Constituţia din 1923- Constituţia României întregite

Cap. I. Prezentarea generală a Constituţiei României din 1923

Realizarea unitatii statale nationale din 1918 a impus adoptarea unei noi constitutii care
sa reflecte noile realitati economico-sociale, politice, etnice si institutionale. 1
Desavarsirea statului national unitar a impus adoptarea unei noi Constitutii, avand in
vedere si faptul ca Sfatul Tarii din Chisinau si Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia
cerusera, in Declaratia, respectiv Rezolutia de unire, convocarea unei Adunari Constituante
alese prin vot universal. In aceste conditii, Decretul Regal de convocare a Parlamentului
bicameral rezultat din alegerile din anul 1922 declara constituante noile Adunari alese.
Constitutia din 1923 este acea „lege fundamentala statului roman” adoptata dupa
Marea Unire și a vrut sa fie o aducere la realitațile lumii actuale (anul 1923) a Constituției din
anul 1866. Aceasta Constituție a fost in vigoare pana la adoptarea Constitutiei din 1938, insa a
fost repusa in vigoare in anul 1944 pana la 30 decembrie 1947, cand Romania a fost proclamata
republica.2

Reformele din 1917, votate de cele doua camere ale Parlamentului si semnate de regele
Ferdinand, modificau articolele 19, 57 si 67 din Constitutia din 1866 prin introducerea
principiilor generale de expropiere si instituirea votului universal. Insa, din cauza razboiului,
legea agrara si a votului universal au fost adoptate mai tarziu, in 1918 si 1921.
Proiectul Constitutiei a fost supus dezbaterii Parlamentului dominat de liberali, fiind
contestat de principalele partide de opozitie, Partidul National Roman si Partidul Taranesc,
care nu au participat la votarea Constitutiei pe care au declarat-o ,,nula si neavenita’’.

1
Eleodor Focşeneanu, Istoria Constituţională a României 1859-1991, editura Humanitas, Bucureşi 1992, pg 55

2
Eleodor Focşeneanu, Istoria Constituţională a României 1859-1991, editura Humanitas, Bucureşi 1992, pg 154-
183
1
 Constitutia este adoptata de Parlament, la 28 martie 1923, dupa care a fost promulgata
de regele Ferdinand I. Constituţie de dupa Primul Razboi Mondial, la vremea respectivă, a fost
apreciată drept cea mai modernă şi mai democratică lege fundamentală din întreaga Europa. 3
In cele din urma, noua Constitutie este acceptata si aplicata de toti reprezentantii
politici, deoarece contestarea ei nu privea continutui, ci procedura de adoptare care nu ar fi
garantat reprezentarea vointei libere a tuturor membrilor natiunii.
Constitutia avea 138 de articole, cuprinse in 8 titluri, 76 fiind preluate din vechea
Constitutie fara nici o modificare. Ea se prezinta ca o realizare metodica, judicios structurata,
ce contine prevederi ce se refera la elementele constitutive ale satului, organizarea si
functionarea puterilor satului, alcatuirea si functionarea sistemului electoral, organizarea
financiara, armata, administrativa s.a.4
Cele 8 titluri ale Constitutiei sunt :

Despre teritoriul Romaniei

Despre drepturile romanilor
Despre puterile statului
Despre finante
Despre puterea armata
Dispozitii generale
Despre revizuirea Constitutiei
Dispozitii tranzitorii si suplimentare

Cap. II. Prevederile Constituţiei României din 1923

Tinând seama de realitatea politica la care se ajunsese în urma actelor de unire cu tara a
celorlalte provincii românesti, dar si ca o masura de prevedere îndreptata împotriva
posibilelor tendinte separatiste, noua constitutie precizeaza clar caracterul statului: „Art.1.

3
Cristian Ionescu, Dezvoltarea constituţională a României. Acte şi documente 1741-1991, 1997

4
Ana Vasile, Drept Constituţional şi institutii politice, Editura Graph, Reşita, 2019,pg. 33

2
Regatul României este un stat national, unitar si indivizibil., al carei teritoriu este ,,inalienabil’’
si care nu poate fi colonizat cu populatii ori grupuri etnice straine.

Întrucât prin legi organice se trecuse la exproprierea unei parti a marilor mosii, în
vederea realizarii reformei agrare, în noua Constitutie dreptul la proprietate nu mai este un
drept absolut, ca în 1866, ci este nuantat prin referire la utilitatea sociala. Astfel, bogatiile
subsolului sunt declarate proprietate de stat (art.19), iar caile de comunicatie, apele navigabile
si flotabile si spatiul atmosferic sunt incluse, la rândul lor, în domeniul public (art.20).
Era admisa exproprierea pentru cauza de utilitate publica, fiind redefinite notiunile de
‘’domeniu public’’ si ,,bunuri publice’’
Aparitia si dezvoltarea industriei, ca si exemplele tulburarilor sociale din ultimii ani
impun interventia statului în relatiile dintre patroni si muncitori, prin precizarea ca toti factorii
productiei se bucura de o egala ocrotire si prin prevederea asigurarii sociale a muncitorilor în
caz de accidente (art.21).
Textul legifera desfiintarea sistemului electoral cenzitar, la care se renuntase deja prin
introducerea votului universal pentru barbatii de peste 21 de ani. Se stabileste principiul
votului universal, egal si direct, obligatoriu si secret cu scrutin pe lista.
Drepturile cetatenesti în general, ca si drepturile minoritatilor erau definite în
conformitate cu noile tendinte internationale, iar cele din urma si în functie de tratatele de
pace de la Paris. Astfel, în articolele 5,7,10(8),26(28),27(29), apare precizarea, impusa de
tratatele de pace: „fara deosebire de origine etnica, de limba si de religie”.
3
Se preciza egalitatea între sexe, fara însa a se da drept de vot femeilor, cu precizarea
ca drepturile acestora vor fi reglementate prin legi speciale. Se garanteaza libertatea presei,
dar si responsabilitatea patronilor de publicatii si a jurnalistilor.
Se precizeaza ca Biserica Ortodoxa este biserica dominanta în stat, dar se acorda un
statut aparte Bisericii Greco-Catolice, privilegiata în raport cu alte culte (art.22).
În ceea ce priveste raporturile dintre puterile statului si functionarea principalelor
institutii, revizuirile nu sunt de substanta.
Se mentine separarea puterilor în stat, se defineste mai bine guvernul ca organism, se
precizeaza limitele legislaturilor si ale mandatelor senatorilor.
 Principiul separatiei puterilor in stat consacra independenta celor trei puteri una de
alta, fiind prevazute o serie de prescriptii care le dadeau posibilitatea sa se limiteze reciproc in
atributii :
- Independenta legislativului fata de executiv era asigurata prin
imunitatea parlamentara a deputatilor si senatorilor (art. 54, 55)
- Independenta executivului fata de legislativ era garantata prin
recunoasterea puterilor constitutionale ale regelui ca fiind ereditare si
declararea persoanei acesteia ca inviolabila;
- Independenta puterii judecatoresti a fost garantata prin inamovibilitatea
judecatoreasca (art. 104).
Puterea legislativa urma sa fie exercitata de rege si reprezentanta nationala, puterea
executiva de rege si guvern, iar cea judiciara de catre instantele judecatoresti.
Puterea legislativa avea dreptul de a limita atributiile puterii executive in privinta
votarii si adoptarii bugetului preventiv si de gestiune a veniturilor si cheltuielilor statului, cat
si prin dreptul parlamentarilor de a adresa interpelari ministrilor (art. 52)
Adunarea Deputatilor era constituita prin alegerea deputatilor prin vot universal,
egal, direct, obligatoriu si secret al cetatenilor majori, cu scrutin de lista, prin recunoasterea
principiului reprezentarii miniritatilor, renuntandu-se la sistemul cenzitar si capacitar.
4

Membrii Senatului erau de doua categorii :

1. Alesii – In baza aceluiasi vot dintre cetatenii romani barbati care au implinit varsta
de 40 de ani;
2. De drept – Mostenitorul tronului de la varsta de 18 ani impliniti, reprezentanti ai
inaltului cler, presedintele Academiei Romane, fosti presedinti de Consiliu de
ministrii, fost ministrii, generali in rezerva, etc.
Nu au fost admisi sa-si exprime optiunea politica militarii si femeile, a caror situatie se
va reglementa prin elaborarea unei legi speciale, care s-a realizat in 1926.
Legile dupa ce erau discutate si aprobate liber de catre majoritatea membrilor
ambelor adunari trebuiau supuse sanctionarii regale.
 Atributiile regelui cuprindeau dreptul de a convoca parlamentul in sesiuni
extraordinare, de a dizolva una ori ambele camere, de a numi un nou guvern, de a numi si
revoca ministri. Puterile sale in domeniul executiv ii acordau dreptul de a numi ori confirma in
functii publice, crea noi functii in stat, este seful puterii armate, are dreptul de a bate moneda,
acorda decoratii si grade militare, gratieri etc. De asemenea, regele poate sa incheie conventii
in materie de comert si navigatie cu statele straine, care apoi trebuiau ratificate de puterea
executiva.
Puterea judecatoreasca este exercitata de organele judecatoresti, cea mai inalta
institutie fiind Curtea de Casatie si Justitie. Hotararile judecatoresti se pronuntau in virtutea
legii si se exercitau in numele regelui. Curtea de Casatie si Justitie primeste atributii marite
fiind investita cu dreptul de a examina constitutionalitatea actelor legislative : ,,numai Curtea
de Casatie in sectiuni unite are dreptul de a judeca constitutionalitatea legilor si a declara
inaplicabile pe acelea care sunt contrare Cponstitutiei’’.
Principiul inamovibilitatii judecatoresti asigura independenta si obiectivitatea
judecatorilor. Constitutia prevedea cenzurarea legalitatii actelor administrative de catre
instantele judecatoresti fiind prevazuta interdictia constituirii unor ,,comisii sau tribunale
exceptionale, in vederea unor anume procese, fie civile, fie penale sau in vederea judecarii
anumitor persoane’’. De asemenea, creste competenta organelor judecatoresti si in materie de
5
contencios administrativ prin acordarea diecarei persoane a dreptului de a se adresa
justitiei daca a fost lezata in drepturile sale de un act administrativ de autoritate, de un act de
gestiune emis cu incalcarea legilor si a regulamentelor, ori prin abuzuri ale organelor
administrative.

Drepturilor romanilor sunt cuprinse intr-o serie de principii specifice functionarii

democratiei :
Garantarea drepturilor si libertatilor romanilor, fara deosebire de origine etnica,
limba sau religie.

Egalitatea cetatenilor in societate si inaintea legilor.

 Libertatea constiintei si intrunirilor, dreptul de asociere, secretul corespondentei,
inviolabilitatea domiciliului s.a.

Constitutia permite statului sa intervina in relatiile dintre patroni si muncitori,

acordand tuturor factorilor productiei o egala ocrotire, iar muncitorilor asigurari sociale
in caz de accidente.

Cap. III. Urmările adoptării Constituţiei din 1923

Constitutia din martie 1923 a avut un rol important in consolidarea statului roman unitar, a
independentei si suveranitatii sale, definind mai precis trasaturile si continutul regimului politic din
Romania. Noul asezamant constitutional a fost o lege fundamentala considerata printre cele mai
avansate din Europa interbelica.

Constitutia a contribuit la crearea cadrului de functionare regimul politic institutional,

format dintr-un ansamblu de institutii statale, partide si grupari politice, organisme sociale,
obstesti si culturale. Ea a facilitat manifestarea libera a tuturos cetatenilor, gruparilor si
formatiunilor politice si accesul la viata politica pentru categorii sociale foarte largi.
6
Constitutia din 1923 a consfintit monarhia si continuitatea ei, apreciata in epoca factor
al stabilitatii statului, al pastrarii intereselor tuturor categoriilor sociale, al mentinerii unitatii
statale depline. In ciuda criticilor aduse de formatiunile politice aflate in opozitie la momentul
elaborarii ei, ea a fost acceptata fe acestea in momentul cand au venit la guvernare.
Critica vietii politice interbelice dezvaluie ca in ciuda crearii posibilitatii manifestarii
unei autentice democratii intr-un cadru constitutional generos, respectarea Constitutiei, si a
altor legi, nu a fost pentru partidele venite la guvernare o norma obligatorie de conduita, fiind
consemnate numeroase inconsistente si chiar abateri de la litera si spiritul Constitutiei.
Respectarea legii era ceruta doar cand se aflau in opozitie, nu si cand veneau la putere. Totusi,
perioada in care aceasta Constitutie a reprezentat legea fundamentala a Romaniei, regimul
democratic a cunoscut o adevarata inflorire.

In completarea acestei Constituții, pentru a fi una cat mai democratica, in urmatorii

ani, s-au elaborat mai multe legi in diferite domenii:
- in 1924 s-a elaborat Legea Invatamantului care stipula gratuitatea si obligativitatea
invatamantului elementar care avea o durata de 7 ani;
 - legea administrativa din 1925 imparțea țara in județe, plase, orase, comune și sate.
Județele erau conduse de un prefect numit de Guvern, plasele de catre un pretor, iar orasele si
comunele de catre un primar ales de consiliile locale. Aceasta lege punea in aplicare si
principiul descentralizarii - transferarea unor prerogative ale organelor centrale (Guvern),
autoritatilor locale.
- legea electorala din 1926 introducea principiul primei electorale: partidul care obținea
la alegerile parlamentare cel putin 40 % din locurile parlamentului primea o prima electorala
care sa-i poate permite sa obțina majoritatea. Aceasta masura a asigurat o stabilitate a
guvernelor in perioada interbelica.
- legea dobandirii și pierderii naționalitații romane (legea Marzescu);Aceasta lege poarta
numele inițiatorului ei Gheorghe Gh. Marzescu om politic și jurist. A fost primarul Iașiului in
perioada 1914-1916 și ministru in mai multe guverne liberale. Aceasta lege a fost publicata la
data de 24 februarie 1924.
Dupa promulgarea noii Constituții din 1923, a intrat in vigoare in termen de trei luni
pentru depunerea cererilor de naturalizare care sa permita celor cateva zeci de mii de evrei
indigeni sa devina cetațeni romani. Pentru ca in unele locuri din provincie procurorii nu prea
vroiau sa acorde acest statut multora s-a votat și adoptat legea privind dobandirea și pierdere
naționalitații romane.
7
La articolul din Constituție i-a fost atașat un Regulament pentru aplicarea dispozițiilor
tratatelor de pace și anexelor lor privind constatarea dobandirii și pierderii naționalitații
romane.

Locuitorii aparținand mai multor categorii erau recunoscuți ca cetațeni romani:

a) Persoanele care aveau indigenatul intr-una din comunele din Transilvania, Banat,
Crișana, Satu Mare, Maramureș, precum și sin Bucovina la data intrarii in vigoare a tratatelor
b) Persoanele di nationalitate austriaca,ungara si rusa care desi nedomiciliate la la data
intrarii in vigoare a tratatelor in teritorile devenite romannesti s-au nascut totusi acolo ,din
parinti care au domiciliat acolo.
c) Supusi ai fostului Imperiu rus,stabiliSupusi ai fostului Imperiu rus,stabiliti in
teritoriul basarabean,adica cei care, conform legilor rusesti, aveau un domiciliu administrativ
in Basarabia la data de 27 martie 1918
d) Supusi austriaci sau unguri . ca si persoanele fara nici o nationalitate (haimatlos) care
au avut domiciliul pe teritoriul Romaniei Mari la data intrarii in vigoare a tratatelor.
e) O dispozitie speciala reamiintea ca drepturile evreilor locuind intr-unul din teritoriile
Romaniei la data intrari in vigoare a tratatelor si care nu se prevalau de nici o alta nationalitate
erau reglemnentate conform articolului 133 al Constitutiei.
f) O alta stipulare oferea posibilitatea renuntari printr-o declaratie, la nationalitatea
romana.In acest caz, cei care vor uza de acest drept vor trebuie sa-si transfere domiciliul in tara
de alegere,in termen de douasprezece luni.
 g) In sfarsit, un intreg capitol se ocupa de dobandirea nationalitatii romane a carei constatare
trebuie facuta in prima instanta de adminstratia locala, iar in a doua instanta de catre o comisie mixta
centrala a Ministerului de Interne, functionand la Bucuresti.

Cap. IV. Concluzii

În concluzie, prin aceasta revizuire, Constitutia României, pastreaza intact spiritul

liberal al Constitutiei din 1 iulie 1866, printr-o forma superioara din punct de vedere al tehnicii
legislative si, într-un limbaj modernizat si specializat, adapteaza vechile texte la situatia
politica, economica si sociala din România Mare.
Constituţia din 1923 reprezenta, în fapt, o actualizare a celei din 1866, în sensul că 20 de
articole au fost modificate total sau parţial, s-au introdus şapte articole noi, iar 25 de articole
au fost reformulate sau completate. Actualizarea Constituţiei din 1866 a avut la bază situaţia
8

de după război, adaptarea la principiile societăţii democratice ale vremii şi modificări

limitate,
în ideea de păstrare a cât mai mult din textul existent (din care, de altfel, 78 de articole
au rămas nemodificate).

Pentru elaborarea Constituţiei au fost avute în vedere patru proiecte: unul elaborat de
liberalul Ion I.C. Brătianu, al doilea de Romulus Boilă din partea Partidului Naţional Român,
al treilea de către Constantin Stere de la Partidul Ţărănesc şi al patrulea al lui Constantin
Berariu, expert în probleme juridice. Proiectul adoptat a fost cel al lui Ion I.C. Brătianu.
Constitutia din 1923 a functionat in perfecta ordine pana in februarie 1938, cand regele Carol al
II-lea a initiat o Constitutie noua, care intarea puterea regala si limita libertatile democratice.
In principiu, aceasta a fost valabila pana in 1947, desi dupa abdicarea regelui s-au
aplicat cutume in afara legii fundamentale, iar dupa 23 august 1944 a fost partial amendata si
revizuita in 1946. Abandonata definitiv odata cu abdicarea fortata a regelui Mihai I, la 30
decembrie 1947, Constitutia a fost inlocuita ulterior cu una dupa modelul sovietic.
9
 Bibiografie

1. Eleodor Focşeneanu, Istoria Constituţională a României 1859-1991, editura

Humanitas, Bucureşi 1992
2. Emil Cernea, Emil Molcuţ, Istoria statului şi dreptului românesc, Editura
Universul Juridic, 2013
3. Ana Vasile, Drept Constituţional şi institutii politice, Editura Graph, Reşita, 2019
4. Cristian Ionescu, Dezvoltarea constituţională a României. Acte şi documente
1741-1991, 1997
5. Constitutia Romaniei de la 1923, publicată în Monitorul Oficial nr. 282 din 29
martie 1923, dată la care a intrat în vigoare.

10

CUPRINS
Cap. I. Prezentarea generală a Constituţiei României din 1923 ……………………1

Cap. II. Prevederile Constituţiei României din 1923 ………………………………..3

Cap. III. Urmările adoptării Constituţiei din 1923 …………………………………..6

Cap. IV. Concluzii ………………………………………………………………………..8

Bibiografie………………………………………………………………………………..10

11