Alcoolul Si Problemele Generate de Consumul Lui
Alcoolul Si Problemele Generate de Consumul Lui
Alcoolul Si Problemele Generate de Consumul Lui
-Proiect-
MASTERANZI:
Botez Sonia-Simona
Dragomira Roxana
2010
„Suntem cu toții în mocirlă, dar unii dintre noi privesc spre stele.”
Oscar Wilde (1854-1900)
1
Belis, V., (1981), Riscurile consumului de alcool, apud. Dictionnaire de l’ academie Francaise, Bucuresti, Editura
Medicala, p.10
2
Drăgan, J. (2005) Dicționar de droguri, București, Editura All Beck, p.10
2
Se răspândește prin publicitate în ziare, la radio și TV;
Se contractează prin voința omului;
Posedă puncte de distribuție prin licență;
Produce venituri statului;
Este un drog pentru cei slabi;
Produce moarte violentă pe șosele;
Distruge viața de familie;
Pentru care niciun guvern sau virus nu este responsabil;
Este cauza unor mari vicii.
În funcție de efectul principal pe care drogurile îl au asupra minții umane, acestea sunt
clasificate în: sedative, stimulente, opiacee, halucinogene și cele cu acțiuni multiple. Alcoolul face
parte din grupa sedativelor. Acestea au în comun capacitatea de a scădea controlat activitatea cerebrală
și de a produce o stare de relaxare sau de somnolență. În doze mai mari, ele provoacă intoxicație și
chiar inconștiență. Uneori, „pot produce dezinhibare și o agitație paradoxală, acesta fiind cazul
bețivilor violenți”3
Dependența este „o stare de constrângere în care libertatea de alegere a individului în privința
consumului uni drog s-a diminuat, iar drogul a început să preia controlul asupra modului de consum.
Aceasta este o nevoie psihologică sau fizică de a continua luarea substanței”.4
Sindromul dependenței de alcool are următoarele caracteristici:
Conștiința subiectivă a schimbării relației cu drogul: individul conștientizează faptul că
alcoolul a ajuns să îl controleze și nu m este stăpân pe sine însuși.
Toleranță dobândită a creierului la efectele drogului: aceeași cantitate de alcool va avea
un efect mai redus asupra unei persoane dependente, decât asupra unei persoane care
consumă alcool ocazional. Aceasta explică capacitatea unor băutori ce se laudă cu
rezistența lor la băutură, în timp ce alții se îmbată mult mai repede.
Apariția simptomelor de sevraj, care pot varia de la o vagă instabilitate, resimțită
imediat după trezire, până la convulsii sau la delirium tremens, o afecțiune posibil
fatală.
Reluarea consumului pentru reducerea simptomelor (exemplu: păhărelul de dimineață).
Accentuarea gradului de importanță pe care îl are necesitatea consumului drogului în
fața altor nevoi și responsabilități (cumpărarea băuturii alcoolice devine mai importantă
3
Edwards, G. (2006) Drogurile: o tentație ucigașă, Pitești, editura Paralela 45, p.12
4
Mihai, L. S. (2005) 14 pași în lumea drogurilor, București, p.17
3
decât plata facturilor sau a chiriei, timpul petrecut consumând alcool depășește timpul
petrecut alături de familie etc.).
Reducerea variațiilor în privința consumului, alcoolicul nereușind să-și mai varieze
consumul în funcție de ziua săptămânii, de caracterul festiv sau obișnuit al ocaziei sau
de prezența vreunei persoane abstinente. Astfel, consumul va fi stabilit de nevoia de a
bea și va ajunge un automatism.
Recidiva după abstinență. Dacă un alcoolic cronic revine la consum după o perioadă de
abstinență, acesta va ajunge la dependență într-un timp mult mai scurt. „Dependența are
memorie”5
5
Edwards, G. (2006) Drogurile: o tentație ucigașă, Pitești, editura Paralela 45, p.20
6
Richard, D. și Senon, J. L. (2005) Dicționar de droguri, București, Ed. Științelor Medicale, p.372
4
1. „Forma habituală se corelează cu o conduită fără motivație în familie, navetism, insatisfacții
profesionale;
2. Forma reactivă se corelează cu stări de frustrare, evenimente nefericite, stări conflictuale
persistente;
3. Forma episodică se corelează cu perioade de refuz total al consumatorului, tendința aparentă
de a controla consumul, un program zilnic strict, dar și crize dipsomane;
4. Dependența alcoolică se corelează cu sindromul de sevraj prin abstinența, halucinații, chiar
delirum tremens.”7 Aceasta din urmă, delirum tremens, în Manualul de psihiatrie clinică și
psihologie medicală, mai este descris ca „delirul alcoolic acut, fiind o urgență medicală și
psihiatrică majoră în care agitația psihomotorie se datorează unor elemente onirice delirant –
halucinatorii: halucinații terifiante, monstruase ce pot antrena reacții periculoase auto- sau
heteroagresive.”8
10
6
Consumul de alcool, direct proporţional cu cantitatea ingeratã, creşte riscul de apariţie a cirozei
hepatice. Indiferent de cantitatea de alcool consumatã, existã o probabilitate mai mare de apariţie a
cirozei hepatice în cazul femeilor.
Pancreatita. Existã o legãturã direct proporţionalã între consumul de alcool şi riscul de
apariţie a pancreatitei acute sau cronice.
Diabetul zaharat tip II (DZ II), în cazul acestei afecţiuni, existã douã situaţii:
comparativ cu persoanele abstinente, cei care consumã alcool în cantitãţi mici prezintã
un risc mai mic de apariţie a bolii; în schimb, riscul de apariţie a DZ II creşte în cazul
celor care consumã alcool în cantitãţi mari.
Supraponderabilitate, alcoolul conţine 7,1Kcal/g, ceea ce poate contribui la creşterea în
greutate a consumatorilor. în cazul consumatorilor înrãiţi, alcoolul duce la scãderea
aportului caloric ca urmare a faptului cã aceste persoane neglijeazã adeseori propria
alimentaţie sau renunţã la mese în urma scãderii apetitului alimentar. în consecinţã,
aceastã situaţie poate conduce adeseori la malnutriţie.
Guta - consumul de alcool creşte nivelul acidului uric din sânge şi riscul de apariţie a
gutei. Aceste efecte survin direct proporţional cu cantitatea utilizatã.
Tract gastrointestinal – alcoolul creşte riscul de apariţie a cancerului la nivelul cavitãţii
bucale, a cancerului esofagian şi a celui laringian (cãile respiratorii superioare). într-o
mãsurã mai micã, de asemenea proporţional cu cantitatea consumatã, alcoolul creşte şi
riscul de apariţie a cancerului de stomac, de colon şi al celui rectal.
Ficat;
Sâni - direct proporţional cu cantitatea, consumul de alcool creşte în cazul femeilor
probabilitatea de apariţie a cancerului mamar.
5. Afecţiuni cardiovasculare
Hipertensiunea arterial - alcoolul are ca efect şi creşterea presiunii sângelui, ceea ce
conduce la creşterea riscului de apariţie a hipertensiunii arteriale, în funcţie de cantitatea
consumatã.
Infarctul - consumul de alcool, în funcţie de cantitate, creşte riscul de producere a
infarctului hemoragic. Legãtura dintre alcool şi riscul de apariţie a atacului ischemic este
direct proporţionalã: un consum mic reduce riscul de producere a infarctului, în timp ce
un consum crescut, abuziv, îl creşte. Consumul abuziv ocazional este un important factor
7
de risc în cazul producerii ambelor tipuri de infarct (ischemic şi hemoragic); de asemenea,
el constituie o cauzã importantã de producere a infarctului la adolescenţi şi tineri.
Aritmiile - consumul abuziv ocazional mãreşte riscul de producere a aritmiilor şi a morţii
subite, chiar şi în cazul persoanelor fãrã istoric sau semne anterioare de afecţiuni cardiace.
Afecţiunile coronariene - deşi consumul de alcool în cantitãţi mici ( <20g/zi - cantitatea
de alcool asociatã cu cel mai mic risc) reduce riscul afecţiunilor coronariene, chiar şi în
aceastã dozã el creşte riscul de apariţie a celorlalte afecţiuni cardiace. în cazul persoanelor
în vârstã, consumul scãzut de alcool reduce doar într-o foarte micã mãsurã riscul de
apariţie a bolilor coronariene.
Cardiomiopatia - consumul de alcool în cantitãţi mari şi pe o perioadã îndelungatã de
timp, direct proporţional cu dozele ingerate, creşte riscul de leziune a muşchilor cardiaci
(cardiomiopatia).
6. Sistem imunitar
Alcoolul poate afecta funcţionarea normalã a sistemului imunitar, generând o probabilitate
crescutã de dezvoltare a anumitor boli infecţioase, inclusiv pneumonie, tuberculozã şi posibil infectare
HIV.
7. Afecţiuni pulmonare
Persoanele dependente de alcool sunt expuse unei probabilitãţi de douã pânã la patru ori mai
mare deapariţie a sindromului respirator acut, în condiţii de septicemie sau traumatism.”11
8. Complicații post-operatorii
9. Afecțiuni osteo-articulare – crește riscul apariției fracturilor;
10. Tulburări ale funcției reproductive – scăderea fertilității;
11. Grad cerescut de mortalitate.
11
www.alcohelp.ro/afla/
8
Dacă nu consumi alcool în fiecare zi nu mări doza pentru a reduce riscul problemelor
de sănătate!
Persoanele care consumă mai mult de două doze zilnice trebuie să reducă consumul de
alcool!
Pentru a minimiza riscul dependenței, abținete de la băutură, cel puțin o dată pe
săptămână!
Evită să bei până la intoxicație!
Femeile însărcinate trebuie să se abțină de la băutură!
Nu oferi alcool copiilor!
Nu condu autovehicule sub influența băuturilor alcoolice!
Nu folosi niciodată alcool în cazul în care exerciți responsabilități ce necesită vigilență!
Nu folosi alcool atunci când folosești medicamente sau în cazul unor boli precum:
epilepsie, pancreatită, hepatită virală etc!
Consumă băuturi fără alcool înaintea celor alcoolice!
Consumă prima băutură după ce ai început să mânânci!
Schimbă băutura alcoolică cu berea fără alcool!
Bea încet!
Planifică activități sau lucruri pe care să le faci în timp ce bei normal!
Fă ușore exerciții fizice în locul băuturii când ești stresat sau plictisit!
Extinde-ți preocupările (muzică, citit, sport)!
Nu merge niciodată la cârciumă în timpul lucrului!
Limiteaz-ți întâlnirile cu prietenii care sunt băutori înrăiți!
Cea mai bună cale pentru a nu avea niciodată probleme generate de consumul de alcool
este abstinența totală, poate fi greu, dar merită tot efortul!
Stiați că?
...în ultimii ani, în România a crescut foarte mult consumul de băuturi alcoolice?
...în medie, se consumă 12-14 litri de alcool pur pe cap de locuitor pe an? (raportarea se face la
populația totală, deci și la persoanele care nu consumă alcool)
...În 1997 s-a înregistrat o rată de 37, 6 de decese (19.947) care au avut ca principală cauza
alcoolismul?
9
...alcoolul reprezintă în proportie de 35% principala cauză pentru tentativele suicidare, în proporție de
40%, reprezintă cauza agresiunilor sexuale și violuri, de asemenea, în proporție de 50%, alcoolul stă
la baza accidentelor rutiere, aproximativ, 52% reprezintă decesele prin incendiu ce au ca și cauză
alcoolul, și totodata consumul de alcoolul reprezintă cauza a 67% din decesele prin înnec si 68%
tâlhării și omucideri.
... consumul de alcool poate duce la scãderea fertilitãţii, atât în cazul bãrbaţilor, cât şi al femeilor?
10
Bibliografie:
Belis, V., (1981), Riscurile consumului de alcool, apud. Dictionnaire de l’ academie Francaise,
București, Editura Medicală.
Chiriță, Roxana, Chiriță, Vasile, Papari, Aurel, (2002), Manual de psihiatrie clinică și psihologie
medicală, Constanța, Editura Fundației „Andrei Saguna”.
Neamtu, George, (2005) Probleme de Asistență Socială în toxicomanie în Asistență Socială. Studii și
Aplicații, Iași, Editura Polirom.
Sandor, Ștefan, (1988) Alcoolul – inamic al vieții care se naște, București, Editura Științifică și
Enciclopedică.
Resurse web:
www.alcohelp.ro/afla/
11