Tema: Regimul suzeranității otomane

și formele lui de manifestare

Plan:
1. Situația politică externă din Europa în I jumătate a sec.XVI
2. Situația politică internă a Țărilor Române în prima jumătate
a sec. XVI
3. Formele de supunere a popoarelor balcanice de către
Imperiul Otoman în sec. XIV-XVI
4. Instaurarea regimului suzieranității otomane în Țările
Române
5. Caracteristicile regimului suzeranității otomane
6. Consecințele instaurării regimului suzeranității otomane în
Țările Române.
 I. Situația politică
în prima jumătate a sec. XVI
În Europa Occidentală:
 Se constituie lumea modernă sub forma Renașterii, Umanismului și Reformei religioase.
Imperiul Otoman
Pe timpul sultanului Suliman cel Mare (1521 – 1566 ) atinge apogeul dezvoltării cuceresc
Europa Centrală
1521 – cuceresc Belgradul;
1526 – îi înfrâng pe maghiari la Mohacs;
1541 – Ungaria Centrală este transformată în Pașalâcul de la Buda.
Ungaria de Vest este ocupată de habsburgi
1541 – Transilvania devine Principat autonom sub suzeranitate otomană
 Comerțul european este orientat spre Atlantic ce va afecta puternic comerțul Țării Românești și a
Moldovei
 În Țările Române treptat se instaurează regimul suzeranității otomane.

II. Situația politică din

Țările Române
Moldova Țara Românească
Lupta antiotomană este continuată de : În schimbul achitării tribului își menține
 Bogdan III (1504 – 1517) fiul lui Ștefan autonomia internă;
cel Mare Marii boieri tot mai des își subordonează
Ștefăniță Vodă (1517 – 1727) instituția domniei.
Petru Rareș (1527- 1538; 1541- 1546) Cele mai importante domnii:
Ioan Vodă cel Viteaz(1572 – 1574) Radu cel Mare 1495-1508
Cel mai remarcabil a fost Petru Rareș: a mărit plata tributului pentru a pune
Baza socială – boierimea mică și curtenii capăt incursiunilor otomane
Este susținut în campaniile sale din Transilvania a întreținut relații de vasabitate cu Ungarii
de către Ferdinand de Habsburg și va primi, În 1508 a apărut prima tipăritură
cetatea Ciceu, Cetatea de Baltă , Bistrița, românească de călugărul Macarie:
Ungurașul
Neagae Basarab (1512-1521) din familia
1531- pierde Pocuția în urma confruntărilor cu
Craiovenilor
polonezii
Continuă plata tributului;
1538- are loc marea invazie a turcilor în Moldova.
Petru Rareș fiind trădat de marii boieri, nefiind Se orientează spre alianțe politice cu
ajutați de Habsburgi și Polonezi este înfrânt. Ungaria, Veneția și Papalitatea.
Percii pentru prima dată ocupă Suceava. Este autorul cărții ,, Învățăturile lui
Neagae Basarab către fiul său Teodosie”
Consecințe: unde este preocupat de conducerea
1) Turcii instaurează regimul de suzeranitate statului, organizarea administrativă și
otomană a dominației efective în Moldova. fiscală.
2) Capitala Moldovei este transferată de Suceava la A ctitorit biserica de la Curtea de Argeș
Iași – oraș de stepă. (Legenda meșterului Manple)
3) Cetatea Tighina a fost transformată în raia turcă
 numită Bender( poartă ) Radu de la Afumați (1522-1529)
4) Crește volumul tributului (haraci) achitat turcilor.
A încercat să limiteze amestecul turcilor
5) Autonomia politică este limitată prin numirea
în treburile interne.
domnitorului direct de turci fără consultarea
A reluat luptele antiotomane și a
boierilor
împiedicat transformarea țării în pașalâc.
Noțiuni:
Raia - teritoriu stăpânit de otomani, care
includea o cetate și satele din jur.

Transilvania
Din 1941 este transformată în Principat:
 Era condus de un Principe ales de Dietă și confirmat de sultan;
 Principatul plătea tribut turcilor, dar își păstrează propriile instituții.
 Sistemul politic se baza pe cele trei noțiuni privilegiate: maghiari, sași, secui și a celor patru
religii : catolică, luterană, calvină, unitariană.
Populația românească și biserica ortodoxă sunt excluși din viața politică și religioasă.
În aceste condiții în Țările Române turcii intervin tot mai des în viața interna a Țărilor
Românești și are loc instaurarea regimului de suzeranitate otomană.
Noțiuni:

Suzeranitate - dreptul unui stat asupra altui stat care are guvern propriu, dar nu are autonomie
completă.

Suzeranitatea mai presupune protecția suzeranului (Imperiul Otoman) asupra vasalului

(Țările Române) ce presupune obligația suzeranului de a-l apăra pe vasal în schimbul unor
obligații politice, militare, economice.

Autonomie politică: regim politic ce presupune libertatea deplină în exercitarea politicii

interne .

III. Formele de supunere a popoarelor

balcanice de către turci în sec. XIV
a) Unele teritorii sunt cucerite imediat – (Grecia, Serbia, Muntenegru etc.)
b) Popoarelor care au opus o rezistență mai mare li se propunea să-și răscumpere pacea prin plata
tribului (de exemplu Țările Române)

Sarcina 1 : Argumentați că românii pe parcursul sec. XIV au opus o dârză rezistență invaziei
turce.

-Vlad Țepeș, refuzând să plătească tribut la determinat pe sultan să recurgă la marea invazie
otomană din 1462,care se termină cu un eșec total.

-Datorită capacității puternice de rezistență a românilor,în Țara Românească nu s-a recurs la

transformarea acesteia în pașalâc.
 Sarcina 2 : În baza materialelor argumentați că: Situația politică externă și internă din I
jumătate a sec. XVI a permis turcilor să treacă la impunerea unor noi condiții.

-Evoluția relațiilor româno-otomane în secolele XV-XVI a dus la recunoașterea de către Țările

Române a suzeranității otomane,bazate pe principiile legamântului,ceea ce le permite turcilor să
impună noi obligațiuni și condiții pe plan atât intern cât și extern,astfel producând anumite
schimbări în situația politică a românilor.De exemplu,acțiunile diplomatice ale domnilor se
încadrau oficial în sistemul diplomației otomane,sau aveau caracter secret,scopul lor fiind
emanciparea de sub dominația străină.

Ca rezultat Imperiul Otoman în Țările Române trece de la relații de protecție la implicarea

directă în treburile interne prin numirea domnitorilor, fără a se ține cont de opinia boierilor.

Evoluția Statului Țării Românești:

Sec. XIV – XVI – toate pământurile cunoscute de otomani se împart în 2 categorii:

Casa Islamului – teritorii incluse direct în imperiu

Casa Războiului – teritorii care urmau să fie cucerite.

Casa Păcii (Legământului teritorial) - teritorii care nu erau incluse direct în imperiu ci
numai se recunoșteau sub suzeranitate sultanului.

 Țările Române în perioada cât achitau tribut, care permanent era majorat de turci erau în
categoria casa păcii. Încetarea plății tributului însemna trecerea în categoria Casa Războiului.
 Țările Române aveau un rol special în planurile otomanilor de expansiune în Europa, ca teritoriu
de tranzit spre Ungaria, Habsburgi. Trebuiau să devină aliații sultanului, să asigure trupele
otomane cu muniții, provizii furajere în timpul companiilor spre Europa.
În același timp și Țările Române fiind creștine puteau să se apropie și să încheie alianță cu
vecinii (Polonia, Ungaria, Habsburgii).
 Turcii n-au reușit niciodată să cucerească Țările Române ce i-a determinat să promoveze o
politică specială, să nu transforme în pașalâc.
 Solidaritatea Țărilor Române de asemenea a contribuit la contracararea invaziei otomane.
 Specificul organizării militare a Țărilor Române (Oastea mică, oastea mare, lanțul de cetăți bine
fortificate)
 Un rol special l-a avut factorul economic transformarea Țării Române în pașalâc ar fi necesitat
mari cheltuieli pentru întreținerea armatei sale, în timp ce statutul de vasal al Țării Românești îi
asigura sultanului venituri datorită plății tributului și altor dări obligatorii fără a suporta
cheltuieli.

IV. Instaurarea regimului suzeranității

otomane în Țările Române
Procesul de instaurare a regimului suzeranității otomane în Țările Românești în dependență de
rezistența apusă de românii a avut loc la diferite etape.
 Țara Românească – după 1462 când la tron este numit Radu cel Frumos;
 În Transilvania - 1541 după înfrângerea Ungariei și crearea Principatului Transilvania sub
suzeranitatea otomană.
 În Moldova – după campania din 1538 împotriva lui Petru Rareș .

V. Caracteristicile regimului suzeranității otomane

Relațiile dintre Imperiul Otoman și Țările Române aveau la bază Legământul Țărilor Românești
sau Capitulațiile – documente oficiale împărțite pe capitole.

Domenii Obligațiile Țărilor Române Consecințe

Politic 1. Domnii urmau să fie români, dintre pământeni, 1.Domnii depuneau
creștini, din familii domnitoare, confirmați de sultan. sultanului omagiu,iar unii
Începând cu sec. XVII principiul electiv - creditor nu domni guvernau sub
se respectă sultanul numește domnitorul, care erau ptotecția gărzilor otomane
supuși sultanului. și legea musulmană nu
2. Perioada de domnie este redusă la 2- 6 ani. avea aplicare în Țările
3. Pentru a fi controlată activitatea domeniului era Române.
impus să trimită la Poartă ostatici – fii, frați, nepoți. 2.Capitala Țării Românești
4. Unii dintre domnitori guvernau sub protecția a fost strămutată,de la
gărzilor otomane. Târgoviște la
5. Oastea fiecărei țări române era obligată să București,astfel permițând
participe la campaniile militare din regiune, fiind turcilor controlul mai
micșorată de la 40000 la 10000. îndeaproape.
6. Turcii nu aveau dreptul : 3.Țările Române își pierd
 Să populeze teritoriul cu populație turcă. tot mai mult libertatea de
 Nu puteau construi moschee acțiuni pe plan extern.
 Românii nu erau obligați să dea copii pentru
corpul de ieniceri.
Economi 1. Să plătească anual tribut – haraci , care crește în 1.Țările Române ,având un
c Moldova de la 2000 galbeni în 1456 la 65000 în sistem comercial
1593, în Țara Românească de la 3000 în I jumătate a apăsător,au devenit treptat
sec. XV până la 155000 în 1593. cămara cu provizii
2. Domnii la urcarea pe tron obligatoriu făceau destinate Istambulului și a
cadouri sultanului, familiei sale și înalților dregători armatei otomane.
de la Poartă numite peșcheș. 2.Țările Române suportau
3. Poarta a instituit predarea obligatorie a produselor insemnabil pierderi în
de care avea nevoie și a interzis vânzarea lor pe alte cantități mari a produselor
pieți din Europa. agricole și animaliere.
4. Din sec. XVII se introduce plata obligatorie pentru 3. Poarta a încorporat sub
numirea la tron – mucarerul mare și de confirmare administrația directă a
anuală în domnie – mucarerul mic. imperiului mai multe
pământuri românești.
 Termen de realizare a sarcinilor până vineri 27.03.2020

Sarcina 1 : Reieșind din cele explicate evidențiat care au fost consecințele instaurării
regimului suzeranității otomane pentru Țările Românești, completați tabela.

Sarcina 2 : Explicați de ce Țările Românești n-au fost transformate în pașalâc?

-Datorită rezistenței și victoriei obținute în marea invazie otomană din 1462 în Țara
Românească,condusă de voivodul Mihai Viteazul,tentativa de a transforma aceste teritorii în
pașalâcuri s-a sfârșit cu un eșec total.

Sarcina 3 : Rezolvați testul nr. 17 p.1. pag.86-87 din caietul de teste

17. UNITĂȚI DE CONȚINUT: Regimul de suzeranitate otomană și formele lui de

manifestare. Războiul antiotoman de sub conducerea lui Mihai Viteazul. Unirea politică a
Țărilor Românești. Situația politică a Țărilor Românești în primele decenii ale secolului al
XVII-lea.

1. Exerciții de cunoaștere și înțelegere a informației istorice

Analizează fiecare sursă și realizează sarcinile de lucru propuse.
Sursa A.
,, Voievodul Moldovei ( Petru Rareș ) a spus că împreună cu toți oamenii din țara de sub
stăpânirea sa și-a pus în gând să nu se mai supună împăratului turcilor, ba chiar să-ți răscumpere
libertatea sa cu puterea și armele, din pricină că acela și-a încălcat credința față de el.”
(L. Șimanschi, Petru Rareș)

Sursa B.
,, 1. Păstrarea domniei pământene prin alegerea domnilor de către ,,Țară” din dinastia locală sau
dintre boieri autohtoni și confirmarea lor de către padișah.
2. Conservarea deplina a drepturilor și libertăților, legilor, tradițiilor, obiceiurilor și credinței
după datina țării, fără nici o intervenție otomană.
3. Plata tributului (khardji – haraci ) și a altor dări în folosul sultanului.
4. Domnul să fie ,, prieten prietenilor și dușman dușmanilor” padișahului, acordându-i sfat și
ajutor militar la solicitarea lui. La rândul ei, Poarta era obligată să apere și să apere și să
protejeze țara în fața pericolului din exterior”.
(Din articolele de bază ale statutului Țărilor Române față de Poarta Otomană)

Item Scor
Nr.
1.1 Identifică trei noțiuni din sursa B care descriu regimul suzeranității otomane. 0
Padișah-titlul purtat de conducătorul suprem al Imperiului Otoman 1
2
Khardji-haraci-plata tributului în folosul sultanului 3
 Poarta-împărăția turcească

1.2 Identifică statutul politico – juridic al Țărilor Române față de Poarta Otomană reflectat în 0
sursele propuse. 1
Statul politico-juridic al Țărilor Române era independentă de Imperiul Otoman, fiind 2
permisă păstrarea instituțiilor politice,administrative,în special judecătorești. 3
Vorbind despre situația politică,menționăm că funcția de conducător al Țării Române o 4
exercita persoana de origine română,iar dacă să privim sub aspectul juridic,legea musul-
mană nu avea aplicare în Țările Române.

1.3 Explică, prin două exemple, de ce Țările Române n-au fost transformate în pașalâcuri. 0
1
Țările Române nu au fost transformate în pașalâcuri datorită faptului că: 2
3
1)românii aveau o forță de rezinstență permanentă împotriva expansiunilor străine. 4

2)românii dețineau rațiuni de ordin economic ,legate de cheltuieli privind administrarea

teritoriilor.

1.5 Exprimă-ți opinia cu referire la afirmația: ,, Suzeranitatea otomană n-a constituit un 0

impediment în evoluția culturală și spirituală a Țărilor Române”, formulând trei 1
argumente. 2
Odată cu intrarea osmanilor în Peninsula Balcanică,în secolul al XIV-lea,aceștia și-au pus 3
ca scop supunerea acestor teritorii,ca mai târziu să le transforme în pașalâcuri.Urmărind 4
5
relațiile ce s-au format între români și otomani,odată ce 1420 în Țările Românești se insta- 6

urează suzeranitatea acestora,putem menționa că au fost tensionate.În profida faptului

că permanent românii opuneau rezistență expansiunilor acestora,în special menționez

victoria glorioasă pe timpurile domniei lui Mihai Viteazul,datorită faptului că Țara Româ-
nească a reușit să-și păstreze autonomia reală și în nu în ultimul rând să facă față cu ex-

ploatarea economică,Imperiul Otoman nu a reușit să modifice atât organizarea instituțiilor

administrative cât și cele bisericești proprii și de ordin cultural,în special datorită relației

bazate pe legamânt.