Contabilitate Aplicati

2
Lucrare de laborator nr. 1
Bazele organizării contabilităţii financiare
1. Definiţi următorii termeni contabili:
Contabilitate Fapt economic

Contabilitate financiară Dubla înregistrare
Contabilitate de gestiune Plan de conturi contabile
Contabilitate în partidă dublă Politici contabile
Contabilitate în partidă simplă Registre contabile
Contabilitate de casă Prag de semnificaţie
Ciclul contabil Sistem de control intern
Cont contabil Standarde de contabilitate
Document primar Standarde internaţionale de Raportare
Element contabil Financiară
Entitate de interes public Standarde Naţionale de Contabilitate
Entitate asociată Sistemul de reglementare normativă a
Elemente contabile contabilităţii
Evaluare Situaţii financiare
Eroare contabilă Utilizatorii situaţiilor financiare
Eveniment ulterior Inventariere
2. Răspundeţi la următoarele întrebări:
1. Care este scopul contabilităţii financiare?

2. Cum poate fi definit obiectul contabilităţii financiare?
3. Care sunt actele legislative şi normative care stau la baza ţinerii evidenţei contabile?
4. Cine poartă răspundere pentru ținerea contabilității și raportarea financiară?
5. Care sisteme de contabilitate pot fi aplicate la întreprindere?
6. Care sunt categoriile de entități economice și grupuri, ținând cont de prevederile Legii
contabilității și raportării financiare și care sunt criteriile de divizare a entităților
economice pe categorii și grupuri?
7. Cîte tipuri de situații financiare sunt prevăzute de Legea contabilității și raportării
financiare și care este conținutul fiecărui tip (set) de situații financiare?
8. Cine are dreptul să țină contabilitatea în partidă simplă în baza contabilității de casă, fără
întocmirea situaţiilor financiare?
9. Care entități economice au obligația să țină contabilitatea în partidă dublă cu întocmirea
situaţiilor financiare prescurtate?
situaţiilor financiare simplificate?
situaţiilor financiare complete?
12. Care sunt principiile fundamentale ale contabilităţii?
13. În ce caz documentele contabile pot fi păstrate de entitatea economică pe suporturi
tehnice?
14. Cum pot fi corectate erorile contabile?
15. Cîte clase include planul de conturi contabile şi care sunt ele?
16. Ce reprezintă politicile contabile?
17. Care este rolul politicilor contabile la întreprindere?
18. Cine poartă răspunderea pentru elaborarea şi aplicarea politicilor contabile la
întreprindere?
3
19. Care este termenul limită de elaborare al politicilor contabile pentru întreprinderile nou
create?
20. Care procedee contabile nu vor fi incluse în conţinutul politicilor contabile?
21. În ce cazuri întreprinderea poate introduce modificări în conţinutul politicilor contabile?
22. Ce reprezintă estimările contabile?
23. Care este efectul modificării estimărilor contabile?
24. Care sunt cauzele apariţiei erorilor contabile la întreprindere?
3. Identificaţi veridicitatea enunţului expus:
Nr. Enunţul Adevărat Fals

d/o
1. Contabilitatea financiară se ţine în baza unor reguli şi principii
contabile comune pentru toatre întreprinderile.
2. Contabilitatea financiară are ca obiect înregistrarea existenţei şi
mişcării elementelor patrimoniale ale întreprinderii.
3. Contabilitatea de gestiune se reglementează în mod centralizat.
5. Entitatea care are obligația să țină contabilitatea în partidă simplă
poate ține contabilitatea în partidă dublă, începînd cu următoarea
perioadă de gestiune.
6. Entitatea care are obligația să întocmească situaţii financiare
prescurtate poate întocmi situaţii financiare simplificate sau
complete.
7. Întreprinzătorul individual, înregistrat în calitate de plătitor al TVA
va ține contabilitatea în partidă dublă, întocmind situaţiile financiare
prescurtate.
8. Metodele de evaluare a activelor constituie element al politicilor
contabile.
9. Lipsurile şi plusurile de active şi datorii constatate la inventariere
sunt tratate ca erori contabile.
10. Eroarea comisă şi depistată în aceiaşi perioadă de gestiune se
corectează prin înregistrări de ajustare în luna în care s-a depistat
eroarea.
11. Politicile contabile ale entităţii pe anul curent este aprobată la 1
ianuarie a anului de gestiune.
12. Politicile contabile ale entităţii constituie o parte integrantă a
situațiilor financiare.
13. Politicile contabile se perfectează printr-un document organizatoric
de dispoziţie.
14. Politicile contabile ale entităţii reglementează modul de corectare al
erorilor comise şi depistate de aceasta în perioada de gestiune
curentă.
4. Studii de caz:
25. Entitatea economică S.A. „Weta” a vîndut mărfuri, pe data de 15 decembrie în sumă de
40000 lei. La data de 27 decembrie, s-a încasat de la clienţi suma de 35000 lei, iar restul
banilor pe data de 13 ianuarie anul următor. În ce perioadă de gestiune se vor înregistra
veniturile din această tranzacţie? De ce reguli aţi ţinut seama la selectarea răspunsului?
26. Conform politicii de contabilitate a SA „Adăpost”, calculul amortizării mijloacelor fixe

se efectuează cu aplicarea metodei liniare. Pe parcursul anului de gestiune, în patrimoniul
4
întreprinderii a intrat un mijloc fix amortizarea căruia este calculată în raport cu volumul
producţiei. Comentaţi corectitudinea efectuării acestei operaţiuni şi propuneţi varianta de
soluţionare a acestei dileme.
27. La întocmirea situaţiilor financiare pentru 201X s-a depistat că entitatea a aplicat incorect
prevederile SNC „Costurile îndatorării”, deoarece nu a capitalizat dobînzile şi alte costuri
atribuibile direct construcţiei clădirii administrative în sumă de 1 200 000 lei. Această
sumă a fost eronat înregistrată ca cheltuieli curente. Clădirea a fost pusă în funcţiune în
septembrie 201X, durata de utilizare constituind 60 ani, valoarea reziduală fiind nulă.
Entitatea aplică metoda liniară de calculare a amortizării mijloacelor fixe începînd cu
prima zi a lunii care urmează după luna transmiterii în utilizare. Explicaţi care erori au
fost comise în acest caz.
28. O entitate în iunie 201X+1 a depistat că în valoarea de intrare a unui lot de mărfuri în
cantitate de 2000 unităţi, care au fost procurate în decembrie 201X, nu au fost incluse
costurile de transport în sumă de 12 500 lei. Acestea au fost eronat atribuite la cheltuieli
curente. La 31 decembrie 201X în stoc au rămas (nu au fost vîndute) 1 500 unităţi din
acest lot. Prezentaţi modul de corectare a erorilor depistate.
29. Elaboraţi în baza datelor convenţionale politicile contabile ale unei întreprinderi.
Surse bibliografice:
1. Legii contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017.In: Monitorul oficial al
Republicii Moldova, nr. 1 – 6 din 05.01.2018, data intării în vigoare: 01.01.2019;
2. Planul General de conturi contabile aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al
Republicii Moldova nr. 119 din 06.08.2013. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
nr 177 – 181 din 16.08.2013, cu modificările şi completările în vigoare;
3. SNC „Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori şi evenimente
ulterioare”, aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 118
din 06.08.2013. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr 177 – 181 din
16.08.2013;
4. Grigoroi, L. Contabilitatea întreprinderii. Chişinău: Ed. Cartier, 2011, 508 p.;
5. Nederiţă, A.; Bucur, V.; Carauş, M. şi alţii. Contabilitate financiară. Ed. a 2-a, Chişinău:
ACAP, 2003, 640 p.;
6. Nederiţă, A. Corespondenţa conturilor contabile: conform prevederilor S.N.C. şi Codului
fiscal. Chişinău: Contabilitate şi audit, 2007, 640 p.
5
Contabilitatea imobilizărilor necorporale
Imobilizări necorporale Programe informatice

Imobilizări necorporale în curs de execuţie Desene şi mostre industriale
Licenţele Titlu de protecţie
Brevetele Durata de utilizare
Embleme comerciale Cost de intrare
Know-how-rile Valoarea contabilă
Drepturile de autor (Copyright) Amortizarea
Francizele Valoarea justă
Valoarea reziduală Imobilizări neamortizabile
1. Care este componenţa imobilizărilor necorporale?

1. Care sunt condiţiile de recunoaştere a imobilizărilor necorporale în întreprindere?
2. La care valoare sînt evaluate imobilizările necorporale primite cu titlu gratuit?
3. Care sunt documentele primare care servesc drept bază informativă pentru
înregistrarea imobilizărilor necorporale la intrări?
4. Care conturi contabile reflectă existenţa şi mişcarea imobilizărilor necorporale
la întreprindere?
5. Sistematizaţi căile de intrare a imobilizărilor necorporale.
6. Care sunt metodele de calcul a amortizării imobilizărilor necorporale prevăzute de SNC
„Imobilizări necorporale şi corporale”?
7. Cum caracterizaţi metoda de diminuare a soldului, utilizată pentru calculul amortizării?
8. Care elemente stau la baza determinării duratei de utilizare a imobilizărilor necorporale?
9. În baza căror elemente se calculează amortizarea imobilizărilor necorporale?
10. Ce înţelegeţi prin noţiunea de „derecunoaşterea imobilizărilor necorporale”?
11. Care sunt documentele primare prin care se înregistrează ieşirea
imobilizărilor necorporale de la întreprindere?
12. Care sunt cazurile de ieşire a imobilizărilor necorporale din întreprindere?
13. În ce caz entitatea economică va înregistra în contabilitate intrarea
imobilizărilor necorporale în curs de execuţie?
14. Din ce dată (lună) începe calculul amortizării imobilizărilor necorporale?

d/o
1. Pentru imobilizările necorporale legislaţia în vigoare stabileşte un
plafon al valorii unitare.
2. Amortizarea calculată în cursul perioadei de gestiune reprezintă
consumuri sau cheltuieli ale perioadei.
3. Amortizarea calculată în raport cu unităţile de producţie fabricate
prevede calcularea sumelor de amortizare constante pe toată durata de
utilizare a activului.
4. Amortizarea se calculează lunar pe fiecare obiect de imobilizări
6
necorporale.
5. Politicile contabile ale întreprinderii stabilesc perioada în care începe
şi se încheie calculul amortizării imobilizărilor necorporale
6. Calculul amortizării imobilizărilor necorporale nu poate înceta la data
expirării duratei de utilizare sau a ieşirii obiectului.
7. Calculul amortizării imobilizărilor necorporale poate înceta cu luna
care urmează după luna ieşirii acestora.
8. Procesul-verbal de primire-predare a imobilizărilor necorporale poate
fi utilizat pentru perfectarea operaţiunilor de ieşire a imobilizărilor
necorporale.
9. Cheltuielile aferente ieşirii imobilizărilor necorporale se
contabilizează ca cheltuieli operaţionale.
10. Decontarea sumei amortizării imobilizărilor necorporale casate se
reflectă în contabilitate prin formula: DT 112 CT 113
11. Decontarea părţii neamortizabile a imobilizărilor necorporale se
contabilizeză: DT 721 CT 112
12. Calculul amortizării imobilizărilor necorporale cu destinaţie
administrativă se contabilizează astfel: DT 821 CT 113
13. În DT contului 111 se reflectă valoarea imobilizărilor necorporale
puse în folosinţă.
14. Reflectarea valorii imobilizărilor necorporale primite cu titlu gratuit
se reflectă prin formula: DT 112 CT 622
15. Costul de intrare al imobilizărilor necorporale se stabileşte pe fiecare
obiect la data punerii acestuia în folosinţă.
4. Studii de caz:
1. SRL „Aroma” a procurat de la SRL „Biatrice” un set de programe informaţionale de

prelucrare a datelor la valoarea 8320 lei, inclusiv TVA. Momentul procurării nu a coincis cu
momentul punerii în funcţiune. Pentru instalarea programelor informaţionale s-a calculat salariul
programistului - 1230 şi contribuţiile privind asigurările sociale şi medicale. După efectuarea
cheltuielilor respective setul de programe a fost dat în funcţiune iar datoria faţă de furnizor a fost
achitată din contul curent în valută naţională. Relectaţi în contabilitate operaţiunile care au avut
loc.
2. Se cere să se contabilizeze operaţiunile economice în Jurnalul de înregistrare a

operaţiunilor economice, cunoscînd următoarea informaţie:
Făina – 30 lei
Drojdie 15 lei
Miez de nucă – 120 lei
Ceapă – 50 lei
Conservanţi – 90 lei
Apă – 5 lei
Salariul personalului - 3000 lei
CAS si CAM - ?
Energie electrică – 70 lei
7
Jurnalul de înregistrare a operaţiunilor economice
N Conţinutul operaţiei economice Suma Formula contabilă
d/o DT CT
1. Reflectarea cheltuielilor pentru obţinerea unei noi reţete de fabricare a franzelei
„Basarabia”:
- salariul personalului implicat
- CAS şi CAM
- consumul de materie primă şi materiale
- servicii prestate de altă întreprindere
2. Punerea în funcţiune a reţetei pentru franzela
„Basarabia”
5. Se cere să se contabilizeze operaţiunile economice în Jurnalul de înregistrare a

operaţiunilor economice de mai jos:

d/o DT CT
1 În cazul contractului de licenţă cu SA „Y”, SA „X” a 300000
obţinut dreptul de a utiliza o clădire cu titlu gratuit
pe o perioadă de 5 ani
2. Înregistrarea emblemelor comerciale primite ca aport 25000
în capitalul social cu condiţia că, pentru a putea fi
utilizate în practică, trebuie efectuate unele rectificări
3. Reflectarea brevetului procurat de către SA „X” în
sumă de 120000 lei (inclusiv TVA) cu
achitarea ulterioară
4. Reflectarea transferului contravalorii brevetului din
contul curent în monedă naţională
6. În cadrul SRL „Decor” s-a înregistrat vînzarea mărcii şi tehnologiei de producere a

mobilei „Ecuador”, la o valoare de vînzare de 300000 lei (inclusiv TVA), valoarea
iniţială este de 150000 lei, amortizarea acumulată – 60000 le, durata de utilizare - 5 ani.
La vînzare au fost efectuate o serie de cheltuieli:
- salariul calculat personalului implicat – 500 lei
- CAS şi CAM - ?
Să se contabilizeze operaţiunile economice aferente vînzării dreptului de utilizare a mărcii şi
a tehnologiilor de producere a mobilei.
d/o DT CT
1 Decontarea amortizării calculate si acumulate
2. Casarea valorii contabile a imobilizării necorporale
3. Recunoaşterea cheltuielilor efectuate la scoaterea
din funcţiune:
- salariul calculat personalului implicat
- CAS şi CAM
4. Recunoaşterea veniturilor din vînzarea imobilizării
necorporale
5. Încasarea mijloacelor băneşti din vînzarea
imobilizării necorporale
8
7. Pentru organizarea comerţului cu amănuntul a băuturilor alcoolice şi a articolelor din
tutun în propriul magazin, SRL „Individ” a solicitat de la municipalitatea bălţi 2 autorizaţii,
costul fiecăreia constituind 5000 lei. Întreprinderea a achitat în prealabil (în avans) prin virament
suma de 10000 lei şi a primit ambele autorizaţii. Înregistraţi în contabilitate operaţiunile care au
avut loc.
8. SRL „Auto-Vis” a procurat o licenţă pentru transportarea pasagerilor pe un termen de 5

ani, costul de intrare a căruia fiind de 1800 lei. Determinaţi norma amortizării licenţei în
procente şi norma amortizării în sumă absolută şi reflectaţi în contabilitate calculul lunar al
amortizării şi casarea sumei amortizării acumulate.
9. SA „X” a vîndut SA „W” tehnologia de fabricaţie a articolelor de porţelan la un preţ de

240000 lei (inclusiv TVA) cu achitare ulterioară. Astfel, costul de intrare al imobilizărilor
respective constituie 105 000 lei, amortizarea acumulată – 63000 lei, durata de utilizare – 5 ani.
Se cere să se contabilizeze toate operaţiunile economice specifice în decursul celor trei ani
(reflectarea intrării, calculul amortizării, scoaterea din funcţiune) şi vînzarea cu achitare
ulterioară.
10. Elaboraţi un studiu de caz în care veţi prezenta diferite situaţii privind modul de
contabilizare a existenţei şi mişcării activelor nemateriale (inclusiv amortizării acestora) la o
întreprindere convenţională
1. SNC „Imobilizări necorporale şi corporale”, SNC „Deprecierea activelor”, aprobate prin

ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 118 din 06.08.2013. In:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr 177 – 181 din 16.08.2013;
2. Frecăuţanu, A.; Romanciuc, A. Contabilitatea activelor nemateriale. Chişinău: Tip.
Printo-Caro, 2012, 127 p.;
ACAP, 2003, 640 p.;
fiscal. Chişinău: Contabilitate şi audit, 2007, 640 p.;
6. Tuhari, T.; Maleca, I.; Fulga, V. Contabilitate. Note de curs. Chişinău: Tipografia
UCCM, 2012, 286 p.
9
Contabilitatea imobilizărilor corporale
Imobilizări corporale Valoarea amortizabilă

Imobilizări corporale în curs de execuţie Valoare justă minus costurile de vînzare
Mijloace fixe Durata utilizare
Terenuri Reparaţie
Resurse minerale Reparaţie capitală
Amortizarea mijloacelor fixe Investiţii capitale ulterioare
Imobilizări corporale neamortizabile Reparaţie curentă
Imobilizări corporale amortizabile Costuri de vînzare
Cost de intrare Proces verbal de primire-predare a mijloacelor
fixe
Valoarea contabilă Depreciere
Valoare reziduală Pierdere din depreciere
Valoare justă Derecunoaşterea imobilizărilor corporale
1. Prin ce se caracterizează imobilizările corporale?

2. Care sunt criteriile de clasificare a imobilizările corporale?
3. Care este modul de recunoaştere a imobilizările corporale?
4. Explicaţi modul de evaluare a imobilizările corporale la întreprindere.
5. Explicaţi particularităţile contabilităţii mijloacelor fixe care necesită montaj şi a
celor care nu necesită montaj.
6. Numiţi căile de intrare a mijlaocelor fixe în patrimoniul întreprinderii.
7. Care sunt documentele primare aferente intrării mijloacelor fixe?
8. Care sunt metodele de calculare a amortizării mijloacelor fixe şi cum se
caracterizează ele?
9. Pentru care mijloace fixe nu se calculează amortizarea?
10. Cum se determină durata de utilizare a mijlocului fix?
11. Prezentaţi schematic tipurile reparaţiei mijloacelor fixe.
12. Care este modul de contabilizare a reparaţiei curente a mijloacelor fixe în funcţie
de modul şi locul de executare a lucrărilor de reparaţie?
13. Numiţi cauzele casării mijloacelor fixe?
14. Care sunt documentele primare prin care se înregistrează casarea mijloacelor fixe?
15. Cum se înregistrează în contabilitate scoaterea din evidenţă a unui mijloc fix
complet amortizat?
16. Care sunt condiţiile recunoaşterii resurselor minerale în componenţa
imobilizărilor corporale?
Obiectul se recunoaşte ca imobilizare numai în cazul respectării simultane a următoarelor condiţii:
1) obiectul este identificabil şi controlabil de entitate;
2) proprietăţile şi particularităţile lui corespund definiţiei imobilizărilor necorporale sau corporale;
3) este probabil că entitatea va obţine beneficii economice viitoare din utilizarea obiectului; şi
4) costul de intrare a obiectului poate fi evaluat în mod credibil.
17. Numiţi componentele costului de explorare şi cînd acesta este utilizat în

evaluarea resurselor minerale?
Costul de intrare a obiectului procurat se formează din:
1) preţul de cumpărare, taxele vamale, impozitele şi taxele nerecuperabile, cu scăderea tuturor
reducerilor, rabaturilor şi sconturilor comerciale la procurare;
10
2) orice costuri direct atribuibile obiectului pentru a-l aduce în locul amplasării şi în starea necesară
pentru folosire după destinaţie.
18. Cum se determină costul de intrare al terenurilor?

19. Prezentaţi schematic tipurile indicilor de depreciere a activelor şi componenţa acestora.
20. Cînd determină entitatea indicii de depreciere şi cum se ia decizie cu privire
la deprecierea activelor?
21. Care active obligatoriu sunt testate pentru depreciere?
22. Care sunt modalităţile de înregistrare a corectării valorii activelor depreciate?
11
3. Studii de caz:
1. SRL „Alfa” a primit cu titlu gratuit un mijloc fix a cărui valoare constituie 9500 lei. Pentru
montarea acestuia au avut loc următoarele cheltuieli:
- servicii prestate de secţia auxiliară – 500 lei;
- piese de schimb consumate – 450 lei;
- calculul salariului muncitorilor – 800 lei.
- contribuţii privind asigurările sociale şi medicale - ?
După efectuarea lucrărilor respective mijlocul fix este dat în exploatare. Totodată, firma a
procurat un strung a cărui valoare justă este de 58000 lei, inclusiv TVA. Momentul procurării
strungului coincide cu momentul punerii lui în funcţiune. Se cere să se contabilizeze operaţiile
economice prezentate mai sus.
2. Gospodăria plătitoare de TVA a procurat un calculator de la SRL „Viitorul” cu valoarea

de 7320 lei inclusiv TVA. Achitarea a fost efectuată cu 3 zile înainte de primirea obiectului.
Obiectul a fost adus în gospodărie cu transportul propriu cheltuindu-se pentru aceasta 7 maşină-
ore cu costul planificat unitar de 30 lei. Calculatorul a fost dat în exploatare din momentul
procurării. Să se reflecte în contabilitate operaţiunile care au avut loc.
Achitarea avansului cu 3 zile inainte

Dt 224 ct 242 7320 lei
Calculul valori fara tva
7320/1,2=6100 lei-suma fara TVA
7320/6=1220 lei – suma TVA
Calculul sumei TVA
7320-7320/6=6100
7320-120 %
X -100%
X=7320*100/120=6100
7320-120%
TVA-20 %
TVA=7320*20/ 120= 1220
Procurarea calculatorului fara TVA
Dt 121 ct 521 6100 lei
Reflectarea TVA
Dt 534 ct 521 1220 lei
Transportarea calculatorului
Dt 121 ct 812 7*30=210 lei
Calculul valori de intrare a calculatorului
Dt 123 ct 121 6100+210 =6310 lei
Stingerea datoriei pe seama avansului achitata
6100+1220= 7320
Dt 521 ct 224 -7320
dt 521 Ct
si 0
6100 lei
1220 lei
7320 lei
Rd 7320 Rc 7320
Sf0
12
Dt 224 Ct
Si
7320lei 7320 lei
Rd 7320 Rc 7320
Sf0
3. SRL „Individ” a procurat un echipament la preţul de 6200 lei, TVA 20%. Transportul este
asigurat de o societate specializată şi constituie 200 lei, TVA 20 %. Pentru montaj şi probe
tehnologice s-au efectuat următoarele cheltuieli: materiale – 100 lei, s-a apelat la un prestator de
servicii pentru realizarea unei etape a montajului – 500 lei, TVA 20 %. Se cere să se calculeze
costul de intrare şi să se contabilizeze operaţiunile care au avut loc.
1. procurarea unui echipament ,fara TVA
Dt 121 ct 521 6200 lei
2.refletarea tva
Dt 534 ct 521 1240 lei
6200*20/100= 1240
3. transportarea
Dt 121 ct 521 200 lei
4.refletarea tva
Dt 534 ct 521 40 lei
5. cheltueli de montaj
Dt 121 ct 211 100
Dt 121 ct 521 500 lei
6 Refletarae tva
Dt 534 ct 521 100
7. costul de intrarae
500 +100+6200+200=7000 lei
Dt 123 ct 121 7000 lei
4. Se cere să se întocmească jurnalul de înregistrare a operaţiunilor economice al SRL

„Tehno - IM”:

d/o DT CT
1 Înregistrarea aparatului de multiplicat, primit cu
titlu gratuit care necesită montaj:
- valoarea justă 50000
- cheltuieli cu transportul propriu 300
2. Reflectarea cheltuielilor la montarea aparatului:
- valoarea materialelor consumate 150
- salariul calculat muncitorilor 400
- CAS şi CAM
3. Punerea în funcţiune a aparatului de multiplicat M-21
4. Reflectarea imprimantei ENTEC, primite ca aport
la capitalul social la înfiinţarea întreprinderii 6500
5. Înregistrarea strungului primit ca aport la majorarea
capitalului social al unei întreprinderi existente 5000
13
6. Reflectarea agregatului CP6-9 constatat ca plusuri la
inventariere 7500
5. Conform procesului verbal de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe a fost demontat un
strung, costul de intrare a acestuia fiind de 50000 lei, durata de utilizare – 5 ani, valoarea
reziduală – 3000 lei. Strungul a funcţionat 3 ani, după care a fost vândut la valoarea de vânzare
de 60000 lei (inclusiv TVA 20%).
La vânzare şi demontare s-au înregistrat următoarele cheltuieli:
14
- salariul calculat muncitorilor – 200 lei;
- serviciile transportului auto prestate de către secţia auxiliară a întreprinderii – 400 lei.
Se cere să se reflecte toate operaţiile economice privind intrarea strungului la întreprindere,
calcularea amortizării (ştiind că amortizarea se calculează conform metodei casării liniare),
casarea şi vânzarea acestuia.
6. În cadrul SRL „Weta”, conform ordinului conducătorului întreprinderii a fost demontat un

utilaj din secţia de producţie a întreprinderii ca urmare a expirării duratei de utilizare. Costul de
intrare constituie 10300 lei, durata de utilizare a fost stabilită de 5 ani, valoarea reziduală - 800
lei. Comisia de scoatere din funcţiune, desemnată prin ordinul conducătorului, a considerat că
suma materialelor obţinute din casarea utilajului constituie 1050 lei.
Cheltuielile de lichidare constituie:
- salariul muncitorilor – 400 lei;
- materiale consumate pentru scoaterea din funcţiune a utilajului - 150 lei;
- serviciile secţiei auxiliare -120 lei.
Se cere să se contabilizeze operaţiile economice care au avut loc au avut loc.
1. Primirea utilajului
DT 123 Ct 121 10300 lei
2. Calculul amortizarii
Dt 821 Ct 124 9500 lei
(10300-800)/5*5=9 500 lei
3. Decontarea amortizarii acumulate
Dt 124 Ct 123 9500 lei
4. Reflectarea cheltuielilor la demontare
Dt 721 Ct 531 400 lei
Dt 721 Ct 533 96 lei
400*24%=96
Dt 721 Ct 211 150 lei
Dt 721 Ct 812 120 lei
5. Recunoasterea materialelor obtinute din casarea utilajului
Dt 211 Ct 123 800 lei
Dt 211 Ct 621 250 lei
1050-800=250
Ct 9500+800=10 300
Dt 10 300
15
7. Întreprinderea „Credo” SA, conform procesului verbal de primire predare a pus în
funcţiune un strung în secţia de producţie, costul de intrare a căruia constituie 80000 lei, durata
de utilizare de 8 ani iar valoarea reziduală a fost stabilită de 2000 lei. Pentru calculul amortizării
strungului, întreprinderea a ales metoda liniară. Calculaţi uzura conform metodei alese şi
întocmiţi formula contabilă aferentă amortizării calculate.
Valoarea amortizabila=Costul de intrare(Ci) - Valoarea reziduala(Vr)= 80 000-2 000= 78 000

Amortizarea anuala=Va/Durata de utilizare=78 000/8ani=9 750 lei anual
Sau
Amortizarea anuala=Valoarea amortizabila*Norma amortizabila=(78000*12.5)/100
Suma lunara= 9750/12 luni=812.5 lei lunar
Valoarea contabila=Costul de intrare-Amortizarea acumulata
Calcularea amortizarii strungului conform metodei liniare

Anii Costul de Amortizarea Amortizarea Valoarea
intrare anuala acumulata contabila
1 80 000 9 750 9 750 70 250
2 80 000 9 750 19 500 60 500
3 80 000 9 750 29 250 50 750
4 80 000 9 750 39 000 41 000
5 80 000 9 750 48 750 31 250
6 80 000 9 750 58 500 21 500
7 80 000 9 750 68 250 11 750
8 80 000 9 750 78 000 2 000

de utilizare fiind de 8 ani iar valoarea reziduală a fost stabilită de 2000 lei. Pentru calculul
amortizării strungului, întreprinderea a ales metoda unităţilor de producţie. Calculaţi amortizarea
conform metodei alese şi întocmiţi formula contabilă aferentă amortizării calculate ştiind că
volumul planificat de produse spre fabricare de către utilajul pus în funcţiune constituie 600000
unităţi. În I an – 20000, II – 50000, III - 80000, IV – 110000, V – 130000, VI – 108000, VII –
90000, VIII – 12000.
Va=80 000-2 000=78 000

Amortizarea pentru o unitate de produs fabricata=Va/Qt=78 000/600 000=0.13
Calculul amortizarii conform metodei unitatii de productiei
Anii Costul Marimea Cantitatea Amortizarea Amortizarea Valoarea

de amortizarii fabricata anuala acumulata contabila
intrare pe unitate
de produs
1 2 3 4 5=3*4 6 7=2-6
1 80 000 0.13 20 000 2 600 2600 77 400
2 80 000 0.13 50 000 6 500 2600+6500= 70 900
9 100
3 80 000 0.13 80 000 10 400 19 500 60 500
4 80 000 0.13 110 000 14 300 33 800 46 200
5 80 000 0.13 130 000 16 900 50 700 29 300
6 80 000 0.13 108 000 14 040 64 740 15 260
7 80 000 0.13 90 000 11 700 76 440 3 560
8 80 000 0.13 12 000 1 560 78 000 2 000
16

de utilizare fiind de 8 ani iar valoarea reziduală a fost stabilită de 2000 lei. Pentru calculul
amortizării strungului, întreprinderea a ales metoda de diminuare a soldului. Calculaţi
amortizarea conform metodei alese şi întocmiţi formula contabilă aferentă amortizării calculate.
Norma amortizarii=100%/8 ani=12.5

Norma amortizarii majorate=12.5%*2=25%
Calcularea amortizarii dupa metoda de diminuare a soldului

Anii Costul Norma Baza de Amortizarea Amortizar Valoarea
de amorti calculare a anuala ea contabila
intrare zarii, amortizarii acumulata
%
1 2 3 4 5=(3*4)/100 6 7=2-6
1 80 000 25% 80 000 20 000 20 000 60 000
2 80 000 25% 60 000 15 000 35 000 45 000
3 80 000 25% 45 000 11 250 46 250 33 750
4 80 000 25% 33 750 8 437.50 54 25 312.50
687.50
5 80 000 25% 25 312.50 6 330,37 61 18 982.12
017.87
6 80 000 25% 18 982.12 4 745.53 65 14 236.6
763.40
7 80 000 25% 14 236.6 3 559.15 69 10 677.45
322.55
8 80 000 25% - 10 677.45- 78 000 2 000
2000=8
677.45
Dt 821 Ct 124 - 78 000 lei amortizarea acumulata a 96 de luni (8 ani *12 luni)
10. SRL „Trans-lux”, după rotaj, a dat în exploatare un autoturism cu o valoare iniţială (cost
de intrare) de 120000 lei, valoarea reziduală de 6000 lei şi termenul de exploatare de 5 ani.
Randamentul total potenţial al autoturismului este de 500000 km, inclusiv pe anii de funcţionare:
I – 125000 km, II – 105000 km, III – 95000 km, IV – 90000 km, V – 85000 km. Calculaţi
amortizarea utilizînd toate medodele de calcul a amortizării prevăzute de SNC „Imobilizări
necorporale şi corporale”.
1.Valoarea amortizabila=Costul de intrare(Ci) - Valoarea reziduala(Vr)= 120 000-6 000= 114 000
Amortizarea anuala=Va/Durata de utilizare=114000/5ani=22800lei anual
Sau
Amortizarea anuala=Valoarea amortizabila*Norma amortizabila=(114000*12.5)/100=14250
Suma lunara= 22800/12 luni=19000 lei lunar
Valoarea contabila=Costul de intrare-Amortizarea acumulata
Anii Costul de Amortizarea Amortizarea Valoarea

intrare anuala acumulata contabila
1 120 000 22800 22800 97200
2 120 000 22800 45600 74400
3 120 000 22800 68400 51600
4 120 000 22800 91200 28800
5 120 000 22800 114000 6000
17
2.
Anii Costul Marimea Cantitatea Amortizarea Amortizarea Valoarea
de amortizarii fabricata anuala acumulata contabila
intrare pe unitate randamentul
de produs
1 2 3 4 5=3*4 6 7=2-6
1 120 000 0.228 125 000 28500 28500 91500
2 120 000 0.228 105 000 23940 52440 67560
3 120 000 0.228 95 000 21660 74100 45900
4 120 000 0.228 90 000 20520 94620 25380
5 120 000 0.228 85 000 19380 114000 6000
Va=120 000-6 000=114 000
Amortizarea pentru o unitate de produs fabricata=Va/Qt=114 000/500 000=0.228
3.
Anii Costul Norma Baza de Amortizarea Amortizar Valoarea
de amorti calculare a anuala ea contabila
intrare zarii, amortizarii acumulata
%
1 2 3 4 5=(3*4)/100 6 7=2-6
1 120 000 40% 120000 48000 48000 72000
2 120 000 40% 72000 28800 76800 43200
3 120 000 40% 43200 17280 94080 25920
4 120 000 40% 25920 10368 104448 15552
5 120 000 40% - 15552- 114000 6000
6000=9552
Norma amortizarii=100%/5 ani=20

Norma amortizarii majorate=20%*2=40
SRL „Autoservtrans” Cumpără în luna ianuarie un autocar din Japonia în următoarele condiţii:
Preţul de achiziţie – 35000 dolari, taxa vamală – 5%, cheltuieli de asigurare – 2000 dolari, cursul
valutar – 11,36 lei per dolar. Valoarea probabilă rămasă – 20000 lei. Numărul total de km
parcurşi planificat – 200000 mii km: în anul 1 – 39000; în anul 2 – 45000, în anul 3 – 45000, în
anul 4 – 45000, în anul 5 – 26000.
Determinaţi valoarea autocarului şi calculaţi amortizarea utilizînd metodele cunoscute
11. În cadrul SRL X în luna ianuarie 2014 este înregistrată următoarea informaţie privind
mişcarea mijloacelor fixe şi amortizarea acestora, ţinînd cont de faptul că amortizarea în
conformitate cu politicile contabile ale entităţii se calculează din luna următoare lunei în care
mijloacele fixe au fost puse în funcţiune :
1. Amortizarea calculată în luna ianuarie pentru:
- utilajele producţiei de bază – 1800 lei;
- activităţile auxiliare – 800 lei,
- clădirile secţiei producţiei de bază – 900 lei;
- obiecte cu destinaţie generală – 1200 lei.
2. Mijloacele fixe puse în funcţiune în luna ianuarie:
- în activităţile auxiliare – 56000 lei (durata de utilizare – 5 ani)
- utilaje ale producţiei de bază – 150000 lei (durata de utilizare – 8 ani)
- inventar cu destinaţie generală – 5000 lei (durata de utilizare – 4 ani)
3. Au fost scoase din funcţiune în luna ianuarie, mijloace fixe complet uzate:
- din activităţile auxiliare – 25000 lei;
- utilaje ale producţiei de bază – 150000 lei;
- inventar cu destinaţie generală – 3000 lei.
Se cere:
- să se întocmească formulele contabile pentru luna ianuarie şi februarie;
- să se calculeze suma amortizării în lunile ianuarie şi februarie.
18
Luna ianuarie Luna februarie
Dt 821 ct 124 1800 lei Dt 821 ct 124 900 lei
Dt 812 ct 124 800 Dt 713 ct 124 1200
Dt 821 ct 124 900 Dt 812 ct 124 933,33
Dt 713 ct 124 1200 Dt821 ct 124 1562,5
Dt 123 ct 121 56000
Dt 123 ct 121 50000
Dt 2132 ct 2131 5000
Dt 712 ct 214 5000
Dt 124 ct 123 25000
Dt 124 ct 123 150000
Dt 124 ct123 30000
56000/5/12 933,33
150000/8/12 =1562,5
12. 13În cadrul SRL Weta la data de 18 februarie 201X, conform ordinului conducătorului
a fost demontat un strung din secţia de producţie ca urmare a expirării duratei de utilizare. Costul
de intrare este de 170000 lei, durata de utilizare a fost stabilită de 5 ani, valoarea reziduală –
7000 lei. Comisia de scoatere din funcţiune a considerat că suma metalului uzat rezultat din
casarea strungului constituie 4000 lei. Se cere să se contabilizeze operaţiunile privind intrarea
(mijlocul a intrat ca aport la capitalul social la fondarea întreprinderii), calculul amortizării
(metoda liniară) şi casarea acestuia.
1.Intrarea utilajului
Dt 313ct 311 170000
Dt 123 ct 313 17000
2Calculul amortizari
Valoarea amortizabila=Costul de intrare(Ci) - Valoarea reziduala(Vr)= 170 000-7000= 163000
Amortizarea anuala=Va/Durata de utilizare=163 000/5ani=32600 lei anual
Dt 821 Ct 124 163000
3.decontarea amortizarilor
Dt 124 ct 123 16300
4.reflectarea materialelor obtinute din casarea strungurelui
Dt 211 ct 123 4000
Dt 721 ct 123 3000
13. SRL “Comsavita” predă cu titlu gratuit un calculator unui orfelinat. Costul de intrare
a calculatorului este de 9840 lei, suma amortizării acumulate pe parcursul perioadei utilizate –
8800 lei. Valoarea justă a calculatorului la momentul donării este de 800 lei. Întocmiţi formulele
necesare.
1 decontarea amortizarea acumulate
Dt 124 ct123 8800 lei
2 decontarea valori contabile
Dt 721 722 ct 123 9840-8800=1040 lei
3 reflectarea tva
800 mai mic ca 1040
1040*20%=208 lei
Dt 713 ct 534 208 lei
14. SRL „Brigantina” a achiziţionat o centrifugă pentru smîntînire cu costul de intrare de

147000 lei. Durata de utilizare a acesteia este de 8 ani. Valoarea reziduală – 2700. Metoda de
calcul a amortizării – de diminuare a soldului. După 7 ani şi jumătate de funcţionare, entitatea
19
donează centrifuga unei gospodării agricole. Valoarea sa justă la momentul transmiterii e de
31000 lei. Efectuaţi calculele şi întocmiţi formulele contabile necesare.
15. În luna curentă în secţia de reparaţie a fost efectuată reparaţia curentă a unei pompe
din secţia de producţie de bază, a unui frigider din departamentul de contabilitate şi a vitrinelor
din magazinul propriu. La reparaţia acestora s-au înregistrat consumuri şi cheltuieli: piese de
schimb – 21000 lei, serviciile organizaţiei terţe – 2000 lei, TVA – 20%, consumuri indirecte de
producţie ale secţiei de reparaţii – 3600 lei, salariile calculate lucrătorilor – 5500 lei.
La sfîrşitul lunii, cheltuielile de reparaţie acumulate sînt distribuite astfel: pentru pompa
din secţia de producţie de bază – 25124 lei, pentru automobilul şefului – 5233, pentru vitrine –
3200 lei. Întocmiţi formulele contabile aferente reparaţiei curente.
20
16. SA „Intervest” a efectuat lucrări de reparaţie a unui strung din secţia de producţie
pentru care s-au consumat:
- materiale 350 lei;
- au fost calculate salariile muncitorilor – 1230 lei;
- CAS şi CAM - ?
- Servicii prestate de secţii auxiliare – 480 lei.
Se cunoaşte că reparaţia a fost efectuată la locul de lucru a utilajului. Reflectaţi în
contabilitate operaţiunile care au avut loc.
17. În secţia de reparaţie a întreprinderii „Speranţa” SA au fost supuse reparaţiei curente

următoarele obiecte:
- utilajul secţiei de asamblare din producţia de baza (comanda 1);
- un strung din secţia de reparaţie (com. 2);
- un autocamion al transportului auto propriu (com. 3);
- autovehiculul întreprinderii (com. 4).
La executarea lucrărilor de reparaţie au avut loc următoarele operaţiuni economice:
1. conform fişei limită, bonurilor de consum şi borderourilor de repartizare a
materialelor s-au consumat piesele de schimb şi materiale la executarea comenzilor:
- comanda 1 – 12500 lei;
- comanda 2 – 8100 lei;
- comanda 3 – 12300 lei
2. conform fişei de lucru în acord şi borderourilor de repartizare a
salariilor calculate s-au calculat salarii muncitorilor la executarea lucrărilor de reparaţie:
3. conform borderourilor de repartizare a salariilor calculate muncitorilor
s au calculat contribuţii pentru asigurările sociale şi medicale - ?
4. conform procesului verbal de casare a obiectelor de inventar s-au
consumat OMVSD la executarea comenzii 1 – 1200 lei;
5. conform borderoului de repartizare a consumurilor indirecte de
producţie, s-au repartizat CIP a secţiei de reparaţie între comenzile.
- 1 – 3500 lei;
- 2 – 2100 lei
- 3 – 2800 lei
- 4 – 1700 lei
6. s-au calculat şi este decontat costul fiecărui obiect reparat după
destinaţia lui de utilizare.
Formula Comanda Comanda Comanda Comanda
contabil 1 2 3 4
a
Se cere să se contabilizeze operaţiunile economice ce au avut loc, cunoscînd că

consumurile indirecte de producţie a secţiei de reparaţie sînt contabilizate în contul 813 şi să se
determine costul efectiv al fiecărui obiect reparat.
21
18. În luna curentă, întreprinderea „Ivanov” a executat prin antrepriză lucrări de reparaţie
curentă a 3 mijloace fixe. Conform facturilor fiscale, valoarea acestora se prezintă astfel:
reparaţia computerului – 920 lei, TVA – 20 %, reparaţia unui utilaj din secţia de bază – 5400 lei,
TVA – 20%, reparaţia camionului utilizat la comercializarea produselor – 870 lei, TVA – 20%.
Întocmiţi formulele contabile care au avut loc.
22
19. 20 SA „Speranţa” constituie provizioane pentru reparaţia mijloacelor fixe. Lucrările
de reparaţie sunt executate pe locurile de utilizare a obiectelor. În conformitate cu nota de
contabilitate şi calculele prealabile se cunosc următoarele date aferente rezervelor constituite în
luna (anul) gestionar(ă), precum şi consumurile efectuate:
Rezervele constituite şi consumurile efectuate în funcţie de destinaţia de utilizare a

mijloacelor fixe
Mijloacele fixe şi Rezervele constituite în: Costurile efective pe
destinaţia de utilizare a lor Luna gestionară Anul gestionar parcursul anului
Mijloace fixe din activitatea de 19200 230400 225000
bază
MF utilizate în activitatea 7135 85620 90050
auxiliară
MF cu destinaţie generală şi 2200 26400 25200
administrativă
MF care deservesc procesul de 900 10800 16200
desfacere
Total 29435 353220 356450
Costurile efective aferente reparaţiei curente pentru toate mijloacele fixe sunt prezentate
în următorul tabel:
Indicatori În anul
gestionar
Consum de piese de schimb, alte materiale 256780
Salariile calculate muncitorilor 58000
CAS şi CAM 15370
Serviciile secţiilor auxiliare 13500
Cota-parte a CIP repartizate 12800
Total 356450
Întocmiţi formulele contabile aferente constituirii provizioanelor şi costurilor efective din

anul gestionar.
20. În luna curentă, SRL „Agro-com” înregistrează următoarele cheltuieli privind

reparaţia capitală a unor mijloace fixe:
- pentro reţea de irigare – piese de schimb – 59870 lei, materiale auxiliare pentru
reparaţie – 15820 lei, salariu – 3500 lei, CAS şi CAM - ?
- pentru un depozit – piese de schimb – 5890 lei, uzura OMVSD utilizate – 6980 lei,
serviciile secţiilor auxiliare – 7640 lei.
Întocmiţi formulele contabile cunoscînd că reparaţia capitală a mijloacelor fixe a fixe a
fost efectuată la locul de utilizare.
21. O entitate deţine un mijloc fix al cărui cost de intrare constituie 60 000 lei, iar suma
amortizării acumulate la 31.12.2014 este de 20 000 lei. În conformitate cu politicile contabile ale
entităţii, evaluarea ulterioară a activului se efectuează la valoarea contabilă, iar pierderile din
depreciere se contabilizează la un cont separat. La data raportării valoarea justă minus costurile
de vînzare a mijlocului fix este egală cu 30 000 lei.
1. SNC „Imobilizări necorporale şi corporale”, SNC „Deprecierea activelor”, SNC

23
„Costurile îndatorării”, aprobate prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii
24
Moldova nr. 118 din 06.08.2013. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr 177 –
181 din 16.08.2013;
2. Codul Fiscal al Republicii Moldova pe anul curent, cu modificările şi completările în
vigoare. In: http://lex.justice.md/md/326971/;
3. Frecăuţanu, A.; Malai, A.; Balan, I. Contabilitate financiară. Chişinău: Centru ed. al
UASM, 2007, 472 p.;
4. Bucur, V.; Ţurcanu, V.; Graur, A. Contabilitatea impozitelor. Chişinău: ASEM, 2005,
562 p.;
6. Grigoroi, L.; Bîrcă, A. Ghid la contabilitatea întreprinderii. Chişinău: ASEM, 2009, 121
p.;
ACAP, 2003, 640 p.;
UCCM, 2012, 286 p.
25
Contabilitatea stocurilor
Stocuri Valoare realizabilă netă

Producţie în curs de execuţie Recepţie cantitativă
Semifabricare Recepţie calitativă
Mărfuri Comandă
Produse Recepţia transportatorului
Materiale Fişe de magazie
Obiecte de mică valoare şi scurtă durată Bon de intrare
Metoda FIFO Bon de consum
Metoda CMP Valoare contabilă

1. Care este structura stocurilor?
Stocurile includ:
1) materiile prime şi materialele de bază – bunuri care participă direct la fabricarea produselor şi se
regăsesc în produsul finit integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie transformată;
2) materialele consumabile – bunuri care participă sau contribuie la procesul de producţie şi/sau de
prestări servicii fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit (de exemplu, materiale auxiliare,
combustibil, materiale pentru ambalat, piese de schimb, anvelope şi acumulatoare procurate separat
de mijloacele de transport);
3) obiectele de mică valoare şi scurtă durată – bunuri valoarea unitară a cărora nu depăşeşte plafonul
stabilit de legislaţie sau pragul de semnificaţie prevăzut în politicile contabile, indiferent de durata de
serviciu sau cu o durată de serviciu nu mai mare de un an, indiferent de valoarea unitară (de exemplu,
instrumente şi dispozitive cu destinaţie generală şi specială, utilaj de schimb, ambalaj tehnologic,
inventar de producţie, îmbrăcăminte şi încălţăminte specială, dispozitive de protecţie, lenjerie,
construcţii şi dispozitive provizorii, inventar sportiv şi turistic şi alte obiecte similare);
4) producţia în curs de execuţie – bunuri care nu au trecut toate stadiile de prelucrare prevăzute în
procesul tehnologic, precum şi produsele nesupuse probelor tehnice şi recepţiei sau necompletate în
întregime, precum şi costurile aferente serviciilor şi lucrărilor în curs de execuţie;
5) produsele – bunuri fabricate în cadrul entităţii care includ:
a) semifabricatele – bunuri al căror proces de producţie a fost finalizat într-o secţie (fază de
fabricaţie) şi care sînt supuse în continuare prelucrării în altă secţie (fază de fabricaţie) sau se livrează
cumpărătorilor;
b) produsele finite – bunuri care au parcurs în întregime stadiile procesului de producţie şi nu necesită
prelucrări ulterioare în cadrul entităţii, au fost supuse probelor tehnice şi recepţiei, sînt integral
completate şi pot fi depozitate în vederea vînzării sau livrate direct cumpărătorilor;
c) produsele secundare – bunuri care se obţin în procesul de producţie concomitent cu produsele
principale şi au o importanţă secundară şi valoare nesemnificativă faţă de acestea;
6) mărfurile – bunuri procurate de entitate în vederea revînzării sau produse transmise spre vînzare
magazinelor proprii. În categoria mărfurilor, de asemenea, se includ clădirile, terenurile şi alte bunuri
imobiliare deţinute pentru vînzare;
7) ambalajele – bunuri care includ ambalajele de o singură folosinţă sau refolosibile, achiziţionate sau
fabricate, destinate ambalării produselor (mărfurilor) şi/sau altor bunuri.
2. Care este diferenţa dintre semifabricate, producţie în curs de execuţie şi produse?

4) producţia în curs de execuţie – bunuri care nu au trecut toate stadiile de prelucrare prevăzute în
procesul tehnologic, precum şi produsele nesupuse probelor tehnice şi recepţiei sau necompletate în
întregime, precum şi costurile aferente serviciilor şi lucrărilor în curs de execuţie;
5) produsele – bunuri fabricate în cadrul entităţii care includ:
a) semifabricatele – bunuri al căror proces de producţie a fost finalizat într-o secţie (fază de
26
fabricaţie) şi care sînt supuse în continuare prelucrării în altă secţie (fază de fabricaţie) sau se livrează
cumpărătorilor;Placinte congelate
b) produsele finite – bunuri care au parcurs în întregime stadiile procesului de producţie şi nu necesită
prelucrări ulterioare în cadrul entităţii, au fost supuse probelor tehnice şi recepţiei, sînt integral
completate şi pot fi depozitate în vederea vînzării sau livrate direct cumpărătorilor;
c) produsele secundare – bunuri care se obţin în procesul de producţie concomitent cu produsele
principale şi au o importanţă secundară şi valoare nesemnificativă faţă de acestea;
3. Care este specificul contabilizării OMVSD?

Transmiterea în exploatare a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, valoarea unitară a cărora nu
depăşeşte 1/6 din plafonul stabilit de legislaţie, se contabilizează ca majorare a costurilor/cheltuielilor
curente, activelor imobilizate etc. şi diminuare a stocurilor. Conform politicilor contabile aceste
obiecte pot fi decontate pe măsura transmiterii în exploatare prin calcularea uzurii în modul stabilit de
pct. 52-53 din prezentul standard.
52. Obiectele de mică valoare şi scurtă durată, a căror valoare unitară depăşeşte 1/6 din plafonul
stabilit de legislaţie se decontează la costuri/cheltuieli curente, active imobilizate etc. prin calcularea
uzurii. Transmiterea în exploatare a acestor obiecte se reflectă ca corespondenţă internă între
subconturile deschise la contul de evidenţă a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată.
53. Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se calculează în mărime de 100% din valoarea
obiectelor diminuată cu valoarea reziduală la transmiterea acestora în exploatare. În funcţie de
destinaţia utilizării obiectelor uzura calculată se înregistrează ca majorare concomitentă a
costurilor/cheltuielilor curente, activelor imobilizate etc. şi uzurii obiectelor de mică valoare şi scurtă
durată. Valoarea reziduală rămasă a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se stabileşte de către
fiecare entitate de sine stătător. Uzura acestor obiecte se decontează la ieşirea lor şi se contabilizează
ca diminuare concomitentă a uzurii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată şi a stocurilor.
4. Ce reprezintă costul de achiziţie şi costul de producţie?
Costurile indirecte de producţie cuprind costurile aferente gestiunii şi deservirii subdiviziunilor

(secţiilor) de producţie. Aceste costuri se contabilizează ca majorare concomitentă a costurilor
indirecte de producţie şi datoriilor, amortizării imobilizărilor necorporale şi corporale, diminuare a
stocurilor, costurilor activităţilor auxiliare etc.
29. Costurile indirecte de producţie sînt legate de fabricarea produselor/prestarea serviciilor de
mai multe tipuri şi se includ în costul lor prin repartizare, în modul stabilit în politicile
contabile ale entităţii. Repartizarea acestor costuri se efectuează în două etape:
1) repartizarea costurilor între costul produselor/serviciilor/producţiei în curs de execuţie şi
cheltuielile curente;
2) repartizarea costurilor pe tipuri de produse fabricate/servicii prestate.
30. Pentru repartizarea între costul produselor/serviciilor/producţiei în curs de execuţie şi
cheltuielile curente, costurile indirecte de producţie se subdivizează în:
1) costuri variabile, mărimea cărora depinde de modificarea volumului producţiei (de exemplu,
amortizarea mijloacelor fixe calculată în raport cu cantitatea de produse fabricate, costul materialelor
consumate). Aceste costuri se includ în costul produselor fabricate/serviciilor prestate/producţiei în
curs de execuţie în suma totală, indiferent de gradul de utilizare a capacităţilor de producţie;
2) costuri constante, mărimea cărora relativ nu depinde de modificarea volumului producţiei (de
exemplu, amortizarea mijloacelor fixe cu destinaţie generală de producţie calculată prin metoda
liniară, costurile de întreţinere şi exploatare a clădirilor şi utilajului secţiilor de producţie).
costul de achizitie al acestora cuprinde pretul de cumparare, taxele vamale si alte taxe
nerecuperabile, cheltuieli de transport-aprovizionare
Costul de achiziţie înseamnă preţul datorat şi eventualele cheltuieli conexe minus eventualele
reduceri ale costului de achiziţie.
27
În acest sens, costul de achiziţie al bunurilor cuprinde preţul de cumpărare, taxele de import şi alte
taxe (cu excepţia acelora pe care persoana juridică le poate recupera de la autorităţile fiscale),
cheltuielile de transport, manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor
respective.
În costul de achiziţie se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu obţinerea

de autorizaţii şi alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective.Cheltuielile de
transport sunt incluse în costul de achiziţie şi atunci când funcţia de aprovizionare este externalizată;
5. Care sunt condiţiile de recunoaştere a stocurilor?
Stocurile se recunosc ca active circulante la respectarea simultană a următoarelor condiţii:

1) sînt controlate de entitate, adică se află în proprietatea acesteia;
2) există probabilitatea obţinerii de către entitate a beneficiilor economice viitoare din utilizarea
stocurilor;
3) sînt destinate utilizării în ciclul normal de producţie/prestări servicii sau vor fi vîndute în termen de
12 luni; şi
4) costul de intrare poate fi determinat în mod credibil.
12. În cazul nerespectării condiţiilor prezentate în pct. 11 din prezentul standard, activele procurate
sînt recunoscute ca cheltuieli curente, active imobilizate sau reflectate în conturi extrabilanţiere.
13. Stocurile recunoscute iniţial se evaluează la cost de intrare care se determină în funcţie de sursa
de provenienţă a stocurilor cum ar fi: achiziţionarea, fabricarea, intrarea ca aport în natură la capitalul
social, primirea cu titlu gratuit, ieşirea/reparaţia activelor imobilizate şi obiectelor de mică valoare şi
scurtă durată, înregistrarea deşeurilor recuperabile, transferare din active imobilizate etc.
6. Ce includ costurile direct atribuibile intrării stocurilor?

Costurile de intrare a stocurilor achiziţionate cuprinde valoarea de cumpărare şi costurile direct
atribuibile intrării (de exemplu, costurile de transportare-aprovizionare, asigurare pe durata
transportării, încărcare, descărcare, comisioane intermediarilor, impozitele şi taxele nerecuperabile,
taxele vamale şi alte costuri suportate pentru aducerea stocurilor în forma şi în locul utilizării după
destinaţie cum ar fi: prelucrarea, sortarea, împachetarea). Intrarea stocurilor achiziţionate se
contabilizează ca majorare concomitentă a stocurilor şi datoriilor, diminuare a creanţelor, costurilor
activităţilor auxiliare etc. Reducerile comerciale, rabaturile şi alte elemente similare sînt deduse la
determinarea costului de intrare a stocurilor achiziţionate.
7. Cum sunt evaluate stocurile la intrarea în patrimoniu, ieşirea din patrimoniu şi la data
prezentării situaţiilor financiare?
8. Ce reprezintă valoarea realizabilă netă?

Valoarea realizabila neta la stocuri este un pret de vanzare estimat , posibil a fi obtinut ca urmare a
desfasurarii normale a activitatii entitatii, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului si
costurile aferente vanzarii.
44. Evaluarea ulterioară a stocurilor se efectuează la data raportării ţinînd cont de metoda
de evaluare curentă aplicată de entitate în cursul perioadei de gestiune. La data raportării stocurile se
evaluează la suma cea mai mică dintre valoarea contabilă, determinată în baza metodei
de evaluare curentă, şi valoarea realizabilă netă.
45. Stocurile se evaluează la valoarea realizabilă netă dacă aceasta este mai mică decît valoarea
contabilă a lor, adică în cazul:
1) deteriorării sau degradării parţiale a stocurilor;
2) învechirii morale parţiale sau totale a stocurilor;
3) reducerii preţului de vînzare a stocurilor;
4) majorării eventualelor cheltuieli aferente finalizării şi vînzării stocurilor etc.
46. Valoarea realizabilă netă a stocurilor se determină prin una din următoarele metode:
1) metoda categoriilor (elementelor) de stocuri care prevede stabilirea celei mai mici sume dintre
valoarea contabilă şi valoarea realizabilă netă pe fiecare element de stocuri;
2) metoda grupelor omogene de stocuri care prevede stabilirea celei mai mici sume dintre valoarea
28
contabilă şi valoarea realizabilă netă pe fiecare grupă omogenă de stocuri;
3) metoda volumului total de stocuri care prevede stabilirea celei mai mici sume dintre valoarea
contabilă şi valoarea realizabilă netă a tuturor stocurilor entităţii.Modul de evaluare a stocurilor în
baza valorii realizabile nete este exemplificat în anexa 4.
47. Valoarea realizabilă netă a soldurilor de stocuri la data raportării se determină în baza:
1) preţurilor contractuale, în cazul în care stocurile sînt destinate vînzării conform contractelor
încheiate;
2) preţurilor de piaţă curente în cazul în care nu sînt încheiate contracte de vînzare a stocurilor, dar
acestea sînt destinate vînzării;
3) altor informaţii credibile deţinute de către entitate.
9. Care sunt cazurile de intrare a stocurilor la entitate şi documentele primare care confirmă
intrarea lor?
10. Ce documente se întocmesc la ieşirea stocurilor?

Documentele folosite pentru eliberarea stocurilor de active curente materiale pentru consum pot fi:
bonul de consum şi fişa limită de consum
.
11. Prezentaţi schematic circuitul documentelor primare caracteristice materialelor.
În vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute în programul de aprovizionare, întreprinderile emit

comenzi către furnizori, în baza cărora încheie contracte economice. În cadrul executării comenzii şi
a contractului de aprovizionare, întreprinderea cumpărătoare primeşte de la furnizor factura fiscală.
Recepţia cantitativă se efectuează de către magazine şi rezultatele ei se consemnează în bonul de
intrare sau nota de intrare, iar recepţia calitativă se efectuează de un specialist şi se reflectă într-un
buletin de analiză.
Documentele folosite pentru eliberarea stocurilor de active curente materiale pentru consum pot fi:
bonul de consum şi fişa limită de consum

d/o
1. În costul de intrare se include pierderile de materiale peste limitele 
normelor şi normativelor admise.
2. Costurile de intrare a stocurilor achiziţionate cuprinde valoarea de 
cumpărare şi costurile direct atribuibile intrării.
3. Costul de intrare a stocurilor fabricate nu coincide cu costul efectiv al 
acestora.
4. Evaluarea curentă a stocurilor are loc la ieşirea acestora din 
patrimoniu.
5. La data raportării stocurile se evaluează la suma cea mai mică dintre 
costul de intrare valoarea contabila şi valoarea realizabilă netă.
6. Înregistrarea materialelor în urma casării OMVSD, peste limita 
valorii reziduale probabile se efectueayă prin formula contabilă: DT
211 „Materiale” CT 612 „Alte venituri din activitatea operaţională
 Pentru înregistrarea plusurilor de materiale stabilite cu ocazia

 inventarierii: Dt 211 “Materiale”
 Ct612 “Alte venituri operaţionale”
29
7. Transmiterea în exploatare a OMVSD cu valoare unitară ce depăşeşte 
1/6 din plafonul stabilit de legislaţie, se reflectă ca corespondenţă
internă între subconturile deschise la contul de evidenţă a OMVSD.
8. Clădirea deţinută în scop de revînzare aparţine categoriei stocuri 
30
9. Obţinerea producţiei în curs de execuţie se reflectă formula: DT 811 
„Activităţi de bază” CT 215 „Producţia în curs de execuţie”
DT 215 CT 811
10. contul 831 „Adaos comercial” este utilizat pentru evidenţa mărfurilor 
la preţ de vînzare.
4. Studii de caz:
1. Să se contabilizeze operaţiile economice din jurnalul de înregistrare prezentat în următorul

tabel:
d/o DT CT
1. În baza facturii f i s c a l e nr. 314234 la 211 521
10.11.2010 s-au primit 2300 m.p. de scîndură 69000
prelucrată la preţul de 30 lei pentr 1 m.p.
2. Pe baza bonului de consum nr. 1031 s-a eliberat 811 211
în secţia de producţie 100 m.p. placaj, la preţul 1034
de 10,34 pentru 1 m.p.
3. S-a eliberat 50 m.p., la preţul de 12,48 lei 712 211
pentru 1 m.p. de carton ondulat şi 20 cutii, 984 811
preţul 18 lei / bucata pentru ambalarea
produselor finite
4. L-a inventariere s-au depistat lipsuri: 714 211
- 5 m.p. de sticlă la preţul de 80 lei pentru 1 580
m.p.
- 10 cutii de carton (18 lei bucata)
5. Se contabilizează intrarea în 211 532
gestiunea întreprinderii a 100 cutii 4000
vopsea la valoarea de
40 lei / bucata şi care au fost procurate de
expeditorul Popescu fără a primi în prealabil
avans
6. Din casă se achită datoria pentru vopseaua 4000 532 241
cumpărată d-lui Popescu
2. Conform facturii fiscale a fost primit combustibil de la furnizor, cu achitare ulterioară în

sumă 29532 lei, inclusiv TVA, la fel au fost procurate, conform actului de achiziţie, materiale în
sumă de 15000 lei, de la persoane fizice cu achitare ulterioară. Din suma respectivă s-a reţinut
impozitul la sursa de plată. Datoria faţă de furnizor şi faţă de buget a fost achitată din contul
curent în valută naţională. Iar datoria faţă de persoana fizică – din casierie. Întocmiţi formulele
contabile necesare.
31
3. Entitatea a procurat materiale în valoare de 24000 lei, inclusiv TVA. Suma serviciilor
organizaţiei de transport alcătuieşte 500 lei, TVA – 20 %: Cheltuielile privind descărcarea
materialelor au alcătuit: Salariul muncitorilor – 450 lei, CAS şi CAM - ? Pe parcursul lunii au
fost eliberate din depozit materiale pentru:
- fabricarea produselor - 6000 lei;
- întreţinerea secţiei de producţie – 700 lei;
- reparaţia clădirii administraţiei – 1300 lei;
- corectarea rebutului – 500 lei;
- stocul de materiale a fost vîndut la valoarea de 15000 lei – TVA 20%.
Contabilizaţi operaţiile de procurare, consum şi vînzare a materialelor
Achitarea materealelor ,inclusivTVA

DT 211 CT 521 2000
Reflectarea TVA
DT 534 CT 521 4000
Reflectarea cheltuielilor de transport
DT 211 CT 521 500
Reflectarea TVA
DT 535 CT 521 100
Ref. Chel pt salariu muncitorilor
DT 211 CT531 450
Ref. CAS
DT 211 CT 533 108
Ref. Cons de materiale la fabricarea produselor
DT 811 CT 211 6000
Ref. Cons de materiale pt întreţinerea secţiei de producţie
DT 821 CT 211 700
Reparaţia clădirii administraţiei
DT 713 CT 211 1300 lei;
Corectarea rebutului
DT 714 CT 211 500
Vînzarea stocul de materiale
DT 714 CT 211 15000
Reflectarea venitului din vînzari
DT 221 CT 612 15000
Reflectarea TVA
DT 221 CT 534 3000
32
33
4. În baza datelor de mai jos întocmiţi formulele contabile respective şi determinaţi soldul
final al contului 211 „Materiale”, ştiind că stocul iniţial la 01.01. 2014 constituiau 84250 lei.
Operaţiile economice din luna ianuarie:
03.01. Consum de materie primă pentru fabricarea produselor – 15800 lei;
05.01. De la furnizori au fost primite materiale în sumă de 342500, fără TVA, TVA – 20%.
08.01. S-au consumat materiale pentru fabricarea produselor – 15860;
09.01. Din secţia de producţie s-au obţinut deşeuri de materie primă – 1350 lei;
13.01. Din contul curent s-a făcut virament în valută naţională spre achitarea datoriei faţă de
furnizori pentru materialele procurate – 12000 lei;
19.01. Din contul curent s-a plătit furnizorilor un avans în valută naţională pentru livrarea
ulterioară de materiale – 25000 lei;
21.01. Au fost consumate piese de schimb pentru reparaţia utilajului din secţia auxiliară –
5420 lei;
26.01. S-au primit de la furnizori:
- materiale – 12500 lei;
- piese de schimb – 8700 lei;
- combustibil – 10200 lei
- TVA – 20%.
34
5. Stocul mărfii de tip „A” la 01.03. alcătuia – 820 bucăţi a cîte 15 lei
bucata. În perioada raportată întrările au constituit:
- pe 05. 03 – 2500 buc. a cîte 15,50 lei bucata.
- pe 13. 03 – 500 buc. a cîte 14,50 lei bucata.
- pe 29. 03 – 300 buc. a cîte 16 lei bucata.
Ieşirile din stoc constituie:
- pe 10. 03 – 970 buc.
- pe 20. 03 – 580 buc.
Se cere să se calculeze stocul cantitativ şi valoric la finele perioadei raportate în baza metodei
FIFO, CMP (costul mediu ponderat).
CMP (costul mediu ponderat).

Data Intrari Iesiri Stoc final
Cantitate Pret Valoare Cantit Pret Valoare Cantitate Pret Valoare
ate
01.03 820 15 12300
05. 03 2500 15,50 38750 3320 15,37 51028,4
10. 03 970 15,37 14908,9 2350 15,37 36119,5
13. 03 500 14,50 7250 2850 15,21 43348,5
20. 03 580 15,21 8821,8 2270 15,21 34526,7
29. 03 300 16 4800 2570 15,30 39321
CMP=Valoarea din stoc +Valoare intrari/Cantitatea din stoc +Cantitatea de intrare

CMP 05. 03 =12300+38750/2500+820=51050/3320=15,37
CMP 13. 03 =7250+36119,5/500+2350= 43369,5/2850=15,21
CMP 29. 03 =4800+34526,7/300+2270=39326,7/2570=15,30
Metoda FIFO
din primul

ate
01.03 820 15 12300
05. 03 2500 15,50 38750 820 15 12300
2500 15,50 38750
10. 03 820 15 12300 2350 15,50 36425
150 15,50 2325
13. 03 500 14,50 7250 2350 15,50 36425
500 14,50 7250
20. 03 580 15,50 8990 1770 15,50 27435
500 14,50 7250
29. 03 300 16 4800 1770 15,50 27435
500 14,50 7250
300 16 4800
Total 3300 x 50800 1550 x 23615 2570 x 39485
Metoda LIFO
35
Din ultimul

ate
01.03 820 15 12300
05. 03 2500 15,50 38750 820 15 12300
2500 15,50 38750
10. 03 970 15,50 820 15 12300
1530 15,50 23715
13. 03 500 14,50 7250 820 15 12300
1530 15,50 23715
500 14,50 7250
20. 03 500 14,50 7250 820 15 12300

80 15,50 1240 1450 15,50 22475
29. 03 300 16 4800 820 15 12300
1450 15,50 22475
300 16 4800
Total 3300 x 50800 1550 x 23615 2570 x 39575
6. În luna curentă o întreprindere a vîndut mărfuri pe bază de facturi. Valoarea mărfurilor la

preţul de vînzare constituie 240000 lei, inclusiv TVA. Costul efectiv al mărfurilor vîndute este
de 190000 lei. Întocmiţi formulele contabile aferente vînzării mărfurilor.
217
7. O întreprindere cumpără obiecte de mică valoare şis curtă durată în valoare totală de
108000 lei inclusiv TVA. Cheltuielile de transport prestate de o organizaţie terţă au constituit
800 lei, TVA 20 %. Pe parcursul perioadei au fost date în folosinţă obiecte în valoare de 85000
lei (cu valoare mai mare de 1000 lei unitatea ) pentru necesităţile gospodăreşti şi 540 lei (cu
valoare mai mică de 1000 lei unitatea) pentru desfăşurarea procesului de producţie. La sfîrşitul
anului au fost casate obiectele date în folosinţă. În urma casării s-au obţinut deşeuri în valoare
de
200 lei, valoarea reziduală fiinde determinată în proporţie de 1% din costul de intrare.
Contabilizaţi operaţiunile care au avut loc.
36
8. SRL „Alfa” a achiziţionat mărfuri de la un furnizor în valoare de 97500 lei. Pentru
transportarea mărfurilor date întreprinderea a încheiat un contract cu SRL „Auto-Prim” în
valoare de 5000 lei. Mărfurile au fost descărcate de muncitorii întreprinderii, cărora li s-a
calculat salariul în mărime de 2000 lei şi respectiv asigurările sociale şi medicale. Achitarea cu
furnizorii s-a efectuat integral din contul curent în valută naţională. Să se întocmească formulele
contabile necesare.
9. În luna ianuarie SRL „Spicuşor” a livrat produse cu încasarea ulterioară SA „Prima” în

sumă de 42000 lei inclusiv TVA, costul produselor fiind de 24000 lei. Pentru produsele livrate
unitatea va primi în schimb materiale în sumă de 30000 (inclusiv TVA), iar diferenţa va fi
încasată ulterior contra mijloacelor băneşti. Se cere să se contabilizeze operaţiunilor economice
ce au avut loc.
1 Reflectarea livrari produselor cu încasarea ulterioară fara TVA
Dt 221 ct 611 35000
2,Reflectarea TVA la vinzare
Dt 221 ct 534 7000
3.Ref costului produselor vindute
Dt 711 ct 216 24000
4.Primire materialelor in schimb
DT 211 CT 521 25000
5.Ref TVA
DT 534 CT 521 5000
6.Stingerea datoriei fata de furnizor pe seama creantei
DT 521 CT 221
7.Incasarea diferentei
DT 242 CT 221 12000
37
10. Date iniţiale:
Sold iniţial Ieşiri

Bonul de consum 64 Bonul de consum 65
Denumirea Q P Suma Denumirea Q Denumirea Q
Făină (kg) 13990+100
5,43 75965,70 Făină (kg) 2000 Ciuperci 90
(buc)
Cartofi 30 6,50 195,00 Brînză de
20 Margarină 140
(kg) vaci (kg) (buc)
Magiun 500 7,00 3500,00 Cartofi 150 Fiole es.
30
(buc) (kg) (buc)
Ulei 300 18,00 5400 Magiun 100 Halva 40
razdolie (buc) (buc)
(buc)
Drojdie 100 2 200 Ulei 130 Brînză 35
de
razdolie oi (kg)
(buc)
Brînză de
35 50 1750 Varză (kg) 100 Drojdie 60
oi (kg)
La data de 03.03.200x, entitatea a procurat în baza actului de achiziţie nr. AC 200457 de la persoana
fizică Chiriac Andrei marfă, conform tabelului:
Denu U Q P Suma, lei

mirea
mărfu Cota tva
rilor
Cartofi kg 2 7 6% 1400
84
Varză kg 1 10 6% 1000
60
Miere kg 5 15 6% 750
45
Ceapă kg 7 8 6% 560
33,6
Brînză vaci kg 2 17 12 % 340
40,8
Total 6450 263,4
La fel, în data de 03.03.200x au fost procurate mărfuri conform facturii nr. CY1753177 de la
METRO CASH & CARRY. Respectiva factură este anexată (anexa 1).
Se cere:
- să se întocmească bonul de intrare nr. 41 la data de 03.03.200x pentru mărfurile intrate în
baza actului de achiziţie, ştiind că marfa a fost primită de Popescu Vasile, conducătorul
entităţii şi bonul de intrare nr. 42 la data de 03.03.200x pentru marfa primită conform
facturii nr. CY1753177;
- să se întocmească bonul de consum nr. 64 la data de 03.03.200x şi bonul de consum nr.
65 la data de 04.03.200x în baza Situaţiei mişcării materialelor pentru luna martie, ştiind
că persoana responsabilă pentru gestiunea materialelor în deposit este Popescu Vasile, iar
în cadrul secţiei de producţie – Mulin Victoria;
- să se contabilizeze operaţiunile care au avut loc, întocmind Jurnalul de înregistrare al
operaţiunilor economice:
38
39
d/o DT CT
1. Înregistrarea materialelor primite de la furnizoriîn 8649 2111 521
baza facturii CZ nr. 1753177 cu achitare urterioară
2. Trecerea în cont a sumei TVA aferentă materialelor 1729,80 534 521
primite;
3. Virarea datoriei faţă de furnizori 10 378,80 521 242
4. Înregistrarea materialelor primite de la persoanele 6450 211 544
fizice în baza actului de achiziţie AC nr. 200457 cu
achitare ulterioară
5. Reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată în 366,6+40.8= 544 534
baza actului de achiziţie AC nr. 200457 407,4
6. Reflectarea costurilor de materie primă din luna 20432,81 811 211
martie conform bonului de consum nr. 64 şi nr. 65
7. Achitarea din casierie a datoriei faţă de Chiriac 6042,6 544 241
Andrei 6450-407,4
11. Evaluaţi şi contabilizaţi costul produselor fabricate şi a producţiei în curs de execuţie.

Producţia lansată în procesul de fabricaţie – 16100 unităţi. Producţia nefinisată la sfîrşitul lunii
curente – 1000 unităţi; gradul de finisare al producţiei în curs de execuţiea fost estimat în
mărime de 80%. Consumurile totale efective constituie 178300 lei.
COSTUL ECHIVALENT 1.Calculul unitati echivalente

Indicatori Cantitatea Gradul de finisare Cantitatea
absoluta conventionala
Pro. finite 16100 -1000= 100% 15100*100%=15100buc
15100
Pro. In curs de 1000 80% 1000*80%=800 buc
executie
Total x x 15900
2 det costului unitati ecgivalente
178300/15900= 11,21lei / buc
Tip produselor Mod de calcul Costul de productie Mod de

contabilizare
Pro. finite 15100*11,21= 169328 DT 216 CT 811

Pro. In curs de 800*11,21= 8971,07 DT 211 CT 811
executie
Total X 178299 X
1. SNC „Stocuri”, aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.
118 din 06.08.2013. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr 177 – 181 din
16.08.2013;
2. Regulamentul privind inventarierea aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al
Republicii Moldova nr. 60 din 29.05.2012. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
nr.166-169 din 10.08.2012;
3. Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală nr. 330 din 23.12.2013. In:
4. Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 nr 329 din 23.12.2013. In:
40
562 p.;
p.;
ACAP, 2003, 640 p.
UCCM, 2012, 286 p.;
11. Ţurcanu, V.; Iachimovschi, A.; Îndrumări teoretice şi aplicaţii practice la contabilitate:
(lucrare metodico-didactică). Chişinău: ASEM, 2002, 188 p.
41
Contabilitatea creanţelor
Creanţe Factură fiscală

Creanţe pe termen lung Factură de expediţie
Creanţe comerciale Diurnă
Creanţe ale bugetului Avansuri acordate
Creanţe ale personalului Furnizor
Creanţe privind veniturile din utilizarea de Client
către terţi a activelor entităţii
Contract de vînzare-cumpărare Plată ulterioară
Decont de avans Valoare nominală
Ordin de deplasare
1. Ce reprezintă creanţele şi care este structura acestora?

2. Care sunt criteriile de recunoaştere a creanţelor?
3. Cum sunt evaluate creanţele?
4. Care sunt acţiunile întreprinse în cazul livrării mărfurilor cu achitare ulterioară?
5. Care sunt particularităţile avansurilor acordate?
6. Cum se caracterizează relaţiile juridice care apar între client şi furnizorul de bunuri?
7. Ce reprezintă provizioanele pentru creanţele compromise?
8. Numiţi documentele în baza cărora se co nstată creanţele comerciale.
9. Numiţi documentele în baza cărora se contabilizează operaţiunile de stingere a
creanţelor comerciale.
Ce reprezintă diurna? diurnă – indemnizaţie zilnică, în moneda naţională sau în valuta
străină, acordată în scopul compensării cheltuielilor suportate suplimentar de salariat în
timpul delegării, pentru hrană, diferite servicii, inclusiv costul transportului pe teritoriul
localităţii în care a fost delegat şi alte cheltuieli;
plafon de cazare (pentru fiecare 24 de ore) – sumă zilnică, în moneda naţională sau în
valuta străină, în limita căreia salariatul delegat trebuie să-şi acopere cheltuielile de
locaţiune, inclusiv serviciile hoteliere obligatorii şi cheltuielile pentru rezervarea locurilor în
hoteluri;
10.
11. Numiţi documentul primar întocmit de titularul de avans pentru înregistrarea
cheltuielilor de deplasare.
12. Care sunt particularităţile utilizării contului 225 „Creanţe ale bugetului”

d/o
1. Furnizorul este obligat în momentul livrării să prezinte factura 
fiscală.
2. Contul 222 „Corecţii (provizioane) privind creanţele compromise” cu 
funcţia contabilă de activ.
3. Contractele de locaţie finanţată servesc pentru recunoaşterea 
creanţelor pe termen lung .
4. Veniturile din utilizarea de către terţi a activelor entităţii includ 
veniturile rezultate din vînzarea de bunuri.
42
5. La plecarea în deplasare, titularului de avans i se întocmeşte şi se 
înmînează ordinul de deplasare.
6. Termenul deplasării poate depăşi doi ani la detaşarea peste hotare. 
7. Diurnele nu se plătesc în cazul deplasării de o singură zi pe teritoriul 
R. Moldova.
8. Reflectarea creanţelor sub formă de venituri din leasing operaţional 
43
se fecetuează prin formula. DT 231 „Creanţe privind veniturile din 
utilizarea de către terţi a activelor entităţii” CT 612611 „Alte venituri
din activitatea operaţională”.
4. Studii de caz
1. SRL Spicuşor în cursul lunii martie a vîndut persoanelor fizice şi juridice în baza
următoarelor documente primre: bonurile fiscale nr. 0324, 0325, 0326, facura fiscala CY nr.
1856369 anexate la stidiile de caz.
Se cere să se contabilizeze operaţiile economice din jurnalul de înregistrare a operaţiilor
economice:
Jurnalul de înregistrare a operaţiilor economice:
Nr Conţinutul operaţiei economice Suma, lei DT CT
d/o
1. Constatarea creanţelor şi a veniturilor aferente 2080 221 611
produselor livrate SRL „P&G”
2. Reflectarea TVA aferente produselor livrate 416 221 534
3. Constatarea veniturilor din produsele vîndute 47720 241 611
persoanelor fizice cu achitare în numerar
4. Reflectarea TVA aferentă produselor livrate 9444 241 534
persoanelor fizice
44
2.În luna ianuarie, SRL „P&G” a livrat produse cu încasare ulterioară S:A. „Prima” în
sumă de 420000 lei inclusiv TVA, iar valoarea contabilă a produselor livrate este de 240000 lei.
Pentru produsele livrate, unitatea va primi în schimb materiale în sumă de 300 000 lei, inclusiv
TVA iar diferenţa va fi încasată ulterior contra mijloace băneşti. Contabilizaţi operaţiunile
economice care au avut loc.
3. În conformitate cu ordinul de plată nr. 87 din data de 17.03.200n, SRL Spicuşor a

efectuat un transfer către SRL Prima de 1200 lei pentru marfa care urmează a fi primită conform
facturii CZ nr. 1753177 din 10.04.200n.
În data de 10.04.200n. SRL Spicuşor a primit mărfurile conform facturii respective.
Stingerea difinitivă a datoriei a fost efectuată prin transfer. Contabilizaţi operaţiunile care au avut
loc în luna martie şi aprilie.
45
4. SRL „Speranţa” a încasat în contul curent un avans în sumă de 42000 lei inclusiv
TVA pentru produsele finite ce urmează a fi livrate cumpărătorului. Peste 3 zile după încasare,
furnizorul livrează cumpărătorului produse finite la valoarea de 160000 fără TVA, costul efectiv
al produselor livrate constituie 110000 lei. Reflectaţi în contabilitate operaţiunile care au avut
loc.
5.Contabilizaţi operaţiunile ce ţin de primirea avansului de la cumpărător, înregistrarea

creanţei comerciale şi stingerea ei. La 03.05. 20nn SRL “Laguna” a încasat de la SRL “Neuron”
un avans în mărime de 30% din valoarea mărfurilor care urmează să fie livrate cumpărătorului.
La 06.05.20nn furnizorul a livrat cumpărătorului mărfuri la preţul de 44 000 lei, inclusiv TVA şi
a prezentat factura fiscală spre achitare. La 12.05 20nn a avut loc încasarea definitivă a
creanţelor pentru mărfurile vîndute.
SRL “Laguna
1. Încasare unui avans
DT 242 CT 523 (44000*30 %) 13200 lei
2. Reflectarea TVA aferent avansului încasat
DT 225 CT 534 ( 13200/6) 2200 lei
3. Livrarea produselor :
Înregistrarea veniturilor din vînzarea produselor
DT 221 CT 611 44 000 lei
Reflectarea TVA
DT 221 CT 534 (44000/6) 7333,3 lei
46
Reflectarea costului efectiv a produselor livrate
DT 711 CT 216 44000
4. Trecerea în cont a TVA aferent avansului primit
DT 225 CT 534 (2200) lei
5. Stingerea creantei pe seama avansului
DT 532 CT 211 13200 lei
6. Încasarea diferentei de avans
DT 242 CT 221 (44000-13200) 30800 lei
SRL “Neuron”
1) Acordarea avansului
DT 224 CT 242 13200 lei
2) Primirea marfi
DT 217 CT 521 44000lei
3) Reflectarea TVA
DT 534 CT 521 2200 lei
4) Stingerea datoriei pe seama avansului acordat anterior
DT 521 CT 224 13200 lei
5) Stinderea difinitiva a datoriei
DT 521 CT 242 30800 lei
6.La 13.06.200x SRL “Magnolia” a expediat produse unui cumpărător străin la preţul de
9200 euro. Rata de schimb a BNM la data tranzacţiei constituie 16,4180 lei/euro. La 27.06.200x
în contul curent al entităţii sau înregistrat mijloacele băneşti transferate de cumpărător
pentru
47
stingerea creanţei – 9200 euro. Rata de schimb a BNM la data tranzacţiei constituie 16,4444
lei/euro.
Contabilizaţi operaţiunile de înregistrare şi stingere a creanţelor în valută străină.
7. Contabilizaţi operaţiile:
- la începutul anului de gestiune sau format provizioane pentru creanţe compromise în
sumă de 68900 lei;
- la finele perioadei de gestiune, după efectuarea inventarierii decontărilor cu debitorii s-a
deis ca creanţele dubioase în sumă de 51700 lei să fie decontate pe seama provizioanelor
aferente creanţelor dubioase;
- ulterior unul dintre debitorii care au fost delaraţi ca fiind insolvabili a achitat creanţa în
sumă de 28460 lei.
48
Cum se compenseaza cheltuielile de cazare in caz de neprezentare a documentelor confirmative?
În cazul în care nu sînt prezentate documentele primare a cheltuielilor de locaţiune, aceste
cheltuieli se compensează salariatului la delegarea în hotarele Republicii Moldova în mărime
de 25 lei, iar peste hotare – în mărime de 10 % din norma-limită a cheltuielilor de locaţiune
pentru fiecare noapte aflată în deplasare, excluzîndu-se timpul aflării în drum. Compensarea
cheltuielilor nominalizate se efectuează în cazul în care salariatului delegat nu i s-a acordat
locuinţă fără plată.
8.La data de 17.03.201x seara, a plecat la Bucureşti la o conferinţă de specialitate dnul
Popescu Vasile în perioada 18-19 martie, avansul fiind achitat la plecare, cazarea se va calcula o
zi, costul acesteia este de 75 euro, cursul de schimb al valutei straine 16,50 lei, diurna pentru
două zile (mărimea zilnică a diurnei este de 20 euro la cursul nominalizat mai sus), iar
transportul tur-retur este de 1200 lei.
Coliban Maria a fost delegată la o conferinţă de specialitate la Bălţi în perioada de 21-22
martie, mijloacele băneşti fiind achitate la data de 24.03.201x, cazarea se va calcula pentru o zi,
diurna pentru 2 zile iar transportul tur retur este de 100 lei.
Completaţi decontul de avans şi reflectaţi în contabilitate operaţiunile care au avut loc.
https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=125342&lang=ro#
49
9. În baza ordinului conducătorului întreprinderii se detaşează în interes de serviciu
angajatul din municipiul Bălţi în or. Edineţ pe o perioadă de 14 zile calendaristice de la
06.10.201x pînă la 19.10.201x. Plafonul limită de cazare este 150 lei. Efectuaţi calculele
necesare şi reflectaţi în contabilitate operaţiunile care au avut loc. Consideram ca avansula fost
acordat la sosire pentruz diuna si cayare 3500 lei
10. Angajatul întreprinderii a plecat în deplasare pentru hotărîrea unor probleme ce ţin
de procesul în or. Orhei pe o perioada de 5 zile (12-16 august) cu automobilul întreprinderii.
Bonurile de la hotel nu au fost prezentate. Automobilul a parcurs conform contorului 420km pe
cînd conform normelor trebuia să parcurgă 370 km. Norma de consum la 100 km – 9 litri. În
decontul de avans s-a prezentat bonul de la staţia de alimentare cu combustibil de 50 litri petrol
a cîte 14 lei litru.
Înainte de plecare lucrătorul a primit un avans în sumă de 800
lei. Întocmiţi formulele contabile care au avut loc.
Calculul cheltuelilor de deplasare :

1 cazarea 5*25=125 lei
2.diurna 5*100=500lei
3.transport 370*9/100=33,3 litri
33,3*14=466,2 lei
50*14=700
700-466,2=233,8 datoria angajatului catre firma
Total = 125+500+466,2=1091,2 lei
Contabilizarea operatiunilor economice

1.Acordarea avansului
DT 226 CT 242 800 lei
2.Reflectarea cheltuelilor de deplasare din contul avansului
acordat
DT 714 CT 226 800
3.stingerea/ achitarea datoriei fata de salariat
DT 532 CT 242 1091,2-800=291,2
11. În baza ordinului conducătorului entităţii, un angajat a fost detaşat în altă localitate
din RM pe 4 zile pentru participarea la cursuri de perfecţionare profesională. Înainte de plecare
angajatului i s-a eliberat un avans în sumă de 1200 lei. La înoarcere, titularul de avans a
prezentat decontul de avans la care a anexat bilete de călătorie – 150 lei, bonul de cazare la
50
hotel
– 600 lei. Conducătorul entităţii a acceptat decontul de avans, iar suma neutilizată a avansului se
reţine din salariul calculat pentru titularul de avans.
12.La entitate, în urma inventarierii mărfurilor, la depozit s-a depistat lipsuri de 700 lei.
Persoana gestionară şi-a recunoscut vina şi în baza cererii aprobate de conducătorul entităţii se
reţin din salariul persoanei gestionare, pentru stingerea creanţei, 840 lei (valoarea de recuperare
şi TVA). Contabilizaţi operaţiunile care au avut loc.
13. la
51
Entitatea laguna a predat entităţii „Magnolia” în locaţie curentă un spaţiu comercial În conformitate
cu condiţiile contractului de locaţie transmiterea obiectivului închiriat se face 01.03.200x pe un
termen de 12 luni. Plata de închiriere lunară constituie 3600 lei, inclusiv TVA. Contabilizaţi
operaţiile de înregistrare şi încasare a creanţei.
1.Darea in exploatare a spatiului comercial
DT 231CT 622 3600 lunar *12=43200 anual
2.Reflectarea TVA
DT 221 CT 534 43200/6=7200 anual
3600/6= 600lei
2.Stingerea creantei
DT 622 CT 231 3600 lunar 43200 anual
14.Întreprinderea Alfa conform contractului de licenţă a transmis dreptul de utilizare a

mărcii, evaluat la 80000 lei (fără TVA, TVA 20%), pe 5 ani întreprinderii Coral cu condiţiile de
achitare lunară a folosirii dreptului de utilizare a mărcii. Întocmiţi în contabilitate înregistrările
care au loc.
1. SNC „Creanţe şi investiţii financiare”, SNC „Părţi afiliate şi contracte de societate

civilă”, SNC „Diferenţe de curs valutar şi de sumă”, aprobate prin ordinul Ministerului
Finanţelor al Republicii Moldova nr. 118 din 06.08.2013. In: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, nr 177 – 181 din 16.08.2013;
2. Regulamentul cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova
aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 10 din 05.01.2012. In:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr 7 – 12 din 13.01.2012, cu modificările şi
completările în vigoare;
562 p.;
p.;
ACAP, 2003, 640 p.;
UCCM, 2012, 286 p.;
52
Contabilitatea numerarului
Numerar Acreditiv
Cont bancar Cec
Dispoziţie de încasare Card bancar
Dispoziţie de plată Extras din cont
Registru de casă Transferuri de numerar în expediţie
Delegaţie bancară Documente băneşti
Ordin de plată Proces-verbal de inventariere a numerarului
Cerere de plată Nota de plată
Ordin incaso Cerere de vînzare-cumpărare a valutei străine
1. Ce reprezintă numerarul?
2. Numiţi criteriile de clasificare a numerarului.
3. Ce act normativ reglementează organizarea contabilităţii disponibilităţilor băneşti în
casieria entităţii?
4. Cine partă răspundere asupra integrităţii numerarului în casierie?
5. Numiţi şi descrieţi documentele primare aferente operaţiunilor de casă.
6. Care sunt actele necesare care trebuie prezentate la bancă pentru deschiderea unui cont
bancar?
7. Care sunt documentele de plată privind decontările prin virament?
8. Enumeraţi documentele care se includ în documentele băneşti.
9. Ce cunoaşteţi despre conturile speciale deschise la bănci.
10. Cum funcţionează conturile care se ţine evidenţa numerarului?

d/o
1. Casierul primeşte numerarul în casierie din contul bancar în baza
delegaţiei bancare.
2. Documentul care asigură evidenţa operativă a încasărilor şi plăţilor în
numerar prin casierie este extrasul de cont.
3. Dispoziţia de încasare este documentul justificatv de înregistrare în
contabilitate a intrării mijloacelor băneşti în numerar.
4. Documentul care asigură evidenţa operativă a încasărilor şi plăţilor
fără numerar este registrul de casă.
5. Soldul final al contului 242 „Conturi curente în monedă naţională”
reprezintă diferenţa dintre încasările şi plăţile mijloacelor băneşti în
cursul perioadei.
6. Primirea şi eliberarea banilor prin intermediul dispoziţiilor de
încasare şi plată poate fi efectuată numai în ziua întocmirii acestora.
7. Fiecare întreprindere poate avea cite un cont de curent în valută
naţională şi străină.
8. Documentele băneşti se păstrează în casierie iar inventarierea
acestora se efectuează o dată cu inventarierea numerarului.
53
4. Studii de caz
1. Întocmiţi formulele contabile şi determinaţi soldul contului 241 „Casa” la 01.09.,

cunoscînd următoarele operaţii economice produse pe parcursul lunii.
Data Conţinutul operaţiei economice Suma, lei DT CT
01.08 Soldul iniţial al contului 241 „Casa” 800
05.08 Se ridică mijloacele băneşti în numerar din contul 25550
curent în monedă naţională
05.08 Se plătesc din casierie salarii 23250
06.08 Se plătesc din casierie titularului de avans pentru 1980
cheltuielile de deplasare
08.08. S-a depus în contul curent suma salariului neplătit 2300
10.08. Se reflectă valoarea de cumpărare a acţiunilor 6000
proprii răscumpărate de la acţionari
12.08 Se vînd mărfuri contra numerar: 17800
TVA aferentă mărfurilor vîndute – 20%: ?
15.08 Se depun la contul curent în moned naţională 27360
mijloace băneşti din casierie
16.08 Se restituie în casierie soldul sumelor spre 80
decontare nefolosite de la gestionarul entităţii
18.03 S-a încasat creanţele 15000
20.08 Se încasează numerar pentru achitarea creanţelor 2960
curente privind chiria curentă
27.08. În urma inventarierii s-a constatat lipsă de 20
mijloace băneşti
2. Întocmiţi formulele contabile şi determinaţi soldul contului 242 „Conturi curente în

monedă naţională” la 01.10., dacă se ştie că la 01.09 soldul contului dat deste de 10700 lei.
Data Conţinutul operaţiei economice Suma, lei DT CT
02.0 Transfer către SRL „Soft ”pentru procurarea unui 7040
program informatic
03.09 S-a încasat un împrumut pe termen scurt 900
05.09 Încasări de la:
- firma „Logos” 8200
- firma „Succes” 5350
- firma „Victoria” 6430
05.09 Se ridică numerar în casă 19000
10.09 S-a achitat factura restaurantului pentru cheltuieli 4100
de reprezentanţă, inclusiv TVA
15.09 Deschiderea acreditivului 20000
16.09 Plata dobînzii aferente creditelor primite 500
18.09 Alocarea mijloacelor băneşti în hîrtii de valoare cu 17000
termenul de prescripţie de 10 luni
19.09. Depunerea numerarului în cont 26000
20.09 Plăţi aferente:
- sumei IV în mărime 10% din
valoarea chiriei de la persoana fizică: 528
- IV al persoanei fizice: 12000
- TVA: 3450
54
- Organelor de asigurări sociale şi medicale: 2700
22.09 S-a virat către:
„Union Fenosa” SA pentru energia electrică 6790
„Moldtelecom” SA pentru servicii de 3500
telefonie fixă
22.09 Comision bancar 103
25.09 Transfer în scopuri de binefacere 13000
30.09 Încasarea creditului pe termen lung 80000
3. În urma inventarierii mijloacelor băneşti în casierie au fost constatate lipsuri de mijlaoce

băneşti în valoare de 3200 lei. Toate lipsurile sunt imputate casierului care le achită în felul
următor:
- 35% din lipsurile constatate – în numerar la momentul constatării
- 65% - prin reţinerea din salariu pe parcursul a 5 luni
ulterioare. De efectuat înregistrările contabile necesare.
4. S-a făcut transferul avansului peste hotare în contul materialelor în sumă de 5000 usd.
Cursul de schimb valutar la ziua transferului era de 11,20 lei pentru 1 USD. Valoarea totală a
materialelor primite – 10000 USD. Cursul de schimb valutar la ziua întocmirii declaraţiei vamale
– 11,40 lei pentru un USD. Transferul mijloacelor băneşti pentru achitarea definitivă s-a făcut la
cursul de 11,80 lei pentru 1 USD. Reflectaţi în contabilitate operaţiunile care au avut loc.
5. În urma inventarierii au fost reflectate lipsuri de documente băneşti în valoare de 1280

lei. Lipsurile vor fi imputate persoanei responsabile şi vor fi reţinute din salariul acesteia în
următoarele trei luni. Reflectaţi în contabilitate operaţiunile care au avut loc.
6. Întocmiţi dispoziţia de plată nr. 215 din 20.05.201x, decontul de avans nr. 37 din
24.05.201x, dispoziţia de încasare nr. 101 din 26.05.201x în baza datelor de mai jos:
Titularul de avans Elena Plămădeală, şef al secţiei marketing (buletin de identitate nr.
A02012345 din 06.05.2006, eliberat de oficiul 04, Bălţi) a ridicat un avans din casieria SA
„Varo” pentru procurarea unor rechizite de birou în valoare de 1600 lei. Dispoziţia de plată nr.
215 a fost semnată de directorul SA, Anatol Chişlaru şi de contabil – şef, Galina Cheptene.
Numerarul a fost eliberat de casierul, Ala Tcaciuc.
Titularul de avans a anexat la decontul de avans următoarele documente:
1) bonul de casă nr. 0024567 din 24.05.201x în sumă de 1176 lei;
2) factura fiscală seria AC nr. 567894 din 24.05.201x ce justifică procurarea a 3 pachete
de hîrtie în valoare de 146 lei, 10 pixuri – 30 lei şi 5 calculatoare „Citizen SDC - 800” –
1000 lei.
Avansul nefolosit de titularul de avans în sumă de 424 lei a fost depus la casieria SA prin
dispoziţia de încasare nr. 101 din 26.05.201x.
1. Normele pentru efectuarea operaţiunilor de casă în economia naţională a Republicii

Moldova aprobate prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 764 din 25.11.1992.
In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.351 din 30.11.1992, cu modificările şi
completările în vigoare;
2. Regulamentul privind deschiderea, modificarea şi închiderea conturilor la băncile
licenţiate din Republica Moldova aprobat prin Hotărîrea Consiliului de administraţie al
Băncii Naţionale a Moldovei nr. 297 din 25.11.2004. In: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, nr.218-223 din 03.12.2004, cu modificările şi completările în vigoare;
55
3. Legea privind reglementarea valutară nr. 62 din 21.03.2008. In: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, nr.127-130 din 18.07.2008, cu modificările şi completările în
vigoare;
4. Codul Fiscal al Republicii Moldova pe anul curent, cu modificările şi completările în
vigoare. In: http://lex.justice.md/md/326971/;
p.;
ACAP, 2003, 640 p.
UCCM, 2012, 286 p.;

Contabilitate Aplicati

Încărcat de

Informații documentapăsați pentru a extinde informațiile documentului

Informații documentapăsați pentru a extinde informațiile documentului

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitate Aplicati

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitate Aplicati

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2

Lucrare de laborator nr. 1

Bazele organizării contabilităţii financiare

1. Definiţi următorii termeni contabili:

Contabilitate Fapt economic

2. Răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Care este scopul contabilităţii financiare?

3. Identificaţi veridicitatea enunţului expus:

Nr. Enunţul Adevărat Fals

26. Conform politicii de contabilitate a SA „Adăpost”, calculul amortizării mijloacelor fixe

Contabilitatea imobilizărilor necorporale

1. Definiţi următorii termeni contabili:

Imobilizări necorporale Programe informatice

2. Răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Care este componenţa imobilizărilor necorporale?

3. Identificaţi veridicitatea enunţului expus:

Nr. Enunţul Adevărat Fals

1. SRL „Aroma” a procurat de la SRL „Biatrice” un set de programe informaţionale de

2. Se cere să se contabilizeze operaţiunile economice în Jurnalul de înregistrare a

5. Se cere să se contabilizeze operaţiunile economice în Jurnalul de înregistrare a

Jurnalul de înregistrare a operaţiunilor economice

6. În cadrul SRL „Decor” s-a înregistrat vînzarea mărcii şi tehnologiei de producere a

8. SRL „Auto-Vis” a procurat o licenţă pentru transportarea pasagerilor pe un termen de 5

9. SA „X” a vîndut SA „W” tehnologia de fabricaţie a articolelor de porţelan la un preţ de

1. SNC „Imobilizări necorporale şi corporale”, SNC „Deprecierea activelor”, aprobate prin

Contabilitatea imobilizărilor corporale

1. Definiţi următorii termeni contabili:

Imobilizări corporale Valoarea amortizabilă

2. Răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Prin ce se caracterizează imobilizările corporale?

17. Numiţi componentele costului de explorare şi cînd acesta este utilizat în

18. Cum se determină costul de intrare al terenurilor?

2. Gospodăria plătitoare de TVA a procurat un calculator de la SRL „Viitorul” cu valoarea

Achitarea avansului cu 3 zile inainte

4. Se cere să se întocmească jurnalul de înregistrare a operaţiunilor economice al SRL

Jurnalul de înregistrare a operaţiunilor economice

6. În cadrul SRL „Weta”, conform ordinului conducătorului întreprinderii a fost demontat un

Valoarea amortizabila=Costul de intrare(Ci) - Valoarea reziduala(Vr)= 80 000-2 000= 78 000

Calcularea amortizarii strungului conform metodei liniare

8. Întreprinderea „Credo” SA, conform procesului verbal de primire predare a pus în

Va=80 000-2 000=78 000

Calculul amortizarii conform metodei unitatii de productiei

Anii Costul Marimea Cantitatea Amortizarea Amortizarea Valoarea

9. Întreprinderea „Credo” SA, conform procesului verbal de primire predare a pus în

Norma amortizarii=100%/8 ani=12.5

Calcularea amortizarii dupa metoda de diminuare a soldului

Anii Costul de Amortizarea Amortizarea Valoarea

Norma amortizarii=100%/5 ani=20

14. SRL „Brigantina” a achiziţionat o centrifugă pentru smîntînire cu costul de intrare de

17. În secţia de reparaţie a întreprinderii „Speranţa” SA au fost supuse reparaţiei curente

Se cere să se contabilizeze operaţiunile economice ce au avut loc, cunoscînd că

Rezervele constituite şi consumurile efectuate în funcţie de destinaţia de utilizare a

Întocmiţi formulele contabile aferente constituirii provizioanelor şi costurilor efective din

20. În luna curentă, SRL „Agro-com” înregistrează următoarele cheltuieli privind

1. SNC „Imobilizări necorporale şi corporale”, SNC „Deprecierea activelor”, SNC

1. Definiţi următorii termeni contabili:

Stocuri Valoare realizabilă netă