ani şi cea cuprinsă în intervalul 0-19 ani.
că pe termen foarte lung, în condiţiile
17
pe termen scurt şi mediu, poate susţine

cele două vârste ”dependente”.
Grafic 10. Indicele de îmbătrânire a populaţiei

Grafic 11. Raportul de dependenţă după vârstă
Acest indicator confirmă faptul că
populaţia de peste 65 ani a crescut numeric în
Un indicator important în acest context
raport cu cea cu vârsta cuprinsă între 0 – 19
este cel de înnoire a populaţiei adulte (în
ani. De asemenea, acest fenomen este reliefat
vârstă de muncă). Dacă în 2002 acest indice
şi de ponderea tinerilor în totalul populaţiei
era de 1,18, el a crescut pe fondul sporului
care a scăzut faţă de 2002, însă s-a stabilizat
migrator la 1,73 în 2008, ca să scadă apoi
după 2008. Astfel, pe termen foarte lung
treptat până în 2010 la numai 0,96, sub
populaţia se află într-un uşor proces de
valoarea din 2002. Pe termen scurt, faptul că
reîntinerire.
indicatorul este supraunitar reliefează
În legătură cu indicele de îmbătrânire
faptul că ponderea grupei de vârstă adultă,
a populaţiei se află şi raportul de dependenţă
în vârstă de muncă, este în creştere şi
după vârstă. Raportul de dependenţă total,
poate susţine celelalte grupe de vârstă,
calculat ca raportul dintre numărul de tineri
însă, pe termen mediu şi lung, în condiţiile
plus vârstnici şi populaţia în vârstă adultă, aptă
accentuării fenomenului de îmbătrânire a
de muncă, a scăzut după 2002, stabilizându-
populaţiei, aceasta se va restrânge
se în perioada 2008-2009 pe fondul sporului
numeric, iar presiunea asupra ei se va
migrator: majoritatea celor care au ales să se
accentua. Acest fenomen demografic va
stabilească în localitate sunt persoane aflate în
afecta nu numai structura populaţiei în sine,
grupa de vârstă 20-64 de ani.
ci şi activităţile economice.
Se conturează în aceste condiţii, o
Proiectarea populaţiei oferă informaţii
grupă de vârstă adultă bine aşezată, care,
utile asupra viitoarei evoluţii a numărului şi
18
structurii de vârstă a populaţiei (grupe scăderea populaţiei atât la nivelul judeţului

cincinale şi grupe funcţionale – tânără, adultă, Braşov cât şi la nivelul Zonei Metropolitane.
vârstnică, feminină de vârsta fertilă, şcolară şi Comuna Sânpetru face excepţie întrucât
preşcolară) pe baza cărora se vor putea populaţia sa a înregistrat o creştere uşoară în
proiecta direcţii de dezvoltare durabilă. ultimii 10 ani. Trebuie ţinut însă cont de faptul
Evoluţia fenomenelor demografice din că evoluţia indicatorilor demografici este
ultimii 20 de ani – caracterizată de menţinerea decisiv influenţată de existenţa unui sold
fertilităţii la un nivel scăzut, de creşterea migrator însemnat înregistrat în ultimii ani.
speranţei de viaţă la naştere şi de un sold
negativ al migraţiei externe – a dus la
Tabel 1. Populaţia judeţului6 Braşov în anii 2015 şi 2025
Prognozele realizate la nivelul anumite servicii. Prognoza pentru următoarea

judeţului, al Zonei Metropolitane şi al Regiunii perioadă este de creştere a populaţiei, comuna
Centru indică însă pentru orizontul de timp Sânpetru fiind o localitate atractivă atât din
2025 o scădere şi o îmbătrânire accentuată a punct de vedere al localizării faţă de municipiul
populaţiei, însoţită de modificarea structurii pe Braşov cât şi din prisma facilitaţilor pe care le
grupe de vârstă a populaţiei. pune la dispoziţia locuitorilor săi.
De asemenea, dezvoltarea accelerată Toate aceste fenomene vor avea
a zonei metropolitane Braşov este un factor repercusiuni importante asupra:
important care va menţine tendinţa de migraţie  profilului economic al localităţii
a populaţiei dinspre mediul urban către cel (pericolul de transformare în localitate
rural. Dezvoltarea infrastructurii, poluarea de tip ”dormitor”, pentru persoane care
fonică şi a aerului reduse sunt doar câteva lucrează/studiază în altă localitate);
avantaje care depăşesc dezavantaje precum  sistemului de educaţie şi formare
distanţa şi/sau accesibilitatea redusă la profesională iniţială, cu efecte majore
19
asupra pieţei muncii şi asupra profilului sistemului de pensii şi asigurări sociale

ocupaţional; şi, foarte important, cu consecinţe
 îmbătrânirii forţei de muncă, cu efecte medico-sociale, medico - sanitare,
importante asupra economiei; psiho-sociale şi socio-culturale.
 îmbătrânirea ”bătrânilor”, cu efecte
asupra raportului de dependenţă, a
II.2 Educaţie
Evoluţia demografică din ultimii 10 ani a municipiul Braşov, precum şi familii care s-au
influenţat în mod direct şi evoluţia populaţiei stabilit în localitate având copii de vârstă
şcolare, astfel că atât numărul cât şi ponderea şcolară, dar care nu au renunţat la serviciile
în totalul populaţiei a grupei de vârstă 0-19 ani şcolilor din zona anterioară de reşedinţă. De
a scăzut uşor. De altfel în anul 2010 ea altfel, scăderea este nesemnificativă, ba mai
reprezenta 19,97 % din totalul populaţiei. mult în anul şcolar 2010-2011 numărul elevilor
Populaţia şcolară are la dispoziţie o singură a crescut; probabil, pe fondul crizei economice,
instituţie şcolară. o parte a părinţilor a preferat să elimine
costurile de transport al copiilor la şcoli din
Braşov.
Strâns legat de numărul elevilor
înscrişi în sistem este şi numărul
personalului didactic şi didactic auxiliar.
Acesta s-a restrâns în ultimii 5 ani, însă nu
direct proporţional cu scăderea numărului de
elevi.
Grafic 12. Populaţia şcolară (2005-2010)
În analiza factorilor care au dus la

scăderea numărului populaţiei şcolare trebuie
luat în calcul şi faptul că există părinţi care
preferă să-şi înscrie copiii la grădiniţe/şcoli din Grafic 13. Total personal didactic
20
Gradul de cuprindere în învăţământ, Cifrele sunt scăzute, iar explicaţia

indicator care oferă o imagine completă asupra rezidă în faptul că părinţii nu au încredere în
nivelului de educaţie al populaţiei, are o sistemul de educaţie din mediul rural şi decid
evoluţie descendentă. să-şi înscrie copiii la şcoli din municipiul
La nivelul învăţământului primar el a Braşov încă din ciclul primar, în ciuda
coborât de la 58,82 % la numai 56,96 % în investiţiilor pe care autorităţile şcolare şi
ultimii trei ani. Cel corespunzător Primăria le fac pentru a asigura condiţii
învăţământului gimnazial însă a crescut de la comparabile cu cele din mediul urban.
54,29 % la 58,67 %. În contextul prezentării acestui indice
este util să amintim existenţa la nivelul
localităţii a unei importante comunităţi aflată în
risc de marginalizare şi excludere socială,
etnia rromă. Gradul de cuprindere în
învăţământ al acestei etnii este foarte scăzut,
fapt ce afectează indicatorul pe ansamblul
localităţii. Pentru a limita efectele, dar şi pentru
preîntâmpina situaţii de acest gen, Şcoala
Generală Sânpetru derulează un program de
învăţământ cu frecvenţă redusă la care s-au
înscris 33 de cursanţi. Rata de promovabilitate
a acestora a fost de 54,55%.
Grafic 14. Gradul de cuprindere în învăţământ

(2008-2010)
II.3 Formare profesională
7
Studii recent relevă faptul că La nivelul localităţii nu există furnizori
principalele competenţe asociate schimbărilor de formare profesională iniţială sau continuă.
structurii ocupaţionale cerute pe piaţa forţei de Numărul populaţiei şi distanţa foarte scurtă ce
muncă sunt specifice sau trans-sectoriale şi o desparte de municipiul Braşov fac ca aceste
fac referire la: lucrul cu computerul, rezolvarea activităţi să nu fie rentabile în comună.
de probleme, managementul resurselor, În ceea ce priveşte formarea
comunicare, cunoaşterea unei limbi străine. profesională iniţială, absolvenţii Şcolii
21
Generale Sânpetru aleg liceele tehnologice În ceea ce priveşte formarea

braşovene. Analizând repartizarea profesională continuă le stau la dispoziţie celor
absolvenţilor din ultimii trei ani se desprinde care doresc să se perfecţioneze sau sunt
concluzia că aproximativ 95 % dintre ei aleg, nevoiţi să se califice/recalifice 442 de furnizori
sau sunt repartizaţi computerizat, la licee de formare profesională continuă existenţi la
tehnologice cu diferite specializări. nivelul municipiului Braşov.
De asemenea există numeroase
proiecte de formare profesională finanţate prin
fonduri structurale – POSDRU şi PODCA (doar
pentru angajaţii autorităţilor publice) - destinate
spaţiului rural, în mod special, sau care au ca
grup ţintă populaţia din zona metropolitană
şi/sau judeţ.
Grafic 15. Formare profesională iniţială (2008-

2010)
II.4. Evoluţia şi structura forţei de muncă
Evoluția demografică post- urbanizare al acestui areal, numărul

decembristă precum și transformările socio- persoanelor ocupate în agricultură s-a
economice ce au avut loc în ultimii 20 de ani menţinut la cote scăzute. Aceste evoluţii au
au influențat în mod decisiv și evoluția și influenţat semnificativ şi comunele periurbane
8
structura forței de muncă . Evoluția numerică a din cadrul Polului de Creştere Braşov, din care
populației active și a celei ocupate a urmat o comuna Sânpetru face parte.
tendință negativă în ciuda creșterii economice În anul 2002, populaţia în vârstă de
înregistrată la mijocul anilor 2000. De muncă avea o pondere de 63,58%, iar
asemenea, la nivelul Zonei Metropolitane populaţia activă (1373 de persoane)
Brașov, principalele direcții ale evoluției forței reprezenta doar 39,81 % din totalul populaţiei.
de muncă au fost spre restrângerea sectorului Dintre aceste persoane numai 1144
primar și secundar și dezvoltarea sectorului reprezentau populaţia ocupată, restul fiind
serviciilor.În plus, dat fiind gradul ridicat de şomeri. Astfel, rata ocupării efective este de
22
doar 33,17 %. Trebuie menţionat totuşi faptul după comuna Cristian. Având în vedere că
că o parte a localnicilor care practică datele acestea sunt cele înregistrate la
agricultura de subzistenţă nu sunt încadraţi recensământul din anul 2002 şi că de atunci
statistic în rândul populaţiei ocupate, neavând comuna a înregistrat un sold migrator pozitiv
un loc de muncă sau o formă juridică sub însemnat, constituit în principal din persoane
umbrela căreia să îşi desfăşoare activitatea cu venituri medii şi peste medie ce au
(Persoană Fizică Autorizată, Asociaţie achiziţionat loturi de pământ/case, această
Familială, Întreprindere Individuală). distribuţie a populaţiei pe nivele de studii a
suferit schimbări importante, în sensul creşterii
ponderii persoanelor cu studii superioare. Din
nefericire, majoritatea acestora au un loc de
muncă în afara localităţii.
Grafic 16. Structura populaţiei ocupate pe

nivele de studii (2002)
De remarcat este procentul însemnat

al celor cu studii primare, gimnaziale şi Grafic 17. Evoluţia ratei de ocupare
profesionale - 56,11 % - procent ce reflectă
statutul economic al comunei. De asemenea, Graficul de mai sus reflectă o evoluţie
faptul că doar 10,14 % dintre aceştia au studii descendentă a indicatorului, deşi în perioada
superioare denotă că la nivelul comunei nu se 2004-2008 am asistat la o creştere economică
desfăşoară activităţi care să necesite susţinută precum şi la aşezarea în localitate a
specializări înalt calificate şi nici nu au unui număr important de persoane active pe
domiciliul persoane înalt calificate care piaţa muncii. Cauzele acestui fenomen stau în
lucrează în afara localităţii. Trebuie totuşi migraţia externă a unui procent însemnat din
menţionat faptul că la nivelul Polului de populaţia în vârstă de muncă precum şi
Creştere Braşov este înregistrat cel mai mare răspândirii fenomenului pensionării anticipate.
procentaj de persoane cu studii superioare, Datele oferite de către Casa Județeană de
23
9
Pensii Brașov arată că la sfârșitul anului 2010 Din nefericire, forţa de muncă din
existau 1024 pensionari, din care 95 comuna Sânpetru se încadrează perfect în
beneficiau de pensii de invaliditate. imaginea creată la nivel naţional.
Comparând cifrele cu valorile înregistrate în Majoritatea covârşitoare a populaţiei
acest an pe grupe de vârste se desprinde ocupate la nivelul comunei Sânpetru este
concluzia facilă că există 209 persoane cu reprezentată de salariaţi, ceea ce denotă că
10
vârste de până la 60 de ani care sunt deja spiritul antreprenorial nu este încă bine
pensionate. dezvoltat. Este drept că numărul acestora a
Analizele
11
pentru piaţa muncii din crescut pe fondul creşterii economice, dar şi al
România ne arată că aceasta se îngustează sporului migrator.
sever, se destructurează şi se decorelează Repartiţia forţei de muncă pe cele
faţă de nevoile de dezvoltare locală. trei sectoare (primar, secundar, terţiar) are
Îngustarea severă a ofertei pe piaţa o evoluţie deosebit de interesantă.
muncii înseamnă reducerea naturală a ofertei
de muncă prin scăderea, îmbătrânirea şi
migraţia populaţiei. De asemenea, înseamnă
reducerea ofertei de muncă la preţurile pe care
este pregătit patronatul să le plătească.
Destructurarea înseamnă descali-
ficarea reală, marginalizarea forţei de muncă
de peste 50 de ani, decalajele regionale mari
în folosirea forţei de muncă şi polarizarea.
Descalificare înseamnă şi nepregătire
profesională, şi nefolosirea forţei de muncă în
domeniul pentru care a fost pregătită. Aici un
rol important îl joacă sistemul de formare
profesională iniţială, nereformat din
perspectiva orientării şcolare şi, mai ales,
vocaţionale. Grafic 18. Ponderea salariaţilor pe sectoare
Decorelarea ofertei faţă de nevoile (2002-2009)
pieţei înseamnă pierderea interesului public
pentru învăţământul vocaţional şi lipsa Dacă la momentul 2002, personalul
stimulentelor pentru recâştigarea acestuia. implicat în activităţi agricole şi silvice (sectorul
Polarizare înseamnă: nevoia de forţă de primar) reprezentau 6,73%, în 2009 ei
muncă la vârful şi la baza piramidei reprezentau doar 0,09%. În ceea ce-i priveşte
ocupaţionale, la nivelul supra-calificaţilor şi al pe cei din industrie şi construcţii (sectorul
sub-calificaţilor. secundar), aceştia au avut o evoluţie sinuoasă,
corelată parţial cu evoluţia acestor domenii
economice.
24
Astfel, dacă în 2002 acest sector avea cultivarea pământului şi, în special, boom-ul
o pondere de 50,87 %, pe fondul dezvoltării imobiliar au determinat o parte a localnicilor să
serviciilor (fenomen strâns legat deopotrivă de se îndepărteze de acest sector. De asemenea,
creşterea numărului populaţiei comunei şi de navetismul dintre comună şi alte localităţi este
creşterea nivelul de trai), ponderea sa a scăzut în mare parte direcţionat spre exterior şi
în 2005 la 33,33 %, pentru ca începând cu complică lipsa de locuri de muncă în localitate,
anul 2006, odată cu dezvoltarea exponenţială chiar dacă acesta este foarte „accesibilă”.
a domeniului construcţiilor să capete o În perioada analizată şomajul a fost
importanţa din ce în ce mai mare, ajungând la un fenomen prezent, cu o evoluţie legată de
65,26 % în 2009. evoluţia la nivel naţional. A urmat un trend
Trebuie remarcat faptul că creşterea descendent, determinat de creşterea
înregistrată în anii 2008-2009 nu se mai economică ce a reuşit să preia de pe piaţa
datorează domeniul construcţiilor, care a muncii un număr important de persoane.
înregistrat un declin la fel de abrupt ca şi Un alt fenomen ce a contribuit la
ascensiunea, ci căderii sectorului serviciilor scăderea şomajului a fost migraţia externă. Pe
(terţiar) cauzată de criza economică. fondul izbucnirii crizei economice şi în
Astfel, cei mai afectaţi au fost angajaţii România, începând cu anul 2008, şomajul a
din domeniul comerţ şi service auto: 155 în reînceput să crească. Începând cu 2010, la
2009 faţă de 214 în 2008. Trebuie precizat că nivelul comunei rata şomajului s-a stabilizat,
existenţa unor companii importante în arealul iar spre finalul anului a început să scadă
12
comunei a dus la creşterea sectorului ajungând la 6,7 % . În luna februarie 2011 la
secundar în dauna celui primar. Cu toate AJOFM erau înregistraţi oficial 65 de şomeri
acestea, localnicii angajaţi în sectorul din Sânpetru, din care însă numai 51 erau
secundar îşi lucrează în timpul liber indemnizaţi.
suprafeţele de teren aflate în proprietate. Este de remarcat şi faptul că aproape
Implicarea populaţiei apte de muncă jumătate dintre şomeri au vârste de peste 45
mai ales în sectorul industrial se datorează de ani, dar şi că ponderea celor sub 25 de ani
faptului că Braşovul are un potenţial industrial este de doar 10,77 %. Trebuie ţinut însă cont
însemnat, chiar dacă nu mai deţine mari şi de migraţia externă în căutarea unui loc de
companii în domeniu. muncă sau de faptul că şomerii pe termen lung
De asemenea, o serie de investitori au nu mai sunt înregistraţi în baza de date a
decis deschiderea sau mutarea afacerii în AJOFM, astfel că cifrele reale este posibil să
spaţiu rural, iar comuna Sânpetru, prin fie mai mari.
aşezarea geografică şi condiţiile oferite nu a
fost ocolită, creându-se chiar o mică zonă
industrială.
În ceea ce priveşte tradiţia agricolă, ea
nu a fost abandonată, însă apropierea de
municipiul Braşov, greutăţile întâmpinate în
25
Grafic 20. Repartiţia şomerilor în funcţie de

Grafic 19. Repartiţia şomerilor pe vârste
studii
De asemenea trebuie remarcat faptul La nivelul AJOFM există o preocupare
că 9,23 % dintre şomeri nu au studii pentru ca situaţia acesta să poată fi remediată
gimnaziale şi nici o calificare. În acest context prin organizarea de cursuri pentru calificarea
trebuie menţionat faptul că la nivelul localităţii şi/sau recalificarea şomerilor.
există o comunitate de rromi în rândul cărora De asemenea, pe piaţa privată a
se află majoritatea celor fără studii şi/sau furnizorilor de formare profesională, există o
calificare. serie de societăţi în Braşov care oferă
asemenea cursuri contra cost; în plus, se află
în implementare o serie de proiecte finanţate
prin POSDRU care fie sunt promovate de
instituţii din Braşov, fie sunt partenere în
proiect.
II.5. Starea de sănătate a populaţiei
Conform datelor furnizate de către de 24.416 de consultaţii prin cabinetele

13
Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului medicilor de familie, ceea ce reprezintă o
Braşov, în anul 2010 s-au acordat un număr
26
medie de 5,65 consultaţii/an/locuitor. Un alt În localitate funcţionează 3 cabinete de

indicator important este cel al bolilor cronice. medicină de familie, 2 cabinete
14
stomatologice şi o farmacie.
Asistenţa medicală primară este
furnizată de 3 medici de familie şi personal
mediu sanitar. Numărul acestuia a fluctuat
între 2 şi 4 persoane, în anul 2009 fiind
înregistrate 3. În condiţiile creşterii numărului
populaţiei a scăzut numărul personalului
medical la mia de locuitori, excepţie făcând
anul 2009 când acest indicator a crescut.
Grafic 21. Procentul bolilor cronice raportate la

populaţie în comunele Zonei Metropolitane
Braşov
Sunt înregistrate 1.610 boli cronice, cu

menţiunea că un bolnav cronic poate avea una
sau mai multe boli cronice. Acest indicator
plasează comuna într-o poziţie incomodă în
comparaţie cu celelalte localităţi rurale din
Zona Metropolitană, având practic al treilea
număr de boli cronice/locuitor. Grafic 22. Total personal medical la mia de
Majoritatea problemelor din sistemul locuitori
sanitar se întâlnesc în mediul rural, iar comuna
Sânpetru nu face excepţie, în ciuda numărului La nivel naţional, în anul 2008, existau
mic de bolnavi cronici pe care îi are. Sistemul 11 348 medici de familie aflaţi în relaţii
de sănătate este deficitar nu numai prin prisma contractuale cu casele de asigurări de
lipsei de personal angajat, ci şi prin numărul de sănătate, cu o medie de un medic la 1 895
unităţi medicale la nivel de comună. Astfel, locuitori (0,53 medici la mia de locuitori).
populaţia este nevoită să apeleze la unităţile Privind comparativ cu media naţională,
medicale din municipiul Braşov pentru a-şi comuna Sânpetru avea asigurată asistenţa
acoperi nevoile medicale. medicală primară de 3 medici, respectiv 0,76
medici la mia de locuitori. Trebuie precizat însă
27
faptul că un număr important de persoane care Dacă numărul de medici este peste
şi-au stabilit domiciliul în localitate în ultimii ani media naţională, numărul de stomatologi a
şi-a păstrat medicul de familie, preferând să crescut uşor în anii 2008-2009, de asemenea
meargă la Braşov pentru consultaţii medicale. şi cel al farmaciştilor care a ajuns la 0,72‰ în
anul 2009, superior mediei naţionale de
0,55 ‰.
Grafic 23. Evoluţia personalului medical

raportat la mia de locuitori (2005-2010)
II. 6. Analiza SWOT
Puncte tari Puncte Slabe

● populaţia localităţii a înregistrat o creştere ● reducerea naturală a forţei de muncă prin
● pe termen foarte lung populaţia se află într-un scăderea, îmbătrânirea şi migraţia populaţiei
uşor proces de reîntinerire. ● marginalizarea forţei de muncă de peste 50 de
● grupă de vârstă adultă care poate susţine cele ani
două vârste ”dependente”(tinerii şi pensionarii) ● rata redusă a ocupării
● forţa de muncă are, în procent de 44%, studii ● lipsa unui sistem de monitorizare a inserţiei
medii şi superioare profesionale a absolvenţilor
● calificare profesională relativ diversificată, pentru ● existenţa unor segmente marginale de populaţie
sectoarele secundar şi terţiar cu un nivel redus de educaţie şi pregătire
● personalul medical acoperă nevoile populaţiei profesională
pentru servicii medicale primare ● scăderea dramatică a numărului populației
implicată în agricultură
28
●neconcordanţa între oferta educaţională şi

abilităţile cerute pe piaţa muncii pentru dezvoltarea
unei economii moderne, bazate pe cunoaştere.lipsa
parteneriatelor funcţionale dintre sistemul de
formare profesională şi mediul economic
● număr foarte mare de boli cornice
Oportunităţi Ameninţări
● apartenenţa comunei la Zona Metropolitană ● îmbătrânirea populaţiei
Braşov şi facilităţile oferite de dezvoltarea integrată ● acutizarea problemelor sociale
a zonei prin Polul de Creştere Braşov ● migraţia specialiştilor şi a forţei de muncă
● posibilitatea accesării de finanţări naţionale, calificate
europene sau internaţionale pentru îmbunătăţirea ● instabilitatea economică şi financiară la nivel
infrastructurii de educaţie şi dezvoltarea resurselor naţional
umane
● existenţa Programului Naţional pentru Dezvoltare
Rurală ce oferă oportunitatea dezvoltării activităţilor
economice în mediul rural
29
Capitolul III. Infrastructura
III.1. Accesibilitate şi mobilitate
III.1.1.Infrastructura rutieră
Reţeaua rutieră a localităţii este proiectarea si realizarea străzilor în localităţile
formată din: rurale şi având în vedere drumurile care
 Drumuri judeţene străbat teritoriul administrativ al comunei
Localitatea este traversată de Sânpetru, străzile din localitate se împart în
următoarele drumuri judeţene: următoarele categorii:
 DJ 103 prin care se realizează  străzi principale – în această
legătura cu municipiul Braşov şi localitatea categorie pot fi incluse DJ 103 şi DJ 108,
Bod, reabilitat de Consiliul Judeţean Braşov pe pentru secţiunile situate în intravilanul comunei
parcursul anului 2008 Sânpetru şi care se suprapun cu străzile
 DJ 108 prin care se realizează Zaharia Bârsan, Republicii şi Bodului.
legătura cu comuna Hărman. Artera rutieră Totodată, în această categorie intră şi străzile
menţionată a fost reabilitată şi asfaltată printr-o Calea Hărmanului, Dobrogei, Meschenndorfer
investiţie realizată în perioada 2006 – 2007,  străzi secundare – în această
când a fost încadrat în categoria funcţională a categorie pot fi încadrate drumurile de interes
drumurilor publice de interes judeţean prin local şi străzile care asigură accesul rutier
Hotărârea 817 din 25 iulie 2007. către zonele rezidenţiale şi cele cu destinaţie
 Drumuri locale economică din interiorul localităţii.
Cea mai mare parte a drumurilor locale Trama stradală a comunei Sânpetru
sunt asfaltate sau pietruite, reţeaua acestora este prin urmare compusă din străzile
fiind în continuă extindere ca urmare a principale anterior menţionate, din care
dezvoltării rezidenţiale pe care localitatea o debuşează străzi secundare care formează o
cunoaşte în ultimii ani. reţea de tip poligonal.
Conform aspectelor anterior
 Drumuri cu altă destinaţie prezentate, în interiorul comunei Sânpetru,
(forestiere, agricole) principalele artere sunt străzile care se
suprapun peste DJ 103 şi 108.
Reţeaua stradală: DJ 103 traversează localitatea din
Prin raportare la clasificarea realizată direcţia sud spre nord-vest, din intersecţia cu
conform Ordonanţei nr. 43 din 28 august 1997 centura ocolitoare a municipiului Braşov
şi normei tehnice din 27/01/1998, privind (tronsonul ce asigură legătura între DN 11 –
30
DN 13), până la limita cu suprafaţa investiţiilor realizate în ultimii ani de autorităţile

administrativă a comunei Bod. Intersecţia cu publice locale. Şi pe străzile principale, se fac
tronsonul menţionat al centurii municipiului însă remarcate secţiuni care trebuie să fie
reprezintă zona în care se înregistrează supuse unor lucrări de reabilitate.
frecvent aglomerări ale traficului, datorită lipsei  Străzile secundare sunt în
unei amenajări corespunzătoare. Pentru mare măsură asfaltate, o excepţie fiind
fluidizarea circulaţiei pe DJ 103 şi pe reprezentantă de zonele rezidenţiale nou
ocolitoarea municipiului Braşov, una dintre construite şi de la periferia localităţii unde
soluţiile proiectate este reprezentată de există în continuare străzi pietruite sau din
realizarea unui pasaj suprateran care să pământ care îngreunează accesul rutier.
asigure traversarea centurii. Investiţia este  La nivelul reţelei stradale
înscrisă în lista de proiecte prioritare aferentă secundare, se constată totodată frecvent
Planului Integrat de Dezvoltare pentru Polul de degradări ale căii de rulare, sub formă de fisuri
Creştere Braşov şi urmează să fie promovată longitudinale, transversale, văluriri şi plombe.
de Consiliul Judeţean. O problemă este reprezentată pe unele artere
de neaducerea la nivel a gurilor de vizitare
În centrul comunei Sânpetru, DJ 103 aferente reţelelor de utilităţi.
se intersectează cu DJ 108 Hărman –  O serie de străzi situate în
Sânpetru care reprezintă a doua arteră rutieră zona veche a localităţii prezintă profile
ca şi importanţă din localitate. transversale subdimensionate şi oferă
Ca urmare a expertizei realizate, la posibilităţi reduse de redimensionare pentru a
nivelul drumurilor judeţene şi locale şi a reţelei face creşterii previzionate a traficului rutier
stradale din comuna Sânpetru, se constată generat de dezvoltarea rezidenţială a localităţii
următoarele aspecte:  Străzile principale din
 Drumurile judeţene (DJ 103 şi localitate sunt amenajare cu trotuare care
DJ 108) care străbat teritoriul comunei sunt prezintă o stare tehnică bună, din asfalt, plăci
recent reabilitate şi prezintă o stare tehnică în de beton sau dale. Trotuarele aferente străzilor
general bună din punct de vedere al căii de secundare sunt în cele mai multe cazuri
rulare şi sunt corespunzător dimensionate insuficient dimensionate; există în continuare
pentru traficul actual şi de perspectivă. În cazul străzi secundare eare nu dispun de trotuare
DJ 108 se constată totuşi degradări ale amenajate
covorului asfaltic pe anumite secţiuni, la  În interiorul comunei,
intrarea în localitate intersecţiile între străzile principale şi cele
 Străzile principale, care se secundare nu sunt amenajate corespunzător şi
suprapun în mare măsură cu drumurile nu beneficiază de semnaforizare.
judeţene menţionate sunt integral asfaltate şi  O problemă generală este
se prezintă într-o stare tehnică bună din punct reprezentată de absenţa sau vizibilitatea
de vedere al căii de rulare, urmare şi a redusă a marcajelor rutiere, aspect care se
31
impune a fi remediat, ca de altfel şi lipsa sau frecvente de parcare direct pe partea

starea de degradare a bordurilor. carosabilă, ceea ce poate conduce la blocaje
 Se remarcă deficitul de de trafic mai ales pe străzile secundare,
indicatoare rutiere şi starea generală de caracterizate printr-un profil transversal redus.
degradare a elementelor de siguranţă rutieră.
Prezentarea rezultatelor
Spaţii de parcare recensămintelor de trafic realizate în zonă
În condiţiile creşterii anuale a parcului
auto şi a traficului rutier care se desfăşoară la Recensământul de circulaţie realizat
nivelul localităţii, problema locurilor de parcare, pe DJ 103 la intrarea în localitate dinspre
atât în zonele rezidenţiale, cât şi în vecinătatea Braşov, a relevat un trafic relativ intens ca
instituţiilor, trebuie să reprezinte o prioritate urmare a dezvoltării comunei din ultimii ani. În
pentru autorităţile publice locale. urma culegerii acestor date s-a realizat
Deficitul de locuri de parcare diagrama de evoluţie şi de variaţie a traficului
amenajate afectează în special centrul pe ambele sensuri de mers.
localităţii Sânpetru, unde se află concentrate
principalele instituţii locale şi unde sunt situate
totodată şi obiectivele de interes turistic
precum biserica evanghelică.
În centrul localităţii, ca urmare a lipsei
spaţiilor special amenajate, se constată cazuri
frecvente de parcare pe trotuare şi direct pe
partea carosabilă, ceea ce poate reprezenta
un potenţial pericol la adresa pietonilor dar şi a
siguranţei circulaţiei rutiere
În ceea ce priveşte străzile principale
din localitate, un avantaj, atât pentru populaţia
locală cât şi pentru conducătorii auto aflaţi în Grafic 24. Diagrama de evoluţie a traficului
tranzit, este reprezentat de spaţiile largi situate
între calea de rulare şi faţadele clădirilor, ceea Se observă faptul că în intervalele
00 00 00
ce a permis amenajarea unor alei de acces cuprinse între orele 8 -9 , dimineaţa, şi 17 -
00
care permit şi parcarea autoturismelor. 18 , după-amiaza, se înregistrează cele mai
Problema locurilor de parcare se face ridicate valori de trafic: dimineaţa către Braşov,
în general mai puţin resimţită la nivelul zonelor iar după-amiaza, dinspre Braşov către
rezidenţiale, unde majoritatea locuitorilor Sânpetru. Acest grafic confirmă ipoteza
dispun de acces auto în spaţiile aferente demografilor, conform cărora localităţile
clădirilor deţinute în proprietate. Cu toate Sânpetru şi Bod tind să se transforme în
acestea, şi în aceste zone se constată cazuri localități ”dormitor”. Intervalul orar cu cele mai
32
mari valori de trafic pe ambele sensuri de mers Chiar dacă ponderea traficului greu la
00 00
este 17 -18 . Media zilnică orară, pe ambele nivelul întregii zile este scăzută, se
15
sensuri de mers, este de 683 Vet/h . În aceste înregistrează creşteri semnificative în câteva
00 00
condiţii, raportul între debit şi capacitate intervale orare. Astfel, între orele 10 şi 11
înregistrează următoarele valori: în cazul ponderea traficului greu atinge cea mai ridicată
00
mediei zilnice orare raportul este de 1,05; în valoare – 4,44 % - urmat de intervalele 16 -
00 00 00
cazul orei de vârf raportul este de 1,16. 17 şi 15 -16 , cu 3,75 % respectiv 3,06 %.
Aceste valori de trafic înregistrate atât
ca medie orară cât şi ca oră de vârf duc la
concluzia că trama stradală nu mai are
capacitatea de a prelua tot traficul de pe acest
sector. Intensitatea traficului şi numeroasele
intersecţii/staţii de autobuz creează frecvent
blocaje şi întreruperi ale mersului
autovehiculelor.
Analizând tipurile de autovehicule care
rulează pe DJ 103, marea majoritate sunt
autoturisme, urmate de microbuze,
autocamionete şi autospeciale cu masa totală
maximă autorizată de 3,5 tone. Traficul greu
reprezintă numai 2,81 % din totalul vehiculelor
ce străbat localitatea. Trebuie menţionat faptul Grafic 26. Pondere trafic greu în total trafic
că cea mai mare parte a vehiculelor ce
formează traficul greu au ca destinaţie Dacă la acestea se adăugă faptul că
societăţile comerciale ce îşi desfăşoară microbuzele, autocamioanele şi autospecialele
activitatea pe raza comunei. cu masa totală sub 3,5 tone contribuie şi ele
din plin la poluarea atmosferică şi fonică şi la
producerea de vibraţii dăunătoare imobilelor,
se constată că traficul înregistrează valori
ridicate pe tot parcursul zilei, intervalele orare
00 00 00
cu traficul cel mai intens fiind: 10 -11 şi 15 -
00
16 .
În concluzie, numărul mare de
automobile care trec pe acest drum creează
un flux continuu, în medie, la fiecare 5,47
secunde fiind înregistrat prin punctul de
referință un autovehicul.
Pe termen mediu şi lung reţeaua
Grafic 25. Pondere vehicule în total trafic stradală se va dezvolta în funcţie de o serie de
33
factori determinanţi, relaţii de intercondiţionare pe principala arteră a localităţii vor circula în

şi condiţii locale de tipul: evoluţia fondului medie zilnic un număr de vehicule etalon de
construit, creşterea economică a localităţii, 6.201 unităţi în anul 2015 (cu o medie zilnică
programe de dezvoltare a turismului local, etc. orară, pe ambele sensuri de mers, de 775
Continua dezvoltare a localităţii din Vet/h), respectiv 7.078 unităţi în anul 2020 (o
ultimul deceniu a făcut ca populaţia să crească medie zilnică orară, pe ambele sensuri de
cu 26 % faţă de anul 2002, fiind a treia ca mers, de 885 Vet/h).
număr de populaţie între localităţile rurale ale În aceste condiţii, raportul între debit şi
Polului de Creştere Braşov. Pe cale de capacitate înregistrează următoarele valori:
consecinţă a crescut şi densitatea locuitorilor, 1,19 pentru anul 2015, respectiv 1,36 pentru
2
depăşind în 2010, 124 loc/km , cu mult peste anul 2020.Având în vedere că pe acest sector
dublul mediei înregistrate în mediul rural la de drum care preia tot traficul spre și dinspre
nivelul județului Braşov. De asemenea a municipiul Brașov capacitatea de preluare a
crescut numărul locuinţelor, iar intravilanul traficului este deja atinsă, în perspectiva anului
localităţii s-a extins cu noi zone rezidenţiale. 2020 acest fenomen se va agrava.
În concluzie, trama stradală actuală nu
În acest context căile de comunicaţie s- va mai face faţă traficului de perspectivă.
au extins şi, având în vedere prognoza Creşterea numărului de autovehicule şi
populaţiei şi tendinţele de evoluţie ale creşterea şi mai accentuată a traficului rutier
16
comunei, se vor extinde în continuare. Astfel, de mărfuri şi pasageri va creea blocaje de
zona aferentă circulaţiei carosabile va suferi circulaţie pe principala arteră a comunei. La
modificări calitative şi cantitative prin problemele cauzate de blocajele în trafic se va
modernizarea străzilor existente şi prin adăuga şi creșterea nivelului de poluare fonică
realizarea de noi străzi în zonele de extindere şi atmosferică.
rezidenţială. Cea mai importantă consecinţă
este creşterea valorilor de trafic rutier. Astfel,
III.1.2. Infrastructura feroviară

Comuna Sânpetru nu dispune de acces transport în comun rutier. Pentru deplasările
la reţeaua naţională de căi ferate, cea mai medii şi lungi, locuitorii comunei utilizează gara
apropiată gară CFR fiind cea situată în CFR Braşov datorită conexiunilor naţionale şi
municipiul Braşov, la o aproximativ 6 km de internaţionale pe care le oferă.
localitate.
Având în vedere acest fapt, populaţia
preferă pentru deplasările scurte mijloacele de
34
III.1.3 Spaţii pietonale şi piste pentru biciclete

În ceea ce priveşte amenajările specifice vizibilitatea redusă pe unele porţiuni din
pentru traficul pietonal, străzile principale din reţeaua stradală, creşte riscul producerii de
localitate sunt dotate cu trotuare executate din accidente în care sunt implicaţi pietoni. O
asfalt şi într-o proporţie mai redusă din dale şi situaţie deficitară în ceea ce priveşte
plăci din beton. Acestea au format obiectul amenajările specifice pentru circulaţia
unor lucrări de reabilitare executate în ultimii pietonală se face remarcată totodată la nivelul
ani, asfel încât se prezintă într-o stare bună şi zonelor rezidenţiale nou construite unde este
sunt corespunzător dimensionate. Astfel, DJ necesară realizarea unor căi de acces rutier
103 dispune de trotuare din asfalt, pe ambele corespunzătoare şi inclusiv a trotuarelor
sensuri de mers, pe întreg teritoriul comunei, adiacente.
unde se suprapune cu străzile Zaharia Bârsan, Alături de trotuare, la nivelul localităţii
Republicii şi Bodului. Aceeaşi stare general Sânpetru sunt amenajate o serie de spaţii
bună a trotuarelor se face remarcată şi în rezervate exclusiv circulaţiei pietonale, în
cazul DJ 108 (suprapusă parţial cu Str. special în centrul localităţii, sub formă de
Republicii). Trotuare din asfalt şi/sau plăci din scuaruri, parcuri (precum cel situat pe Str.
beton sunt amenajate şi pe alte străzi din Republicii, în vecinătatea primăriei), zone verzi
centrul localităţii. şi spaţii interzise traficului rutier.
Totodată, în vederea facilitării circulaţiei În prezent, la nivelul localităţii Sânpetru
pietonale, sunt amenajate treceri de pietoni nu există piste special amenajate pentru
marcate şi semnalizate corespunzător, pe ciclism. În absenţa infrastructurii de profil,
străzile Zaharia Bârsan, Republicii, Bodului, utilizarea acestui mijloc de transport ecologic
Meschenndorfer. De altfel, pe aceste artere şi este redusă, circulaţia bicicliştilor realizându-se
în special în centrul localităţii se înregistrează pe partea carosabilă şi trotuare, ceea ce
cele mai semnificative fluxuri de pietoni care contribuie la creşterea riscului producerii unor
se suprapun peste traficul rutier. accidente.
În ceea ce priveşte străzile secundare, Pentru remedierea acestor deficienţe, o
se remarcă o serie de probleme care rezidă în serie de investiţii vizând dezvoltarea
starea de degradare a infrastructurii existente infrastructurii pentru utilizatorii de biciclete, de
precum şi în insuficienta dimensionare a care urmează să beneficieze inclusiv
trotuarelor, datorită restricţiilor impuse de localitatea Sânpetru sunt proiectate la nivelul
distanţa redusă între faţada clădirilor şi calea Zonei Metropolitane Braşov, orizontul de timp
de rulare. La acest fapt se adaugă şi parcarea propus pentru realizarea acestora
neregulamentară a autoturismelor pe suprafaţa
destinată circulaţiei pietonale. Din aceste
motive, circulaţia pietonală se desfăşoară
parţial pe carosabil, situaţie care impreuna cu
35
III.1.4. Mijloace de transport utilizate

La nivelul comunei Sânpetru, parcul În afara rutelor locale menţionate, nu
auto a înregistrat o creştere constantă a există curse intra şi interjudeţene care să
numărului de vehicule înmatriculate, tendinţă deservească localitatea Sânpetru, dată fiind şi
care se face de altfel remarcată în toate amplasarea acesteia în afara reţelei de
localităţile Zonei Metropolitane Braşov. drumuri naţionale.
Conform datelor disponibile, la nivelul anului O deficienţă care se face remarcată în
2011, numărul de vehicule raportat la populaţia ceea ce priveşte transportul în comun este
comunei ajunge la proporţia de 1/3. Trebuie reprezentată şi de starea necorespunzătoare a
precizat faptul că informaţiile disponibile sunt infrastructurii. În localitatea Sânpetru există trei
cele referitoare la vehiculele înmatriculate în perechi de staţii pentru mijloacele de transport
localitatea Sânpetru şi nu la numărul real de în comun însă acestea sunt numai parţial
vehicule existent în arealul vizat. amenajate.
De altfel, autoturismele personale Tot în cazul populaţiei, se remarcă
reprezintă principalul mijloc de transport utilizat gradul redus de utilizare a bicicletelor ca şi
de populaţia comunei Sânpetru atât pentru mijloc alternativ de deplasare datorită lipsei
deplasările locale cât şi pentru cele în afara infrastructurii de profil. Traficul specific este
localităţii. redus şi se realizează exclusiv pe partea
Utilizarea majoritară a autoturismelor carosabilă şi trotuare, ceea ce contribuie la
personale este favorizată şi de dezvoltarea creşterea riscului producerii unor accidente. În
redusă a transportului în comun şi a prezent, sunt proiectate o serie de investiţii
infrastructurii de profil. destinate să asigure dezvoltarea infrastructurii
Astfel, din punct de vedere al asigurării de piste pentru ciclism, în vederea stimulării
conexiunilor prin mijloace auto de transport în utilizării acestui mijloc alternativ de deplasare.
comun, S.C. TRANSBUS CODREANU S.A. În ceea ce priveşte transportul feroviar,
operează ruta Braşov – Sânpetru şi retur, acesta este puţin utilizat, având în vedere
aceasta fiind deservită de autobuze şi faptul că localitatea nu dispune de acces
microbuze de 16+1 locuri. direct la reţeaua naţională de căi ferate. Cea
Pe ruta menţionată, frecvenţa curselor mai apropiată gară CFR este cea situată în
este de una la 30 de minute, între orele 5.00– municipiul Braşov, situată la aproximativ 6 km
23.00. În general, utilizatorii mijloacelor rutiere de localitate. Datorită distanţei până la gara
de transport în comun sunt locuitorii comunei Braşov locuitorii comunei apelează la
care sunt angajaţi în cadrul unor societăţi transportul feroviar numai pentru deplasările
comerciale din Braşov precum şi elevi care medii şi lungi, însă gradul general de utilizare
urmează cursurile unor instituţii de învăţământ al acestui mijloc de transport este redus.
din municipiu. În ceea ce priveşte transportul de
mărfuri, agenţii economici locali utilizează în
36
vederea aprovizionării dar şi a desfacerii generează presiuni suplimentare asupra

produselor proprii mijloacele de transport infrastructurii rutiere existente dar şi asupra
rutier. Acest fapt, corelat cu traficul greu de calităţii mediului.
tranzit ce se desfăşoară pe teritoriul comunei,
III.1.5. ANALIZA SWOT
Puncte tari Puncte slabe

● Apartenenţa la Zona Metropolitană Braşov ● Lipsa conexiunii directe la reţeaua feroviară de
● Conexiuni rutiere bune prin reţeaua de drumuri transport
judeţene şi comunale ● Valori ridicate de trafic în interiorul localităţii, în
● Acces direct la ocolitoarea Municipiului Braşov orele de vârf
● DJ 108 reabilitat şi asfaltat printr-o investiţie ● Trafic îngreunat la intersecţia DJ 103 cu
realizată în perioada 2006 – 2007 ocolitoarea Municipiului Braşov
● Profile transversale corespunzătoare şi bună ● Existenţa unor străzi secundare neasfaltate
capacitate portantă a DJ 103 ● Lipsa marcajelor rutiere/marcaje rutiere slab
● Străzi principale integral asfaltate şi într-o stare vizibile
tehnică bună din punct de vedere al căii de rulare ● Existenţa unor intersecţii neamenajate şi
● Străzi secundare în mare măsură asfaltate nesemaforizate
● Treceri pentru pietoni marcate şi semnalizate, ● Străzile situate în zona veche a localităţii au
în special în centrul localităţii profile transversale subdimensionate, ce oferă
● Străzi principale amenajare cu trotuare într-o posibilităţi reduse de redimensionare pentru a
stare tehnică bună, din asfalt, plăci de beton sau face faţă creşterii previzionate a traficului rutier
dale ● Trotuarele aferente străzilor secundare
● Existenţa unor conexiuni prin mijloace de insuficient dimensionate şi numai parţial
transport în comun cu municipiul Braşov amenajate
● Ponderea redusă a traficului greu în interiorul ● Lipsa unor amenajări specifice vizând accesul şi
localităţii staţionarea în vecinătatea ariei naturale protejate
Dealul Cetăţii – Lempeş
● Lipsa infrastructurii destinate ciclismului
● Numărul redus al locurilor de parcare în zona
centrală a localităţii şi în vecinătatea instituţiilor
publice
● Absenţa transportului public în interiorul
37
localităţii şi a unei infrastructuri aferente

● Starea necorespunzătoare a infrastructurii
aferente transportului în comun
● Poluarea fonică şi atmosferică generată de
traficul rutier, inclusiv de cel greu desfăşurat pe
ocolitoarea municipiului Braşov
● Numărul redus de mijloace de transport cu
propulsie bazată pe surse alternative sau cu
propulsie hibridă (benzină, diesel/propulsie
electrică)
● Continuarea degradării infrastructurii rutiere ca
● Investiţii vizând dezvoltarea infrastructurii
urmare a insuficienţei fondurilor alocate şi
pentru utilizatorii de biciclete
intensificării traficului
● Integrarea localităţii în sistemul de transport
● Creşterea numărului de accidente rutiere ca
public metropolitan
urmare a deficienţelor la sistemul de semnalizare
● Plantarea unor perdele de arbori pe marginea
a circulaţiei
arterelor rutiere pentru diminuarea efectelor
● Lipsa fondurilor necesare în vederea dezvoltării
poluării fonice şi atmosferice
unui serviciu de transport public durabil
● Campanii de informare şi conştientizare a
● Întârzierea investiţiilor necesare pentru
populaţiei locale care să vizeze dezvoltarea unui
modernizarea şi extinderea infrastructurii de
transport durabil şi utilizarea mijloacelor de
transport
transport ecologice
● Suprasolicitarea infrastructurii rutiere ca urmare
a creşterii mobilităţii populaţiei
III.2. Echipare tehnico-edilitară
III.2.1. Fondul locativ

Unul dintre principalii indicatori în construcţiile au înregistrat o dinamică
evaluarea calităţii vieţii se referă la condiţiile deosebită, reliefată şi de creşterea numărului
de locuire. Comuna Sânpetru a înregistrat de salariaţi din acest domeniu.
ulterior anului 1990 o importantă dezvoltare a La nivelul comunei, fondul de locuinţe
sectorului rezidenţial. În acest context, este format din aproximativ 1700 de unităţi.
38
Numărul mediu de autorizaţii de construcţie suprasolicitare a reţelelor existente ca urmare

emise anual este de 118 (estimare realizată a extinderii zonelor locuite.
pentru intervalul 2006 – 2009), confirmând În ceea ce priveşte starea clădirilor, având
dinamica deosebită a sectorului construcţiilor în vedere aspectele prezentate anterior, la
civile. Pornind de la aceste date, evoluţia nivelul localităţii Sânpetru se remarcă
numărului locuinţelor pentru intervalul studiat următoarele situaţii:
este redată în graficul de mai jos. √ un procent semnificativ din clădirile
existente sunt construcţii noi, amplasate în
special în zonele periferice ale localităţii.
Acestea se remarcă printr-o calitate superioară
a execuţiei şi a materialelor utilizate, ceea ce
determină şi un grad mai ridicat al eficienţei
energetice;
Grafic 27. Evoluţia numărului de locuinţe 2005

– 2009
Din graficul prezentat se remarcă faptul că,

numai la nivelul anului 2009, comuna Sânpetru
a înregistrat o creştere de 9.6% a fondului de
locuinţe, ca urmare a dezvoltării sectorului
rezidenţial datorat migraţiei unui segment al Figura 2 Construcţii noi în comuna Sânpetru
populaţiei Braşovului, care şi-a stabilit
domiciliul în zone periurbane şi localităţi √ la nivelul localităţii Sânpetru există şi
limitrofe municipiului. un număr important de clădiri vechi, edificate
De altfel, raportat la intervalul 1990 – în perioada secolului XIX – începutul secolului
2009, Sânpetru a înregistrat cea mai XX (o parte din ele aflate în proprietatea
semnificativă creştere a numărului de locuinţe autorităţilor publice), unele dintre ele aflate
la nivelul Zonei Metropolitane Braşov, de 29% într-o stare evidentă de degradare şi care
Atât în cazul construcţiilor existente cât şi necesită investiţii în vederea reabilitării
a locuinţelor noi, se remarcă un grad ridicat de structurale şi estetice.
dotare cu utilităţi, situat peste media naţională,
însă începe să se facă simţită tendinţa de
39
demonstrând criza spaţiului locativ din

România.
Figura 3 Clădire veche aflată în stare de Grafic 28. Suprafaţa medie locuibilă/locuitor în
degradare structurală şi estetică - localitatea m
2
Sânpetru
Cu toate acestea, comuna se situează
Un aspect important este reprezentat de la acest capitol cu mult peste media naţională
2
faptul că în intervalul 2005-2010, conform şi cea judeţeană (15,25 m ).
datelor disponibile, nu s-au realizat investiţii În ceea ce priveşte indicatorul privind
publice pentru creşterea eficienţei energetice/ numărul mediu de persoane/locuinţă,
reabilitarea termică a clădirilor aflate în acesta se află pe un trend descrescător
proprietatea statului sau a autorităţilor publice (excepţie face anul 2009 când indicatorul a
locale. crescut nesemnificativ), pe care îl putem
Acest fapt generează consumuri atribui mai multor factori: accesibilitatea unei
semnificative de energie la nivelul clădirilor locuinţe individuale pentru tineri, prin
respective, cu impact negativ asupra mediului programul ”Prima casă” a putut fi un factor
înconjurător dar şi asupra bugetului local, fiind motivant pentru tineri în decizia de a părăsi
unul din punctele slabe identificate la nivelul casa părintească şi de a se bucura de propriul
localităţii. spaţiu de locuit. De asemenea, trebuie
Un alt indicator relevant în privinţa menţionaţi tinerii care părăsesc localitatea
calităţii vieţii este reprezentat de repartizarea pentru efectuarea studiilor sau obţinerea unor
suprafeţei locuibile ce revine unui locuitor. locuri de muncă, contribuind astfel la scăderea
Deşi trendul este ascendent, valorile nu sunt acestui indicator.
mari, sub media înregistrată în U.E.,
40
Grafic 29. Număr mediu persoane/locuinţă
III.2.2. Alimentare cu energie electrică

Reţeaua de distribuţie industriali. Reţele locale de distribuţie de joasă
La nivelul localităţii Sânpetru, tensiune sunt de tip aerian (LEA 0,4 kW).
alimentarea cu energie electrică se realizează În zona localităţii există totodată reţele
din reţeaua SC FDEE Electrica Distribuţie de tensiune înaltă de 110 şi 400 kW.
Transilvania Sud, necesarul de consum fiind Reţeaua de distribuţie asigură acoperirea
asigurat din Sistemul Energetic Naţional. integrală a suprafeţei comunei Sânpetru,
Alimentarea se realizează din linii de numărul de consumatori racordaţi şi tipul
distribuţie publică de medie tensiune ( 6kW şi acestora fiind redat în tabelul alăturat:
20 kW), care, racordate la staţiile de
transformare, asigură legătura între surse şi
consumatorii casnici, edilitari, terţiari şi
Tabel 2. Numărul şi tipul consumatorilor racordaţi la reţeaua de alimentare cu energie electrică –

17
comuna Sânpetru
Localitate Consumatori mari Consumatori mici Consumatori casnici Total

Sânpetru 3 123 1613 1739
41
Sistemul de iluminat public Producţia locală de energie

Comuna Sânpetru dispune de sistem Conform aspectelor prezentate
de iluminat public, acesta fiind asigurat de anterior, necesarul de energie electrică este
autoritatea publică locală pentru un procent de asigurat din Sistemul Energetic Naţional. La
aproximativ 80% din totalul străzilor, prin nivel local, nu există producători independenţi
intermediul reţelelor aeriene. de energie. De asemenea, cu excepţia unor
Sistemul de iluminat public se află în iniţiative private de mică anvergură, nu se
curs de extindere, vizând acoperirea cartierelor utilizează resurse regenerabile în vederea
rezidenţiale nou construite la nivelul comunei. producerii de energie electrică.
III.2.3. Alimentarea cu energie termică
La nivelul localităţii Sânpetru nu există realizează prin intermediul centralelor termice

un sistem centralizat de producţie şi distribuţie care funcţionează cu precădere pe combustibil
a energiei termice. Aceasta este asigurată gazos (gaz metan), dar şi cu deşeu lemn,
pentru consumatorii publici şi privaţi prin produse petroliere, etc.
sisteme individuale de încălzire ce folosesc ca Această situaţie se face remarcată şi
şi combustibil gazul metan, lemnul, peleţi sau, în cazul locuinţelor, care utilizează sisteme
în puţine cazuri, surse alternative precum individuale de încălzire alimentate cu gaz
pompele de căldură şi panourile solare. metan, lemn. Se constată totodată tendinţa
Agenţii economici locali îşi asigură populaţiei de valorificare a resurselor
energia necesară proceselor tehnologice în regenerabile de energie în vederea producerii
instalaţii proprii, care funcţionează în general agentului termic pentru consum propriu.
pe bază de combustibil gazos sau deşeuri din Instalaţiile întâlnite sunt sistemele de panouri
lemn. solare şi pompele geotermale.
Încălzirea clădirilor aparţinând
autorităţilor publice şi instituţiilor locale se
III.2.4. Alimentarea cu gaze naturale
La nivel local, cea mai mare parte a reţeaua este formată în procent de 65% din
sistemului de distribuţie a gazelor naturale este conducte de oţel.
de curând realizată şi prin urmare prezintă Distribuţia către consumatorii casnici,
avantajul că cea mai mare parte a conductelor agenţi economici şi instituţiile locale se
sunt din polietilenă, soluţie tehnică prin care se realizează prin staţii de reglare alimentate cu
diminuează semnificativ riscul producerii unor conducte de înaltă presiune şi este asigurată
accidente, spre deosebire de alte localităţi de de GDF Suez, ca urmare a preluării Distrigaz
la nivelul Zonei Metropolitane Braşov unde SUD de către compania franceză GDF.
42
Sistemul acoperă majoritatea străzilor urmare a dezvoltării sectorului rezidenţial la

comunei şi este astfel proiectat încât să nivelul localităţii, fapt prezentat în tabelul şi
dispună de rezerve în vederea extinderii către graficul alăturat:
noi utilizatori. De altfel, reţeaua se află în
proces de extindere continuă, inclusiv ca
18
Tabel 3. Dezvoltarea reţelei de distribuţie a gazelor naturale – comuna Sânpetru :
Anul Anul Anul Anul

Lungimea totală a conductelor de distribuţie a gazelor -
2006 2007 2008 2009
km
28.7 29.4 32 37.2
Grafic 30. Dezvoltarea reţelei de distribuţie a gazelor naturale – km la nivelul comunei Sânpetru
43
Conform datelor disponibile, numărul  269 reprezentând alte tipuri de

de consumatori racordaţi la reţeaua de consumatori – agenţi economici,
20
distribuţie a gazelor naturale, la nivelul anului autorităţi şi instituţii publice
2010, este următorul: Evoluţia consumului de gaze naturale
19
 705 consumatori casnici, la nivelul localităţii Sânpetru este redată în
tabelul alăturat.
21
Tabel 4. Volumul de gaze naturale distribuite în localitatea Hărman în intervalul 2006 – 2009
Nr. Distribuţia de gaze naturale pe

2006 2007 2008 2009
Crt. categorii de utilizatori
Gaze naturale distribuite - uz casnic -
1
mii mc 1626 1588 2031 1973
Gaze naturale distribuite – alte
2
categorii de consumatori - mii mc 446 415 557 422
Gaze naturale distribuite - total - mii
3
mc 2072 2003 2588 2395
Grafic 31. Distribuţia consumului pe categorii de consumatori (mii mc/an) – 2006 - 2009
44
Conform datelor prezentate, se face aproximativ 9.5%, datorită inclusiv efectelor

remarcată o fluctuaţie a consumului de gaze crizei economice.
naturale în intervalul analizat, vârful înregistrat
în anul 2008 fiind urmat de o scădere de
III.2.5. Reţeaua de apă şi canalizare
În arealul Polului de creştere Braşov,  Extindere canale colectoare –

Compania Apa Braşov funcţionează ca 172,4 Km
operator regional, asigurând serviciul de  Reabilitare canale colectoare
distribuţie a apei potabile şi serviciul de – 6,4 km
canalizare. Compania Apa Braşov gestionează  Staţii de tratare noi si
22
aceste servicii şi la nivelul localităţii Sânpetru. reabilitate – 3
În prezent, operatorul regional Alimentarea cu apă a localităţii Sânpetru
implementează proiectul “Extinderea şi şi, parţial, a municipiului Braşov se realizează
reabilitarea sistemelor de apă şi apa uzată in din surse subterane care provin în principal din
Judeţul Braşov”, derulat prin Programul frontul de captare Stupini-Sânpetru-Hărman,
Operaţional Sectorial de Mediu. Proiectul care aparţine Companiei Apa Braşov S.A. şi
23
demarat în cursul anului 2009 are o valoare cuprinde 48 de foraje care exploatează la
totală de 945.587.853 RON şi implică 150 m adâncime, având o capacitate totală de
realizarea următoarelor investiţii care vizează 940 l/s.
şi localitatea Sânpetru: Puţurile forate şi instalaţiile aferente,
 Reabilitarea şi extinderea rezervoare, staţii de pompare, conducte de
conductelor de aducţiune – 55 Km refulare, sunt parţial amplasate pe terenurile
 Reabilitarea şi extinderea localităţii Sânpetru, capacitatea acestora fiind
reţelelor de distribuţie apă – 162,6 Km redată în tabelul alăturat.
 Realizarea de noi staţii de De asemenea, o parte a necesarului
epurare apa uzată – 5 de apă potabilă este asigurată din Barajul de
 Staţii noi şi reabilitate pompare Acumulare Târlung.
ape uzate – 9
24
Tabel 5. Capacitatea instalaţiilor de producere a apei potabile comuna Sânpetru- mc/zi
:
Anul Anul Anul Anul
Capacitatea instalaţiilor de producere a apei
2007 2008 2009 2010
potabile - mc/zi
350 350 390 420
45
Grafic 32. Evoluţia capacităţii de producere a apei potabile (mc/zi) – intervalul 2006 – 2009
Reţeaua de distribuţie a apei potabile comunei a noi cartiere rezidenţiale, generează

acoperă în prezent majoritatea străzilor însă o tendinţă de suprasolicitare a reţelei
existente din comuna Sânpetru, în special existente.
partea veche a localităţii. Dinamica
construcţiilor, care a generat apariţia la nivelul
25
Tabel 6. Dimensiunea reţelei de distribuţie a apei potabile – intervalul 2006 -2009 :
Anul Anul Anul Anul

Lungimea totală a reţelei de distribuţie a apei potabile -
2007 2008 2009 2010
km
16.2 17.3 17.3 18.2
Consumul de apă potabilă este în societăţilor comerciale, atât efectelor crizei

continuă creştere la nivelul utilizatorilor casnici, economice cât şi introducerii unor
acest fapt fiind determinat de apariţia noilor echipamente şi utilaje performante în procesul
cartiere de locuinţe în localitate. În privinţa de producţie.
celorlalte categorii de utilizatori, se remarcă o Situaţia consumului de apă este redată
diminuare a consumului datorată, în cazul în tabelul alăturat.
46
26
Tabel 7. Cantitatea de apă potabilă distribuită în comuna Sânpetru (mii mc) – intervalul 2006 -2009 :
Nr. Distribuţia apei potabile pe categorii

2006 2007 2008 2009
Crt. de utilizatori
Apa potabilă distribuită consumatorilor
1
- uz casnic - mii mc 110 116 122 134
Apă potabilă distribuită consumatorilor
2
– alte categorii de consumatori - mii mc 11 11 8 8
Apă potabilă distribuită
3
consumatorilor - total - mii mc 121 127 130 142
Grafic 33. Evoluţia comparativă a consumului de apă potabilă pe categorii de utilizatori la

nivelul comunei Sânpetru – intervalul 2006 – 2009
47
În prezent, localitatea Sânpetru Olt si a pânzei freatice din zona de influenţă. In

dispune de un sistem centralizat de canalizare urma monitorizării staţiei de epurare s-au
a apelor uzate menajere, cu o lungime de 29 constatat depăşiri la următorii indicatori:
27
km , la care sunt conectaţi un număr de suspensii, fosfor, amoniu, azotaţi si
28
aproximativ 1100 de utilizatori. Sistemul este detergenţi.
format din reţeaua de canalizare din tuburi Investiţiile aflate în curs de derulare de
PVC şi staţii de pompare prin care se asigură către Compania Apa Braşov vizează
direcţionarea apelor uzate către staţia de completarea staţiei de epurare Stupini cu
epurare Stupini. Aceasta dispune în prezent de treaptă terţiară pentru îndepărtarea azotului si
o capacitate de Qzi=2200 l/s pentru treapta fosforului, cu efecte directe în ceea ce priveşte
mecanică si Qzi=1620 l/s pentru treapta impactul funcţionării acestei instalaţii asupra
biologică. Staţia de epurare a fost modernizată mediului înconjurător din localitatea Sânpetru,
în perioada 1998-2000 si nu are prevăzută având în vedere faptul că deversarea apelor
treapta terţiară de epurare si nici treapta de se realizează, din staţia de epurare, în râul
dezinfecţie. În aceste condiţii, staţia de Timişul Sec.
epurare contribuie la creşterea gradului de
poluare a pârâului Ghimbăşel, Timiş, a râului
III.2.6. Reţeaua de comunicaţii
Conform datelor disponibile, reţeaua

de comunicaţii la nivelul localităţii Sânpetru
prezintă următoarea structură:
 telefonie (linia telefonică
29
interurbană Braşov – Sânpetru)
 internet
 cablu TV.
Un număr de aproximativ 900 de
utilizatori sunt abonaţi la servicii de telefonie
fixă şi internet.
Totodată, comuna Sânpetru
beneficiază de acoperire din partea
principalilor furnizori de servicii de telefonie
mobilă.
48
III.2.7. Analiza SWOT
Puncte Tari Puncte slabe

● Localitatea este racordată integral la reţeaua de ● Dezvoltarea sectorului rezidenţial a
alimentare cu energie electrică; iluminatul public determinat suprasolicitarea infrastructurii de
este asigurat pentru un procent de 80% din străzi utilităţi
●Majoritatea locuinţelor şi agenţii economici sunt ● Reţeaua de iluminat public necesită lucrări de
racordaţi la reţeaua de distribuţie a gazelor extindere şi modernizare.
naturale; reţeaua de distribuţie este relativ nouă ● Clădirile vechi din localitate, inclusiv unele
fiind bazată pe o soluţie tehnică prin care se cu valoare istorică, se află într-o stare
diminuează riscul producerii de accidente şi avansată de degradare şi necesită investiţii
pierderile în vederea reabilitării structurale şi estetice.
● Comuna Sânpetru dispune de alimentare cu apă
potabilă din surse proprii, situate pe teritoriul
comunei
● Peste 80% din locuinţe sunt racordate la sistemul
de alimentare cu apă şi reţeaua de canalizare
● Localitatea beneficiază de acoperire
corespunzătoare cu reţele de telefonie, internet şi
cablu TV
● Localitatea beneficiază de sistem de colectare a
deşeurilor.
● Un procent semnificativ al clădirilor din localitate
sunt construcţii noi, cu un grad ridicat de eficienţă
energetică.
● Posibilitatea accesării unor fonduri ● Dezvoltarea sectorului rezidenţial, care
nerambursabile pentru dezvoltarea infrastructurii poate supune la presiuni suplimentare
●Includerea între localităţile vizate prin reţeaua de utilităţi existentă.
implementarea proiectului “Extinderea şi ●Degradarea continuă a stării clădirilor
reabilitarea sistemelor de apă şi apa uzată in vechi, inclusiv a obiectivelor istorice din
Judeţul Braşov” derulat de Compania Apa Braşo localitate
● Amplasarea localităţii Sânpetru în arealul Zonei ● Capacitatea redusă de a asigura
Metropolitane Braşov, care poate determina sustenabilitatea costurilor de operare a
derularea unor iniţiative comune cu comunităţile în investiţiilor în infrastructură derulate în
acest areal în vederea dezvoltării şi echipării cadrul unor proiecte cu finanţare
infrastructurii tehnico-edilitare. nerambursabilă
49
● Includerea localităţii Sânpetru între beneficiarii

măsurilor definite prin planul de investiţii pe termen
lung pentru sistemul integrat de management al
deşeurilor, iniţiativă derulată de Consiliul Judeţean
Braşov.
III.3. Infrastructura pentru educaţie, sănătate, servicii sociale
III.3.1. Educaţie
Învăţământul şcolar: Învăţământul Învăţământul pre-şcolar: În comună

primar şi gimnazial se desfăşoară într-un local funcţionează o grădiniţă, situată in centrul
nou. Şcoala are 20 de săli, în care sunt incluse comunei; are trei săli de clasă, două vestiare,
şi biblioteca, laboratorul de informatică, sala de curte împrejmuită destinată jocurilor copiilor.
lectură; are teren de sport.
III.3.2. Sănătate
În comuna Sânpetru funcţionează un SOCIALĂ DE PNEUMOFTIZIOLOGIE
dispensar medical. Acest dispensar este SÂNPETRU, înfiinţată în baza Hotărârii
deservit de personal de specialitate ce include Consiliului Judeţean Braşov cu nr.
doi medici de familie, un medic pediatru şi doi 268/03.07.2003, ca instituţie publică cu
medici stomatologi. De asemenea, în localitate personalitate juridică, prin reorganizarea
funcţionează o farmacie, în regim privat. Nu secţiei din Sânpetru a Spitalului de
există staţie de salvare sau spital. Aceste Pneumoftiziologie Braşov.
servicii medicale sunt asigurate prin
intermediul infrastructurii medicale din
Municipiul Braşov. Serviciul Medical de
Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare
(S.M.U.R.D.) existent în cadrul Inspectoratului
Judeţean pentru Intervenţii în Situaţii de
Urgenţă „Ţara Bârsei” asigură intervenţia în
situaţiile de urgenţă pe teritoriul comunei
Sânpetru.
Pe teritoriul localităţii funcţionează
UNITATEA DE ASISTENȚĂ MEDICO-
50
III.3.3. Servicii sociale

Comuna Sânpetru asigură servicii Poplars Church Romania, care coordonează
sociale prin intermediul serviciului de Autoritate Centrul de zi pentru copii intre 7-18 ani si
Tutelară şi Asistenţă Socială, care pentru adulţi cu dizabilităţi din comuna
funcţionează în cadrul Primăriei Sânpetru şi Sânpetru.
prin intermediul Centrului de Copii si Fundaţia
III.3.4. Analiza SWOT

● Infrastructură educaţională bine reprezentată ● Grad redus de echipare a unităţilor medicale din
printr-o şcoală generală nouă comună
● Reţea de sănătate relativ bine reprezentată ● Număr redus de organisme ale societăţii civile
cantitativ prin cabinete pentru medicină generală specializate în domeniul serviciilor sociale
şi pentru stomatologie
● Încurajarea parteneriatelor public-privat în ● Acutizarea problemelor sociale
vederea înfiinţării de servicii alternative şi ● Migraţia personalului medical
realizării de investiţii ● Lipsa fondurilor necesare susţinerii serviciilor
● Colaborări în cadrul unor proiecte între sociale publice
instituţiile locale din domeniul asistenţei sociale,
serviciile publice şi ONG-uri.
● Programe de formare iniţială şi continuă in
domeniul asistenţei sociale (specializări de
asistenţă socială, psiho-pedagogie, etc.)
51
III.4. Cultură, petrecerea timpului liber
III.4.1. Cultură
În interiorul cetăţii evanghelice impact deosebit asupra copiilor și

funcţionează biblioteca din Comuna adolescenților.
Sânpetru. Aceasta a fost înfiinţată în 1963 şi  Colaborare cu două biblioteci din
găzduieşte peste 8.500 de volume. Biblioteca Anglia (Bristol și Bath).
funcţionează pe bază de înscriere, în prezent
fiind înregistrate peste 250 de persoane. Căminul cultural a luat fiinţă în anul
Administraţia bibliotecii organizează o 1974. Până atunci activitatea culturală se
serie de acţiuni dedicate tinerilor din comună, desfăşura în cadrul Asociaţiei culturale
precum: “Tinerimea Sf. Gheorghe”, de pe lângă
 “Doctor de carte” – informaţii şi Biserica Ortodoxă. Căminul cultural
demonstraţii privind funcţionează în două localuri, din care unul în
repararea/lipirea filelor desprinse, centrul comunei, cu patru încăperi ( o sală
copertarea cărţilor, etc. media, o sală de lectura, o sală pentru activităţi
 Concursul “Cel mai harnic cititor” - diverse – de ex. clubul de şah). În cadrul
la 50-100 de cărţi citite copiii sunt căminului cultural funcţionează mai multe
premiaţi, cu sprijinul administraţiei formaţii artistice, din care menţionăm: grup
publice locale. vocal român şi german, fanfara, dansuri
 ”Lecturarea de texte în grup” – pe populare române şi germane, teatru în limba
categorii de vârstă – aceste română şi germană, teatru de păpuşi. Sala de
activităţi au loc în timpul vacanţelor, spectacole este situată pe strada Morii şi are o
iar după fiecare lectură are loc o capacitate de 400 de locuri.
dezbatere asupra temelor, cu
III.4.2. Infrastructura de petrecere a timpului liber
Spaţii verzi, agrement absorb cca. 26% din energia sonoră). De

Spaţii verzi asemenea, au un rol important în regularizarea
Zonele verzi reprezintă o condiţie temperaturii şi umidităţii aerului.
indispensabilă a unei vieţi normale, atât prin Localitatea Sânpetru dispune de o
rolul estetic, cât mai ales prin contribuţia la suprafaţă de 19,4 ha de spaţii verzi care se
atenuarea poluării mediului; neutralizează unii încadrează în categoriile anterior menţionate,
poluanţi, filtrează pulberile în suspensie, reduc din care o suprafaţă de aproximativ 2 ha a fost
nivelul de poluare fonică (coroanele arborilor amenajată de curând ca şi spaţiu de agrement
52
şi include teren de fotbal, teren de handbal şi Comuna dispune şi de un loc de joacă pentru
amplasament pentru scenă / spectacole. copii amenajat pe o suprafaţă de 800 mp.
Figura 4. Zonă agrement Sânpetru
Raportând suprafaţa totală a spaţiilor

verzi la populaţia localităţii, de 4158 de
persoane, obţinem o medie de 4,67
2
m /locuitor.
Deşi dimensiunea şi starea spaţiilor
verzi din localitatea Sânpetru se situează
2 33
aproape de media 4,84m /locuitor , existentă
la nivelul Zonei Metropolitane Braşov, o
analiză comparativă, prezentată în graficul
alăturat, relevă faptul că din acest punct de
vedere, comuna înregistrează cele mai
scăzute valori pentru acest indicator în raport
cu alte patru localităţi rurale din acelaşi areal. Grafic 34. Suprafaţa spaţiilor verzi din localităţi
rurale ale Zonei Metropolitane Braşov
2
(m /locuitor)
53
Alături de zonele verzi amenajate din zonă pentru drumeţii şi activităţi de agrement,
perimetrul construibil, pe teritoriul administrativ mai ales la sfârşit de săptămână.
al localităţii este situată şi rezervaţia naturală De asemenea, zona aerodromului
„Dealul Cetăţii Lempeş” cu o suprafaţă de Sânpetru este folosită pentru activităţi de
aproximativ 274,5 ha, folosită atât de către agrement şi practicarea paraşutismului şi
localnici cât şi de cetăţeni din comunităţile parapantismului.
învecinate, în special din Municipiul Braşov, ca
●III.4.3. Analiza SWOT

● Patrimoniu istoric şi cultural bogat, care, ● Lipsa unei infrastructuri de vizitare a ariei
corelat cu potenţialul natural (aria naturală naturale protejate Dealul Cetăţii - Lempeş
protejată situată pe teritoriul localităţii), poate ● Lipsa sponsorilor permanenţi pentru instituţiile
genera fluxuri din ce în ce mai ridicate de de cultură
vizitatori ● Lipsa unei politici de marketing cultural, ca parte
● Împrejurimile comunei cu potenţial pentru a politicilor de promovare
petrecerea timpului liber şi pentru agrement ● Suprafaţa redusă a parcurilor şi spaţiilor verzi
● Existenţa unor spaţii amenajate pentru din localitate
agrement
● Aerodromul din localitate
● Posibilitatea găzduirii unor evenimente ● Concurenţa localităţilor învecinate privind
culturale în clădirile de patrimoniu din localitate dezvoltarea sectorului de agrement şi petrecere a
● Oportunităţi privind organizarea de miting-uri timpului liber
aviatice şi competiţii de profil pe aerodromul din ● Degradarea clădirilor istorice din localitate
localitate ● Capacitatea redusă de a asigura
● Posibilitatea accesării de finanţări locale, sustenabilitatea proiectelor de investiţii în
guvernamentale, europene sau internaţionale infrastructura de agrement şi petrecere a timpului
pentru realizarea de investiţii în infrastructura liber derulate în cadrul unor proiecte cu finanţare
culturală şi cea pentru petrecerea timpului liber nerambursabilă
54
Capitolul IV
MEDIUL ECONOMIC
În contextul creşterii economice prelucrătoare, 16% în domeniul construcţiilor,

înregistrată în perioada 2004-2008 la nivel 1% în domeniul agriculturii și numai 5% în
mondial, România a resimţit aceasta creştere domeniul turismului. Societăţile comerciale cu
doar în perioada 2007-2008. Această creştere sediul în comuna Sânpetru au declarat o cifră
s-a manifestat prin crearea de noi locuri de cumulată de afaceri de 207.191.452 lei,
muncă, generată de reformele economice şi conform datelor furnizate de Direcţia Generală
de creşterea gradului de încredere a a Finanţelor Publice Braşov. Repartizarea
investitorilor, însoţite însă de un deficit extern cifrei de afaceri a societăţilor comerciale din
tot mai mare şi de expansiunea creditului. Sânpetru pe tipuri de activităţi este redată în
Evoluţia mediului economic în comuna graficul alăturat.
Sânpetru se înscrie în aceste tendinţe
remarcate la nivel naţional. Profilul economic
al comunei Sânpetru, realizat pe baza cifrei de
afaceri, este determinat în principal de
activităţile în domeniul industriei (55%),
comerţului (32%) și construcțiilor (9%). În
încercarea de uniformizare a dezvoltării
economice, de respectare a condiţiilor de
mediu şi echilibrare a dezvoltării teritoriale la
nivelul zonei metropolitane Braşov, o parte din
investiţiile actuale dar şi din cele viitoare vor fi
localizate pe teritoriul localităţilor limitrofe
Municipiului Braşov, cu precădere în
apropierea infrastructurii de transport. Acest
fapt va genera o dezvoltare economică ce va
menţine pentru comuna Sânpetru acelaşi profil
economic şi pentru perioada următoare. Grafic 35. Ponderea cifrei de afaceri pe
În comuna Sânpetru, la 30.06.2010, şi- activităţi economice
au depus bilantul contabil un număr de 248 de
societăţi comerciale dintre care 198 sunt La nivelul zonei metropolitane Brașov,
încadrate în categoria micro-întreprinderilor şi firmele din comuna Sânpetru, reprezintă 1,3%
50 sunt IMM-uri. Dintre acestea, 31% din total număr de firme și 1,0% din totalul
activează în domeniul comerţului, 30% în cifrei de afaceri.
domeniul serviciilor, 17% în domeniul industriei
55
IV.1. Agricultură, creşterea animalelor
În localitatea Sânpetru, activitatea Astfel, din punct de vedere al

economică specifică ultimilor ani a suferit productivităţii activităţilor din domeniul
transformări majore datorită dinamicii sociale, agriculturii şi zootehniei, în perioada 2005 –
economice şi politico-administrative. Dacă la 2010, în comuna Sânpetru, atât producţia
începutul anilor `90, agricultura era activitatea vegetală cât şi cea animală a scăzut în medie
economică cea mai importantă la nivelul cu 5%, cu toate că potenţialul pedologic şi
localităţii, astăzi ponderea acestei ramuri a suprafaţa agricolă permit dezvoltarea unor
scăzut dramatic. Activităţile de profil sunt de culturi vegetale de bună calitate (cartoful,
anvergură tot mai redusă, inclusiv datorită sfecla de zahar, culturi furajere) iar păşunile
politicilor locale şi naţionale în domeniul existente favorizează creşterea animalelor.
agriculturii, fapt ce conduce la o producţie ce Suprafaţa agricolă a comunei este de 2.991 ha
nu acoperă necesităţile reale şi, în consecinţă, şi este formată din păşuni, păduri, livezi şi
la creşterea importurilor de produse agricole si teren arabil.
alimente.
Grafic 36. Structura suprafeţei agricole în comuna Sânpetru
Un aspect remarcat în comună este remarcată la nivelul întregului judeţ Braşov.

reprezentat de diminuarea, de la an la an, a Astfel, raportat la anul 1990, suprafaţa totală
activităţilor cu caracter agricol. Acest fenomen cultivată a judeţului s-a diminuat cu 30% în
se înscrie într-o tendinţă care se face
56
anul 2008. Totodată, suprafaţa terenului arabil procent de 25,97%), în principal cu cereale
aflat în repaus a crescut de 28 de ori. pentru boabe, iar restul cu sfeclă de zahăr (37
La nivelul localităţii Sânpetru, din ha) și cartofi (116ha).
totalul de 2.083 ha teren arabil, în anul 2009
erau cultivate numai 541 ha (reprezentând un
Grafic 37. Suprafaţa agricolă cultivată în anul 2009
Reducerea constantă a suprafeţelor astfel încât proprietarii acestor loturi nu

cultivate se datorează în principal fărâmiţării beneficiază de subvenţiile acordate
proprietăţii agricole, posibilităţilor reduse de producătorilor agricoli.
valorificare a produselor, dar şi îmbătrânirii şi În total 349 de hecatre, cumulate din
deficitului de forţă de muncă în agricultură. La 287 parcele sunt luate în evidenţă pentru
finele anului 2009, localitatea se afla pe locul acordarea subvenţiei, ceea ce denotă încă o
12, între cele 15 localități din zona dată gradul pronunţat de fărâmiţare a
metropolitană Brașov. proprietăţilor agricole.
În prezent, conform datelor deţinute de În ceea ce priveşte procesarea
APIA Braşov, în comuna Sânpetru, terenul produselor agricole, la nivelul comunei s-au
agricol cu suprafeţe de peste 1 ha este deţinut eliberat un număr de 2 certificate fitosanitare şi
de 60 de proprietari, aceştia având în 5 licenţe de fabricaţie produse agroalimentare,
proprietate între o parcelă şi 18 parcele, cu ceea ce demonstrează interesul redus al
31
suprafeţe / proprietar între 1 şi 37,71 ha . agenţilor economici locali pentru acest tip de
Terenul agricol cu suprafeţe mai mici activităţi.
de 1ha nu este luat în evidentele APIA Brasov
57
Gradul redus de mecanizare a 97,52 ha la un tractor, în comparaţie cu media

agriculturii constituie de asemenea un factor județeană, care este de 27 ha.
ce a condus la diminuarea activităţii în acest
domeniu, comuna Sânpetru având o medie de
Grafic 38. Utilaje agricole înregistrate la nivelul comunei Sânpetru (2010)
Alături de aceşti factori, dezvoltarea În ceea ce priveşte zootehnia, situaţia

viitoare a localităţii va conduce la o conversie a efectivelor de animale la data de 31.12.2010
terenurilor cu destinaţie agricolă în detrimentul este redată în graficul alăturat.
culturilor agricole.
În vederea surmontării acestor
probleme şi potenţiale ameninţări, o măsură
importantă poate fi reprezentată de comasarea
terenurilor de către asociaţii sau proprietari
care vor să dezvolte activităţi agricole. Această
iniţiativă va crea posibilitatea dezvoltării unei
agriculturi intensive, mecanizate şi a realizării
unui management adecvat pentru culturile
pretabile în zonă.
58
32
Graficul 39. Efectivele de animale în comuna Sânpetru la data de 31.12.2010
Conform datelor prezentate, din punct vederea comercializării. În fermele de semi-

de vedere al efectivelor de animale (14.784 de subzistenţă, fermierii desfaşoară diverse
capete), la nivelul anului 2010, in comuna activităţi agricole de cultivare a plantelor şi
Sânpetru, pe primul loc se situează creşterea creşterea animalelor, bazate pe tradiţii
păsărilor (11.580 de capete) și a ovinelor specifice zonei. Aceste ferme se
(2532 capete) încadrându-se în trendul caracterizează printr-o structură de producţie
metropolitan. Comparativ, la nivelul Zonei foarte diversificată, determinată de necesităţile
Metropolitane Brașov, pe primul loc se gospodăriei, precum şi printr-o dotare tehnică
situează creşterea păsărilor (55,30%), urmată redusă şi necorespunzătoare ceea ce
de ovine (23,90%), porcine (14,05%), taurine împiedică creşterea productivităţii şi obţinerea
(4,31%), cabaline (1,31%) şi caprine (1,12%). unui surplus de produse destinate vânzării.
În comuna Sânpetru, creşterea Orientarea acestor ferme către piaţă necesită
animalelor este practicată în general în schimbarea sistemului de producţie şi implicit
gospodăriile familiale. Aşadar, este vorba de cheltuieli financiare suplimentare, pe care
exploataţii de semi-subzistenţă, dar mai ales fermierii nu şi le pot permite.
de subzistenţă în care producţia agricolă este La nivelul comunei sunt inregistrate 3
destinată consumului propriu, foarte puţine unități de procesare de produse de origine
fiind acele gospodării care reuşesc să animală autorizate sanitar-veterinar (procesare
disponibilizeze mici cantităţi de produse în carne, lapte și pește), două ferme de vaci de
59
lapte și o fermă de taurine. Nu este înregistrat generate de administratia publică şi pot crea
nici un producător în agricultură ecologică. premisele dezvoltării activităţilor agricole şi de
Se remarcă de asemenea interesul zootehnie atât în localitate cât şi în întreaga
redus al producătorilor pentru practicarea zonă.
formelor de agricultură ecologică. Interesul Ca şi concluzie, în urma evaluării
scăzut în dezvoltarea agriculturii ecologice profilului antreprenorial şi a cifrei de afaceri
este rezultatul unei informări ineficiente a generate de agenţii economici locali,
cetăţenilor. agricultura si zootehnia apar pe al treilea loc în
O gospodărie de familie care să aibă economia locală. Această situaţie pare
consumuri energetice şi materiale minime, să inexplicabilă în raport cu specializarea forţei de
producă cât mai puţine deşeuri iar aceste muncă a comunei Sânpetru care, înainte de
deşeuri să fie în mare măsură reciclate pe loc, 1989, avea o economie bazată pe agricultură.
în circuit închis şi convertite în produse de Pregătirea resursei umane şi capitalul funciar
mare necesitate pentru gospodărie, să-şi ar fi trebuit să dezvolte sau cel puţin să
asigure mare parte din consumurile alimentare menţină sectorul agricol la o cotă mai mare în
proprii la o calitate superioarã oricăror economia locală, ceea ce nu s-a întâmplat.
standarde, indiferent de condiţiile de sol şi Cauzele care au determinat această situaţie
precipitaţii, care să folosească la maxim constau în:
factorii energetici ieftini şi nepoluanţi naturali, a) canalul de distribuţie pare să fie cea
care să poată satisface periodic şi pieţele mai importantă cauză de contracţie a
oraselor, în care se aprovizioneazã cetăţenii sectorului agricol. Canalul de distribuţie
care locuiesc la bloc sau nu deţin grădini, care presupune stabilirea unei relaţii între
să asigure condiţii de confort, siguranţă si producător cu mai mulţi transportatori,
prosperitate cel puţin de nivel mediu membrilor depozite, angrosişti, agenţi de vânzare. Dacă
33
săi - este conceptul care se impune a fi ar fi existat un centru de depozit şi colectare şi
implementat şi la nivelul comunei Sânpetru. o piaţă en-gross pentru produse agricole,
În acest sens administraţia publică foarte probabil că agricultura comunei Harman
locală trebuie să sprijine acest tip de initiaţive şi a celorlalte localităţi din proximitate nu ar fi
prin acordarea de facilităţi fiscale şi prin intrat în declin.
promovarea de acţiuni de informare a Această ipoteză mai ia în calcul şi
cetăţenilor. posibilitatea că centrul de depozit şi piaţa en-
Lipsa spaţiilor de depozitare şi gross să fi fost dezvoltat de structuri asociative
comercializare a produselor agricole constituie ale fermierilor din mai multe comune;
de asemenea un aspect ce trebuie abordat în b) suprafeţele cultivate sunt mici.
cadrul parteneriatelor public-private şi dezbătut Acesta constituie un impediment major în
în cadrul asocierilor din care localitatea face privinţa rentabilităţii afacerii, mecanizării şi
parte. Realizarea unui depozit pentru automatizării agriculturii;
produsele agricole şi crearea de spaţii pentru c) accesul la finanţare este scăzut,
desfacerea acestora sunt proiecte ce pot fi deşi există programe europene. Aceste
60
programe însă favorizează finanţarea fermelor de a se solidariza şi de a desfăşura acţiuni

mari şi a producătorilor cu capacitate comune de apărare sau promovare a
financiară în detrimentul celor care deţin drepturilor lor, chiar dacă sunt în competiţie.
suprafeţe mici de teren; Comuna Sânpetru este membră a
d) salarizarea este scăzută, drept Grupului de Acțiune Locală Țara Bârsei, în
pentru care locurile de muncă în agricultura nu cadrul căruia s-a realizat Planul de Dezvoltare
sunt atractive; Locală, urmând ca în perioada următoare să
e) gradul de asociere al fermierilor se implementeze proiecte de dezvoltare rurală
este scăzut. Această stare de lucruri reflectă ce pot genera relansarea producției agricole
un spirit anteprenorial aflat într-un stadiu de locale.
formare, întrucât fermerii nu văd necesitatea
IV.2. Industrie şi construcţii

Declararea Zonei Metropolitane avut realizat în anul 2010 o cifră de afaceri în
Braşov, în componenţa căreia intră şi comuna valoare de 108.450.680 RON. Comparativ cu
Sânpetru, ca pol naţional de creştere în anul anul 2005 însă, numărul de companii din
2008, determină atât dezvoltarea echilibrată a domeniul industriei a scăzut cu 20%.
mediului de afaceri la nivelul întregului areal Domeniile în care activează cele mai
metropolitan cât şi creşterea gradului de multe firme sunt industria construcâiilor
atractivitate a zonei pentru investiţii. metalice și cea a fabricării altor mijloce de
In urma elaborării Planului Integrat de transport (6).
Dezvoltare al Polului de Creştere Braşov s-a
identificat o dezvoltare industrială
seminificativă pe doua axe: Braşov – Cristian –
Ghimbav respectiv Braşov – Sânpetru –
Sânpetru – Prejmer.
Dezvoltarea sectorului industrial este
deosebit de importantă în economia localităţii
deoarece reprezintă principală sursă de locuri
de muncă şi creează o cultură a competiţiei
bazată pe competitivitate. Incepând cu anul
2000 industria începe să joace un rol important
în profilul economic al comunei, cea mai mare
parte a cifrei de afaceri realizandu-se în
domeniul industrial.
In industria prelucrătoare îşi Grafic 40. Numărul de firme şi cifra de afaceri
desfăşoară activitatea 33 de companii care au pe sectoare de activitate
61
Profilul activităţilor industriale din terenul a fost concesionat de administrația

localitate se integrează în specificul industrial locală fiind inoperabilă datorita lipsei
judeţean. La nivelul judetului Brasov, la infrastructurii.
sfârşitul anului 2008, existau 2.499 agenţi Perspectiva de dezvoltare a unei zone
economici activi în domeniul industriei, care industriale pe teritoriul comunei este foarte
realizau o cifră de afaceri de 10,6 miliarde lei, bună, localitatea dispunând de legături rutiere
cu 22,9% mai mare comparativ cu anul 2007. bune cu Municipiul Brașov, dar si cu cele mai
Profilul industrial al judeţului Braşov importante drumuri naționale prin intermediul
este determinat de industria de maşini şi centurii ocolitoare a Municipiului Brașov,
echipamente şi a mijloacelor de transport, de precum şi amplasarea în apropierea
industria chimică, precum şi de industria Terminalului Intermodal Braşov-Feldioara,
alimentară şi textilă. Deşi este în uşor regres investiţie ce se va realiza în următorii ani.
faţă de anul 2000, industria este puternic Se impune realizarea de către
reprezentată la nivelul judeţului (32% din cifra Consiliul local Sânpetru a unei strategii de
de afaceri totală), fiind principalul sector care a dezvoltare economică, în care zona/zonele
atras capitalul străin şi, totodată, cel mai industriale să fie bine delimitate, iar activitatea
semnificativ furnizor de produse exportate. de atragere de investitori să fie gestionată de
Din această perspectivă se observă către un birou specializat al primăriei. Având în
faptul că 60 % dintre societăţile comerciale vedere avantajele fiscale și posibilitatea
care activează în domeniul industrial pe raza atragerii de fonduri europene, localitatea poate
comunei Sânpetru se încadrează în profilul dezvolta un parc industrial.
judeţean. În ceea ce priveşte domeniul
În cadrul localității Sânpetru sunt construcţiilor, în localitate sunt inregistrate un
dezvoltate trei zone industriale: o zonă număr de 32 societăţi care însumează la finele
industrială pentru dezvoltarea afacerilor în anului 2009 o cifră de de afaceri de
suprafață de 7ha situată în apropierea 17.900.208 RON. Acest domeniu a cunoscut
centrului comunei în care sunt localizate 15 însă un declin important după anul 2008
societăți comerciale (zonă ce a fost dezvoltată datorat crizei economice, posibilitatea
prin concesionarea terenului de către Consiliul revigorarii acestui domeniu fiind direct legată
Local Sânpetru), o a doua zonă întinsă pe o de investiţiile atrase la nivelul localităţii sau al
suprafață de aproximativ 2ha în care și-au localităţilor învecinate, în special în Municipiul
dezvoltat activități industriale un număr de 7 Brasov.
firme, localizată tot în centrul comunei pe
structura fostului CAP, iar alte 6 societăți
comerciale sunt localizate în dreptul DN11
unde aproximativ 20ha sunt definite prin PUG
cu destinație de zonă industrială.
Dintre cele trei zone industriale doar
două sunt operaționale, zona de afaceri unde
62
IV.3. Turism
Potenţialul turistic al comunei Comuna Sânpetru dispune de un
Sânpetru îmbină elementele ale cadrului potenţial turistic bogat atât natural cât şi
natural cu patrimoniul cultural şi istoric. antropic: Rezervația naturală Dealul Lempeș,
Localizarea în arealul Ţării Bârsei, în Biserica-cetate și Biserica Ortodoxă precum și
proximitatea municipiului Braşov precum şi o serie de evenimente locale legate de tradiţia
accesul facil în localitate prin intermediul comunei: Festivalul “Rușcuța de primăvară”,
drumului european E60 (DN13), sunt avantaje Zilele hobby construct – Aeromodelism,
majore în dezvoltarea turismului local. Sânpetru de vară, competiții sportive. De altfel,
În comuna Sânpetru se află două în documentele Planului Naţional de
unităţi de cazare – pensiuni agroturistice – Dezvoltare Rurală localitatea este catalogată
totalizând un număr de 64 de locuri de cazare. drept comună cu potenţial turistic mediu,
Numărul de înnoptări in pensiunile neexploatat.
agroturistice a crescut, ca medie lunară, de la Dezvoltarea infrastructurii, renovarea
446 în 2005, la peste 500 în 2009. Pe clădirilor, promovarea potenţialului turistic al
parcursul primului semestru al anului 2009 s- localităţii vor atrage număr mai mare de turişti.
au înregistrat 56 de sosiri și 80 de înnoptări. Provocarea căreia autoritatea publică locală şi
Cu toate că numărul numărul de turişti care mediul de afaceri din turism vor trebui să îi
sunt cazaţi în comună a crescut în ultima facă faţă va fi cea de a face ca numărul de
perioadă, el reprezintă numai 0,3% din totalul înnoptări să crească, astfel încât turiştii să nu
cazărilor înregistrate în Zona Metropolitană petreacă doar o zi în localitate vizitând unul
Braşov. sau mai multe obiective turistice.
IV.4. Comerţ şi servicii

Comuna Sânpetru este, din punct de în comună şi totalizează 30,50 % din cifra de
vedere istoric, parte integrantă a Ţării Bârsei, afaceri totală înregistrată la nivelul anului 2009.
poziţionată nu numai la răscrucea principalelor Se observă o activitate comercială mai
rute comerciale româneşti, dar şi în apropierea intensă în comerţul cu ridicata, comparativ cu
marilor rute comerciale care legau Orientul de comerţul cu amănuntul. Ponderea redusă a
Occident şi Marea Neagră de Marea Baltică, comerţului cu amănuntul este justificată având
fapt ce a contribuit la dezvoltarea dinamică a în vedere apropierea de marile centre
comerţului. comerciale din Municipiul Braşov, în localitate
Numărul societăţilor comerciale cu fiind dezvoltate câteva magazine cu profil
obiect de activitate în domeniul comerţului alimentar, farmaceutic şi pentru materiale de
reprezintă 31% din totalul firmelor înregistrate construcţii.
63
Grafic 41. Ponderea cifrei de afaceri pe activităţi comerciale
Pe ansamblu, sectorul terţiar, comerţul precum şi conectarea sa la activităţile

şi serviciile, are un impact important în importante din arealul metropolitan.
economia comunei, 131 de companii ce-şi Centrele intermodale precum şi
desfăşoară activitatea în acest domeniu centrele de distribuţie a mărfurilor vor juca un
realizând în anul 2009 o cifră de afaceri de rol important în dezvoltarea economică a
80.776.522 RON, adică nu mai puţin de comunei. În acest context, poziţia strategică
39,00 % din cifra de afaceri înregistrată la favorabilă şi ampalsarea viitorului Aeroport și a
nivelul comunei. Terminalului intermodal în imediata apropiere
În comună serviciul poştal este realizat a comunei vor determina o dezvoltare
printr-un oficiu poştal, iar serviciile de asigurări importantă a sectorului serviciilor de profil.
sunt realizate de agenţi de asigurare. Serviciile
bancare, de telecomunicaţii, mass-media nu
se regăsesc la nivelul comunei.
Cu toate acestea este de remarcat
faptul că sunt înregistrate 14 companii ce
actrivează în domeniul transporturilor, 9
societăţi comerciale ce activează în domeniul
consultanţei şi al managementului afacerii, 7 în
activități de arhitectură și inginerie, fapt ce
arată dinamismul mediului economic local
64
IV.5. Analiza SWOT

● Suprafeţe importante de teren cu destinaţie ● Decalajul între dezvoltarea economică a
agricolă comunei în raport cu cea a zonei urbane (90%
● Situaţia juridică a dreptului de proprietate din cifra de afaceri a judeţului e realizată în
privată asupra terenurilor agricole reglementată mediul urban);
● Calitatea solului permite practicarea unor culturi ● Grad redus de valorificare a terenurilor
cu productivitate ridicată agricole
● Păşunile şi fâneţele permit dezvoltarea ● Dotarea insuficientă cu echipamente şi utilaje
sectorului zootehnic agricole
● Situarea localităţii pe axa de dezvoltare ● Fragmentarea proprietăţilor funciare
industrială Braşov – Sânpetru – Hălchiu ● Reducerea constantă a efectivelor de animale;
● Sectorul industriei prelucrătoare şi al ● Lipsa unităţilor de procesare a produselor
construcţiilor bine reprezentat la nivel local agricole şi animale
● Poziţionarea în apropierea municipiului Braşov - ● Lipsa spaţiilor de depozitare şi desfacere a
puternic centru industrial şi comercial; produselor agricole şi animale
● Accesul la infrastructura de transport rutier şi ● Gradul redus de practicare a formelor de
feroviar facilitează aprovizionarea agenţilor agricultură ecologică
economici şi distribuţia produselor şi mărfurilor ● Îmbătrânirea forţei de muncă în agricultură;
● Potenţialul turistic natural şi antropic bogat; ● Zonele de dezvoltare industrială nu sunt clar
● Existenţa infrastructurii de cazare; definite în planurile urbanistice
● Fluxuri de turişti în creştere. ● Infrastructura de utilităţi slab dezvoltată în
aceste zone
● Lipsa unei strategii de atragere a investitorilor;
● Ramuri industriale cu valoare mare adăugată
slab reprezentate (IT, telecomunicaţii, energii
regenerabile);
● Activitatea redusă a asociaţiilor şi organizaţiilor
patronale şi profesionale;
● Slaba educaţie antreprenorială.
65
● Apartenenţa comunei la Grupul de Acţiune ● Reducerea terenurilor cu destinaţie agricolă ca
Locală Ţinutul Bârsei şi Agenţia Metropolitană urmare a dezvoltării rezidenţiale a comunei
Braşov – oportunităţi de participare la proiecte ● Creşterea suprafeţelor necultivate şi reducerea
integrate de dezvoltare economică continuă a efectivelor de animale datorită
● Implementarea proiectelor europene care posibilităţilor reduse de valorificare a produselor
vizează infrastructura de transport (autostrada; ● Creşterea presiunii exercitate de importul unor
aeroportul Ghimbav, Terminalul Intermodal Bod- produse agricole ieftine
Feldioara) – îmbunătăţirea gradului de acces a ● Orientarea societăţilor cu profil industrial
persoanelor şi mărfurilor; existente şi a investitorilor către centrele de
● Existența finanţărilor pentru modernizarea afaceri şi platformele industriale din zona urbană
exploataţiilor agricole şi dezvoltarea ●Pierderea atractivităţii pentru investiţii a
microîntreprinderilor şi IMM-urilor locale localităţii, datorită deficitului de forţă de muncă
● Posibilitatea dezvoltării unor forme de pregătită în domeniul tehnic si agricol, ca
agricultură ecologică urmare a necorelării ofertei educaţionale cu
● Constituirea de grupuri de producători în cererea de pe piaţă
vederea practicării unei agriculturi cu ● Migrarea forţei de muncă calificate în zona
productivitate ridicată urbană şi în străinătate
● Posibilitatea dezvoltării de servicii suport pentru ● Pierderea identităţii culturale şi a tradiţiilor
sectoarele industriale active din Zona specifice
Metropolitană Braşov ● Riscul de degradare al obiectivelor de
● Oportunităţi de promovare a formelor de turism patrimoniu cultural-istoric din comună
cultural-istoric, natural şi a agroturismului ● Pierderea unor oportunităţi de finanţare
● Includerea obiectivelor turistice locale în circuite europeană datorită capacităţii financiare reduse
tematice – Legendele Ţării Bârsei, Bisericile a administraţiei publice şi a IMM-urilor de a
Fortificate din Transilvania derula şi implementa proiecte cu finanţări
nerambursabile;
● Legislaţie ineficientă în domeniul
parteneriatului public-privat.
66
Capitolul V
MEDIUL ÎNCONJURĂTOR
V.1. Relief, climă
Relief excesiv-continental, din est. Prin urmare, se

Comuna Sânpetru este situată în poate aprecia că zona este caracterizată
Depresiunea Bârsei, în nordul municipiului printr-un climat de tip continental moderat,
Braşov. Teritoriul localităţii este traversat de dominat de circulaţia atmosferică din nord-vest.
pârâul Durbav şi este influenţat, din punct de Trăsăturile generale ale climei zonale,
vedere al condiţiilor de mediu, de cursul regionale şi de sector sunt puternic modificate
râului Timişul Sec, care se varsă în râul de condiţiile fizico-geografice locale. Sub
Ghimbăşel în apropierea comunei. influenţa reliefului muntos, se realizează o
Genetic, zona în care este compartimentare a climatului general şi o
amplasată localitatea este de origine etajare evidentă a fenomenelor climatice.
tectonică, formată prin fracturarea şi
scufundarea repetată a unor fragmente Temperatura medie multianuală a
centrale ale Carpaţilor de Curbură. O mare aerului în Ţara Bârsei este de 7,6ºC,
influenţă asupra reliefului au avut-o şi cele temperatura maximă absolută fiind de 37ºC în
patru mari glaciaţiuni. După sfârşitul luna august iar temperatura minimă depăşeşte
acestora, o bună parte din teritoriu a rămas în timpul lunilor de iarnă valoarea de - 20 ºC.
mlăştinos, evoluând cu timpul către Localitatea Sânpetru, se încadrează în limitele
Depresiunea Ţării Bârsei. prezentate, temperatura medie înregistrată
Comuna Sânpetru este situată la o fiind de 8,5ºC.
atitudine de 500 – 550 de metri deasupra Numărul mediu al zilelor de vară este
nivelului mării, încadrându-se în mare parte de aproximativ 50 pe an, identic cu cel al
în zona joasă, de câmpie piemontană a zilelor de iarnă. Dată fiind amplasarea
Depresiunii Bârsei. Aceasta este umedă şi localităţii în Depresiunea Bârsei şi influenţa
mlăştinoasă, străbătută de numeroase condiţiilor de relief, temperaturile cele mai
pâraie, pătura de sol fiind în general fertilă. reduse se înregistrează pe parcursul lunii
ianuarie.
Clima
Judeţul şi Zona Metropolitană Brasov Umiditatea aerului se încadrează în
se încadrează (zonal) în climatul temperat, iar limitele înregistrate la nivel judeţean, cu valori
regional la tranziţia dintre climatul continental medii anuale de 75%. Ceaţa este un fenomen
vest-european, de nuanţă oceanică şi cel caracteristic pentru localitatea Sânpetru.
67
Vânturile sunt puternic influenţate de umede din vestul Europei, care determină
relief, atât în privinţa direcţiei, cât şi a vitezei. ploile bogate din acest anotimp.
Depresiunea Bârsei şi implicit comuna În tabelul alăturat este prezentat un
Sânpetru sunt supuse iarna unor invazii de aer set de date meteorologice aferent anului 2009,
rece si umed, venit din nordul si nord-vestul înregistrate la staţia meteorologică Braşov.
Europei, care aduc zăpadă si ger. Vânturile Având în vedere amplasarea în
dominante, cu frecvenţa cea mai mare, sunt imediata vecinătate a municipiului Braşov,
cele din nord-vest. Vânturile locale sunt brizele datele prezentate pot fi considerate ca fiind
de munte şi Vântul Mare (Mâncătorul de relevante şi pentru comuna Sânpetru.
zăpadă) care se manifestă la începutul
primăverii. Vara predomină vânturile oceanice
Tabel 8. Date meteorologice aferente anului 2009, înregistrate la staţia Braşov
totală (zecimi)
Temperatura aerului (°C)
Nebulozitatea
Staţia meteo
atmosferică
Viteză vânt
precipitaţii
Cantitatea
Presiunea
anuală
(hPa)
(l/m )
(m/s)
Temp. medie Temp. maximă Temp. minimă
2
normală 2009 absolută 2009 absolută 2009 normală 2009 2009 2009 2009
Braşov 37,3 32,4 -32,3 -24,2
7,5 8,7 594,1 669,7 952,8 6,2 2,2
5.07.2000 25.07 14.01.1985 04.01
Precipitaţiile atmosferice. La nivelul de zile cu straturi de zăpadă fiind de

Zonei Metropolitane Braşov, numărul mediu aproximativ 61 de zile.
anual al zilelor cu precipitaţii este de 138 zile, Analiza datelor furnizate de Agenţia
valoare care poate fi considerată ca pentru Protecţia Mediului Braşov relevă faptul
reprezentativă şi pentru comuna Sânpetru. că la nivelul anului 2009, cantitatea de
Ploile cele mai abundente se produc în general precipitaţii înregistrată în localitatea Sânpetru
pe parcursul lunilor de primăvară-vară. Pe se apropie de media Zonei Metropolitane, de
2
parcursul verii, ploile torenţiale sunt destul de 650 litri/m . Cantităţile sunt similare celor
frecvente, fiind însoţite de grindină şi trăsnete înregistrate la nivelul altor localităţi din zona
2
şi depăşind uneori valoarea de 20 l/m . depresionară (Braşov, Feldioara, Hărman etc).
Într-o iarnă obişnuită, ninsorile cad Cel mai semnificativ volum al precipitaţiilor
aproximativ 35 de zile pe an, numărul mediu caracterizează trimestrele II şi III, prin urmare
lunile de primavară-vară.
68
V.2. Resurse
V.2. 1. Resursele naturale

Resurse naturale reprezintă totalitatea diverselor folosinţe. Resursele disponibile la
elementelor naturale ale mediului înconjurător, nivelul localităţii Sânpetru sunt reprezentate de:
care pot fi utilizate în activitatea umană:  pârâul Durbav
 resurse neregenerabile:  parţial, râul Timişul Sec
minerale şi combustibili fosili;  alte cursuri de apă locale
 resurse regenerabile: aerul,  surse de apă subterană, din
apa, solul, flora, fauna sălbatică care se asigură alimentarea localităţii şi, parţial
Resursele naturale reprezintă o a municipiului Braşov (Frontul de captare
componentă majoră a bogăţiei naţionale, care Stupini-Sânpetru-Hărman)
trebuie exploatate în mod raţional, conform
conceptului de utilizare durabilă. Dezvoltarea B. Solul
durabilă vizează menţinerea calităţii si Structura solului pe teritoriul comunei
disponibilităţii resurselor regenerabile şi Sânpetru este determinată de amplasarea
utilizarea resurselor neregenerabile într-un ritm localităţii în Depresiunea Bârsei.
care să ţină seama de nevoile generaţiilor Având în vedere aceste condiţii,
viitoare. întâlnim în proporţii aproximativ egale soluri
brune eumezobazice, cernoziomuri levigate
Resurse naturale neregenerabile redzinice şi cernoziomuri redzinice şi lăcovişti.
În strânsă legătură cu condiţiile De asemenea, în vecinătatea cursurilor de apă
geologice şi geomorfologice locale, subsolul se regăsesc cernziomuri argiloiluviale şi
localităţii Sânpetru este lipsit de resurse levigate, favorabile practicării agriculturii. Din
energetice (petrol, gaze) sau minerale. punct de vedere al calităţii solurilor, predomină
Absenţa acestor resurse are însă un efect clasele III şi IV de calitate.
pozitiv asupra calităţii mediului înconjurător, La nivelul localităţii Sânpetru, bogăţia
datorită lipsei industriilor poluante la nivelul solului, raportată la structura fondului funciar,
comunei Sânpetru. este dată de existenţa unei suprafeţe totale cu
destinaţie agricolă de 2639 hectare, repartizată
Resurse naturale regenerabile după modul de folosinţă astfel:
 2083 ha teren arabil
A. Resursele de apă  84 ha fâneaţă
Resursele de apă cuprind potenţialul  359 ha păşune
hidrologic format din apele de suprafaţă şi  113 ha livezi
subterane, în regim natural şi amenajat, din  325 ha teren cu destinaţie
care se asigură necesarul de alimentare a agricolă, neutilizat.
69
Grafic 42. Repartiţia suprafeţei agricole după modul de folosinţă - 2009
Principalele culturi, adaptate condiţiilor Flora este caracterizată prin acelaşi

climatice locale, sunt cele de cartofi, sfeclă de grad ridicat de diversitate. În acesta zonă se
zahăr, grâu, porumb. realizează o interferenţă între speciile
eurasiatice cu cele circumpolare, central-
C. Biodiversitatea (resurse de europene. Astfel, rezervaţia Dealul Cetăţii
faună, floră si păduri) Lempeş adăposteşte, graţie unor topoclimate
Cadrul natural al localităţii Sânpetru se specifice, numeroase specii de plante, arbori şi
remarcă printr-o diversitate ridicată. arbuşti.
Fauna este variată, graţie multitudinii Zona forestieră, cu o suprafaţă totală
.
biotopurilor întâlnite în Depresiunea Bârsei şi de 237 hectare, se încadrează în următoarele
implică numeroase specii interesante, în subzone:
special în arealul rezervaţiei Dealul Cetăţii-  Subzona stejarului, relativ
Lempeş. restrânsă. Alături de stejar se întâlneşte
În arealul protejat menţionat, abundă carpenul, frasinul, jugastrul, ulmul si alte specii
specii de păsări (acvila pitică, şorecarul comun, arbustive şi plante ierboase caracteristice;
barza albă, ereţi). Mamiferele sunt mai slab  Subzona fagului, sub formă
reprezentate, datorită în special suprafeţei de păduri de amestec fag şi molid, frasin,
reduse de păduri de pe suprafaţa localităţii şi paltin
includ iepurele de câmp, căpriorul, cerbul.
70
Se întâlnesc totodată pajişti secundare prelungire a Munţilor Baraoltului, dincolo de

de păiuşcă, ţepoşică, piptănariţă şi păiuş, valea Oltului care-i traversează. Acest aspect
specifice zonelor colinare şi depresionare. este dat şi de alcătuirea petrografică: fliş
În prezent, pădurile existente pe şistos-grezos, în care predomină calcare,
teritoriul localităţii Sânpetru nu formează conglomerate şi gresii cretacice, ce se afundă
obiectul unor exploataţii forestiere. sub sedimentele depresiunii, pentru a
reapărea la suprafaţă în Munţii Bârsei. Pe
Rezervaţii şi arii naturale protejate secţiunile despădurite ale versanţilor apar
Prin Ordinul nr. 1964/2007, în judeţul intense procese de ravenare.
Braşov s-au declarat 17 situri de importanţă Condiţiile climatice sunt cele specifice
comunitară, ca parte integrantă a reţelei depresiunilor, cu ierni geroase (media lunii
ecologice europene Natura 2000 în România, ianuarie sub - 5 gr. C) şi veri călduroase (peste
între care se numără şi Dealul Cetăţii Lempeş- 23 gr. C), atenuate oarecum de altitudinea mai
Mlaştina Hărman, al cărui teritoriu este ridicată a dealului. Solurile predominante sunt
totodată arie protejată la nivel naţional. cele brune-podzolite, mai groase în partea
Aria protejată Dealul Cetăţii Lempeş- inferioară a versantului sudic şi sud-estic.
Mlaştina Hărman, având codul ROSCI0055, Vegetaţia reprezintă, prin asociaţiile
include Rezervaţia naturală Dealul Cetăţii xerofile formate în postglaciar, acea
Lempeş (cod naţional 2251, cod european componentă a mediului pentru care această
183836), parţial situată pe teritoriul comunei arie a fost declarată rezervaţie naturală
Sânpetru. Aceasta a fost atribuită în custodie, botanică. Alături de aceasta, în funcţie de rocă,
în cursul anului 2011, Fundaţiei Carpaţi şi expunere şi sol, culmea este acoperită cu
Direcţiei Silvice Braşov. păduri de esenţe diferite. Pe versantul estic se
Complexul Dealul Lempeş se dezvoltă pădurea de gorun, în asociaţie cu
încadrează în categoria rezervaţiilor naturale jugastru, care acoperă şi creasta dealului. Pe
botanice de interes naţional, fiind declarată ca versantul nordic al dealului, pădurea este mai
atare în anul 1962. Acest complex constituie o bine dezvoltată, iar în interiorul ei sunt
componentă tipică a mediului natural original diseminate exemplare de tei, carpen şi paltin
din Depresiunea Braşovului şi are o valoare de câmp.
ştiinţifică deosebită. Rezervaţia se găseşte pe Pe versantul vestic, mai înclinat,
teritoriul administrativ al comunelor Sânpetru şi predomină pădurea de fag cu rare exemplare
Hărman, fiind amplasată pe Dealul Lempeş, de brad, înlocuită, acolo unde pantele sunt mai
cunoscut şi sub numele de Dealul Cetăţii. domoale, cu pădurea de carpen. Suprafeţe
Suprafaţa rezervaţiei este de 366 ha. apreciabile sunt ocupate cu plantaţii de pin
Dealul Lempeş este unul dintre cei mai negru, în care apar puieţi de fag, gorun,
reprezentativi martori tectono-erozivi din păducel, salbă moale şi salbă râioasă.
Depresiunea Braşovului. Are aspectul unei Pe versantul sudic şi sud-estic,
culmi alungite pe direcţia nord-est şi sud-vest, versant prelung pe care se află speciile ce fac
ce culminează cu Vârful Cetăţii (704 m), obiectul ocrotirii, cenozele componente
71
pajiştilor conţin plante xerofile stepice. Se În poienile de pe versantul estic, se

găsesc din abundenţă două specii de colilie, dezvoltă ochiul şarpelui roşu, stânjenei,
păiuş, rogoz pitic, la care se asociază alte zambila sălbatică. Pe marginea pădurii apar
specii xerofile cum ar fi Koeleria gracilis, numeroase exemplare de frăsinuţă, porumbar,
Stachis recta, Hyancithella leucophaea, migdal pitic. Apariţia vegetaţiei de stepă în
Echium rubrum. În plantaţiile de pin negru cu zona forestieră este condiţionată atât de
mojdrean, pe versantul estic, se observă o substratul constituit din microconglomerate
regenerare a cenozelor stepice. calcaroase, cât şi de expunerea sud-estică şi
Aici se dezvoltă bine colilia, rogozul de adăpostul oferit de depresiune.
pitic, păiuşurile, majoritatea lor fiind specii La acest bogat registru floristic se
stepice şi calcofile. Este remarcabilă prezenţa adaugă şi o fauna diversă, cu exemplare
ruşcuţei, o specie tipic heliofilă, un element ocrotite de şorecar comun, acvila pitică şi cerb.
stepic-continental.
Figura 5 Dealul Lempeş
72
V.2.2. Resurse antropice Între cele mai importante obiective din

localitate pot fi menţionate:
Valorile de patrimoniu cultural istoric  Biserica Evanghelică,
ale comunei Hărman generează, alături de înconjurată de zidurile vechii ale cetăţii ridicată
resursele naturale (Rezervaţia Dealul Cetăţii în secolul XIII - XIV şi reconstruită în anul
Lempeş), un potenţial semnificativ care poate 1795, cu orga datând din anul 1820
fi valorificat din punct de vedere turistic.
Fig. 6. Biserica Evanghelică din Sânpetru
 Biserica ortodoxă Sfântul Nicolae

(construită în anul 1784)
 Casa memorială Zaharia Bârsan
 Aeroclubul Iosif Şilimon, care
constituie, de asemenea, un punct de interes
turistic.
73
V.2.3. Analiza SWOT

● Condiţiile favorabile de relief şi climă ● Localitatea nu dispune de resurse naturale
● Solurile din zonă sunt favorabile culturilor de exploatabile (acest aspect poate constitui şi un
cereale şi cartofi avantaj, prin prezenţa redusă a industriei
● Sursele de apă subterane sunt suficiente extractive şi/sau din sectorul energetic)
pentru asigurarea necesarului de apă potabilă a ● Gradul redus de valorificare al terenurilor
localităţii agricole
● Varietatea şi bogăţia faunei şi florei ● Suprafaţa acoperită de păduri este redusă –
● Rezervaţia naturală situată pe teritoriul 237 hectare
localităţii: Dealul Cetăţii Lempeş, ce găzduieşte ● Restrângerea habitatelor naturale de pe
o mare varietate de specii endemice suprafaţa localităţii ca urmare a extinderii
● Localitatea dispune de un bogat patrimoniu zonelor locuibile
cultural şi istoric, favorabil dezvoltării turismului ● Lipsa unui plan de management pentru
aria protejată de pe suprafaţa comunei.
● Posibilitatea practicării unor forme de turism ● Impactul negativ al îngrăşămintelor şi
ecologic şi cultural istoric, favorizate de pesticidelor şi în general al formelor intensive
patrimoniul cultural şi istoric şi de resursele de agricultură asupra solului
naturale disponibile. ● Dezvoltarea rezidenţială agresivă
● Creşterea gradului de valorificare a resurselor ● Creşterea presiunii turismului asupra
regenerabile de energie (în special biomasa şi habitatelor
energía solară), inclusiv prin accesarea de ● Circulaţia turistică necontrolată în arealul
finanţări în cadrul programelor guvernamentale siturilor protejate, urmată de distrugeri ale
şi europene. solului şi vegetaţiei
● Dezvoltarea unui inel verde la nivelul Polului ● Amplificarea formelor de poluare ca urmare
de Creştere Braşov şi accesarea fondurilor a lipsei amenajărilor specifice destinate
disponibile în vederea împăduririi terenurilor popasurilor şi campării
neutilizate, măsuri care pot contribui la ● Degradarea solului şi a apelor prin
creşterea calităţii vieţii. acumularea de deşeuri
74
V.3. CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU
V.3.1. Calitatea aerului
La nivelul localităţii Sânpetru, ca de Rezervaţiei Dealul Cetăţii – Lempeş situată în

altfel al tuturor localităţilor din arealul rural al apropiere.
Zonei Metropolitane Braşov, principalii factori  Traficul rutier – cele mai
care afectează calitatea aerului sunt importante valori de trafic se înregistrează pe
reprezentaţi de învecinarea cu zona urbană DJ 103, pe relaţia Sânpetru Braşov, însă
(cu atât mai pregnant în cazul comunei calitatea aerului la nivelul localităţii este
Sânpetru) şi de traficul rutier . afectată şi de circulaţia rutieră de pe centura
La nivel local, principalele elemente ocolitoare a municipiului Braşov, situată în
care exercită o influenţă negativă asupra proximitatea comunei. Măsurătorile efectuate
calităţii aerului sunt: au condus la identificarea prezenţei următorilor
 Depozitele de zgură şi cenuşă poluanţi:
ale CET Braşov:  Monoxid de carbon – CO
 Depozitul de zgură şi cenuşă  Dioxid de carbon – CO2
nr. 1 Lempeş, amplasat la o distanţă de circa  Oxizi de azot – NOx
12 km de CET Braşov, în direcţia Nord - Nord  Dioxid de sulf – SO2
Est şi la circa 2 km de comuna Sânpetru.  Ozon – O3
 Depozitul de zgură şi cenuşă  Benzen
nr. 2 Sânpetru, amplasat la cca. 900 m la Sud  Hidrocarburi totale
de depozitul nr. 1 pe o suprafaţă de circa 30,5  Pulberi în suspensie – PM
34.
ha 10
Reziduurile de la CET erau  Plumb – Pb
transportate prin conducte, pe o distanţă de 12 Valorile se încadrează însă în limitele
km, până lângă localitatea Sânpetru, admise, chiar dacă, în special pe DJ 103, se
capacitatea totală a depozitelor de cenuşă fiind înregistrează valori ridicate de trafic, în special
35
de 2,3 milioane de metri cubi . în orele de vârf.
Impactul negativ al acestor depozite La nivel local, cu excepţia depozitelor
se manifestă nu numai asupra calităţii solului de zgură şi cenuşă ale CET, nu sunt
(solul are un pH foarte ridicat (7,36), este înregistrate societăţi comerciale a căror
mediocru aprovizionat cu azot (0,08-0,12%); activitate economică să genereze poluarea
slab aprovizionat cu fosfor (<8mg/100 g sol) şi semnificativă a atmosferei.
potasiu (<10mg/100 g sol), ci şi asupra aerului, O situaţie actuală privind calitatea
condiţiile meteorologice determinând poluarea aerului ambiental la nivelul localităţii Sânpetru
cu cenuşă şi pulberi toxice, inclusiv a este furnizată de măsurătorile efectuate în
75
intervalul 1 iulie – 31 decembrie 2010 în Sânpetru pentru perioada iulie – decembrie

reţeaua automată şi reţeaua manuală de 2010 indică o concentraţie maximă zilnică de
3
monitorizare a calităţii aerului gestionate de 95,66 µg/m , care se situează peste valoarea
Laboratorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane
36 3
Braşov . de 50 µg/m .
Reţeaua de monitorizare a Agenţiei
pentru Protecţia Mediului Braşov include şi C. Monoxidul de carbon
staţia BV4 – Sânpetru care oferă date Rezultatele monitorizării CO,
relevante privind calitatea aerului la nivelul înregistrate la staţia BV4 - Sânpetru pentru
localităţii. perioada iulie – decembrie 2010 indică o
3
Monitorizarea calităţii aerului concentraţie maximă orară de 4,46 µg/m , care
ambiental la nivelul staţiei menţionate a se situează sub valoarea limită pentru
3
generat următoarele rezultate: protecţia sănătăţii umane de 10 µg/m .
Conform datelor disponibile, cele mai
A. Dioxidul de azot mici valori din arealul aglomerării urbane
Rezultatele monitorizării NO2 Braşov au fost înregistrate la staţia BV4
înregistrate la staţia BV4 - Sânpetru pentru Sânpetru, indicând faptul că aerul ambiental
perioada iulie – decembrie 2010 indică o din zona monitorizată, situată la periferia
37 3
concentraţie maximă orară de 126.81 µg /m . aglomerării, are o calitate mai bună în raport
Valoarea medie orară este mai mică decât cu concentraţia de monoxid de carbon.
3
valoarea de 200 µg/m corespunzătoare valorii
limită orară pentru protecţia sănătăţii umane şi D. Benzenul
respectiv, pragul de alertă pentru NO2 de 400 Rezultatele monitorizării benzenului,
3
µg/m . înregistrate la staţia BV4 - Sânpetru pentru
Conform datelor înregistrate, la staţia perioada iulie – decembrie 2010 indică o
3
de fond suburban BV4, situată la distanţă de concentraţie medie de 2,25 µg/m , care
surse de poluare, au fost înregistrate cele mai respectă valorile limită anuale admise.
mici valori ale concentraţiei medii orare de NO2
în raport cu alte staţii amplasate în E. Ozonul
3
aglomerarea urbană Braşov (Staţia BV-1: Rezultatele monitorizării ozonului (O ),
Braşov, Calea Bucureşti / Str. Soarelui, Staţia înregistrate la staţia BV4 - Sânpetru pentru
BV-2: Braşov, Str. Castanilor fn, Staţia BV-3: perioada iulie – decembrie 2010 indică o
3
Braşov, B-dul Gării / Str. Lăcrămioarelor, Staţia concentraţie maximă orară de 132,43 µg/m .
BV-5: Braşov , B-dul Al. Vlahuţă/Parcul Mic). Se constată astfel că nu au fost înregistrate
depăşiri ale pragului de informare de 180
3 3
B. Pulberi în suspensie PM10 µg/m şi pragului de alertă de 240 µg/m , cu
Rezultatele monitorizării pulberilor în toate că valorile înregistrate la staţia de fond
suspensie, fracţia PM10 prin metoda suburban BV4 Sânpetru sunt cele mai ridicate
gravimetrică, înregistrate la staţia BV4 - la nivelul aglomerării urbane Braşov, datorită
76
condiţiilor propice formării ozonului. Cele mai F. Metale grele

mari valori au fost înregistrate în perioada În Laboratorul APM Braşov, în
august – septembrie, când au fost înregistrate, perioada iulie – decembrie 2010, au fost
individual sau simultan: intensitatea radiaţiei efectuate încercări pentru determinarea
solare ridicată, viteza vântului mică, concentraţiei de plumb, cadmiu şi nichel din
temperatură ridicată, presiune atmosferică aerul ambiental, care au implicat şi probe
ridicată şi / sau vânt din direcţii în care au prelevate de la nivelul staţiei BV4 – Sânpetru.
existat concentraţii mari de precursori. Rezultatele obţinute sunt prezentate în tabelul
alăturat, comparativ cu datele aferente
celorlalte staţii de monitorizare din arealul
municipiului Braşov.
Tabel 9. Concentraţia medie de metale grele în perioada iulie – decembrie 2010 – staţia BV4 –
38
Sânpetru
3 39 3 40 41 3
Pb (µg/m ) Cd (ng/m ) Ni (ng /m )
Staţia de Valoare ţintă care nu va trebui depăşită începând cu
Valoare limită
monitorizare data de 31.12.2012
0,5 5 20
BV1 0,0264 0,7469 5,2234
BV3 0,0281 0,8938 3,7455
BV4 - Sânpetru 0,0143 0,4166 4,8288
În baza datelor prezentate, din În baza datelor prezentate, concluziile

perspectiva respectării valorii limită pentru Pb privind calitatea aerului ambiental în zona
şi valorilor ţintă pentru Cd şi Ni, se poate suburbană a municipiului Braşov, relevante
afirma că se respectă obiectivele de calitate pentru comuna Sânpetru, sunt următoarele:
impuse prin legislaţie pentru metalele grele  nivelul poluării din zona
studiate. În cazul staţiei de monitorizare BV4 – monitorizată este redus, fiind evidenţiat prin
Sânpetru, se fac remarcate valori mai reduse încadrarea tuturor valorilor medii orare sub
pentru Pb şi Cd faţă de celelalte staţii din pragurile de alertă pentru dioxid de azot şi
arealul municipiului Braşov, în timp ce valorile ozon şi sub pragul de informare pentru ozon;
pentru Ni sunt sensibil mai ridicate.  se constată încadrarea tuturor
valorilor medii orare pentru dioxid de sulf,
dioxid de azot, a valorilor medii zilnice pentru
77
dioxidul de sulf, a maximelor zilnice pentru CO momente în care apar vârfuri de concentraţie
sub valorile limită. pentru poluanţii specifici monitorizaţi – CO,
 Se constată episoade cu NO2, PM10, benzen, chiar dacă valorile
concentraţii ridicate de PM10, uneori fiind înregistrate în arealul suburban sunt sensibil
înregistrate depăşiri ale valorii limită zilnică mai scăzute în raport cu municipiul Braşov.
pentru PM10, ca urmare a existenţei  o influenţă negativă asupra
condiţiilor – meteo şi de emisie – favorabile calităţii aerului la nivelul localităţii o exercită şi
acumulării poluantului. depozitele de zgură şi cenuşă ale CET Braşov,
 Aerul ambiental din zona în cazul cărora se impune continuarea
staţiei BV4 – Sânpetru, situat la periferia măsurilor de ecologizare.
aglomerării urbane, a avut o calitate mai bună Conform datelor disponibile în urma
în raport cu concentraţiile poluanţilor primari, măsurătorilor efectuate de Agenţia pentru
dar au fost înregistrate uneori vârfuri ale Protecţia Mediului Braşov, deşi nu se
concentraţiei pentru ozon, datorită condiţiilor înregistrează depăşiri ale valorilor limită
prielnice formării ozonului troposferic: admise pentru indicatorii studiaţi la nivelul
intensitatea radiaţiei solare ridicată, viteza localităţii Sânpetru, se impune monitorizarea
vântului mică. tuturor factorilor care pot genera creşterea
 o sursă importantă de poluare poluării atmosferice.
şi implicit de diminuare a calităţii aerului este
traficul rutier, intensitatea sa determinând
V.3.2. Calitatea solului
Principalii factori de presiune asupra vecinătatea depozitelor, pe distanţe de până la

calităţii solurilor la nivelul localităţii Sânpetru, 1,5 km, în funcţie de viteza vântului şi
sunt: dimensiunile granulelor spulberate.
 Depozitele de zgură şi cenuşă Dimensiunile granulelor de zgură şi cenuşă
ale CET Braşov, prezentate în cadrul secţiunii sunt în proporţie de până 80% sub 0,2 mm.
anterioare. Pentru combaterea spulberărilor de
Conform analizelor efectuate, în praf din depozite, au fost adoptate până în
vecinătatea acestor depozite, solul are un pH prezent următoarele soluţii:
foarte ridicat (7,36), este mediocru  acoperirea taluzurilor cu
aprovizionat cu azot (0,08-0,12%); slab pământ turbos rezultat din decopertarea
aprovizionat cu fosfor (<8mg/100 g sol) şi suprafeţei depozitului 2 şi înierbare;
42
potasiu (<10mg/100 g sol) .  acoperirea conosamentului în
Totodată, particulele de zgură şi zona circulată de utilaje pe durata executării
cenuşă sunt antrenate de curenţii de aer supraînălţărilor, cu un strat de pietriş;
atmosferic şi se depun în zonele din
78
 stropirea în perioada uscată a  Depozitarea neconformă a

anului (ori de câte ori e nevoie), cu instalaţii de deşeurilor. O potenţială ameninţare la adresa
stropire fixe si mobile. calităţii solului este reprezentantă de
În condiţiile dezafectării acestor depozitarea în locuri neamenajate a deşeurilor,
depozite, se impune continuarea măsurilor de în special a celor menajere şi a celor rezultate
ecologizare a zonei, o serie de măsuri în acest din construcţii. Impactul acestor activităţi
sens fiind anunţate de autorităţile publice asupra mediului înconjurător se manifestă în
locale. special în ceea ce priveşte calitatea solului şi a
 Îngrăşăminte chimice – în pânzei freatice.
vederea realizării unor producţii cantitative şi În ceea ce priveşte analizele privind
calitative superioare, atât marii producători cât calitatea solului, acestea sunt realizate
si micii producători agricoli locali au executat multianual la nivelul Zonei Metropolitane şi a
lucrări de fertilizare a terenurilor, utilizând atât judeţului Braşov de Agenţia pentru Protecţia
îngrăşăminte organice cât şi chimice. Conform Mediului Braşov.
datelor disponibile, în prezent nu există În cadrul Laboratorului APM Braşov,
pericolul de supradozare a solurilor. factorul de mediu sol se analizează din
 Produse pentru protecţia următoarele puncte de recoltare situate în
plantelor - deşi insecticidele, fungicidele, arealul Zonei Metropolitane: Braşov şi Codlea.
erbicidele sunt utilizate de producătorii Începând cu anul 2010 se recoltează sol şi din
agricolul locali, nu se poate aprecia că în zona staţiilor pentru monitorizarea calităţii
arealul vizat, prin aplicarea acestor tratamente aerului BV1-Calea Bucureşti, BV3 – B-dul Gării
se intervine agresiv asupra solurilor şi BV4 - Comuna Sânpetru.
 Reziduuri zootehnice – În urma unui studiu comparativ pentru
depozitarea dejecţiilor animale pe sol sau perioada iulie – noiembrie 2010 privind
administrarea acestora în agricultură în exces valoarea înregistrată a acestor indicatori la
faţă de necesarul de nutrienţi sau în mod nivelul punctelor de colectare din arealul Zonei
incorect conduce la poluarea solului cu nitraţi, Metropolitane Braşov şi inclusiv a staţiei BV4 -
43
fosfaţi, poate conduce de asemenea, la Sânpetru, se constată următoarele :
poluarea pânzei freatice. A. Indicatorul “carbon organic”
Deşi la nivelul localităţii Sânpetru este Se constată în semestrul II al anului
practicată zootehnia, nu se înregistrează 2010 obţinerea unor valori medii mai mari faţă
poluări ale solului prin reziduurile generate. De de cele obţinute în semestrul II 2009, însă
altfel, conform datelor furnizate de Direcţia acestea se încadrează în limitele legale.
pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Braşov,
la nivelul judeţului Braşov şi implicit a comunei B. Indicatorul “sulf din ionul sulfat”
Sânpetru nu se semnalează terenuri afectate Se constată în semestrul II al anului
de reziduuri zootehnice. 2010 obţinerea unor valori medii mai mici faţă
de cele obţinute în semestrul II 2009. Valorile
79
46
medii obţinute sunt sub limita admisă de 400 E. Indicatorul Cr total
mg/Kg, conform Ordinului 756/1997. Valorile obţinute nu depăşesc limita
admisă de 100 mg/kg s.u. pentru pragul de
44
C. Indicatorul Cu2+ alertă, pentru “tipuri de folosinţe sensibile”,
Valorile obţinute nu depăşesc limita conform Ordinului nr. 756 / 1997.
admisă de 100 mg/kg pentru pragul de alertă
47
pentru “tipuri de folosinţe sensibile”, conform F. Indicatorul “pH”
Ord. 756 / 1997. Pentru acest indicator, la nivelul staţiei
BV4 – Sânpetru primele prelevări şi măsurători
D. Indicatorul Zn2+
45 au fost efectuate în cursul anului 2010.
Analizând datele obţinute la nivelul celorlalte
Valorile obţinute nu depăşesc limita
puncte de colectare amplasate în arealul Zonei
admisă de 300 mg/kg s.u. pentru pragul de
Metropolitane Braşov, se remarcă faptul că
alertă, pentru “tipuri de folosinţe sensibile”, valorile înregistrate pentru solul prelevat în
conform Ord. 756 / 1997. staţia BV4 – Sânpetru sunt între cele mai
ridicate, însă se încadrează între limitele
admise.
Grafic. 43. Situaţie comparativă privind valorile medii ale indicatorului pH în sem. II 2010 - puncte de
colectare Zona Metropolitană Braşov
80
48
G. Indicatorul Cd2+ sub limita admisă de 1 mg/kg. s.u. conform
Se remarcă faptul că valorile înregistrate Ordinului nr. 756-1997.
pentru solul prelevat în staţia BV4 – Sânpetru
sunt între cele mai ridicate însă se situează
Grafic. 44. Situaţie comparativă privind valorile medii ale indicatorului Cd2+ în sem. II 2010 - puncte
de colectare Zona Metropolitană Braşov
49
H. Indicatorul Ni2+
Se remarcă faptul că valorile înregistrate
pentru solul prelevat în staţia BV4 –Sânpetru
sunt între cele mai ridicate, însă se situează
sub limita admisă de 75 mg/Kg s.u. pentru
pragul de alertă pentru “tipuri de folosinţe
sensibile”,conform Ord. 756 / 1997.
81
Grafic. 45. Situaţie comparativă privind valorile medii ale indicatorului Ni2+ în sem. II 2010 - puncte
50
I. Indicatorul Pb2+
Valorile înregistrate pentru solul prelevat în
staţia BV4 – Sânpetru sunt între cele mai
scăzute şi nu depăşesc pragul de alertă pentru
“tipuri de folosinţe sensibile” de 50 mg/kg s.u.,
conform Ordinului nr. 756 / 1997.
82
Grafic. 46. Situaţie comparativă privind valorile medii ale indicatorului PB 2+ în sem. II 2010 - puncte
Analizând datele anterior prezentate,

se remarcă faptul că valorile indicatorilor
analizaţi în ceea ce priveşte calitatea solului,
relevante pentru comuna Sânpetru, se
încadrează în limitele prevăzute de
normativele în vigoare, deşi există factori de
risc (depozitele de zgură şi cenuşă), pentru
care se impune asigurarea unei monitorizări
constante şi adoptarea unor măsuri eficiente
de gestionare.
83
V.3.3. Calitatea apei
Ape de suprafaţă clasa I de calitate la grupa poluanţi toxici

Teritoriul comunei Sânpetru este specifici de origine naturală, clasa II de calitate
străbătut de pârâul Durbav şi este influenţat, la grupa indicatorilor salinitate, clasa III de
din punct de vedere al condiţiilor de mediu de calitate la alţi indicatori chimici relevanţi (fenoli,
cursul râului Timişul Sec care se varsă în râul detergenţi anionici), clasa IV de calitate la
Ghimbăşel în apropierea comunei. grupa indicatorilor regimului de oxigen (CBO5,
Pentru pârâul Durbav, nu există CCOMn, CCOCr, saturaţie, O2 dizolvat) şi în
măsurători privind starea chimică şi ecologică clasa V de calitate la grupa indicatorilor
+ -
a acestuia. Pe baza situaţiei relevate la faţa regimului de nutrienţi (N-NH4 , N-NO2 , Ntot,
locului, se poate aprecia că apele pârâului Ptot). Global, secţiunea s-a încadrat, din punct
Durbav sunt în principal afectate de poluarea de vedere fizico-chimic, în clasa V de calitate
generată de depozitarea neconformă a cu o stare ecologică proastă, din cauza apelor
deşeurilor menajere şi a celor rezultate din uzate insuficient epurate şi neepurate de pe
construcţii. platforma municipiului Braşov.
Pe de altă parte, râul Timişul Sec a
format în cursul anului 2009 obiectul unui Ape subterane
monitoring de supraveghere pentru evaluarea Pe teritoriul comunei Sânpetru,
stării ecologice şi chimice în conformitate cu captările de ape subterane sunt relativ
prevederile Ordinului nr. 161/2006, pentru numeroase şi importante, datorită condiţiilor
aprobarea Normativului privind clasificarea climatologice, hidrologice şi hidrogeologice
calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii favorabile şi includ frontul de captare Stupini-
stării ecologice a corpurilor de apă, prin Sânpetru-Hărman care aparţine Companiei
activităţi de monitorizare derulate în cursul Apa Braşov S.A.
anului 2009. În anul 2009, evaluarea calităţii apelor
Pârâul Timiş a fost monitorizat în subterane s-a realizat de către Serviciul de
secţiunea din avalul municipiului Braşov, în Gospodărire a Apelor Braşov, prin Laboratorul
vecinătatea comunei Sânpetru, aspect pe baza de Calitate a Apei care a efectuat o serie de
căruia se poate aprecia că analiza realizată analize de laborator prin forajele de
oferă date relevante privind calitatea apei de monitorizare. Indicatorii fizico-chimici analizaţi
suprafaţă în arealul studiat. În urma activităţilor de către LCA Braşov au fost următorii: oxigen
de monitorizare, râul Timiş s-a încadrat în dizolvat, pH, conductivitate, reziduu filtrabil la
84
105°C, azotaţi, azotiţi, amoniu, ortofosfaţi, fier Sânpetru) în cazul apei distribuite prin instalaţii
total, mangan total, sulfaţi, cloruri, sodiu, mici sau surse locale (fântâni, izvoare captate).
duritate totală (temporara+permanentă),
detergenţi anionici, cupru, crom total, zinc, Ape uzate
plumb, cadmiu, nichel. Compania Apa Braşov asigură
Au făcut obiectul procedurilor de colectarea şi epurarea apelor uzate din
monitorizare următoarele foraje/izvoare situate comuna Sânpetru prin staţia de epurare
51
pe teritoriul comunei Sânpetru : Stupini, care dispune în prezent de o
 F2 Braşov Compania Apa capacitate de Qzi=2200 l/s pentru treapta
front Sânpetru –Stupini. În urma analizelor mecanică si Qzi=1620 l/s pentru treapta
efectuate, nu au fost înregistraţi indicatori biologică. Staţia de epurare a fost modernizată
depăşiţi faţă de categoria potabil conform Legii în perioada 1998-2000 si nu are prevăzută
458/2002, modificată cu Legea 311/2004. treapta terţiară de epurare si nici treapta de
dezinfecţie. În aceste condiţii, staţia de
Apa potabilă epurare contribuie la creşterea gradului de
La nivelul localităţii Sânpetru, poluare al pârâului Ghimbăşel, Timiş, a râului
alimentarea cu apă potabilă este asigurată de Olt şi a pânzei freatice din zona de influenţă.
Compania Apa, operator regional, sursa fiind Relevant pentru localitatea Sânpetru
reprezentată de forajele amplasate pe teritoriul este faptul că pârâul Timiş - tronsonul situat
comunei şi, parţial, de barajul de acumulare între aval municipiul Braşov - aval confluenţă
Târlung. Numărul de consumatori conectaţi la Ghimbăşel este situat între zonele critice la
reţeaua de distribuţie a apelor potabile a fost în nivelul judeţului Braşov sub aspectul poluării
anul 2009 de aproximativ 1100 cu un consum apelor de suprafaţă. Pe acest tronson de râu,
mediu lunar de 2,97 mc pe locuitor. calitatea apei este afectată de apele uzate
Monitorizarea calităţii apelor potabile neepurate sau insuficient epurate, de către
din reţeaua centrală de distribuţie, efectuată de apa provenită din precipitaţii de pe cele două
Direcţia de Sănătate Publică Braşov, nu a depozite de deşeuri menajere şi unul de
evidenţiat depăşiri ale valorilor limită la deşeuri industriale situate pe malul Timişului,
indicatorii bacteriologici în anul 2009 si nu s-a preluarea unei părţi a apelor uzate menajere
semnalat impact negativ asupra sănătăţii neepurate din oraşul Braşov prin deversoarele
populaţiei. canalizării acestuia. Apele uzate evacuate de
Indici mari de nepotabilitate s-au aceste unităţi determină încadrarea pârâului la
constatat însă (inclusiv la nivelul localităţii clasa V de calitate.
85
V.3.4. Analiza SWOT

● Calitatea aerului, la nivelul localităţii, se ● Poluare fonică şi atmosferică de-a lungul
încadrează în limitele admise pentru indicatorii arterelor rutiere
monitorizaţi ● Poluarea apelor de suprafaţă şi a pânzei
● Apa din resursele subterane ale localităţii freatice de zonă prin activitatea Staţiei de
respectă indicatorii de potabilitate Epurare de la Stupini
● Localitatea este situată în afara zonei de risc ● Depozitele de zgură şi cenuşă ale CET
privind producerea unor alunecări de teren; Braşov care reprezintă surse de poluare
● Nu există cazuri majore de contaminare a atmosferică şi a solului
solurilor şi subsolului la nivelul localităţii ● Cantitatea ridicată de deşeuri generată de
● La nivel local, nu sunt înregistrate societăţi activităţile de construcţie, a căror depozitare
comerciale a căror activitate economică să neconformă afectează calitatea mediului; lipsa
genereze poluarea semnificativă a atmosferei şi unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor
solului. ● Existenţa unor depozite de deşeuri menajere
● Activităţile agricole de pe teritoriul comunei nu neconforme pe teritoriul comunei
generează impact negativ asupra solului
● Localitatea beneficiază de servicii de
salubritate
● Dezvoltarea agriculturii ecologice ● Creştea gradului de poluare atmosferică
● Închiderea şi ecologizarea depozitelor de prin intensificarea traficului rutier
zgură şi cenuşă ale CET Braşov, existente pe ● Contaminarea solului şi subsolului, în cazul
suprafaţa localităţii adoptării unor măsuri ineficiente de
● Dezvoltarea proiectatului „inel verde” în ecologizare a depozitelor de zgură şi cenuşă
arealul polului de creştere Braşov, cu impact ● Dezvoltarea economică în măsură să
inclusiv asupra calităţii vieţii locuitorilor din genereze probleme de contaminare a
comuna Sânpetru. solurilor, de poluare a atmosferei sau a
● Încurajarea utilizării mijloacelor ecologice de apelor, de poluare fonică şi/sau vibraţii
transport şi a transportului în comun ● Efectele negative asupra mediului
● Dezvoltarea proiectată a unui centru de înconjurător generate de dezvoltarea
86
monitorizare a tuturor factorilor cu impact turismului

asupra calităţii vieţii, inclusiv a factorilor de ● Dezvoltarea rezidenţială, care poate
mediu la nivelul polului de creştere Braşov conduce la diminuarea spaţiilor verzi
● Existenţa în arealul polului de creştere Braşov ● Creşterea decalajului între centrele urbane
a capacităţilor de prelucrare şi valorificare a şi comunităţile rurale din interiorul polului în
deşeurilor reutilizabile ceea ce priveşte investiţiile de mediu.
● Existenţa fondurilor disponibile pentru
investiţiile de mediu
V.4. SURSE DE POLUARE; AMENINŢĂRI LA ADRESA MEDIULUI
Agricultura  30% din terenurile agricole

Agricultura, alături de industrie, sunt exploatate individual
reprezintă una dintre sursele importante de  70% sunt exploatate de către
agenţi poluanţi, cu impact negativ asupra două asociaţii agricole şi crescătorii de
calităţii mediului ambiental, prin degradarea animale din comună
sau chiar distrugerea unor ecosisteme. În Activităţile agricole desfăşurate la
condiţiile unei cereri tot mai accentuate de nivelul localităţii, deşi de anvergură redusă,
produse agricole, agricultura intensivă poate reprezintă o potenţială ameninţare la adresa
conduce la poluarea solului şi a apei prin calităţii mediului înconjurător prin:
utilizarea excesivă a îngrăşămintelor, a  Îngrăşămintele chimice
pesticidelor, a apei de irigaţie utilizate – în vederea realizării unor producţii
necorespunzătoare calitativ şi cantitativ. cantitative şi calitative superioare, atât marii
Aceste probleme se fac remarcate şi producători cât si micii producători agricoli
la nivelul localităţii Sânpetru, unde 2639 de locali au executat lucrări de fertilizare a
hectare din suprafaţa totală a comunei terenurilor, utilizând atât îngrăşăminte organice
(reprezentând un procent de 65% din teritoriul cât şi chimice.
aferent localităţii) au destinaţie agricolă.  Utilizarea de produse pentru
Conform datelor disponibile, la nivelul protecţia plantelor - deşi insecticidele,
localităţii Sânpetru se poate realiza fungicidele, erbicidele sunt utilizate de
următoarea statistică în ceea ce priveşte producătorii agricolul locali, nu se poate
exploataţiile agricole locale: aprecia că în arealul vizat, prin aplicarea
acestor tratamente se intervine agresiv asupra
87
solurilor. Totuşi, pentru preîntâmpinarea protecţie şi a condus la dispariţia unor specii

potenţialelor riscuri şi ameninţări, se impune endemice.
elaborarea unor strategii de combatere a Agricultura ecologică reprezintă un
dăunătorilor care să reducă folosirea procedeu prin care se cultivă plante, se cresc
substanţelor chimice şi să utilizeze resursele animale şi se produc alimente, într-o manieră
naturale ale ecosistemului în vederea fundamental diferită de agricultura
diminuării riscurilor de îmbolnăvire şi de convenţională.
perturbare a echilibrului ecosistemelor. Agricultura ecologică nu utilizează:
Zootehnia reprezintă totodată una din fertilizanţi şi pesticide de sinteză, stimulatori şi
activităţile potenţial dăunătoare la adresa regulatori de creştere, hormoni, antibiotice si
mediului, prin păşunatul intensiv şi prin sisteme intensive de creştere a animalelor. În
reziduurile pe care le generează. Astfel, ciuda potenţialului pe care îl reprezintă, la
depozitarea dejecţiilor animale pe sol sau nivelul localităţii Sânpetru nu sunt înregistraţi
administrarea acestora în agricultură în exces producători de produse ecologice. Relevantă
faţă de necesarul de nutrienţi sau în mod este şi situaţia de la nivelul judeţului Braşov,
incorect conduce la poluarea solului cu nitraţi, unde la nivelul anului 2009 doar 266 ha au fost
fosfaţi, poate genera de asemenea poluarea ocupate cu culturi ecologice.
pânzei freatice.
Datele disponibile relevă un uşor Industria şi construcţiile
declin al efectivelor de animale, aspect care, Industria este considerată drept cea
corelat cu modernizarea structurilor de mai importantă sursă de deteriorare a tuturor
creştere a acestora, diminuează potenţialul de componentelor mediului, ca urmare a utilizării
risc pe care reziduurile zootehnice generate la intensive de către acest sector a resurselor
nivel local îl reprezintă la adresa calităţii naturale, a consumului mare de energie, a
mediului. proceselor de producţie generatoare de emisii
Un aspect îngrijorător este reprezentat poluante în aer, apă, sol si de diverse tipuri de
însă de păşunatul intensiv care, conform deşeuri, dintre care unele periculoase pentru
informaţiilor prezentate în cadrul capitolului mediu si sănătatea umană.
referitor la resurse, reprezintă o importantă Activităţile industriale pot afecta
ameninţare la adresa habitatelor locale. Astfel, calitatea tuturor factorilor de mediu prin
în prezent, această activitate afectează generarea unor emisii de noxe în aer şi ape,
inclusiv starea rezervaţiei naturale Dealul producerea unor deşeuri de diverse tipuri,
Cetăţii - Lempeş, în ciuda măsurilor de ocupând suprafeţe mari de teren pentru
depozitarea acestora, supraexploatarea unor
88
resurse naturale regenerabile si cantităţile mari de deşeuri pe care le

neregenerabile, ceea ce duce la necesitatea generează şi prin afectarea ecosistemului local.
reglementării şi a controlului acestora. Pe de În analiza impactului sectorului
altă parte, sectorul construcţiilor reprezintă una industrial şi al construcţiilor asupra mediului
din activităţile economice care pot aduce înconjurător la nivelul localităţii Sânpetru,
atingeri semnificative calităţii mediului prin trebuie avută în vedere structura şi dinamica
activităţii agenţilor economici locali.
Tabel 10. Operatori economici înregistraţi la nivelul localităţii Sânpetru – 2011

Număr de agenţi
Activitate principală
economici
Industria prelucrătoare 41
Construcţii 37
Comerţ cu ridicata, amănunt, auto, moto 74
Transport şi depozitare 17
Hoteluri şi restaurante 10
Informaţii şi comunicaţii 7
Intermedieri financiare 3
Tranzacţii imobiliare 9
Activităţi profesionale ştiinţifice şi tehnice 28
Servicii administrative şi servicii suport 7
Învăţământ 3
Sănătate şi asistenţă socială 2
Activităţi culturale şi recreative 1
Alte activităţi de servicii 4
Din analiza datelor prezentate, se industria alimentară) sunt slab sau deloc
remarcă faptul că sectoarele industriale care reprezentate în localitatea Sânpetru.
prezintă cel mai ridicat potenţial de risc la În ceea ce priveşte sectorul energetic,
adresa calităţii mediului (industria metalurgică, un factor care influenţează calitatea aerului şi
solului la nivelul localităţii este reprezentat de
89
depozitele de zgură şi cenuşă ale CET Braşov, practicată, impactul asupra mediului datorat
chiar dacă acestea se află în curs de factorului antropic este negativ. Turismul este
ecologizare şi activitatea centralei a fost mult un important consumator de spaţiu şi resurse
diminuată în ultimii ani. În aceste condiţii, se naturale, un generator de schimbări la nivelul
poate aprecia că principala ameninţare la mediul înconjurător şi al economiei. În aceste
adresa mediului înconjurător, alături de factorul condiţii, dezvoltarea turismului la nivel local
reprezentat de depozitele C.E.T., este trebuie să se realizeze astfel încât să se
reprezentată de firmele care acţionează în păstreze echilibrul ecologic, să se evite
domeniul construcţiilor şi cele din industria suprasolicitarea resurselor, poluarea şi orice
prelucrătoare. alte efecte negative asupra mediului.
Dezvoltarea sectorului rezidenţial este Localitatea Sânpetru, ca de altfel
demonstrată de numărul ridicat de societăţi majoritatea aşezărilor rurale din Ţara Bârsei se
comerciale de profil înregistrate în comuna remarcă printr-un bogat patrimoniu istoric şi
Sânpetru. Activitatea de construcţii generează cultural, care, corelat cu potenţialul natural
poluare fonică, disconfort pentru locuitori şi (rezervaţia situată pe teritoriul comunei),
afectează, prin dezvoltarea zonei locuibile, generează fluxuri din ce în ce mai
suprafeţele din intravilanul şi extravilanul semnificative de turişti în ultimii ani. Ca urmare
localităţii (inclusiv spaţiile verzi). Totodată, a fluxului în continuă creştere de turişti, în
această activitate produce cantităţi importante localitatea Sânpetru a crescut şi numărul
de deşeuri, care sunt numai parţial colectate locurilor de cazare si alimentaţie publică,
de operatorul local şi ajung să afecteze exclusiv în sectorul privat, astfel încât rezultă o
calitatea solului şi chiar a pânzei freatice prin accentuare a presiunilor asupra mediului ca
depozitarea în spaţii necorespunzătoare. urmare a desfăşurării acestor activităţi.
Alături de construcţii, industria Dezvoltarea turismului în localitatea
prelucrătoare şi sectorul serviciilor, ambele Sânpetru nu trebuie însă să afecteze
bine reprezentate la nivelul localităţii, sunt interesele socio-economice ale populaţiei
principalele activităţi economice care rezidente, nici ale mediului şi, mai cu seamă,
generează cantităţi semnificative de deşeuri ale resurselor naturale care constituie, alături
(lemn, hârtie, plastic, carton) care, deşi sunt în de sit-urile istorice şi culturale, atracţia
mare parte reciclabile, nu sunt valorificate. principală.
Efectele negative pe care
Turismul intensificarea turismului le generează la nivelul
Experienţa turistică a demonstrat de-a localităţi Sânpetru şi pentru limitarea cărora se
lungul timpului că indiferent de forma de turism
90
impune implementarea unui plan eficient de în care intensitatea traficului rutier este într-o
măsuri constau în: continuă creştere. Impactul acestuia asupra
 Circulaţia turistică necontrolată mediului include: poluarea fonică, ploile acide,
în arealul siturilor protejate, urmată de încălzirea globală, scăderea calităţii aerului
distrugeri ale solului şi vegetaţiei; ambiental. Toate acestea conduc la scăderea
 Amplificarea formelor de nivelului de confort şi deprecierea calităţii vieţii.
poluare ca urmare a lipsei amenajărilor Traficul rutier afectează mediul în
specifice destinate popasurilor şi campării măsură tot mai mare prin creşterea numărului
 Degradarea peisajului prin de autovehicule şi, pe cale de consecinţă, a
acumularea de deşeuri. consumului de carburanţi. Mijloacele de
 Turismul automobilistic transport individuale sunt preferate în
(parcarea şi circulaţia în locuri interzise, cu defavoarea mijloacelor de transport în comun,
abatere de la drumurile principale) ceea ce determină creşterea nivelului de
 Poluarea cu gaze de zgomot, devenind în acelaşi timp si o sursă
eşapament şi zgomot; majoră de emisii de poluanţi în aer precum
dioxidul de carbon, monoxidul de carbon, oxizii
Transporturile de azot, oxizii de sulf, pulberile, plumbul,
Transporturile joacă un rol important în compuşii organici volatili
dezvoltarea economică dar reprezintă, alături Din datele şi informaţiile aferente
de sectorul energetic, unul dintre cei mai anului 2009, rezultă faptul că, la nivelul
importanţi factori de poluare a mediului judeţului Braşov, analog anilor anteriori,
înconjurător. ponderea emisiilor din traficul rutier la emisia
Transporturile au devenit o sursă anuală de poluanţi atmosferici este majoritară.
semnificativă de poluare a aerului în condiţiile
Tabel 11. Ponderea emisiilor generate de traficul rutier din totalul emisiilor la nivelul judeţului Braşov -
2009
Poluant tone
Tip emisie
CO2 SO2 NOx COV
Emisii trafic rutier 499,556 1016,89 3438,99 4116,56
Emisii totale 2032,08 3904,646 6610,1972 5679,02
91
Grafic 47. Ponderea emisiilor generate de traficul rutier din totalul emisiilor la nivelul judeţului Braşov -
2009
Situaţia este îngrijorătoare şi se face autoturismele individuale în dauna mijloacelor

remarcată şi la nivelul localităţii Sânpetru, de transport în comun. La acest aspect, se
unde în ultimii, ani parcul auto este în continuă adaugă şi lipsa infrastructurii pentru biciclişti,
creştere. care descurajează potenţialii utilizatori ai
În condiţiile în care numărul de acestui mijloc de transport ecologic.
vehicule raportat la populaţia comunei ajunge Efectele traficului rutier “domestic”
la proporţia de 1/3, se remarcă la nivelul asupra calităţii mediului sunt intensificate de
localităţii insuficienta valorificare a mijloacelor circulaţia de tranzit care se desfăşoară pe DJ
de transport în comun. Conform datelor 103 precum şi de valorile de trafic ridicate
disponibile, există două societăţi de transport înregistrate pe centura ocolitoare a
care operează trasee locale, pe relaţia Braşov municipiului Braşov, situată în imediata
– Sânpetru, respectiv Hărman – Sânpetru, apropiere a localităţii
însă populaţia preferă în continuare
92
Aceste efecte se manifestă sub forma disconfort şi afectează starea de sănătate a

poluării fonice şi atmosferice, care generează locuitorilor.
V.5. MANAGEMENTUL DEŞEURILOR
Localitatea Sânpetru beneficiază în Creştere Braşov, zone unde populaţia

proporţie de 100% de acoperire în ceea ce depozitează în mod ilegal diferite tipuri de
priveşte colectarea deşeurilor municipale şi deşeuri, de la cele menajere până la deşeurile
asimilabile prin operatorul de salubritate SC provenite din activitatea de construcţii.
CIBINUL SA. Depozitarea neconformă a acestor deşeuri
Societatea comercială menţionată reprezintă unul din factorii care afectează
asigură atât ridicarea deşeurilor direct de la mediul înconjurător prin potenţialul de poluare
populaţie şi de la agenţii economici cât şi a aerului, solului şi pânzei freatice, autorităţile
colectarea deşeurilor stradale din spaţiile publice locale derulând o serie de demersuri în
publice. vederea prevenirii şi combaterii acestor practici.
Întrucât la nivelul localităţii, conform Făcând abstracţie de deşeurile depozitate
datelor furnizate de autorităţile publice locale, ilegal, cantitatea de deşeuri municipale şi
nu sunt amenajate staţii de transfer şi/sau asimilabile colectată este de 0.43
gropi ecologice, SC CIBINUL SA asigură tone/an/locuitor, media fiind similară celei
transportul şi depozitarea deşeurilor colectate înregistrate la nivelul Polului de Creştere
la rampa ecologică Fin Eco a municipiului Braşov. Nivelul de 0.43 tone/an/locuitor
Braşov, cu o suprafaţă de depozitare de 28 ha deşeuri municipale colectate la nivelul
şi o capacitate de 25.500.000 mc. localităţii Sânpetru este aşteptat să crească pe
Un aspect negativ este reprezentat de măsură ce dezvoltarea economică din zonă va
faptul că persistă în continuare, ca de altfel în genera un nivel mai ridicat de calitate a vieţii.
majoritatea localităţilor rurale ale Polului de
Tabel 12. Cantităţi de deşeuri municipale colectate (tone/an/locuitor) la nivelul localităţii

52
Sânpetru, Polului de Creştere Braşov, judeţului Braşov, la nivel naţional şi al U.E
Zona
Judeţul Uniunea
Localitatea/regiunea Sânpetru Metropolitană România
Braşov Europeană
Braşov
Cantitatea de deşeuri
0.43 0.45 0.46 0.38 0.52
colectată
93
Din analiza datelor prezentate se componentele deşeurilor municipale o

remarcă următoarele aspecte: reprezintă materialele reciclabile care nu se
 Cantitatea de deşeuri recuperează, în primul rând pentru că la
colectată la nivelul localităţii Sânpetru se nivelul localităţii Sânpetru nu este
înscrie în media înregistrată la nivelul zonei implementat un sistem de colectare selectivă.
metropolitane şi a judeţului Braşov, fapt Selecţia se realizează parţial, de către
justificat de faptul 97% din comunităţile rurale operatorul de salubritate, însă prin transfer şi
din arealul studiat beneficiază de servicii de depozitare se pierd cantităţi importante de
colectare a deşeurilor. materii prime şi resurse energetice.
 Cantitatea de deşeuri Totodată, la nivelul localităţii nu
colectată la nivelul localităţii se situează peste funcţionează societăţi autorizate să
media naţională, aspect determinat de gradul desfăşoare activităţi de valorificare deşeuri
de dezvoltare al localităţii şi de nivelul de viaţă metalice şi nemetalice, deşeuri de mase
al locuitorilor. plastice, deşeuri de echipamente electrice şi
 Media europeană de 0.52 electronice, a căror activitate ar putea să
de tone deşeuri municipale/locuitor/an se vină în sprijinul minimizării cantităţilor de
datorează nivelului mare de acoperire a deşeuri municipale eliminate prin depozitare
localităţilor cu servicii de salubritate, dar şi finală.
gradului ridicat de calitate a vieţii (printre ale În ceea ce priveşte deşeurile de
cărui efecte se numără şi producţia ridicată producţie generate de activitatea agenţilor
de deşeuri). economici, la nivelul localităţii Sânpetru, nu
În ceea ce priveşte compoziţia există date exacte privind cantitatea
deşeurilor municipale şi procentul de deşeuri acestora. Cert este că, în conformitate cu
biodegradabile, nu au fost realizate estimări legislaţia în vigoare, acestea sunt parţial
care să vizeze exclusiv localitatea Sânpetru. reutilizate de agenţii economici generatori,
Având în vedere acest aspect, pot fi sunt tratate şi reciclate sau transferate către
considerate relevante datele furnizate de staţii de tratare sau către incineratoare.
Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov Referitor la categoriile speciale de
referitoare la compoziţia deşeurilor deşeuri, în cazul localităţii Sânpetru se pot
menajere din mediul rural al judeţului Braşov: face următoarele precizări:
 Hârtie - 7%  Cantitatea de deşeuri
 Plastic - 8% periculoase provenite din deşeurile
 Sticlă - 4% municipale este neglijabilă şi se încadrează
 Lemn - 4% în procentul înregistrat la nivel judeţean
 Metal - 2% (0,05%). Se respectă totodată indicatorii
 Biodegradabile - 67% statistici de generare din alte ţări europene,
 Altele - 8% şi anume 1,5 kg/persoana x an în mediul
Se poate afirma, pornind de la rural.
aceste date, că o mare parte din
94
 Cantităţile de deşeuri urmare a dinamicii deosebite a activităţii de

periculoase generate de operatorii economici construcţii, se înregistrează frecvent situaţii de
locali (baterii şi acumulatori uzaţi, ulei uzat, depozitare a acestora în locaţii neautorizate.
etc.) sunt neglijabile, având în vedere specificul Aceste deşeuri necesită resurse şi tehnologii
activităţilor economice care se desfăşoară la pentru separarea şi recuperarea diferitelor
nivel local. tipuri de reziduuri periculoase şi nepericuloase
 O situaţie specială se rezultate în urma activităţilor de construcţii; în
înregistrează la nivelul localităţii Sânpetru în absenţa unor prevederi legislative care să
cazul cenuşii şi zgurii, care se încadrează, de reglementeze gestionarea acestui flux special
asemenea, în categoria deşeurilor periculoase. de deşeuri, nu se realizează tratarea-reciclarea
În condiţiile dezafectării acestor depozite, se corespunzătoare a acestora iar cazurile
impune continuarea măsurilor de ecologizare a frecvente de depozitare ilegală reprezintă o
zonei. potenţială ameninţare la adresa mediului
 Deşeurile din construcţii şi înconjurător.
demolări, deşi sunt oficial incluse în categoria
deşeurilor municipale pentru care la nivel local
se asigură servicii de colectare, în realitate, ca
V.6. GRADUL DE UTILIZARE A RESURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE
Pentru România, Anexa I a Directivei Principalele surse de energie

2009/28/EC prevede ca, în anul 2020, regenerabile si neconvenţionale :
ponderea energiei din surse regenerabile în  energia radiaţiei solare
consumul final brut de energie să fie de 24%. (energie solară);
Din analiza potenţialului energetic al surselor  energia hidraulică a
regenerabile de energie rezultă că, pentru acumulărilor de apă, exploatată în amenajări
atingerea ţintei stabilite pentru 2020, România hidrotehnice denumite microhidrocentrale si
va trebui să valorifice 63.5% din potenţialul centrale hidro mici, cu putere instalată de
total al surselor regenerabile de energie de maximum 10MW şi care nu fac parte din
care dispune. amenajări hidroenergetice complexe;
În acest context, la nivel naţional,  energia geotermală;
regional şi local se impune intensificarea  energia eoliană;
demersurilor necesare pentru promovarea  energia conţinută în masa
unor investiţii în valorificarea surselor de lemnoasă şi în alte materii vegetale care
energie primară care prezintă un potenţial formează împreună categoria combustibilului
deosebit şi oferă totodată avantaje solid, denumită biomasă;
semnificative sub raportul conservării  energia conţinută în produse
resurselor şi a mediului înconjurător. secundare gazoase obţinute prin fermentare
din materii reziduale organice, alcătuind
95
categoria de combustibil gazos, denumită utilizată în paralel cu centrale termice clasice,

biogaz; cu ardere pe gaz sau combustibili solizi, ca
O analiză a gradului de utilizare a metodă de diminuare a costurilor.
diverselor tipuri de surse de energie  La nivelul clădirilor publice din
neconvenţională la nivelul localităţii Sânpetru localitatea Sânpetru, conform datelor
permite relevarea următoarelor aspecte: disponibile, nu sunt utilizate panouri solare, în
pofida faptului că, datorită condiţiilor climatice
A. Biomasa specifice regiunii Braşovului un captator solar
 În arealul studiat, potenţialul – termic funcţionează, în condiţii normale de
biomasei este utilizat exclusiv în vederea siguranţă, pe perioada martie – octombrie, cu
producerii energiei termice prin procesul de un randament de 40 – 90%.
ardere directă. Un număr tot mai important de  În ceea ce priveşte utilizarea
locuitori ai comunei Sânpetru recurg la tehnologiilor de bază pentru producerea de
instalarea de centrale termice cu lemne sau electricitate din energie solară (celulele
peleţi, având în vedere costurile reduse pe fotovoltaice şi tehnologiile termoelectrice
care le implică această soluţie în raport cu solare care captează energia solară şi o
centralele alimentate cu gaz. Soluţia folosesc pentru a produce abur), nu există
prezentată este mai puţin utilizată în cazul date privind valorificarea acestora la nivel
clădirilor aflate în proprietatea instituţiilor local.
publice locale, însă a fost adoptată şi de unii
agenţi economici locali. C. Energia geotermală
 În prezent, la nivelul localităţii Datorită costurilor relativ ridicate pe
Sânpetru, nu sunt utilizate formele alternative care le implică această tehnologie, utilizarea
de valorificare energetică a biomasei: arderea pompelor de căldură de diferite tipuri (apă-apă,
prin piroliză, cu generare de singaz, sol-apă, etc.) este redusă la nivelul localităţii
fermentarea, cu generare de biogaz (CH4) sau Sânpetru. În general, o serie de locuinţe
bioetanol (CH3-CH2-OH), degradarea individuale beneficiază de aceste sisteme de
enzimatică a biomasei cu obţinere de etanol generare a energiei termice şi de producere a
sau biodiesel etc. apei calde. Mediul de afaceri şi autorităţile
publice locale nu au realizat investiţii în
B. Energia solară vederea implementării unor astfel de soluţii.
 În prezent, la nivelul local,
utilizarea energiei solare se regăseşte, la D. Energia eoliană
prepararea apei calde menajere şi, în unele  Efectele asupra mediului
cazuri, în vederea asigurării agentului termic în înconjurător ale folosirii instalaţiilor eoliene
locuinţele individuale. De asemenea, o parte a constituie un element restrictiv potenţial asupra
agenţilor economici locali (în special structurile viitorului acestei surse regenerabile de
de cazare) dispun de sisteme de panouri energie, datorită zgomotelor şi vibraţiilor pe
solare. În majoritatea cazurilor, soluţia este care le produc. Acest fapt, corelat cu oferta
96
redusă de terenuri neutilizate, pretabile

amplasării acestora, precum şi cu costurile
ridicate pe care le implică această soluţie, face
ca energia eoliană să nu fie valorificată la
nivelul localităţii Sânpetru
E. Potenţialul hidroenergetic
 Reţeaua hidrografică a
localităţii Sânpetru nu cuprinde cursuri de apă
al căror potenţial să poată fi valorificat prin
amplasarea unor microhidrocentrale.
Sintetizând aspectele anterior

prezentate, se remarcă faptul că la nivelul
localităţii Sânpetru resursele regenerabile de
energie sunt încă insuficient valorificate, chiar
dacă unele prezintă potenţial (în special
energia solară şi biomasa), nefiind înregistrate
investiţii de anvergură realizate de autorităţile
publice sau de agenţii economici în acest
domeniu.
97

PARTEA a II-a
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE

Capitolul I
VIZIUNE DE DEZVOLTARE
Strategia de dezvoltare durabilă este Asigurarea egalităţii de şanse este

un document de planificare destinat să un principiu al strategiei şi va fi respectat prin
orienteze utilizarea resurselor şi valorificarea implementarea ei. Proiectele de dezvoltare
oportunităţilor din mediul socio-economic către urbanistică vor prevedea în mod obligatoriu
scopul dezvoltării durabile a comunei. facilităţi pentru persoanele cu dizabilităţi. Se va
urmări utilizarea la nivel optim a resurselor
Conceptul de dezvoltare durabilă umane ale localităţilor, prin susţinerea
desemnează totalitatea formelor şi metodelor măsurilor de calificare/re-calificare
de dezvoltare socio-economică, nu numai pe profesională specifică şi prin susţinerea
termen scurt sau mediu, ci şi pe termen lung, activităţilor economice care pot utiliza aceste
al căror fundament îl reprezintă în primul rând resurse umane; se va atinge un dublu scop: al
asigurarea unui echilibru între aceste sisteme inserţiei pe piaţa muncii şi al realizării
socio-economice şi elementele capitalului incluziunii sociale. Se va urmări crearea
natural. Cea mai cunoscută definiţie a condiţiilor de păstrare a identităţii culturale şi
dezvoltării durabile este cu siguranţă cea dată spirituale ale populaţiilor de etnie minoritară
de Comisia Mondială pentru Mediu şi
Dezvoltare (WCED) în raportul "Viitorul nostru Abordarea principală în elaborarea
comun", cunoscut şi sub numele de Raportul Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Comunei
Brundtland: "dezvoltarea durabilă este Sânpetru este cea intercomunitară. Comuna
dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea Sânpetru face parte din Zona Metropolitană
nevoilor prezentului, fără a compromite Braşov, alături de Municipiul Braşov,
posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi Municipiul Săcele, Municipiul Codlea, Oraşul
satisface propriile nevoi". Râşnov, Oraşul Predeal, Oraşul Ghimbav,
comunele Sânpetru, Bod, Prejmer, Tărlungeni,
Totodată, strategia de dezvoltare Cristian, Vulcan, Hălchiu, Feldioara şi Crizbav.
durabilă reprezintă un instrument ce permite
adaptarea şi reacţia la condiţiile cadru în Relaţia dintre municipiul Braşov şi
schimbare. Strategia este în acelaşi timp comunităţile învecinate este una simbiotică, în
premisa pentru accesarea mijloacelor de care fiecare participant are de câştigat.
finanţare, în acest scop fiind necesară o Comuna Sânpetru este cea mai apropiată
prioritizare a proiectelor de dezvoltare ale localitate de Municipiul Braşov. În aceste
localităţii Sânpetru. condiţii, influenţa dintre cele două comunităţi
este incontestabilă. Relaţia funcţională dintre
Braşov şi Sânpetru este bi-direcţională – în
101
timp ce locuitorii comunei Sânpetru nonguvernamentale. Numai într-un astfel de

beneficiază de infrastructură socială, acces la cadru complex pot fi analizate toate
zone comerciale şi industriale, locuri de provocările pe care le generează procesul de
muncă, servicii, etc., braşovenii găsesc la dezvoltare durabilă a unui teritoriu. Demersul
Sânpetru spaţii destinate drumeţiilor, de cooperare are în vedere dezvoltarea în
activităţilor de agrement şi, după cum arată comun a celor şapte comunităţi, în
tendinţele din ultimii 20 de ani, o destinaţie complementaritatea dezvoltării ce emană din
excelentă pentru locuit. axa urbană Codlea – Ghimbav – Braşov –
Săcele.
Din această tendinţă de dezvoltare pe
orizontală la nivelul regiunii istorice Ţara Plecând de la acest caracter simbiotic
Bârsei a rezultat nevoia, pentru comuna al relaţiilor intercomunitare în interiorul Ţării
Sânpetru, de a dezvolta relaţii de colaborare Bârsei, şi analizând atuu-urile şi slăbiciunile
nu doar cu Municipiul Braşov, ci şi cu comunei Sânpetru, au fost formulate viziunea
comunităţile învecinate, în special cu Bod şi de dezvoltare şi direcţiile strategice de acţiune.
Hărman. Căile de comunicaţie rutieră între
cele trei localităţi (Bod, Hărman, Sânpetru) au
fost reabilitate, iar procesul de dezvoltare
teritorială include deja zonele traversate de
aceste drumuri.
Dincolo de cooperarea din cadrul

Agenţie Metropolitane Braşov, o prioritate o
reprezintă şi prezervarea caracterului rural şi a
nivelului ridicat de calitate a vieţii. Tocmai din
acest motiv, un nou cadru de cooperare se
cristalizează între comunele Hărman, Bod,
Sânpetru, Hălchiu, Crizbav, Feldioara şi
Dumbrăviţa (din judeţul Braşov) şi Hăghig şi
Vâlcele (din judeţul Covasna) prin intermediul
Grupului de Acţiune Locală Ţinutul Bârsei.
Această cooperare intercomunitară porneşte
de la caracterul rural al celor şapte comunităţi
implicate. În plus, pentru a asigura o
dezvoltare echilibrată, în care organizaţiile
publice şi cele private au roluri de egală
importanţă, în această relaţie de cooperare
participă atât administraţiile publice locale cât
şi companiile private din zonă şi organizaţiile
102
Schema de mai sus prezintă proces de dezvoltare locală, având un nivel

abordarea metodologică de elaborare a ridicat al calităţii.
Strategiei de Dezvoltare durabilă a comunei
De asemenea, poziţia geografică
Sânpetru. Pe baza informaţiilor colectate şi a
permite comunei Sânpetru să atragă resurse
analizei stării actuale a diverşilor indicatori, se
importante în ceea ce priveşte dezvoltarea
poate concluziona că Sânpetru se află în plin
viitoare a comunei.
103
Provocarea la care trebuie să comunitate sunt importante pre-condiţii de

răspundă administraţia publică şi întreaga dezvoltare durabilă.
comunitate este aceea de a nu distruge
Astfel, pe baza nevoilor identificate în
moştenirea istorică şi culturală a comunei
urma auditului teritorial şi luând în calcul
printr-un proces accelerat de urbanizare. Din
dezideratele celor consultaţi, viziunea de
acest motiv, extinderea infrastructurii în zonele
dezvoltare a comunei Sânpetru este
de dezvoltare trebuie să rămână o prioritate
pentru Sânpetru. În acelaşi timp, revitalizarea
tradiţiilor locale, promovarea patrimoniului
natural şi cultural, revitalizarea comunităţii şi
dezvoltarea sentimentului de apartenenţă la
SÂNPETRU – o comunitate primitoare,

o destinaţie atractivă”
104
Capitolul II
DIRECŢII DE DEZVOLTARE
Misiunea strategiei este dezvoltarea Obiectiv 1.4 – Creşterea calităţii

sustenabilă a comunei în scopul creşterii calităţii şi diversificarea serviciilor publice
calităţii vieţii cetăţenilor săi într-un mediu Obiectiv 1.5 – Managementul şi
prosper, participativ şi sănătos. Astfel, s-au protecţia mediului
conturat următoarele direcţii de dezvoltare: Obiectiv 1.6 – Creşterea eficienţei
energetice şi a gradului de utilizare a
1. Dezvoltarea infrastructurii tehnico- resurselor regenerabile
edilitare şi protecţia mediului
2. Crearea unui mediu economic competitiv Direcţia 2 - Crearea unui mediu economic
şi prosper competitiv şi prosper
3. Creşterea nivelului calităţii vieţii În „triunghiul dezvoltării durabile”,
4. Dezvoltarea turismului şi a sectorului de componenta economică este menită să susţină,
agrement prin rezultatele generate, celelalte două
componente: cea socială şi cea de protecţie a
Pentru fiecare direcţie de dezvoltare mediului. Analizând oportunităţile existente, s-
au fost stabilite obiective şi măsuri necesare au conturat următoarele obiective:
pentru atingerea acestora.
Obiectiv 2.1 – Stimularea
Direcţia 1 Dezvoltarea infrastructurii antreprenoriatului şi a iniţiativelor de
tehnico-edilitare şi protecţia mediului afaceri
Orice demers de dezvoltare depinde Obiectiv 2.2 – Dezvoltarea unei
de o infrastructură funcţională. Practic, agriculturi performante
indiferent de profilul economic al unei Obiectiv 2.3 – Dezvoltarea
comunităţi, componenta de infrastructură şi de sectorului serviciilor
accesibilitate/mobilitate reprezintă o bază
solidă pentru orice tip de dezvoltare. Direcţia 3 - Creşterea nivelului calităţii vieţii
Cea mai importantă „resursă” a
Obiectiv 1.1– Modernizarea şi comunei Sânpetru sunt oamenii. Asigurarea
extinderea infrastructurii de transport unui nivel ridicat de calitate a vieţii, în toate
Obiectiv 1.2 – Integrarea în sistemul aspectele sale trebuie să fie o prioritate pentru
metropolitan de transport public administraţia publică locală.
Obiectiv 1.3 – Modernizarea şi Obiectiv 3.1 - Îmbunătăţirea calităţii
extinderea reţelei de utilităţi actului educaţional
105
Obiectiv 3.2 – Asigurarea accesului

la educaţie a populaţiei aflate în situaţii de
risc
Obiectiv 3.3 – Stimularea formării
profesionale continue
Obiectiv 3.4 - Dezvoltarea
infrastructurii şi a serviciilor de sănătate şi
asistenţă socială
Obiectiv 3.5 – Diversificarea
agendei culturale locale
Direcţia 4 - Dezvoltarea turismului şi a

sectorului de agrement
Rolul comunei Sânpetru, identificat la
nivelul localităţilor din Zona Metropolitană, este
de furnizare a unei componente importante a
calităţii vieţii, respectiv cea de relaxare şi
petrecere a timpului liber, datorită resurselor
naturale şi antropice, precum şi a proximităţii
cu Municipiul Braşov.
Obiectiv 4.1 – Dezvoltarea
infrastructurii turistice, de agrement şi
petrecere a timpului liber
Obiectiv 4.2. – Promovarea
potenţialului turistic local
Obiectiv 4.3. – Diversificarea şi
creşterea calităţii serviciilor turistice
106
Capitolul III
CORELAREA DIRECŢII STRATEGICE – OBIECTIVE – MĂSURI
Operaţionalizarea direcţiilor de proiecte finanţate din surse diverse (resursele

acţiune a dus la formularea unor măsuri care proprii ale localităţii, finanţări de la bugetul
urmează să fie implementate atât de judeţean/naţional sau programe comunitare).
administraţia publică locală, acolo unde are Administraţia publică locală are sarcina de a
competenţă, dar şi de către orice organizaţie monitoriza în permanenţă oportunităţile de
publică sau privată al cărei domeniu de finanţare şi în funcţie de caracteristicile fiecărei
competenţă se intersectează cu măsurile surse în parte poate aborda printr-o cerere de
propuse. finanţare una sau mai multe măsuri.
Măsurile propuse vor fi implementate
printr-un singur proiect sau printr-o serie de
Direcţii de dezvoltare Obiective Măsuri/ Proiecte

- Dezvoltarea reţelei stradale în raport
cu factorii determinanţi, relaţiile de
intercondiţionare şi condiţiile locale de
tipul: evoluţia fondului construit,
creşterea economică a comunei,
1. Dezvoltarea
programe de dezvoltare ale localităţii.
infrastructurii
- Reabilitarea străzilor, în principal a
tehnico-edilitare şi
Obiectiv 1.1 – Modernizarea celor secundare, aflate într-o stare
protecţia mediului
şi extinderea infrastructurii evidentă de degradare.
de transport - Modernizarea căilor de acces către
zonele rezidenţiale nou construite
- Amenajarea şi sistematizarea
intersecţiilor între drumurile principale
şi cele secundare
- Modernizarea arterelor componente
din trama majoră, inclusiv prin
realizarea de trotuare pentru pietoni,
zone verzi de protecţie (perdele de
107
arbori)
- Amenajarea de piste pentru ciclism şi
creşterea suprafeţelor afectate exclusiv
circulaţiei pietonale.
- Amenajarea de parcări în centrul
localităţii
- Semnalizarea adecvată a intersecţiilor
şi a trecerilor de pietoni: iluminat
corespunzător în zona trecerilor de
pietoni (lămpi cu lumină intermitentă,
semnalizarea luminoasă de
atenţionare cu flash)
- Introducerea la intrările/ieşirile din
localitate şi în centru a panourilor
informative privind obiectivele turistice,
spaţiile de parcare şi alte date de
orientare generală
- Amenajare parcare în zona
aerodromului
- Implementarea unui sistem comun cu
Municipiul Braşov sau a Sistemului
Metropolitan de transport în comun,
care să asigure legătura între localităţi
- Asigurarea unor noi conexiuni cu
Obiectiv 1.2 – Integrarea în mijloace de transport în comun cu
sistemul metropolitan de localităţile Zonei Metropolitane Braşov
transport public - Modernizarea staţiilor de transport în
comun existente şi amenajarea altora
noi
- Susţinerea de campanii de promovare
a utilizării de către populaţie a
mijloacelor de transport ecologice şi în
special a bicicletelor.
108
- Extinderea infrastructurii în zonele

destinate activităţilor de mica industrie
şi prestări servicii
- Extinderea reţelelor de utilităţi în zona
Obiectiv 1.3 – Modernizarea „Livada veche”
şi extinderea reţelei de - Dezvoltarea infrastructurii în zona de
utilităţi locuinţe pentru tineri
- Îngroparea reţelelor electrice pe toate
străzile comunei
- Amenajarea canalelor colectoare de
ape pluviale de pe teritoriul comunei
pentru prevenirea inundaţiilor
- Elaborarea unor strategii eficiente de
planificare şi dezvoltare urbanistică
- Dezvoltarea platformelor de
interoperabilitate între administraţia
publică, cetăţeni şi mediul de afaceri
Obiectiv 1.4 – Creşterea
- Construcţie sediu nou Primărie
calităţii şi diversificarea
- Construcţia de spaţii destinate
serviciilor publice
serviciilor publice (ex. birou notarial)
- Organizarea periodică de consultări
publice ale societăţii civile cu privire la
proiectele de dezvoltare ale comunei
Sânpetru
- Amenajarea albiei pârâului Durbav
- Plantarea de perdele de arbori pe
marginea arterelor rutiere din localitate
Obiectiv 1.5 –
- Implementarea Sistemului Integrat de
Managementul şi protecţia
Management al Deşeurilor în judeţul
mediului
Braşov
- Închiderea şi ecologizarea terenurilor
afectate de depozitarea ilegală a
deşeurilor menajere şi din construcţii
109
- Ecologizarea depozitelor de zgură şi

cenuşă ale CET Braşov
- Derularea de campanii de informare şi
conştientizare a populaţiei privind
importanţa colectării selective a
deşeurilor
- Elaborarea şi implementarea Planului
de management al ariei naturale
protejate de către custozii acesteia
- Crearea infrastructurii de vizitare a
ariei naturale protejate de către
custozii acesteia
- Amenajarea de noi spaţii verzi pe
terenurile degradate/neutilizate
- Realizarea “Inelului Verde” la nivelul
Zonei Metropolitane Braşov
- Eficientizarea energetică a sistemului
de iluminat public prin valorificarea
resurselor regenerabile şi
implementarea de soluţii care asigură
reducerea consumului de energie
- Reabilitarea termică şi creşterea
gradului de independenţă energetică a
Obiectiv 1.6 – Creşterea
clădirilor publice
eficienţei energetice şi a
- Acordarea unor facilităţi (inclusiv prin
gradului de utilizare a
concesionarea suprafeţelor de teren
resurselor regenerabile
necesare) agenţilor economici locali
care realizează investiţii în
echipamente şi instalaţii de tip B.A.T.
pentru generarea de energie curată, în
vederea susţinerii activităţii de
producţie şi servicii
- Facilitarea accesului populaţiei,
110
inclusiv prin activităţi de informare, la

programe şi finanţări prin care se
susţin investiţiile individuale/de mică
anvergură în echipamente de
producere a energiei electrice/termice
din surse curate
- Valorificarea terenurilor neutilizate
pentru înfiinţarea unor plantaţii pentru
producţia de biomasă
- Susţinerea parteneriatelor de tip
public-privat
- Elaborarea unei strategii de atragere a
investiţiilor în comuna Sânpetru
- Acordarea de facilităţi, conform legilor
în vigoare, investitorilor
Obiectiv 2.1 – Stimularea - Sprijinirea dezvoltării micilor
antreprenoriatului şi a producători locali
iniţiativelor de afaceri - Susţinerea activităţilor de promovare a
produselor şi serviciilor agenţilor
economici locali
2. Crearea unui - Facilitarea accesului agenţilor
mediu economic economici la informaţii şi consultanţă
competitiv şi de specialitate în vederea dezvoltării
prosper afacerii
- Sprijinirea tinerilor fermieri
- Implementarea unor forme de
agricultură ecologică
- Stimularea procesului de asociere a
producătorilor agricoli şi crescătorilor
de animale pentru creşterea
unei agriculturi performante
competitivităţii acestor activităţi
economice
- Sprijinirea înfiinţării de unităţi de
prelucrare a produselor agricole de
bază
111
- Crearea facilităţilor de depozitare şi

desfacere a produselor agro-
alimentare
- Sprijinirea sectorului de servicii
adresate populaţiei locale
- Dezvoltarea sectorului de servicii
suport pentru activităţile industriale din
zona metropolitană Braşov
- Stimularea dezvoltării sectorului de
servicii turistice şi de agrement
sectorului serviciilor - Susţinerea de activităţi de informare şi
instruire în vederea dezvoltării unei
culturi antreprenoriale în rândul
agenţilor economici locali
- Promovarea meşteşugurilor
tradiţionale locale
- Construcţie grădiniţă cu program
prelungit
- Achiziţia de dotări şi echipamente de
specialitate pentru unităţile de
învăţământ din comună
Obiectiv 3.1 - Îmbunătăţirea - Eficientizarea energetică a clădirilor
calităţii actului educaţional instituţiilor de învăţământ din comună
- Sprijinirea demersurilor de formare
continuă ale cadrelor didactice
3. Creşterea nivelului - Susţinerea participării elevilor la
calităţii vieţii competiţii naţionale şi internaţionale
- Sprijinirea activităţilor extracuriculare,
sportive şi culturale
- Campanii de informare şi
Obiectiv 3.2 – Asigurarea
conştientizare a rromilor privind
accesului la educaţie a
necesitatea educaţiei
populaţiei aflate în situaţii
- Implementarea unor programe privind
de risc
educaţia incluzivă
Obiectiv 3.3 – Stimularea - Implementarea unor programe de
formării profesionale consiliere, orientare şi reorientare a
112
continue carierei pentru tineri şi adulţi

- Sprijinirea parteneriatelor între
furnizorii de formare continuă şi firmele
care operează pe teritoriul comunei
- Modernizarea infrastructurii locale de
servicii de sănătate
- Sprijinirea acţiunilor de promovare a
sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate
- Susţinerea personalului medical şi din
Obiectiv 3.4 - Dezvoltarea
sistemul de asistenţă socială pentru a
infrastructurii şi a serviciilor
preîntâmpina migraţia acestuia
de sănătate şi asistenţă - Implicarea locuitorilor comunei şi a
socială companiilor private în demersuri de
rezolvare a problemelor din spectrul
social existente la nivelul comunei
- Implementarea unor programe de tip
“after school”
- Valorificarea monumentelor istorice
din localitate prin găzduirea unor
evenimente culturale
- Conservarea şi promovarea tradiţiilor
locale
Obiectiv 3.5 – Diversificarea - Sprijinirea ansamblurilor folclorice
agendei culturale locale locale
- Promovarea tinerelor talente în arta
sculpturii, picturii şi a meşteşugurilor
populare
- Sprijinirea activităţilor cultural artistice
destinate tinerilor şi adolescenţilor
113
- Susţinerea înfiinţării unui club de

aeromodelism
- Reabilitarea/restaurarea clădirilor de
patrimoniu din comuna Sânpetru
- Valorificarea turistică a zonei din
Nordul comunei Sânpetru (către Bod)
- Amenajarea unui spaţiu de agrement
în zona depozitelor CET, după
infrastructurii turistice, de
reabilitarea terenurilor
agrement şi petrecere a
- Dezvoltarea unei baze sportive pentru
timpului liber
practicarea sporturilor auto-moto
(circuit moto cross, atv, etc)
- Amenajarea de parcuri şi terenuri de
joacă şi agrement
4. Dezvoltarea - Dezvoltarea infrastructurii de vizitare a
turismului şi a ariilor naturale protejate
sectorului de - Extinderea aerodromului din localitate
agrement - Elaborarea unei strategii locale de
promovare turistică
- Promovarea obiectivelor turistice în
mod integrat, la nivelul zonei
metropolitane
- Promovarea formelor de turism
cultural, ecologic, sportiv şi a
Obiectiv 4.2. – Promovarea
agroturismului
potenţialului turistic local
- Promovarea on-line a potenţialului
turistic local
- Elaborarea şi difuzarea de materiale
de marketing turistic.
- Dezvoltarea infrastructurii de
semnalizare turistică
114
- Organizarea de evenimente cultural-

artistice şi sportive cu impact regional,
naţional şi internaţional
Obiectiv 4.3. – - Calificarea şi perfecţionarea forţei de
Diversificarea şi creşterea muncă din unităţile de cazare şi
calităţii serviciilor turistice alimentaţie publică
- Susţinerea iniţiativelor de afaceri
vizând accesul la modalităţi alternative
de agrement şi petrecere a timpului
liber
115
Capitolul IV
CORELAREA CU DOCUMENTE STRATEGICE EXISTENTE LA NIVEL
JUDEŢEAN ŞI REGIONAL
A. Corelarea cu Planul de Dezvoltare dezvoltarea in următorii 5 ani a acestui teritoriu.

Locală al teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI Pe baza acestui document, Ministerul
La finalul anului 2010 a fost înfiinţată Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a acordat
Asociaţia ŢINUTUL BÂRSEI. Aceasta reuneşte asociaţiei ŢINUTUL BÂRSEI statutul de Grup
în rândul membrilor săi atât organizaţii publice de Acţiune Locală. În această calitate,
cât şi private din 9 comune învecinate - asociaţia amintită va atrage fonduri
Hărman, Bod, Sânpetru, Hălchiu, Crizbav, nerambursabile destinate dezvoltării locale pe
Feldioara şi Dumbrăviţa (din judeţul Braşov) şi baza abordării de tip LEADER.
Hăghig şi Vâlcele (din judeţul Covasna).
Planul de Dezvoltare Locală al
teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI reprezintă
documentul de planificare strategică privind
Direcţii de dezvoltare Priorităţi de dezvoltare cuprinse în Planul de Dezvoltare Locală

pentru comuna Sânpetru al teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI
1. Dezvoltarea II. Asigurarea condiţiilor de dezvoltare a sectoarelor economice
infrastructurii tehnico- non agricole din spaţiul rural, diversificarea activităţilor
edilitare şi protecţia economice şi asigurarea unui nivel ridicat de calitate a vieţii
mediului
III. PRIORITATE TRANSVERSALĂ - Creşterea calităţii şi a
nivelului de protecţie a mediului înconjurător sub toate
aspectele sale în vederea unei dezvoltări echilibrate pe termen
lung a comunităţilor din ŢINUTUL BÂRSEI
Obiectiv(e) operaţionale:
II.3. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţia din arealul
ŢINUTUL BÂRSEI, asigurarea accesului la serviciile de bază şi
protejarea moştenirii culturale şi naturale din spaţiul rural în vederea
116
realizării unei dezvoltări durabile
Protejarea mediului înconjurător şi implementarea de tehnologii

inovative pentru conservarea patrimoniului natural
I. Dezvoltarea economică sustenabilă şi creşterea
competitivităţii sectorului agricol şi forestier pentru eliminarea
disparităţilor economice şi asigurarea unui nivel ridicat de
convergenţă între toate comunităţile din ŢINUTUL BÂRSEI.
II. Asigurarea condiţiilor de dezvoltare a sectoarelor economice

non agricole din spaţiul rural, diversificarea activităţilor
economice şi asigurarea unui nivel ridicat de calitate a vieţii
I.2. Creşterea importanţei economice şi a veniturilor exploataţiilor
2. Crearea unui mediu
conduse de tinerii fermieri
economic competitiv şi
prosper
I.3. Creşterea volumului şi diversificarea producţiei destinate
comercializării în cadrul fermelor de semisubzistenţă în vederea
viabilizării economice a acestora.
I.4. Facilitarea accesului la serviciile de consiliere si consultanţă

pentru a asigura dezvoltarea fermelor de semisubzistenţă şi trecerea
acestora în categoria fermelor comerciale.
II.1. Crearea şi dezvoltarea micro-întreprinderilor ce furnizează

servicii non agricole în spaţiul rural, promovarea iniţiativelor tinerilor
şi femeilor în sectorul non-agricol, dezvoltarea activităţilor
meşteşugăreşti
117

3. Creşterea nivelului Obiectiv(e) operaţionale:

calităţii vieţii
II.3. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţia din
arealul ŢINUTUL BÂRSEI, asigurarea accesului la serviciile de
bază şi protejarea moştenirii culturale şi naturale din spaţiul
rural în vederea realizării unei dezvoltări durabile
4. Dezvoltarea turismului
şi a sectorului de
agrement
II.2. Dezvoltarea activităţilor turistice în zonele rurale
118
B. Corelarea cu Planul Integrat de polului de creştere Braşov este Planul Integrat

Dezvoltare al Polului de Creştere Braşov de Dezvoltare al Polului de Creştere Braşov
(disponibil la adresa www.metropolabrasov.ro ).
Prin Hotărârea de Guvern nr 998/2008
Braşovul a fost desemnat ca pol naţional de Direcţiile de dezvoltare ale comunei
creştere, alături de Iaşi, Constanţa, Ploieşti, Sânpetru sunt incluse în obiectivele strategice
Craiova, Timişoara şi Cluj. Polul de creştere ale Planului Integrat de Dezvoltare. Relaţia de
este definit ca fiind alcătuit dintr-un municipiu corelare este evidenţiată în următorul tabel:
de rangul I şi zona sa de influenţă.
Documentul de planificare elaborat la nivelul
Direcţii de dezvoltare Obiectivele strategice/specifice ale Planului Integrat de

pentru comuna Dezvoltare pentru Polul de Creştere Braşov
Sânpetru
1. Dezvoltarea I. CREŞTEREA EFICIENŢEI ŞI COMPETITIVITĂŢII
infrastructurii tehnico- ADMINISTRATIVE ŞI A COEZIUNII TERITORIALE
edilitare şi protecţia I.1 Armonizarea planificării strategice şi urbanistice
mediului I.3 Dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare
II. DEZVOLTAREA ECONOMICĂ COMPETITIVĂ ŞI DURABILĂ
II.1. Crearea platformelor de interoperabilitate între administraţia
2. Crearea unui mediu publică locală şi mediul de afaceri
economic competitiv şi II.2. Dezvoltarea infrastructurii de sprijinire a afacerilor
prosper II.3. Dezvoltarea economiei rurale
II.4. Conservarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural şi
istoric
II.5. Dezvoltarea şi promovarea potenţialului turistic
III. CREŞTEREA NIVELULUI CALITĂŢII VIEŢII
III.1. Dezvoltarea infrastructurii sociale şi a serviciilor sociale
III.2. Creşterea siguranţei publice
3. Creşterea nivelului III.3. Crearea instrumentelor de monitorizare şi evaluare a calităţii vieţii.
calităţii vieţii III.4. Crearea platformelor de interoperabilitate între administraţia
publică locală şi cetăţeni
III.5. Dezvoltarea infrastructurii de petrecere a timpului liber.
III.6. Conservarea şi protecţia mediului
119
II. DEZVOLTAREA ECONOMICĂ COMPETITIVĂ ŞI DURABILĂ

4. Dezvoltarea II.3. Dezvoltarea economiei rurale
turismului şi a II.4. Conservarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural şi
sectorului de agrement istoric
II.5. Dezvoltarea şi promovarea potenţialului turistic
C. Corelarea cu strategia de dezvoltare identificate în cadrul acestui

dezvoltare durabilă a Judeţului Braşov document (disponibil la adresa www.addjb.ro
sau www.judbrasov.ro ) includ şi obiectivele de
La nivelul judeţului Braşov a fost dezvoltare stabilite.
elaborat Conceptul de Dezvoltare Durabilă la
nivelul Judeţului Braşov. Tendinţele de
Direcţii de dezvoltare Direcţii principale de dezvoltare incluse în Strategia de

pentru comuna Dezvoltare a Judeţului Braşov Orizonturi 2013 – 2020 - 2030
Sânpetru
1. Dezvoltarea infrastructurii judeţului şi a localităţilor. Braşov,
nod de transport şi de comunicaţii
O.1. Dezvoltare, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de
transport
1. Dezvoltarea O.2. Îmbunătăţirea infrastructurii tehnico edilitare
infrastructurii tehnico-
edilitare şi protecţia 5. Îmbunătăţirea sistemelor de management sectorial de mediu.
mediului Braşov – capitala verde a României
O.1. Protecţia atmosferei
O.2. Managementul durabil al apei
O.3. Managementul deşeurilor
O.4. Protecţia şi conservarea naturii
120
3. Consolidarea şi dezvoltarea economiei judeţene. Dublarea PIB-

ului braşovean până în 2020
O.1. Crearea şi dezvoltarea de locaţii competitive destinate activităţilor
de producţie
O.2. Susţinerea iniţiativelor de afaceri
O.3. Sprijinirea cercetării, a transferului de tehnologie şi dezvoltarea
reţelelor informaţionale pentru afaceri.
prosper
O.4. Promovarea activităţilor şi produselor
7. Dezvoltarea rurală – agricultura, sursă alternativă de venituri

O.1. Reforma structurală a practicării agriculturii
O.2 Dezvoltarea zootehniei
O.3. Sprijinirea iniţiativelor agricole
6. Creşterea calităţii capitalului social uman. Redefinirea
statutului/valorilor de „Braşovean”.
O.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şcolare, creşterea
calităţii serviciilor în unităţile de învăţământ.
3. Creşterea nivelului
O.2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate, creşterea
calităţii vieţii
calităţii serviciilor în unităţile medicale
O.3. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de protecţie socială,
creşterea calităţii serviciilor în unităţile de specialitate
2. Dezvoltarea turismului. Braşovul – capitala turismului

românesc
4. Dezvoltarea O.1. Dezvoltarea infrastructurii pentru a asigura creşterea atractivităţii
turismului şi a şi competitivităţii zonelor turistice cu potenţial natural şi cultural
sectorului de agrement O.2. Promovarea şi valorificarea obiectivelor turistice, a evenimentelor
şi manifestărilor locale
O.3.Sprijinirea dezvoltării iniţiativelor turistice
121
D. Corelarea cu Planul de permanentă a Planului de Dezvoltare

Dezvoltare Al Regiunii CENTRU Regională reprezintă o prioritate pentru
Planul de Dezvoltare al Regiunii centru Agenţia de Dezvoltare Regională. Versiunea
include tendinţele de dezvoltare existente la revizuita si reactualizată a Planului Regional
nivelul celor şase judeţe componente –Alba, de Dezvoltare (diponibil la www.adrcentru.ro )
Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu. a fost aprobată de către Consiliul pentru
Documentul a fost aprobat de către Consiliul Dezvoltare Regionala prin Hotărârea nr. 8 din
pentru Dezvoltare Regionala in cadrul şedinţei 15 aprilie 2008.
din 26.04.2006. Îmbunătăţirea şi reactualizarea
Direcţii de dezvoltare Priorităţile Planului de Dezvoltare Regionala al Regiunii Centru

pentru comuna pentru perioada 2007 -2013
Sânpetru
PRIORITATEA I
Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale (transport, mediu,
utilităţi publice, infrastructură socială – şcoli, spitale,
infrastructura de comunicaţii etc.)
 asigurarea accesibilităţii optime a populaţiei la reţeaua de transport
aerian, feroviar şi rutier
1. Dezvoltarea
 dezvoltarea reţelelor de comunicaţii în corelaţie cu politica de
infrastructurii tehnico-
dezvoltare a serviciilor din regiune
edilitare şi protecţia
 crearea premizelor necesare diversificării ofertei industriale şi de
mediului
servicii şi a intensificării schimburilor comerciale interne şi
internaţionale
 armonizarea cu standardele europene în domeniul calităţii apei
potabile, a tratării apelor menajare, gestionarii deşeurilor
 modernizarea şi reabilitarea infrastructurii sistemului educaţional,
social şi de sănătate
PRIORITATEA II
Sprijinirea mediului de afaceri
 stimularea creării de noi activităţi economice şi a dezvoltării celor
existente din domeniul productiv şi al serviciilor prin creşterea
calităţii produselor şi a serviciilor
prosper
 dezvoltarea competitivităţii economiei regionale prin stimularea
inovării şi transferului tehnologic
 creşterea atractivităţii regionale ca locaţie pentru investiţii prin
crearea unei infrastructurii de afaceri corespunzătoare şi
122
amenajarea siturilor industriale abandonate

PRIORITATEA IV
Dezvoltarea rurală
 creşterea atractivităţii zonelor rurale pentru localizarea investiţiilor
străine şi locale prin folosirea resurselor naturale
 activarea participării şi cooperării intre partenerii locali în scopul
prezervării moştenirii naturale şi culturale rurale
 dezvoltarea durabilă a sectorului forestier prin stimularea exploatării
raţionale a resurselor pădurilor
PRIORITATEA VI
Creşterea ocupării forţei de muncă, dezvoltarea resurselor umane
şi a serviciilor sociale
 creşterea flexibilităţii şi a mobilităţii profesionale a resurselor umane
pe baza ridicării nivelului de cunoştinţe şi a deprinderilor
3. Creşterea nivelului
profesionale ale lucrătorilor
calităţii vieţii
 diversificarea, extinderea şi creşterea calităţii serviciilor sociale
oferite de autorităţile locale, instituţii şi organisme
neguvernamentale
 promovarea antreprenoriatului prin furnizarea de sprijin pentru
persoanele care încep sau administrează o afacere
PRIORITATEA III
Dezvoltarea Turismului
 creşterea atractivităţii şi a competitivităţii zonelor turistice cu
4. Dezvoltarea potenţial natural şi cultural prin îmbunătăţirea infrastructurii
turismului şi a  crearea de noi atracţii, produse şi întreprinderi în diferite zone
sectorului de agrement turistice
 creşterea veniturilor generate de către capacităţile turistice prin
îmbunătăţirea serviciilor
Planul de Dezvoltare Regională pentru afirma că obiectivele de dezvoltare ale

regiunea Centru a fost elaborat ţinând cont de comunei Sânpetru răspund, în manieră „locală”,
prevederile documentelor strategice existente obiectivelor naţionale şi europene privind
la nivel naţional şi european. Datorită faptului dezvoltarea durabilă.
că obiectivele strategiei de dezvoltare durabilă
a comunei Sânpetru se subscriu obiectivelor
Planului de Dezvoltare Regională, se poate
123
Capitolul V
ASPECTE PRACTICE ALE DEZVOLTĂRII INTERCOMUNITARE
Natura organizării teritoriale impune,  Extinderea Staţiei de Epurare

pentru eficientizarea procesului de dezvoltare, Lunca Câlnicului (linia 2) pentru Aglomerarea
realizarea unor proiecte majore de dezvoltare Prejmer şi o nouă Staţie de Epurare în Moieciu
al căror impact depăşeşte graniţele  Alimentare cu apă potabilă
administrative ale comunităţii pe teritoriul Sânpetru - Bod
căreia se dezvoltă un anumit proiect. De  Extinderea şi reabilitarea
asemenea, este nevoie de realizarea unor conductei de alimentare cu apă potabilă
proiecte integrate care răspund nevoilor Braşov-Săcele
similare ale mai multor comunităţi. Aceste  Colectoare noi Ghimbav -
demersuri de dezvoltare au fost cuprinse în Staţia de Epurare Braşov – Staţia de Epurare
Planul Integrat de Dezvoltare pentru Polul de Feldioara, Codlea – Staţia de Epurare
Creştere Braşov. Dintre aceste proiecte, unele Feldioara şi conductă de alimentare nouă în
influenţează în mod direct dezvoltarea Stupini - Feldioara
comunei Sânpetru. Mai jos sunt prezentate pe  Extinderea şi reabilitarea
scurt câteva din aceste proiecte. reţelelor de apă şi canalizare în Braşov,
Sânpetru şi Hărman
 REABILITAREA ŞI Proiectul are o importanţă majoră
EXTINDEREA SISTEMELOR DE APĂ ŞI pentru Comuna Sânpetru întrucât integrează
CANALIZARE ÎN JUDEŢUL BRAŞOV. într-o reţea unitară serviciile de alimentare cu
Proiectul este implementat de către apă şi canalizare la nivelul întregii aglomerări
Compania APA Braşov (unde Comuna urbane din zona Braşov. Practic, comuna
Sânpetru este acţionar). Planul de activităţi al Sânpetru va fi alimentată cu apă potabilă din
proiectului include: lacul Tărlung, în timp ce epurarea apelor uzate
se va realiza în staţiile de epurare de la Stupini
 Asistenţă Tehnică pentru şi Feldioara.
managementul proiectului/implementare
 SPITALUL DE LA HĂRMAN
 Asistenţă Tehnică pentru
Obiectivul general al proiectului îl
Supervizare Lucrări constituie dezvoltarea Spitalului Clinic
 Reabilitarea Staţiei de Epurare Judeţean de Urgenţă Braşov prin construcţia
Braşov
unui nou corp de clădire cu o capacitate de
 Staţie de Epurare nouă la
300 de paturi. Noua facilitate, care urmează să
Feldioara
fie amplasată pe teritoriul comunei Hărman va
deservii toate localităţile Polului de Creştere
Braşov şi, implicit, locuitorii comunei Sânpetru.
124
achiziţionarea de echipamente moderne de

 PARCURI INDUSTRIALE ŞI management al sistemului de transport,
STRUCTURI DE SPRIJINIRE A sisteme de monitorizare a flotei şi sisteme
AFACERILOR. moderne de taxare, piste pentru biciclete, în
După cum reiese din auditul teritorial special în zonele cu trafic intens, integrarea
al comunei Sânpetru, un procent semnificativ transportului feroviar şi a celui rutier la nivelul
al forţei locale de muncă îşi desfăşoară polului de creştere.
activitatea în municipiul Braşov sau în  Terminal de transfer
localităţile învecinate. Din acest motiv, marile intermodal – dezvoltarea economică care are
proiecte de sprijinire a activităţilor industriale şi loc de-a lungul arterei DN13 şi prezenţa în
serviciilor derulate în arealul metropolitan zonă a unei magistrale de cale ferată creează
Braşov influenţează oportunităţile de pe piaţa oportunitatea dezvoltării unui terminal
muncii pentru locuitorii din Sânpetru. intermodal de mari proporţii pe teritoriul
 Parcul Industrial de la Prejmer comunelor Bod şi Feldioara care să poată
Graells& Llonch deservi o mare parte a teritoriului naţional prin
 Parcul Industrial ICCO intermediul căilor de comunicaţii rutiere şi
Ghimbav feroviare. Beneficiile implementării acestui
 Centru de afaceri, transfer proiect vor fi resimţite şi de agenţii economici
tehnologic şi incubator de afaceri Braşov. de pe teritoriul comunei Sânpetru
 Modernizarea /extinderea
 CREŞTEREA ACCESIBILITĂŢII ŞI reţelei de drumuri – Tronson centură de
ASIGURAREA MOBILITĂŢII. legătură DN13 – DN1/DN73, Pasaj Rutier DJ
Una din condiţiile de bază ale dezvoltării 103 - Sânpetru
durabile este asigurarea accesului facil la zone  Autostrăzile Bucureşti –
de dezvoltare rezidenţială, economică, turistică, Braşov şi Braşov – Borş
etc. Proiectele majore care influenţează  Aeroportul regional
calitatea vieţii şi dezvoltarea de oportunităţi pe Ghimbav
teritoriul comunei Sânpetru sunt:
 Sistem integrat de transport
- amenajarea staţiilor capăt de linie,
modernizarea staţiilor de transport în comun
existente şi dezvoltarea de noi staţii de
transport în localităţile polului de creştere,
extinderea traseelor deja existente către toate
localităţile din arealul metropolitan şi crearea
altora noi în vederea interconectării şi creşterii
gradului de accesibilitate şi mobilitate,
125
Capitolul VI
MANAGEMENTUL IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE
1. Actualizarea periodică a identifica modificarea nevoilor de dezvoltare în

strategiei de dezvoltare durabilă funcţie de sugestiile de modificare venite din
Strategia de Dezvoltare Durabilă a partea publicului larg.
comunei Sânpetru reprezintă un document Pe de altă parte, indiferent de nivelul
necesar dezvoltării coordonate, coerente a de feed-back din partea publicului larg,
teritoriului în ansamblul său. Din punct de executivul din cadrul Primăriei Comunei
vedere practic, strategia de dezvoltare Sânpetru trebuie să iniţieze un proces de
reprezintă un instrument de coordonare a actualizare a strategiei de Dezvoltare Durabilă
demersurilor de dezvoltare derulate de diferite pe parcursul anului 2013.
persoane sau organizaţii.
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2. Monitorizarea/evaluarea
trebuie să poată răspundă nevoilor de procesului de implementare a strategiei de
dezvoltare, nevoi ce evoluează în permanentă. dezvoltare
Prezenţa comunei Sânpetru într-un areal La baza procesului de actualizare
metropolitan face ca ritmul dezvoltării şi implicit periodică stă un proces continuu de
al evoluţiei nevoilor de dezvoltare să fie unul monitorizare şi evaluare a procesului de
foarte accelerat. Din acest motiv, actualizarea dezvoltare, atât pe teritoriul administrativ al
periodică a acestui document reprezintă o comunei Sânpetru cât şi pe teritoriile
necesitate în perspectiva unui proces de comunităţilor învecinate. Strategia de
dezvoltare continuu. dezvoltare durabilă a comunei Sânpetru va fi
În acest sens, textul Strategiei de monitorizată prin intermediul unor rapoarte
Dezvoltare durabilă trebuie să fie în anuale elaborate de către executivul din cadrul
permanenţă accesibil către publicul larg. administraţiei publice locale. Raportul de
Această deschidere a administraţiei publice monitorizare va include:
faţă de procesul de dezvoltare reprezintă o  Stadiul de implementare al
premisă pentru actualizarea eficientă a diverselor componente incluse în portofoliul de
strategiei de dezvoltare. măsuri incluse în Strategia de Dezvoltare
Chiar şi după adoptarea documentului Durabilă
de către Consiliul Local al Comunei Sânpetru,  Problemele identificate pe
posibilitatea furnizării de sugestii şi comentarii parcursul implementării strategiei
trebuie să rămână deschisă. În această  Propuneri de revizuire a
manieră, administraţia publică locală are la strategiei, dacă este cazul
îndemână un instrument facil pentru a
126
 Alte aspecte relevante în  Ar permite consilierilor locali

cadrul procesului de implementare a strategiei să evalueze proiectele de hotărâre de consiliu
de dezvoltare durabilă. local şi din punctul de vedere al corelării cu
Raportul de evaluare trebuie apoi strategia de dezvoltare durabilă.
discutat în cadrul unei dezbateri publice.  Ar facilita în mare măsură
Dezbaterea trebuie organizată de către elaborarea raportului anual de monitorizare de
administraţia publică locală. Toate persoanele către personalul primăriei.
sau organizaţiile, publice sau private, care sunt  În cazul unui număr mare de
implicate în orice fel în procesul de dezvoltare hotărâri de consiliu local care nu se subscriu
trebuie să fie invitate la aceste dezbateri. obiectivelor strategiei, este evidentă nevoia
Strategia de dezvoltare durabilă a reconsiderării obiectivelor sau a măsurilor
comunei Sânpetru va fi evaluată pe baza: incluse în documentul de planificare.
 Raportului de monitorizare
 Concluziilor din cadrul 3. Instrumente pentru
dezbaterilor publice implementare
Monitorizarea şi evaluarea strategiei
de dezvoltare durabilă sunt procese care se Pentru implementarea strategiei se
derulează continuu, cu participarea publicului elaborează un Plan de implementare (în
larg, în vederea asigurării unei corelări cât mai Anexă), care cuprinde măsuri organizatorice şi
puternice între documentul de planificare de planificare. Esenţial pentru planificarea
strategică şi realităţile existente în comunitate. financiară este utilizarea unui soft specializat,
O modalitate complementară de care să evidenţieze fluxul de venituri şi
monitorizare şi evaluare a strategiei de cheltuieli al organizaţiei, plăţile şi graficele de
dezvoltare durabilă o reprezintă introducerea rambursări aferente proiectelor,
în regulamentul de organizare şi funcţionare a
Consiliului Local Sânpetru a unei proceduri de 4. Potenţiale surse de finanţare
asigurare a conformităţii între Hotărârile de nerambursabilă
Consiliu Local şi strategia de dezvoltare
durabilă. Astfel, în cadrul referatului de Pentru a putea atinge obiectivele
specialitate/expunerii de motive necesare strategice identificate mai sus este necesară
pentru orice hotărâre de Consiliu Local poate fi îndeplinirea următoarele condiţii:
introdusă obligativitatea de a menţiona căror  cunoaşterea oportunităţilor de
obiective sau măsuri din strategia de finanţare nerambursabile active, destinate
dezvoltare se subscrie proiectul de hotărâre de mediului rural;
consiliu local. O astfel de relaţie nu trebuie să  cunoaşterea legislaţiei din
impieteze asupra votului consilierilor locali. De domenii orizontale, precum ajutorul de stat,
cealaltă parte, o astfel de procedură ar avea, achiziţiile publice, protecţia mediului;
printre altele, următoarele consecinţe:
127
 implementarea de proiecte  POS DRU – Programul

care corespund direcţiilor şi obiectivelor Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
propuse în Strategie; Umane
 evaluarea periodică şi  POS Mediu – Programul
actualizarea tendinţelor de dezvoltare locale, Operaţional Sectorial Mediu
regionale, naţionale sau chiar europene.  POS CCE – Programul
Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii
Obiectivele de dezvoltare a comunei Economice
Sânpetru, stabilite în Strategie, pot fi  POS Transport – Programul
îndeplinite atât prin finanţare disponibilă la Operaţional Sectorial Transport.
nivel local, cât şi prin accesarea de finanţări
nerambursabile naţionale şi europene, pe baza Informaţii cu privire la programele
unor proiecte concrete. operaţionale sunt disponibile şi pe pagina web
Fondurile structurale şi de coeziune a Autorităţii pentru Coordonarea
sunt instrumente financiare ale Uniunii Instrumentelor Structurale - http://www.fonduri-
Europene (UE), gestionate de Comisia ue.ro.
Europeană şi care acţionează în scopul
diminuării disparităţilor de ordin economic şi De asemenea, Uniunea Europeană a
social existente între regiunile Uniunii. Sunt creat şi instrumente financiare pentru
sprijinite investiţiile în educaţie, cercetare, implementarea Politicii Agricole Comune.
agricultură, infrastructură de bază, dezvoltarea Fondurile care vizează dezvoltarea mediului
IMM-urilor şi dezvoltarea zonelor rurale. rural sunt:
 FEADR - Fondul European
Fondurile structurale ale Uniunii Agricol pentru Dezvoltare Rurală
Europene sunt:  FEP - Fondul European pentru
Fondul European pentru Dezvoltare Pescuit
Regională (FEDR)  FEOGA - Fondul European de
Fondul Social European (FSE) Orientare şi Garantare pentru Agricultură
În România, Fondurile structurale pot fi În România, aceste fonduri pot fi

accesate prin intermediul următoarelor accesate prin următoarele programe:
Programe Operaţionale:  PNDR – Programul Naţional
 POR – Programul Operaţional de Dezvoltare Rurală
Regional  POP – Programul Operaţional
 PO DCA – Programul Pescuit
Operaţional Dezvoltarea Capacităţii
Administrative
128
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală

Conform viziunii de dezvoltare,
direcţiilor de acţiune şi obiectivelor propuse în
Strategie, principala sursă de finanţare pentru
proiectele din comuna Sânpetru poate fi
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.
Obiectivul general al PNDR este
creşterea competitivităţii sectoarelor agro-
alimentar şi forestier, îmbunătăţirea mediului şi
a spaţiului rural, îmbunătăţirea calităţii vieţii în
zonele rurale, diversificarea economiei rurale,
demararea şi funcţionarea iniţiativelor de
dezvoltare locală.
Programe finanţate de la bugetul de

stat
Pe lângă fondurile europene, de la
bugetul de stat se finanţează sau se co-
finanţează, prin diverse programe:
infrastructură, infrastructură şcolară, protecţia
mediului.
129
PLAN DE IMPLEMENTARE
a Strategiei de Dezvoltare Durabilă
(MODEL)
1. Măsuri organizatorice
1.1. numirea responsabililor pentru implementarea SDD şi a unui colectiv inter-departamental
1.2. stabilirea, prin Regulament de funcţionare, a atribuţiilor, a diagramei de relaţii a
colectivului inter-departamental (inclusiv cu Consiliul Local), a circuitului documentelor
elaborate/primite
2. Prioritizarea proiectelor/măsurilor/activităţilor necesare atingerii obiectivelor de dezvoltare
3. Planificarea pe termen scurt, mediu şi lung a proiectelor/măsurilor/activităţilor; fixarea punctelor de
reper („milestones”)
Direcţ Obiectiv Măsuri/ Proiect Valoar Sursă Responsab Perioada de Rezultat

ii de e de Activită e e de ili implementa e
acţiun dezvolta ţi finanţar re
e re e
4. Planificarea financiară pe termen scurt şi mediu (5 ani)

5. Monitorizarea anuală (sau la „milestones”) a rezultatelor
6. Actualizarea strategiei şi/sau ajustarea Planului de implementare, în funcţie de rezultatele anuale,
de conjunctură şi de alţi factori externi, urmând procedura de actualizare
Notă:
Planul de implementare a Strategiei de Implementare a Strategiei de Dezvoltare Durabilă urmează să
fie detaliat şi amendat în cadrul unei aplicaţii informatice specializate. Această aplicaţiei informatică
permite asigurarea unui management eficient al resurselor alocate proiectului precum şi proiectarea
multianuală a bugetelor proiectelor de dezvoltare şi estimarea impactului lor asupra bugetului
localităţii. Aplicaţia informatică a fost achiziţionată în cadrul proiectului „Elaborarea Strategiilor de
Dezvoltare Durabilă a localităţilor Sânpetru, Hărman, Hălchiu şi Bod” finanţat prin Programul
Operaţional pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative şi implementat de către Agenţia
Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov.
130
Notă:
1
http://www.sanpetru.ro/2009/03/25/teritoriul-administrativ/
2
Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană pentru Statistică Braşov
3
Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului înconjurător în judeţul Braşov pentru
anul 2009, Braşov, 2010
4
Comuna Feldioara a intrat în cadrul asocierii metropolitane începând cu anul 2011
5
Datele provin de la Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov; având în vedere că majoritatea datelor provin de la
această instituţie vom menţiona expres doar dacă sursa datelor este diferită.
6
Strategia de Dezvoltare a Judeţului Braşov. Orizonturi 2013-2020-2030, p. 29
7
Jigău M. (coord.), Formarea profesională continuă în România, Institutul de Științe ale Educației, București,
2009
8
Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) pentru Polul de Creștere (PC) Brașov, p. 25
9
Date oferite de Casa Județeană de Pensii Brașov
10
Am luat în calcul pragul de 60 de ani întrucât limita de 65 de ani va fi operabilă treptat, în câțiva ani.
11
Liberalizarea pieţei muncii din România. Oportunităţi şi riscuri, Studiu de impact realizat de Departamentul
pentru Muncă în Străinătate, Oficiul pentru Migraţia Forţei de Muncă şi Catedra de Știinţe Politice a Facultăţii de
Știinţe Politice şi Știinţele Comunicării din cadrul Universităţii din Oradea, p. 84
12
Date furnizate de către AJOFM Braşov
13
Date furnizate de Direcția de Sănătate Publică a Județului Brașov. Compartimentul de Biostatistică și
Informatică Medicală
14
http://www.casbv.ro/index.php/servicii-medicale
131
15
Conform SR 7348:2001
16
Infrastructura de transport factor cheie în dezvoltarea durabilă a Regiunii Centru, ADR Centru, 2011, p.18
17
S.C. ELECTRICA S.A., sucursala Braşov
18
Sursa de date: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov
19
Date furnizate de S.C. GDF SUEZ ROMÂNIA S.A.
20
Idem
21
22
Conform datelor furnizate de Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov
23
Conform datelor furnizate de Compania Apa Braşov
24
25
26
Idem
27
Date furnizate de Compania Apa Braşov
28
anul 2009 Braşov, 2010
29
Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov, Planul Integrat de Dezvoltare pentru Polul de
Creştere Braşov, Braşov, 2009
30
Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov, Planul Integrat de Dezvoltare pentru Polul de
Creştere Braşov, Braşov, 2009
31
Date furnizate de către APIA Brașov
132
32
Conform datelor furnizate de către Direcția pentru Agricultură Județeană Brașov
33
Asociația Românã de Bioagriculturã Aplicativã “Ferma Ecologicã Familială”
34
http://www.cpue.energ.pub.ro/ENERGOHALST/Etapa%20I.pdf
35
Conform datelor furnizate de CET Braşov
36
Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului în judeţul Braşov, în perioada iulie-
decembrie 2010, Braşov, 2011
37
Micrograme
38
Sursa de date: Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului în judeţul Braşov, în
perioada iulie-decembrie 2010, Braşov, 2011
39
Cadmiu
40
Nichel
41
Nanogram
42
http://www.cpue.energ.pub.ro/ENERGOHALST/Etapa%20I.pdf
43
Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului în judeţul Braşov, în perioada iulie-
decembrie 2010, Braşov, 2011
44
Indicator prin care se măsoară concentraţia ionilor de cupru
45
Indicator prin care se măsoară concentraţia ionilor de zinc
46
Crom
47
Indicator prin care se măsoară aciditatea sau alcalinitatea solurilor
48
Indicator prin care se măsoară concentraţia ionilor de cadmiu
133
49
Indicator prin care se măsoară concentraţia ionilor de nichel
50
Indicator prin care se măsoară concentraţia de plumb
51
anul 2009, Braşov, 2010
52
Sursa de date: Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Consiliul Judeţean Braşov, Agenţia Metropolitană
pentru Dezvoltare Durabilă Braşov
134

Strategie Sanpetru

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategie Sanpetru

Încărcat de

Informații document

Descriere originală:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategie Sanpetru

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Inovaţie în administraţie

Fondul Social European Ministerul Administraţiei şi Internelor Programul Operaţional

Partea I - AUDIT TERITORIAL & ANALIZA DIAGNOSTIC 7

Capitolul IV. Corelarea cu documente strategice existente la nivel 116

I.1 Identificarea şi delimitarea arealului vizat

implică numeroase specii interesante, în Flora este caracterizată prin acelaşi

Figura 1. Harta Zonei metropolitane Braşov

I.2. Scurt istoric

Atestările documentare despre Alături de populaţia românească, în

La nivelul localităţii îşi desfăşoară potenţialul de care dispune localitatea şi

I.3. Integrare teritorială

Conform datelor statistice furnizate de

Grafic 2. Evoluţia populaţiei comunei Sânpetru

În acest context, a crescut şi

90,61 % -, diferenţa fiind reprezentată de reformată, Evanghelică, Unitariană), dar şi

Grafic 3. Structura populaţiei pe etnii

Trebuie remarcat că, dacă la originile

Analizând indicatorii ce compun sporul 2009, dar şi ale posibilităţilor oferite de

Indicele de masculinitate scăzut populaţia adultă (20-64 de ani) se datorează

Grafic 7. Structura populaţiei pe grupe de

populaţiei (708 de persoane); creşterea este  grupa de vârstă peste 65 de

Grafic 8. Piramida vârstelor 2002 Grafic 9. Piramida vârstelor 2010

Concluzie: asistăm la un proces menţinerii actualului trend, populaţia se va

pe termen scurt şi mediu, poate susţine

Grafic 10. Indicele de îmbătrânire a populaţiei

structurii de vârstă a populaţiei (grupe scăderea populaţiei atât la nivelul judeţului

Tabel 1. Populaţia judeţului6 Braşov în anii 2015 şi 2025

Prognozele realizate la nivelul anumite servicii. Prognoza pentru următoarea

asupra pieţei muncii şi asupra profilului sistemului de pensii şi asigurări sociale

Grafic 12. Populaţia şcolară (2005-2010)

În analiza factorilor care au dus la

Gradul de cuprindere în învăţământ, Cifrele sunt scăzute, iar explicaţia

Grafic 14. Gradul de cuprindere în învăţământ

II.3 Formare profesională

Generale Sânpetru aleg liceele tehnologice În ceea ce priveşte formarea

Grafic 15. Formare profesională iniţială (2008-

II.4. Evoluţia şi structura forţei de muncă

Evoluția demografică post- urbanizare al acestui areal, numărul

Grafic 16. Structura populaţiei ocupate pe

De remarcat este procentul însemnat

Grafic 20. Repartiţia şomerilor în funcţie de

II.5. Starea de sănătate a populaţiei

Conform datelor furnizate de către de 24.416 de consultaţii prin cabinetele

medie de 5,65 consultaţii/an/locuitor. Un alt În localitate funcţionează 3 cabinete de

Grafic 21. Procentul bolilor cronice raportate la

Sunt înregistrate 1.610 boli cronice, cu

Grafic 23. Evoluţia personalului medical

II. 6. Analiza SWOT

Puncte tari Puncte Slabe

●neconcordanţa între oferta educaţională şi

Capitolul III. Infrastructura

III.1. Accesibilitate şi mobilitate

DN 13), până la limita cu suprafaţa investiţiilor realizate în ultimii ani de autorităţile

impune a fi remediat, ca de altfel şi lipsa sau frecvente de parcare direct pe partea

factori determinanţi, relaţii de intercondiţionare pe principala arteră a localităţii vor circula în

III.1.2. Infrastructura feroviară

III.1.3 Spaţii pietonale şi piste pentru biciclete

III.1.4. Mijloace de transport utilizate