Mandatul Prezidential
Mandatul Prezidential
Mandatul Prezidential
Referat
la disciplina Administrație Publică Centrală
tema:,,Mandatul prezidențial,,
Contestaţiile
„Alegătorii şi concurenţii electorali pot contesta acţiunile/inacţiunile şi hotărârile consiliilor şi
birourilor electorale şi acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali. Depunerea cererii în instanţa
de judecată trebuie precedată de contestarea prealabilă în organul electoral ierarhic superior
organului al cărui act se contestă, cu excepţia contestaţiilor ce se referă la exercitarea dreptului la
vot sau la administrarea alegerilor depuse la biroul electoral în ziua alegerilor.
Contestaţiile privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor se examinează de către organele
electorale, respectându-se ierarhia acestora. Procedura detaliată de examinare a contestaţiilor în
perioada electorală se aprobă prin hotărâre a ComisieiElectorale Centrale.
Contestaţiile privind reflectarea campaniei electorale de către radiodifuzorii aflaţi sub jurisdicţia
Republicii Moldova se examinează de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului în
conformitate cu prevederile Codului audiovizualului al Republicii Moldova, iar contestaţiile ce
vizează mijloacele de informare în masă scrise se examinează de către instanţa de judecată.
Deciziile organelor electorale şi ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului asupra
contestaţiilor pot fi atacate în instanţa de judecată.
Contestaţia va conţine descrierea faptelor invocate ca presupuse încălcări, probele, temeiul legal,
cerinţele contestatarului, semnătura şi datele de identitate ale persoanei care o depune. În cazul
contestaţiilor privind hotărârile organelor electorale,sarcina probării legalităţii revine acestor
organe.
Contestaţiile privind finanţarea campaniilor electorale se adresează Comisiei Electorale Centrale,
în cazul partidelor politice, blocurilor electorale şi candidaţilor independenţi în alegerile
parlamentare și prezidențiale, sau consiliilor electorale de circumscripţie, în cazul candidaţilor
independenţi în alegerile locale. Examinarea contestaţiilor privind finanţarea campaniilor
electorale ale partidelor politice nu se supune termenelor de prescripţie prevăzute la art. 66–68.”
Vacanța funcției
Vacanța funcției de Președinte al Republicii Moldova intervine în caz de expirare a mandatului,
de demisie, de demitere, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuțiilor sau de deces.
Cererea de demisie a Președintelui Republicii Moldova este prezentată Parlamentului, care se
pronunță asupra ei.
Imposibilitatea exercitării atribuțiilor mai mult de 60 de zile de către șeful statului este
confirmată de Curtea Constituțională în termen de 30 de zile de la sesizare. În termen de 2 luni
de la data la care a intervenit vacanța funcției de Președinte al Republicii Moldova, se vor
organiza, în conformitate cu legea, alegeri pentru un nou Președinte (articolul 90 din
Constituție).
Interimatul funcției
Dacă funcția de Președinte al Republicii Moldova devine vacantă sau dacă Președintele este
demis, ori dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuțiile, interimatul se
asigură, în ordine, de Președintele Parlamentului sau de Primul-ministru (articolul 91 din
Constituție).
Actele Președintelui
Exercitarea atributiilor prezidentiale presupune ca manifestarea de voință juridică, în care acestea
se concretizează, să fie formulate într-un act juridic. Legea supreme reglementeaza, sub titular ,,
Actele Presedintelui ,, art. 94 , prevederea: ,, În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele
Republicii Moldova emite decrete, obligatorii pentru executare pe întreg teritoriul statului.
Decretele se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.,,
Aceastăă formulare trebuie privită într-un sens strict. Deși legiuitorul constituat folosește o
formulare generic, în realitate nu a avut ăn vedere toate artibutiile Președintelui. Această
prevedere constituțională trebuie privită in corelare cu alte dispozitii constitutionale, care prevad
exercitarea atribuțiilor prezidențiale prin intermediul altor acte prezidențiale decit decretele,
unele dintre ele fiind simple acte de informare a opiniei publice(mesaje, declaratii, apeluri etc).
Deci trebuie de facut o distincție între actele juridice si actele exclusive politice ale Președintelui.
Decretele se semneaza de catre Președiinte. În cazurile expres prevăzute de lege ele se
contrasemneaza de Prim-ministru. Fac exceptie doar decretele care concentreaza atributii
inerente Președintelui (exemple: desemnarea candidatului la functia de Prim-ministru, dizolvarea
Parlamentului, numirea în functii publice). Contrasemnarea reprezinta, in esență, angajarea
răspunderii șefului Guvernului pentru decizia luată, decretul apărînd ca mijloc de realizare a unor
atribuții ce se exercită în comun de cele doua ramuri.
Din punct de vedere al continutului, decretele Președintelui pot fi individuale sau normative.
Dacă, să zicem, trebuie de luat măsuri pentru respingerea unei agresiuni împotriva tării, evident
ca Președintele Republicii va putea recurge în vederea înfăptuirii acestor măsuri nu numai la
forma unor acte individuale, ci și a unor acte normative. Printr-un act individual el poate numi un
commandant militar, iar printr-un act normative, de pildă, să interzica circulația persoanelor
civile în timpul nopții în anumite localități ale țării.
Fară îndoiala că actele,care au ca obiect numiri, avansări, acreditări de distincții sau grațierea
individualî, au un caractyer individual.
Președintele își exercită o mare parte a atribuțiilor prin mesaje sau cereri adresate
Parlamentului.Mesajele se referă la principalele probleme politice ale națiunii, la reexaminarea
unor anumite legi adoptate de Parlament. Rolul lor este de a se sensibiliza forul legislativ în
problemele politice care în optica puterii legiuitoare și a puterii executive sînt privite în mod
diferit, ceea ceea c ear putea să producă blocaje în activitatea statală sau convulsii în viață
socială. Se exercită pe această cale funcția de mediere între puterile statului sau între stat și
societate.
Președintele republicii poate sesiza Curtea Constituțională cu privire la constituționalitatea unei
legi, înainte de promulgarea acesteia.
Din cele expuse anterior, vom concluziona, că şefului statului face parte din mecanismul prin
care se exercită puterea de stat, este organul oficial, care ocupă locul de vârf în ierarhia
instituţiilor statale antrenate în exercitarea suveranităţii. Preşedintele Republicii Moldova este
ales de popor prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, conform modificarilor
Curtii Constituționale din 4.03.2016, pe un termen de 4 ani, cu posibilitatea de a fi reales pentru
al 2 tur cosecutiv. Validarea mandatului prezidențial se face doar după depunerea jurămîntului de
credință a Președintelui în fața Guvernului.
În conformitate cu prevederile Constituției, președintele țării exercită mai multe atribuții în
raport cu Parlamentul, Guvernul, corpul judecătoresc, precum și atribuții în domeniul politicii
externe, securității naționale și atribuții ceremoniale.
Bibliografie: