CUPRINS

ARGUMENT .................................................................................................2
PARTEA TEORETICĂ.................................................................................4
I. Elemente de identitate corporativă şi branding – Concepte si de
definiții ............................................................................................................... 4
I.1. Conceptele de marcă şi brand ................................................................. 6
I.2. Identitatea corporativă şi managementul identităţii de corporaţie ......... 14
I.3. Imaginea corporativăşi managementul imaginii de corporaţie .............. 17
I.4. Elemente de design corporativ ............................................................. 18
I.5. Structura unui manual de identitate vizuală .......................................... 24
II. Agenţia de turism şi brandingul de corporaţie ...................................... 26
II.1.Concepte – Definiţii............................................................................. 26
II.2.Clasificare ........................................................................................... 29
PARTEA APLICATIVĂ ............................................................................. 36
I. Studiu de caz la firma de exerciţiu Wellness Land SA ........................... 36
II. Design corporativ - firma de exerciţiu Wellness Land SA .................... 57
ANEXE - PORTOFOLIU CU MATERIALE PROMOȚIONALE PENTRU
FIRMA DE EXERCIȚIU WELLNESS LAND ........................................... 61
BIBLIOGRAFIE.......................................................................................... 67

1|Page
 ARGUMENT

Antreprenoriatul si marketingul sunt locomotivele economiei naționale, în

cadrul căreia avem o mare nevoie de comunicare si de strategii de marketing si
promovare.
În acest context, prin auxiliarul didactic „Design Corporativ pentru o
agentie de turism - Studiu de caz la firma de exercițiu Wellness Land SA” ne
propunem să oferim elevilor un model de creare a identitații corporative a unei
firme - ca proces complex ce include elemente de marketing, design grafic si
management.
Fiecare organizatie are o identitate unica. Un program de identitate
corporativa aduce la cunostinta aceasta identitate intregii audiente (fie ca vorbim
de potentiali clienti, angajati sau actionari). De multe ori, companiile ignora
importanta existentei unei identitati solide, a unui brand puternic. Cu toate
acestea, notorietatea brandului este unul din principalele motive pentru care
oamenii vor plati pana la de 3 ori mai mult pentru un produs pe care îl doresc de
la un magazin la altul.
Identitatea corporativă proiectează în esență patru idei:
 Cine esti?
 Ce faci?
 Cum lucrezi?
 Unde vrei sa ajungi?
Identitatea corporativă se poate defini ca un set de caracteristici după care o
organizaţie se identifică şi se prezintă pe piaţă. Fiecare organizaţie de succes are
propria imagine, mai exact o fotografie sau o impresie pe care o lasă asupra unui
individ.
Companiile îşi creează în două moduri această imagine. Primul mod este
comportamentul şi acţiunea, iar al doilea este tendinţa ca această impresie
menţionată să fie prezentată cât mai credibil în sens vizual. Al doilea mod

2|Page
este subiectiv şi pentru el sunt responsabili profesioniştii pentru crearea imaginii,
printre care se află şi experţii în design corporativ. Rolul lor în crearea imaginii
companiei se reflectă cel mai mult în crearea identităţii vizuale. Identitatea
vizuală este de fapt a doua denumire pentru identitatea corporativă a
companiei şi se referă latotalitatea mijloacelor care în orice mod vizual creează
o imagine clară despre companie şi activitatea sa.
Principalul rol al designului identităţii corporative este crearea impresiei
totale asupra indivizilor şi partenerilor de afaceri. Pe lângă asta, designul
identităţii corporative reprezintă un factor important pentru obţinerea prezentării
companiei şi a rezultatelor în mod eficient.
Formarea abilităţilor necesare pentru proiectarea identităţii corporative
reprezintă un pas important către o viitoare carieră în domeniul designului
corporativ.
Identitatea brand-ului poate căpăta două forme:
 una formală (nume, logo, elemente grafice, culoare, slogan etc.) şi
 una conceptuală, ideologică sau valorică (susţinerea, respectarea şi
promovarea valorilor), pe care le unifică într-un sistem, luat ca întreg.
Aceast auxiliar didactic, „Design Corporativ pentru o agentie de turism”,
prezintă identitatea vizuală a firmei de exercițiu Wellness Land SA, stabilind
principiile de design și identitate de bază ce vor fi aplicate de către angajații
firmei de exercițiu în diferite contexte.

Scopul său este de a oferi firmei de exercițiu Wellness Land SA o imagine

ușor de recunoscut și o voce coerentă atunci când inițiază un proces de
comunicare atât intern, cât și public, pe piața firmelor de exercițiu.

3|Page
 PARTEA TEORETICĂ

I. Elemente de identitate corporativă şi branding – Concepte si de

definiții
Majoritatea oamenilor tratează un logo ca marca sau identitate, însă în
realitate logo-ul nu va fi un brand sau o identitate pentru o afacere. Design-ul de
logo-uri, designul de identitate și branding-ul au propriile roluri și cerințe. Toate
împreună, toate acestea vor da o imagine de marcă afacerii sau produsului. Deci,
pentru o afacere sau un produs care are o Identitate corporatistă este esențială.
În raportul lor cu lumea exterioară, organizaţiile adoptă un sistem de
concepte, legi şi strategii, reunit sub numele de filozofie corporativă.
Conceptele centrale ale filozofiei corporative sunt:
• identitatea de corporaţie;
• imaginea corporaţiei;
• comunicarea corporativă;
• design-ul corporativ;
• cultura de corporaţie.
Corporativ înseamnă asociat, comun, colectiv. Identitate înseamnă unitate
completă sau concordanţă sau egalitate. Identitatea de corporaţie presupune că:
profilul interior al prestaţiilor unei organizaţii (cunoştinţe, competenţă, atitudine)
trebuie să coincidă cu profilul exterior al prestaţiilor (produse, comunicare,
imagine a organizaţiei şi a mărcilor sale).
Gradul de coincidenţă descrie identitatea de corporaţie.

4|Page
 Identitatea de corporaţie se referă la unitatea conţinuturilor,
manifestărilor şi mesajelor unei organizaţii.
Identitatea de corporaţie exprimă ceea ce este şi ceea ce vrea să devină o
organizaţie. Identitatea de corporaţie nu se substituie culturii de corporaţie, ci i
se supune. Aceasta trebuie să varieze puţin pe durate mari de timp.
Imaginea corporaţiei este imaginea pe care publicul o are despre o
anumită organizaţie. Imaginea poate fi pozitivă sau negativă, reală sau falsă.
Clienţii şi partenerii de afaceri nu au acces la „eul interior” al unei companii
(cultură, strategii, valori), ci doar la imaginea acesteia. Imaginea unitară dă
publicului iluzia monolitului, în spatele căruia este o lume dinamică, uşor
divergentă.
Comunicarea corporativă se referă la mijloacele create doar pentru
prezentarea organizaţiei către public. Comunicarea corporativă cuprinde grafica
publicitară, logotipurile, simbolurile, tipurile de literă, culorile şi etichetele.
Design-ul corporativ este exprimarea vizuală unitară a mesajului central
al organizaţiei în forma produselor ce ajung la utilizator, dar şi în alte elemente
vizuale cu care clientul sau partenerul de afaceri vine în contact. Astfel, diferenţa
între o firmă de succes şi una mediocră nu este doar la nivelul dotării tehnice,
dar şi în aspectul halelor sau birourilor (uniforme, iluminare etc.). Design-ul
corporativ cuprinde arhitectura, design-ul de interior şi design-ul de produs.
Arhitectura corporativă se referă la unitatea elementelor arhitectonice ale
clădirilor aflate în proprietatea organizaţiei (fabrici, clădiri cu birouri, magazine
etc.). Dacă unele clădiri închiriate sunt în acord cu mesajul vizual stipulat în
identitatea de corporaţie sau pot fi modificate astfel încât să fie în armonie cu
respectivul mesaj, atunci şi respectivele clădiri închiriate fac parte din
arhitectura corporativă.
Design-ul interioarelor în care se prezintă produsele trebuie să creeze o
stare de fluiditate vizuală între exponat şi ambient. Şi design-ul de interior al

5|Page
birourilor companiei şi chiar al halelor de producţie trebuie să fie în armonie cu
mesajul vizual promovat prin identitatea de corporaţie.
Design-ul produselor determină aspectul produsului şi atitudinea
cumpărătorului faţă de produs, care se translatează în percepţia şi atitudinea
publicului faţă de organizaţia care a fabricat, promovat sau comercializat
produsul. Pentru dezvoltarea unei identităţi de corporaţie solide şi puternice, se
recomandă ca baza identităţii de corporaţie să fie produsele fabricate de
organizaţie. Astfel se evită obţinerea unei identităţi superficiale.

I.1. Conceptele de marcă şi brand

"O marca este un nume, un termen, un semn, un simbol sau un desen,

sau o combinatie de aceste elemente destinata sa ajute la identificarea
bunurilor sau seviciilor unui vânzator si la diferentierea lor de cele ale
concurentilor".

La fel de relevanta este si afirmatia lui Roberto Goizueta, fost director

executiv la Coca-Cola:"Chiar daca toate fabricile si dotarile noastre ar arde
din temelii peste noapte, n-ar reusi sa afecteze prea mult valoarea
companiei; toata aceasta valoare se afla, de fapt, în fondul comercial
asigurat de francizele marcii noastre si tezaurului colectiv de cunostinte din
companie".

Importanta marcii reiese si din cele spuse de Niall Fitzgerald, presedintele

companiei Unilever: "O marca este un depozit de încredere, care conteaza
tot mai mult atunci când posibilitatile de alegere se înmultesc". Astfel, marca
se constituie într-un contract cu clientul, având ca obiect modul în care îsi va
îndeplini marca obligatiile de performanta promise. În mod evident, marca
reprezinta un instrument de fidelizare a clientilor cu implicatii directe asupra
rezultatelor de piata si financiare ale organizatiei

Etapele acestui proces sunt urmatoarele:

6|Page
 a. Dorinta crearii unei identitati unice.

Aceasta dorinta trebuie sa se manifeste în cadrul echipei manageriale a

companiei, cea care poate aloca resurse financiare si umane în acest sens, fiind
evident o problema strategica;

b. Definirea cât mai exacta a identitatii organizatiei.

Aceasta etapa consta în alegerea setului de valori care se doresc a fi

asociate, de catre piata tinta vizata, cu imaginea organizatiei. Alegerea trebuie sa
tina cont si de misiunea pe care si-a stabilit-o organizatia(valorile cultivate de
catre aceasta pietei în vederea asocierii cu propriul nume de marca, ex. înalta
performanta, siguranta, prestigiu)

c. Crearea unei marci puternice sub aspectul notorietatii care sa fie

"înzestrata" cu setul de valori amintit mai sus.

În acest sens se va organiza un proces de comunicare prin care organizatia va

transmite publicului vizat imagini si informatii care sa contureze cât mai clar
identitatea acesteia (setul de valori). Compania luata spre analiza, va organiza în
asa fel procesul comunicational încât fiecarei imagini transmise sa i se asocieze
si elementele de marca. Spre exemplu, daca compania îsi face publicitate la
televiziune, în spotul pubicitar respectiv se vor insera si elementele de marca ale
acesteia. Astfel, în timp, elementele marcii vor deveni simboluri pe care orice
sau aproape orice individ le va socia cu imaginea, cu personalitatea, cu
identitatea producatorului;

d. Perceptia personalitatii organizatiei.

Construirea unei marci puternice va face ca ori de câte ori un individ ve

vedea elementele marcii, (nume sau semn), sa fie capabil sa le decodifice, adica
sa înteleaga personalitatea firmei respective, valorile pe care aceasta le
promoveaza. Trebuie precizat ca marca este mai mult decât un simbol complex,
ea putând avea urmatoarele semnificatii:

7|Page
  Caracteristicile produsului. O marca reflecta în primul rând anumite
caracteristici ale produsului pe care îl reprezinta.

 Avantajele pe care le ofera produsul. Un produs este cumparat nu atât

pentru caracteristicile sale, cât pentru avantajele functionale sau satisfactiile
emotionale pe care acesta le ofera.

 Valorile, o marca sugerând anumite lucruri în legatura cu valorile

apreciate de producator.

 Conceptiile;

 Personalitatea. Marca poate contura o anumita personalitate. În

aceasta acceptiune, prin personalitate se întelege persoana sau obiectul
care am putea sa-l punem în locul marcii.

Valoarea marcii

Conceptul de valoare a mărcii a fost introdus de David A. Aaker:

„Valoarea unei mărci (brand equity) este activul, respectiv pasivul, asociat unei
mărci care se adaugă la, respectiv se scade din, valoarea unui produs sau serviciu
al unei organizaţii.” Principalele componente ale activului sunt:
1. cunoaşterea mărcii de către public;
2. loialitatea faţă de marcă;
3. calitatea percepută;
4. asociaţiile mărcii.

Cunoaşterea unei mărci de către public se măsoară prin următorii

parametri:
• recunoaştere;
• amintire;
• poziţie în top;

8|Page
 • dominanţă.
Recunoaşterea unei mărci se măsoară prin numărul de răspunsuri pozitive
la întrebarea: „Cunoaşteţi această marcă?”. Publicul îşi aminteşte de o marcă
dacă o indică atunci când este întrebat „Ce mărci din categoria X de produse vă
amintiţi?”.
În afară de faptul că o indică, va conta şi poziţia pe care o indică,
marcându-se astfel poziţia în top a mărcii. O marcă este dominantă dacă la
ultima întrebare este singura marcă care a fost amintită. Dominarea unei mărci
indică forţa sa, dar uneori devine fatală, atunci când se identifică cu produsul
(Aspirin, Cellophane etc.) şi nu mai poate fi protejată legal.
Mărcile cunoscute sunt preferate de cumpărători datorită următorului
raţionament: Cunoaşterea mărcii a fost realizată prin publicitate, iar publicitate
înseamnă serioase cheltuieli şi organizaţiile nu ar investi într-un produs de slabă
calitate. Un experiment semnificativ pentru puternica influenţă a mărcii a constat
în evaluarea a două sortimente de unt de arahide. La prima testare, efectuată fără
cunoaştere mărcilor, un sortiment de unt a fost declarat superior de 70% dintre
subiecţi. La a doua testare, sortimentul inferior a primit o etichetă cu o marcă
familiară, iar cel superior a rămas anonim. De această dată, sortimentul etichetat
a primit 73% din aprecierile pozitive. Doar simpla recunoaştere a unei mărci
dintr-o serie prezentată de operatorul de marketing nu este suficientă pentru
succesul mărcii. Eventualul cumpărător trebuie nu să recunoască marca, ci să îşi
amintească de marca respectivă, altfel nu o va trece pe lista de cumpărături.
Cu cât o marcă are un nivel de amintire mai ridicat, cu atât va avea un
succes comercial mai ridicat, deoarece cumpărătorii îşi vor aminti de aceasta
atunci când se află în magazin sau îşi fac lista de cumpărături. Mărcile cu un
nivel ridicat al recunoaşterii, dar cu un nivel scăzut al amintirii de către client, au
şanse mari de eşec (se află în zona „cimitirului”). Fiind deja cunoscute, clientul
nu mai are răbdare să asimileze o nouă campanie de promovare.

9|Page
 Raportul dintre nivelul recunoaşterii şi nivelul amintirii O marcă este
cunoscută de către public datorită vechimii sale, datorită asocierii cu garanţia
calităţii sau cu alte valori preţuite de cumpărător. Sporirea gradului de
cunoaştere a unei mărci de către public se realizează şi prin: promoţii,
sponsorizări şi oferirea de mostre.
Loialitatea clienţilor faţă de marcă contribuie în mare măsură la valoarea
mărcii. O marcă fără clienţi loiali este vulnerabilă, în condiţiile în care
competiţia poate interveni pe piaţă cu produse cu performanţe tehnice
superioare. Loialitatea clienţilor devine astfel un obstacol la intrarea pe piaţă a
competitorilor.
Din perspectiva unei organizaţii, cumpărătorii care alcătuiesc o piaţă pot fi
grupaţi în următoarele categorii:
• non-cumpărătorii;
• economii;
• clienţii fideli pasivi;
• indiferenţii;
• clienţii fideli activi.
Non-cumpărătorii sunt cei care nu cumpără tipul de produs sau cumpără
numai de la competiţie. Economii aleg o marcă doar dacă preţul este avantajos.
Clienţi fideli pasivi cumpără produsul din obişnuinţă, fără a avea un argument.
Indiferenţilor nu le pasă ce marcă are produsul pe care-l cumpără.
Clienţii fideli activi cumpără produsul aflat sub marca favorită şi se
mândresc cu caracteristicile acestuia. Pentru a spori numărul clienţilor fideli,
trebuie atraşi tot mai mulţi clienţi care nu sunt din categoria economilor.
Organizaţia trebuie să dinamizeze indiferenţii şi să dezvolte un ataşament tot
mai puternic al clienţilor fideli activi faţă de marcă. Se ştie că este mai ieftin să
reţii clienţii decât să atragi alţii noi.
O greşeală frecventă în campaniile de promovare este focalizarea pe noi
categorii de clienţi cu neglijarea celor statornici. Aceasta este o politică eronată,

10 | P a g e
deoarece loialitatea clienţilor fideli nu este nici implicită şi nici veşnică. Dintre
toate componentele activului unei mărci, calitatea percepută este singura care
aduce clare beneficii financiare. Ample studii multicriteriale efectuate în diferite
ţări au demonstrat cele afirmate anterior. Calitatea percepută este criteriul cel
mai sensibil al aprecierii pozitive a mărcii de către public.
Cercetările au arătat că îmbunătăţirea calităţii percepute au atras rapid sporirea
valorii mărcii. Însă dacă un produs este de slabă calitate, o marcă valoroasă nu-l
face bun. Calitatea percepută trebuie să aibă o bază reală, respectiv produsele
fabricate şi comercializate sub marca respectivă trebuie să fie de calitate. Dar
calitatea propriu-zisă nu este suficientă pentru succesul financiar, trebuie
cultivată şi calitatea percepută. Calitatea percepută este un element inerţial. O
dată ce o marcă a fost apreciată a fi de calitate slabă, este foarte dificil să fie
ridicat nivelul calităţii percepute, chiar dacă organizaţia sporeşte semnificativ
calitatea produselor. Pentru a creşte calitatea percepută, trebuie promovată
calitatea în sectoarele la care clientul este sensibil. Aceste sectoare trebuie
identificate şi progresele realizate în zona lor să fie popularizate. Asociaţiile
mărcii se referă la corespondenţele ce se nasc în mintea clientului cu diferite
aspecte, precum:
• atributele produsului;
• o celebritate ce promovează / andosează marca;
• un simbol.

Identitatea de marca
În alegerea numelui de marca trebuie avute în vedere o serie de principii:

 Sa fie distinctiv si unic, capabil de protectie legala;

 Sa fie usor de pronuntat, memorat si reamintit;

 Sa fie scurt, simplu si sa sugereze actiune sau ambianta placuta;

 Sa fie sugestiv pentru produsele, serviciile si avantajele oferite;

11 | P a g e
  Sa fie familiar, cald, politicos, prietenos si sa placa clientelei vizate de
afacere;

 Sa nu fie obscen sau ofensator;

 Sa poata fi pronuntat si în alte limbi.

Ca orice bun, numele unei marci trebuie sa fie cu grija gestionat, în asa fel încât
valoarea si potentialul ei sa nu se diminueze. Pentru aceasta se impune un efort
continuu de cercetare, o promovare bine organizata si o servire exemplara a
consumatorului.

Barierele ce fac dificilă realizarea unei mărci puternice sunt următoarele:

 competiţia în scăderea preţurilor;

 proliferarea competitorilor;
 fragmentarea pieţelor şi a canalelor media;
 relaţiile complexe ale mărcilor;
 presiunea internă pentru schimbarea mărcii;
 opoziţia internă la inovare;
 presiunea internă de a investi în altă parte;
 presiunile pe termen scurt.
Competiţia preţurilor este alimentată de comercianţii cu amănuntul,
clienţii de tip econom, organizaţiile nou-venite pe piaţă şi de cele aflate în pragul
falimentului. Comercianţii cu amănuntul au ajuns să impună valori ale preţului
fabricantului şi au început să producă bunuri sub propria marcă pentru toate
segmentele pieţii.
În condiţiile în care noua cultură organizaţională are ca scop central
scăderea preţurilor, este de aşteptat ca investiţiile în marcă să fie minime. Un
exemplu semnificativ este următorul: În Statele Unite ale Americii al anilor ‘50,
10% din cheltuielile de publicitate erau destinate preţurilor promoţionale. În anii
’90, procentul a ajuns la 75%. [Aaker, 1996] Apare o presiune de a efectua
campanii promoţionale de reducere a preţurilor în toate domeniile. Iar,
12 | P a g e
necesitatea de a efectua promoţii cu reducerea preţului este dăunătoare mărcilor
axate pe calitate, deoarece indică scăderea vânzărilor produselor proprii.
Proliferarea competitorilor conduce la micşorarea segmentelor de piaţă, ba chiar
la spulberarea graniţelor dintre aceste segmente. În plus, multitudinea de mărci
produce confuzie clienţilor.
Canalele media s-au diversificat foarte mult. Recent apărute sunt:
televiziunea interactivă, Internetul şi marketingul direct. Când promovarea unei
mărci se efectuează prin:

• publicitate în ziare, la radio şi televiziune, pe Internet;

• sponsorizarea diferitelor evenimente;
• promoţii;
• târguri specializate;
• marketing direct;
• poştă;
• design-ul ambalajelor etc., există pericolul real ca pregnanţa şi unitatea
mărcii să se dilueze. În plus, la proiecţia mărcii către public prin aceste canale
intervin şi companiile din domeniile publicităţii şi marketingului, companii
animate de propriile interese.
În timp, mărcile tradiţionale s-au diversificat. Segmentul de piaţă căruia i
se adresa o anumită marcă s-a împărţit în segmente tot mai mici, iar marca
tradiţională a fost nevoită să se „dividă” şi să se adapteze noilor segmente.
Astfel, au apărut sistemele de mărci. În cadrul sistemelor, s-au format relaţii
complexe între mărcile de acelaşi rang şi cele de ranguri diferite. În aceste
condiţii, managementul mărcii este foarte dificil.
Deoarece marca nu dă rezultate imediat, există întotdeauna persoane sau
grupuri din organizaţie care au serioase temeri că actuala marcă nu face faţă
situaţiei actuale şi efectuează presiuni pentru schimbarea mărcii. Însă, nu trebuie
uitat că marca dă rezultate după perioade relativ îndelungate de timp.

13 | P a g e
 Pe de altă parte, organizaţiile sunt, de obicei, structuri tradiţionaliste
conduse de persoane conservatoare. Acestea gândesc că situaţia actuală este de
preferat unui dezastru, aşa că dezaprobă orice schimbare. Introducerea unei
mărci noi este o schimbare majoră şi este percepută ca fiind riscantă.
Odată ce marca a ajuns la maturitate şi reprezintă un succes financiar
pentru organizaţie, există tendinţa de a reduce cheltuielile efectuate pentru
marcă. Investiţiile în valoarea mărcii sunt neglijate deoarece valoarea mărcii este
o mărime dificil de cuantificat. În plus, companiile „numărul 1” în domeniu se
consideră imbatabile şi neglijează progresul şi investesc în alte afaceri şi chiar în
alte mărci. Marca mai are de luptat şi cu presiunile exercitate de conducere şi de
acţionari pentru obţinerea rapidă de profit. Viziunea pe termen scurt nu
favorizează marca ce este o investiţie pe termen lung.

I.2. Identitatea corporativă şi managementul identităţii de corporaţie

Identitatea corporativă se poate defini ca un set de caracteristici după care o

organizaţie se identifică şi se prezintă pe piaţă. Fiecare organizaţie de succes are
propria imagine, mai exact o fotografie sau o impresie pe care o lasă asupra unui
individ.

Companiile îşi creează în două moduri această imagine. Primul mod este
comportamentul şi acţiunea, iar al doilea este tendinţa ca această impresie
menţionată să fie prezentată cât mai credibil în sens vizual. Al doilea mod este
subiectiv şi pentru el sunt responsabili profesioniştii pentru crearea imaginii,
printre care se află şi designeri. Rolul lor în crearea imaginii companiei se
reflectă cel mai mult în crearea identităţii vizuale şi tocmai acesta este
principalul motiv pentru care acest curs este foarte important pentru viitori
experţi care vor să aibă această ocupaţie.

14 | P a g e
 Identitatea vizuală este de fapt a doua denumire pentru identitatea
corporativă a companiei şi reprezintă ca atare un set a tuturor mijloacelor care în
orice mod vizual creează o imagine clară despre companie şi activitatea sa.

Principalul rol a designului identităţii corporative este crearea impresiei

totale asupra indivizilor şi partenerilor de afaceri. Pe lângă asta, designul
identităţii corporative reprezintă un factor important pentru obţinerea prezentării
companiei şi a rezultatelor eficiente. Pe durata acestui curs veţi asimila abilităţile
necesare pentru proiectarea identităţii corporative creând astfel un pas important
către viitoarea carieră în domeniul designului.

Fata publica a unei organizatii, identitatea acesteia se exprima printr-o mare

varietate de elemente de identitate. Printre acestea se numara: cartile de vizita,
facturile, mesajele de pe robot, antetele, stampilele cu însemnele corporatiei,
comunicatele de presa, uniformele, vehiculele, vitrinele magazinelor de
prezentare, site-urile de pe Internet, reclamele tiparite si TV, ambianta sonora si
olfactiva din birouri, panourile stradale, produsele în sine, ambalajele,
prezentarile de la locul vânzarii.

Din aceasta însiruire se poate observa ca, organizatia are la dispozitiei

numeroase instrumente pe care sa le foloseasca în construirea imagii, a identitatii
sale. Omul de marketing trebuie sa fie atent la toate aceste instrumente daca
doreste sa dea dovada de consecventa în construirea unei identitati a organizatiei
în adevaratul sens al cuvântului.

Astfel, cele mai importante dimensiuni, aspecte ale identitatii unei

organizatii sunt:

 PROPRIETĂŢI;

 PRODUSE si AMBALAJE;

 MARCA si IDENTITATEA VIRTUALĂ (WEB).

15 | P a g e
 PRODUSUL ȘI AMBALAJUL

Se au în vedere aici atributele produsului precum si elementele exterioare

ale acestuia cum ar fi ambalajul si eticheta. Conditiile actuale caracterizate prin
cresterea continua a exigentelor consumatorilor, impun o abordare holistica a
conceptului de produs din partea organizatiilor. Astfel, a aparut conceptul de
metaprodus. Metaprodusul apare ca un ansamblu de elemente corporale,
acorporale, comunicationale si simbolice:

a) Elementele corporale se refera la materialitatea, structura fizico-chimica

a produsului. Acestea determina functionalitatea si avantajele în exploatare ale
produsului;
b) Elementele acorporale privesc instructiunile de exploatare, conditiile de
livrare si transport, conditiile de plata si credit, termenul de garantie, montajul,
service-ul.
Elementele acorporale se refera la serviciile care înconjoara produsul fizic
si care îl fac mai accesibil pentru client atât din punct de vedere al actului de
cumparare (conditii de plata si credit, conditii de livrare si transport) cât si din
punct de vedere al usurintei în exploatare a acestuia (service, garantie,
instructiuni de utilizare, formarea personalului de exploatare);
c) Elementele comunicationale privesc mesajele care configureaza
imaginea publica a produsului si a marcii, publicitatea, relatiile publice,
vânzarea directa si promovarea vânzarilor;
d) Elementele simbolice se refera la statutul social, cultural si profesional pe
care îl confera produsul consumatorului. Altfel spus, în societatea actuala nevoia
de individualizare, de diferentiere de ceilalti, este puternica. Organizatiile au
trecut de la abordarea întregii piete sau a unor segmente foarte mari, la segmente
mai înguste sau nise de piata, uneori putând fi vorba de un singur client, când
produsul este personalizat potrivit exigentelor acestuia. Aceasta "nevoie a

16 | P a g e
sinelui" este satisfacuta prin achizitia unor produse care comunica cât mai multe
despre statutul individului.

Altfel spus, un produs are întodeauna doua laturi: una obiectiva care se
refera la caracteristicile si avantajele pe care le ofera produsul si una subiectiva
care se refera la simbolurile pe care acesta le întruchipeaza. Încercarea de a
construi o anumita imagine, identitate pentru organizatie printr-o promovare
agresiva, este o amagire daca aceasta nu va fi sustinuta de produse pe masura, de
produse care sa justifice acea campanie de promovare si deci sa ofere satisfactie
clientilor.

Ambalajul si eticheta joaca rolul de "vânzator mut". Aceasta constatare se

bazeaza pe faptul ca ambalajul prin designul sau trebuie sa capteze atentia si sa-l
invite pe consumator sa cumpere produsul plasat pe rafturile pline de produse
concurente. Cercetarile au aratat ca 53% din cumparaturi se fac pe baza
impulsului de moment, un ambalaj eficient operând asemenea unei reclame de 5
secunde. Ambalajul trebuie sa îndeplineasca multe din obiectivele activitatii de
comercializare: sa atraga atentia, sa prezinte caracteristicile produsului, sa
induca încrederea consumatorului si o impresie de ansamblu favorabila.

Atunci când o organizatie îsi doreste crearea unei anumite identitati,

promovarea anumitor valori, aceasta trebuie sa analizeze mai întâi daca
produsele si ambalajele sale comunica acea identitate, acele valori. Nu este
recomandat ca o companie sa-si promoveze o anumita identitate fara a avea
sustinere în produsele sale. Aceasta practica poate da rezultate doar pe termen
scurt, rezultatele pe termen lung putând fii catastrofale.

I.3. Imaginea corporativăşi managementul imaginii de corporaţie

Problematica imaginii organizaţiilor se află în aria de activitate a

relaţiilor publice.După ce o organizaţie a apărut într -un mediu
17 | P a g e
social, economic, politic, cultural etc., în mintea publicului se
formează o anumită imagine a acesteia indiferent dacă se doreşte sau nu
acest lucru.
Prin urmare, imaginea va avea semnificaţia unei proiecţii a person
alităţiiorganizaţiei, a identităţii sale, în conştiinţa opiniei publice.
Deoarece prin relaţiile publice se prezintă publicurilor organizaţiei un
„ansamblu deimagini”, care reflectă acţiunile acesteia, sunt autori
în domeniu care numesc acest proces:construirea identităţii corporatiste.
Cu cât organizaţiile sunt mai mari şi desfăşoară activităţi mai
complexe cu atât situaţia lor depinde mai mult de conexiunile pe care le
realizează iar imaginea publică a acesteia condiţionează mai subtil.
Imaginea unei organizaţii este stabilită prin politica de rela
ţii publice.
Aceasta ne indică regulile după care trebuie să se desfăşoare
activităţile de relaţii publice. Sunt avansate păreri potrivit cărora
IMAGINEA organizaţiei ar trebui să conţină două componente: imaginea
materiala si imaginea simbolica.
În primul caz, ea este reprezentată de identificarea vizuală a organizaţiei
prin: siglă, culori, însemnul de marcă din antetul hârtiilor oficiale, însemnele de
pe autovehicule sau cărţile de vizită, de pe materialele promoţionale (drapele,
pixuri, tricouri, brichete, figurine, etc.) De asemenea, ne referimla personalitatea
distinctă a clădirii, a birourilor, a angajaţilor

I.4. Elemente de design corporativ

La nivelul cel mai general de analiză, identitatea de corporaţie se manifestă prin

intermediul următoarelor elemente:

• proprietăţile organizaţiei;

18 | P a g e
 • produse organizaţiei;
• prezentarea organizaţia;
• publicaţii.

Proprietăţile organizaţiei cuprind clădirile, birourile cu design-ul lor interior,

spaţiile de vânzare – inclusiv cele închiriate în alte magazine, grădinile deţinute
în zona clădirilor de birourilor sau a magazinelor şi vehiculelor (vectorul dovedit
a fi cel mai dinamic al mesajului vizual al organizaţiei).

Produsele fabricate, distribuite sau comercializate de organizaţie sunt prezenţele

constante în domiciliul sau locul de muncă al cumpărătorului. Prin design-ul lor
şi prin unele elemente de prezentare (de tip logotip sau simbol) dispuse pe
suprafaţa lor, produsele emit un mesaj vizual în favoarea organizaţiei de fiecare
dată când utilizatorul sau contemplatorul le priveşte. Prezentarea organizaţiei
cuprinde două categorii de elemente.

Prima categorie este cea a elementelor care au rolul exclusiv de a prezenta

organizaţia către publicul larg. Este cazul logotipului şi simbolului.
A doua categorie cuprinde elemente cu caracter practic, dar la care
caracterul de prezentare este mult mai important. Această categorie include
eticheta, ambalajul, punga de plastic sau hârtie, iluminatul şi muzica ambientală,
uniforma angajaţilor etc. Publicaţiile organizaţiei sunt elementele de
comunicare care au rolul de a vehicula mesajul vizual al organizaţiei.
Publicaţiile organizaţiei cuprind publicitatea din toate mediile de comunicare,
pagina web, materialele promoţionale, pliantele, broşurile, cărţile de vizită,
elementele de birotică ce au inscripţionate însemnele organizaţiei şi chiar
rapoartele anuale sau alte publicaţii distribuite către acţionari, angajaţi sau public
– cu condiţia ca design-ul grafic al acestora să propage mesajul vizual al
organizaţiei.

19 | P a g e
 O menţiune specială trebuie efectuată pentru pagina de Internet, care a
devenit o componentă necesară a identităţii de corporaţie. Avantajele oferite de
Internet în acest domeniu sunt:
a) acces continuu 24 ore;
b) interactivitate la cel mai înalt nivel cu utilizatorul;
c) atragerea lui la pagina proprie a organizaţiei printr-un simplu clic.

Însă nu trebuie uitat că Internetul este doar unul din mijloacele de

comunicare ce există şi trebuie utilizat în conjuncţie cu celelalte. La niveluri mai
detaliate de analiză, elementele identităţii de corporaţie sunt descompuse în
componentele lor. Astfel, clădirea este descompusă în intrare, hol central,
ascensoare, săli de conferinţă etc. La rândul său, ambalajul se defalcă în cutie de
ambalare, etichete, hârtie de ambalare şi panglică. Există diferenţe între modul
cum se administrează identitatea de corporaţie a unei organizaţii şi mărcile
organizaţiei.
S-a constatat că elementele de identitate de tip proprietate sunt mai
importante pentru managementul organizaţiilor. Fiecare element al identităţii de
corporaţie este analizat şi proiectat astfel încât să devină foarte eficient din punct
de vedere al impactului asupra publicului. De aceea, aspectele estetice (formă,
culoare, material, tip de literă etc.) devin foarte importante. Componentele
estetice ale elementelor identităţii de corporaţie pot rămâne constante (aceeaşi
formă, aceeaşi culoare) sau pot varia. Constanţa componentelor permite
pătrunderea sigură şi adâncă în conştiinţa publicului. Constanţa măreşte
probabilitatea ca publicul să-şi amintească în mod corect şi complet identitatea
de corporaţie şi organizaţia. În spaţiile de vânzare, trebuie gestionate cu
deosebită grijă elementele vizuale, muzica ambientală şi aromele/parfumurile.
Proiectarea identităţii de corporaţie include şi proiectarea spaţiilor de vânzare a
produselor proprii, chiar dacă respectivele spaţii nu sunt proprietatea
organizaţiei.

20 | P a g e
 Unii producători se lansează în desfacerea cu amănuntul. În această situaţie,
trebuiesc luate o serie de decizii, care au impact asupra identităţii de corporaţie.
Dintre care cele mai importante decizii sunt următoarele:
A. vor deschide câte un singur mare magazin central („portdrapel”) în
principalele oraşe sau vor inaugura o reţea de mici magazine în cartiere;
B. vor fi o prezenţă singulară în zona comercială sau vor căuta vecinătatea
unor producători din acelaşi domeniu.
Tipurile de magazine sunt următoarele:
 magazin universal;
 mall;
 strip mall (mall întins de-a lungul unei străzi);
 supermarket;
 boutique;
 aşa-numitul en-gros;
 magazin de prezentare al fabricii;
 magazine specializate;
 restaurante;
 dughene;
 pieţe duminicale;
 târguri.
Între producător şi detailist este un conflict latent din cauza intereselor
relativ divergente în ceea ce priveşte preţul, reducerile ocazionale şi condiţiile de
expunere. O armă strategică a detailistului este comercializarea de produse
fabricate sub propria marcă. Un foarte bun exemplu îl reprezintă marca St.
Michael al reţelei de magazine universale Marks & Spencer. Produsele vândute
sub marca marilor reţele detailiste se încadrează în două mari categorii:
 produse cu un ridicat raport calitate/preţ, cu un ambalaj economic şi cu o
grafică simplificată la maximum (Value la Tesco; No 1 la Carrefour);

21 | P a g e
  produse ce rivalizează cu cele ale marilor producători, uneori
comercializate sub o marcă distinctă (St. Michael la Marks & Spencer).
Sigla sau logo-ul unei firme este un element esential in crearea imaginii
proprii unei firme, mai ales a uneia nou infiintate.
Identitatea corporativa face cunoscuta:
 strategia,
 structura
 viziunea organizatiei.

Fiecare organizatie are o identitate unica.

Un program de identitate corporativa aduce la cunostinta aceasta identitate
intregii audiente (fie ca vorbim de potentiali clienti, angajati sau actionari).
De multe ori, companiile ignora importanta existentei unei identitati solide,
a unui brand puternic. Cu toate acestea, notorietatea brandului este unul din
principalele motive pentru care oamenii vor plati pana la de 3 ori mai mult
pentru un produs de la un magazin decat vor la altul.
Identitatea poate proiecta patru idei:
• Cine esti?
• Ce faci?
• Cum lucrezi?
• Unde vrei sa ajungi?

Urmatoarele elemente definesc identitatea corporativă a unei firme:

• design logo - Logo-ul este primul factor care trebuie luat in calcul atunci
cand realizam un brad solid, deoarece este o importanta unealta in marketing si
un element indispensabil cand vorbim despre materialele promotionale. Un logo
bine realizat transmite oamenilor nu doar cine esti si ce faci, el te va ajuta sa te
evidentiezi pe piata, dadu-ti un avans fata de adversatii si competitia directa, va

22 | P a g e
atinge simturile clientilor, care isi vor crea o imagini mentala pe care o vor
asocia cu numele companiei dumneavoastra.
• design carti de vizita - Cartea de vizita este o strangere de mana pe care
o lasi in urma." Cartea de vizita este un instrument fundamental de marketing.
Prima impresie in afaceri o reprezinta cu siguranta cartea de vizita si pentru ca
aveti nevoie sa ramaneti in memoria clientilor dumneavoasta, designul cartii de
vizita trebuie sa fie unul care sa atraga atentia si care sa iti determine clientii sa o
pastreze. O carte de vizita trebuie sa te reprezinte in primul rand pe tine, si apoi
compania pentru care lucrezi. Cartea de vizita va facilita receptionarea numelui,
a functiei si numelui companiei pe care o reprezentati. In anumite situatii cartea
de vizita reprezinta si primul contact identitar cu aceasta. Cartile de vizita
trebuie tratate cu interes doarece: - sunt inmanate potentialilor clienti, la prima
intalnire, contribuind prima impresie lasata in mintea acestora. Prima impresie
este hotaratoare pentru inchiderea unui contract. O carte de vizita a dvs. poate
ajunge la un potential client prin intermediul altei persoane, ceea ce face ca
prima impresie sa fie formulata pe baza cartii de vizita. - arata pozitia pe care o
ai in cadrul firmei, astfel clienti vor sti cu cine discuta si la cine trebuie sa
apeleze. - sunt o solutie ieftina de a raspandi vestea despre dvs. si despre firma
dumneavoastra.
• design coli cu antet - Colile cu antet sunt un detaliu ce nu trebuie omis
daca doresti ca firma si afacerea ta sa fie vazuta ca una profesionista. Aces pe
care partenerii si colaboratorii dumneavoastra o vor aprecia cu siguranta.
Ligadesign va asigura ca le veti castiga respectul.
• design banner stradal/ Roll-up - banner este un sistem de afisaj
expozitional portabil, foarte usor de transportat si de utilizat, recomandat pentru
prezentari vizuale si un excelent suport pentru comunicare de brand. Roll-up-
urile sunt ideale atunci cand participi la un targ sau la un eveniment impreuna cu
mai multe firme. Acesta te va ajuta sa te evidentiezi, sa oferi rapid informatii
trecatorilor, implicit sa-i atragi pe acestia catre standul tau.

23 | P a g e
 • personalizare CD/DVD
• design catalog produse
• design autocolante pentru autovehiculele firmei
• elemente de design personalizat pentru toate tipurile de coli, pixuri, cani
etc.

I.5. Structura unui manual de identitate vizuală

Un manual (generic) de identitate al mãrcii va conţine urmãtoarele

capitole:

A. Semnãtura vizualã + reguli de aplicare

Cuprinde urmãtoarele subcapitole:
- rolul şi importanţa mãrcii;
- personalitate, coordonate de dezvoltare, atribute de marcã;
- semnãtura vizualã: simbol, logotip, slogan;
- forme permise de utilizare;
- spaţieri impuse;
- specificaţii culori de firmã: CMYK, RGB, PMS, HEXA, RAL, alb-negru
şi grayscale;
- imprimãri pe culori deschise / închise / backgrounduri acceptabile /
inaceptabile;
- fonturi de firmã;
- erori şi interdicţii de utilizare ale semnãturii vizuale.

B. Aplicaţii ale semnãturii vizuale

Aceastã secţiune cuprinde o listã variabilã de aplicaţii corecte ale

semnãturii vizuale, incluzând în general elemente cu utilizare constantã şi al
24 | P a g e
cãror design se odificã (în principiu) la intervale mari de timp. Elemente
suplimentare pot fi adãugate în listã. Proiectele de design cuprinse în aceastã
secţiune sunt incluse ca resurse pe CD-ul de identitate vizualã şi pot fi utilizate
liber. În general acest capitol cuprinde:
 cărţi de vizitã, coli cu antet,
 plicuri, mape,coalã fax,
 template Word pentru scrisori şi alte documente de firmã,
 legitimaţii,
 facturi personalizate,
 decorãri de maşini,
 signalisticã de interior şi exterior,
 salopete,
 uniforme, etc.

C. Exemple de utlizare corectã a semnãturii vizuale

Scopul acestei secţiuni este de a crea o imagine realã a modului în care
firma de design vede identitatea vizualã a mãrcii aplicatã în mediile vizuale
specifice mãrcii respective: reclame în ziare şi reviste, coperţi de publicaţii,
afişe, pliante, broşuri, autocolante, standuri, bannere stradale, panotaj stradal,
obiecte promoţionale, faţadã de magazin, etc. Contine un set întreg de conventii
estetice si vizuale care însotesc "brandul" si îi conferă elementele necesare în
asocierile potentiale pentru a-l putea face mai usșor de identificat pe zona
versatilă a comunicarii vizuale. El se adresează tertilor care în activitatea
economică folosesc brandul si încearcă să-l integreze în propria imagine. Acest
manual este important pentru că îsi propune să elimine la maximum posibilitatile
de asociere gresită care ar pune în pericol identitatea brandului. El contine o
serie de uzante si restrictii, corpuri de literă, background-uri, culori, tipuri de
pozitionare, scalare, asociere si eludare a informatiei cuprinse în brand în relatie
cu alte elemente. Orice brand trebuie obligatoriu să fie însotit de un manual de

25 | P a g e
identitate vizuală. Acesta poate avea de la câteva zeci de pagini în cazul unui
brand simplu, până la sute de pagini pentru unul sofisticat. Manualul de
identitate vizuală.

II. Agenţia de turism şi brandingul de corporaţie

II.1.Concepte – Definiţii
O marcă este un nume, termen, design, simbol sau altă caracteristică care
distinge o organizație sau un produs de rivalii săi în ochii clientului. Marcile sunt
folosite in afaceri, marketing si publicitate. Numele brandurilor se disting uneori
de brandurile generice sau de magazin.

Branding este un set de metode de marketing și de comunicare care ajută la

distingerea unei companii sau a unor produse de la concurenți, având ca scop
crearea unei impresii durabile în mintea clienților. Componentele cheie care
formează setul de instrumente al unei mărci includ identitatea unei mărci,
comunicarea mărcii (cum ar fi logourile și mărcile comerciale), conștientizarea
mărcii, loialitatea mărcii și strategiile de branding (managementul mărcii).

Pe măsură ce piețele devin din ce în ce mai dinamice și fluctuante, echitatea

mărcii este o tehnică de marketing pentru a spori satisfacția clienților și
loialitatea clienților, cum ar fi sensibilitatea la prețuri reduse . O marcă este, în
esență, o promisiune către clienții săi de care se pot aștepta de la produsele lor,
precum și de avantaje emoționale. Atunci când un client este familiarizat cu o
marcă sau o favorizează în mod incomparabil față de concurenții săi, aceasta
este atunci când o corporație a atins un nivel ridicat de capital de brand.

26 | P a g e
 Partea bună e că dacă brand-ul s-a întipărit foarte bine ca fiind pozitiv în
mintea consumatorilor, dacă apar evenimente imprevizibile care dăunează brand-
ului, acestea pot fi scuzate sau înțelese.

Partea rea e că evenimentele imprevizibile care dăunează sunt ținute minte

mult mai mult decât lucrurile pozitive, și cu greu pot fi uitate în trecut. Un
eveniment negativ le poate șterge pe toate cele pozitive anterioare.â

1. Ce este designul identităţii corporative?

Simplu spus, designul identităţii corporative este designul mărcii şi
logotipului firmei, organizaţiei, chiar şi a persoanei. Mai complicat – identitatea
corporativă reprezintă setul tuturor mijloacelor care în mod vizual creează o
imagine clară a unei companii şi a activităţii sale, imagine creată de către
designer.

Identitatea corporativă este principalul mijloc de recunoaştere, respectiv un

set a tuturor elementelor cu caracteristici vizuale şi fizice a unei companii,
produs, serviciu, idei pe care le oferă, dar care o deosebesc de alte produse,
servicii, idei sau companii de pe piaţă. Astfel, împreună, aceste elemente
formează o unitate vizuală unică.

2. Care este funcţia identităţii corporative a unei companii?

Principala funcţie a identităţii corporative (vizuale) este de a oferi
posibilitatea companiilor de a dobândi, îmbunătăţi şi menţine avantajul
competitiv pe piaţă şi de a reliza mai eficient profitul. Astfel, sensul identităţii
vizuale este consolidarea legăturii emoţionale între companie şi clienţi, precum
şi o identificare clară a companiei pe piaţă comparativ cu concurenţa.

Este o credinţă generală că identitatea unei companii sau corporaţii

reprezintă o comunicare completă exprimată în cultură, credinţe, atitudini,
angajaţi, management, proprietate, strategie, dar care este prezentată publicului

27 | P a g e
prin identitate vizuală. Cu alte cuvinte, identitatea vizuală este sinonimă cu
oglinda companiei.

3. Care sunt elementele identităţii vizuale, pe lângă logo, create de

către designer?
Elementul identităţii vizuale a companiei poate fi: numele companiei,
marca şi logotipul; culori de protecţie; scrisoare oficială; mijloace primare de
comunicare (aspectul listelor caracteristice a hârtiilor pentru scrisoare de afaceri
şi copertă, designul invitaţiei, cărţi de vizită, ştampila companiei, documentaţia
de afaceri, facturi, contracte etc.); mijloace mediatice de comunicare (anunţ, afiş,
prospect, etichetă, calendar, termen etc.); produse finite (creioane, stilou,
tricouri, brichete, ecusoane, badge-uri); designul ambalajului produsului.

4. Identitatea corporativă are legătură cu brandingul?

Brand name sau nume de brand este o noţiune, concept în mintea
consumatorului. Brandul este un set, respectiv o sinergie a tuturor datelor într-o
companie sau produs. Cheia succesului în orice activitate de afaceri este
cunoaşterea detaliată şi înţelegerea nevoilor şi dorinţelor umane emoţionale.
Designerul joacă rolul cheie în crearea identităţii vizuale a brandului oferindu-i
forma şi aspectul fizic. Munca designerului nu este de a crea numele brandului –
munca lui este de a-i da o formă.

5. Ce este cartea standardelor grafice?

Cartea standardelor grafice sau cartea grafică a standardului (brand book)
este un set de elemente ce formează identitatea vizuală a unei firme, companii,
corporaţii sau organizaţii. În sens practic, cartea grafică a standardului conţine
reguli cu care sunt definite toate datele importante privind soluţii grafice de
design şi începuturile aplicării lor, respectiv modurile lor de utilizare în orice
ocazie. O firmă nu se poate considera de succes şi serioasă dacă nu deţine o carte
grafică a standardului.

28 | P a g e
 6. Ce este un logo?
Logotip (prescurtat logo) reprezintă semnul grafic sau simbolul unei firme,
companii, corporaţii, organizaţii etc.Acesta poate fi alcătuit din două litere,
grafică sau alte combinaţii care depind de creativitatea designerului. Rolul
principal al logo-ului este de a oferi o recunoaştere a firmei pe piaţă şi printre
utilizatori, respectiv consumatori. Logoul poate fi complet sau parţial. Dacă este
complet, este alcătuit din tipografie, marcă şi slogan.

7. Ce trebuie să ştie designerul identităţii corporative?

Designerul identităţii corporative trebuie să cunoască tacticile şi metodele
rezolvării problemelor de design, să cunoască grupul ţintă al companiei pentru
care se creează designul, cum să creeze o imagine aşa de importantă a
companiei, cum să câştige publicul prin intermediul emoţiei, empatiei, cum să
comprime complexitatea noţiunii într-un semn, cum să urmeze conceptul său, şi
cum în mod clar şi simplu să comunice cu consumatorii potenţiali şi cu clienţii
unei companii.

II.2.Clasificare

Există trei tipuri de identitate de corporaţie:

o monolitică;
o corporatistă sau de marcă;
o andosată.
În cazul identităţii monolitice, organizaţia utilizează numele,
logotipul şi simbolul în toate aplicaţiile asociate acesteia,
începând cu diviziile şi terminând cu coperţile mapelor de
servici. Practic, organizaţia este marca. Organizaţia este
cunoscută doar partenerilor de afaceri, iar clienţilor finali doar

29 | P a g e
 prin marcă. Identităţile monolitice sunt adoptate de
conglomeratele industriale. Un exemplu elocvent este BMW.
Întreprinderile ce sunt absorbite de coloşii industriali preiau
beneficiile identităţii.

În timp, identitatea devine difuză, pe măsură ce organizaţia a

devenit implicată în prea multe domenii. Un exemplu în
această direcţie este General Electric, cândva o companie din
domeniul electricităţii cu o identitate monolitică. Astăzi,
General Electric a pătruns chiar şi în domeniul financiar. De
aceea, diviziile companiei au adoptat un tip andosat.

Identitatea de corporaţie sau exprimată prin mărci este cunoscută în

exteriorul organizaţiei îndeosebi prin identităţile mărcilor organizaţiei. Este ca şi
cum organizaţia face un pas înapoi în faţa publicului în favoarea mărcilor sale.

Identitatea corporatistă sau exprimată prin mărci este comună

organizaţiilor implicate în producţia şi comercializarea produselor ambalate.

Mărcile sunt binecunoscute, organizaţia (logotip, simbol, slogan etc.) -

mai puţin. Chiar în cazul organizaţiilor cu identitatea monolitică, se apelează la
mărci cu identitate individuală, când se consideră că asocierea mărcii cu
organizaţia nu este benefică.

Un exemplu de companie care adoptă o identitate corporatistă îl

constituie gigantul Unilever. Numele Unilever nu este chiar
necunoscut publicului larg, dar mărcile sale sunt mult mai cunoscute:
Rama, Lipton, Knorr, Axe, Dove, Rexona etc.

30 | P a g e
 Identitatea andosată se utilizează atunci când atât mărcile cât şi
organizaţia sunt binecunoscute. Identităţile andosate sunt hibrizi ai primelor
două tipuri şi oferă avantajele amândoura.

Identitatea andosată prezintă două subtipuri:

 adoptarea unui simbol unic şi a unui tip de literă unic cu păstrarea
numelor diviziilor;
 redarea simbolului diviziei cu menţionarea alături a organizaţiei
andosante.

În domeniul bancar se practică andosarea noilor achiziţii. Se păstrează

numele băncii achiziţionate care este cunoscută şi apreciată local şi se adaugă
numele băncii cumpărătoare. De exemplu, la logotipul BCR s-a adăugat
simbolul Erste.

Datorită personalităţii puternice a stiliştilor care fac legea în

lumea modei, numele lor sunt utilizate pentru a andosa mărci. Astfel, în umbra
lui Giorgio Armani există mărcile:

 Giorgio Armani (îmbrăcăminte formală);

 Emporio Armani („casual” elegantă);
 Armani Exchange („asual”);
 Armani Jeans;
 Armani Junior şi

31 | P a g e
  Armani Casa (mobilier).

II.3. Proiectarea identității corporative a unei agenţii de turism

Înainte să înceapă procesul de proiectare a identităţii de corporaţie,

managementul organizaţiei trebuie să aibă o reprezentare mentală foarte clară
asupra organizaţiei. Reprezentarea se conturează din răspunsurile pe care
managementul le dă la următoarele întrebări: Cine suntem?, Ce facem?, Cum
facem?, Unde vrem să ajungem?

Întrebările sunt aparente simple, dar sunt un prilej pentru a efectua o analiză
obiectivă şi globală a organizaţie. Cele patru întrebări vizează elemente, sisteme
şi procese specifice din cadrul organizaţiei.

Răspunsurile corespunzătoare la fiecare întrebare se referă la:

 personalitatea organizaţiei şi competenţele de bază;
 produsele fabricate sau comercializate şi pieţele deservite cu respectivele
produse;
 procedurile din cadrul organizaţiei, dar şi cele de interacţiune cu lumea
exterioară;
 misiunea organizaţiei.
După ce reprezentarea mentală a organizaţiei a fost clarificată în întregime,
se poate trece la elaborarea strategiei corporative. Strategia corporativă se referă
la modul cum identitatea de corporaţie va fi administrată pe o anumită perioadă
de timp. Cazul cel mai simplu apare atunci când identitatea trebuie doar
întreţinută. Se verifică dacă identitatea de corporaţie este în continuare
semnificativă şi puternică atât pentru public, cât şi pentru proprii angajaţi. Se iau
măsuri pentru actualizarea elementelor depăşite şi, mai ales, măsuri preventive
care să împiedice apariţia unor evenimente nedorite, precum scăderea influenţei
identităţii sau asocierea acesteia cu elemente negative.

32 | P a g e
 De obicei însă, managementul organizaţiei îşi pune problema elaborării
unei strategii corporative, atunci când identitatea de corporaţie trebuie elaborată
sau schimbată. Evident, sunt două situaţii.
Prima situaţie apare atunci când o nouă organizaţie este înfiinţată. Crearea
identităţii trebuie să înceapă cât se poate de curând după înfiinţarea organizaţiei,
dar nu înainte de definitivarea structurii acesteia, deoarece identitatea de
corporaţie a unei organizaţii insuficient structurate este inconsistentă.
A doua situaţie se referă la organizaţie deja existentă, dar care are nevoie
de o nouă identitate. Schimbarea identităţii de corporaţie apare necesară atunci
când conducerea face un pas virtual înapoi pentru a „vedea” în totalitate
organizaţia şi descoperă că actuala identitate de corporaţie nu mai serveşte
eficient interesele organizaţiei. Organizaţia are două opţiuni: abandonarea vechii
identităţi (situaţie similară, într-o anumită m ăsură cu a identităţii unei
organizaţii noi) sau adaptarea vechii identităţi de corporaţie.
Există două metode de realizare a identităţii de corporaţie pentru o
organizaţie nouă:
 bottom-up;
 top-down.
Metoda bottom-up presupune alegerea trăsăturilor de bază ale identităţii
de corporaţie, după care se structurează stilul acesteia. Se aplică atunci când
identitatea se schimbă, dar cu păstrarea unor elemente populare (logotip, simbol,
culoare dominantă etc.) în rândul publicului.
Metoda top-down porneşte de la definirea completă a unui stil pentru
organizaţie. Odată definit stilul, se trece la detalierea trăsăturilor stilistice în
elemente concrete de tipul culorii dominante sau a tipului de literă. Metoda este
recomandată atunci când se creează o identitate de corporaţie complet nouă.
Strategia corporativă se defalcă pe componentele identităţii de corporaţie.
O componentă importantă a identităţii este design-ul de produs. În aplicarea
strategiei corporative asupra designului de produs se utilizează două metode:

33 | P a g e
 • colectivă;
• individuală.
Metoda colectivă presupune elaborarea unui manual, care să cuprindă
liniile directoare ale unei unităţi vizuale a produselor organizaţiei respective. Se
defineşte un numitor comun pentru produse, ambalaje, mijloace de transport etc.,
respectiv parametrii constanţi şi variabili ai designului. Parametrii constanţi
permit unitatea şi individualizarea producţiei organizaţiei, iar cei variabili
anulează monotonia ce ar putea apărea datorită a prea multor parametri
constanţi. Acest manual se distribuie tuturor filialelor.
Metoda individuală presupune minimizarea reflectării culturii de
corporaţie a organizaţiei şi recurgerea la personalităţi recunoscute în domeniu
pentru a proiecta design-ul unui produs sau al unei game de produse, contribuind
astfel cu propria imagine la identitatea de corporaţie a organizaţiei. Metoda este
folosită de Rosenthal, Alessi şi alte companii.
Necesitatea schimbării identităţii de corporaţie apare atunci când:
 scade loialitatea cumpărătorilor şi, implicit, ponderea companiei pe piaţă;
 identitatea se perimează;
 identitatea este inconsistentă;
 compania oferă noi produse sau servicii;
 piaţa se schimbă;
 profilul cumpărătorului se modifică;
 compania pătrunde pe noi pieţe;
 resursele companiei sporesc.
La unirea a două organizaţii, posibilităţile sunt:
 se realizează o nouă identitate de corporaţie;
 se realizează o identitate hibridă;
 se preia identitatea organizaţiei dominante;
 se realizează o identitate „schizofrenică”

34 | P a g e
 Atunci când organizaţiile sunt apropiate ca importanţă şi noua organizaţie
reprezintă un progres cert, se proiectează o nouă identitate de corporaţie. Dacă
identităţile organizaţiilor conţin elemente valoroase cu priză la public, atunci
acestea sunt integrate osmotic în noua identitate, rezultând o identitate hibridă.
Atunci când o organizaţie puternică preia o organizaţie de o mai mică
importanţă, organizaţia mai puternică îţi impune identitatea. Dacă nici una din
posibilităţile de mai sus nu sunt acceptate de organizaţiile ce se unesc, rezultă o
identitate „schizofrenică”, respectiv dentităţile celor două organizaţii sunt
aplicate concomitent.
Astfel rezultă produse cu ambalaje ce au trecute elementele unei organizaţii
pe o parte, iar pe cealaltă parte - elementele celeilalte organizaţii. Indiferent dacă
o identitate este complet nouă sau a fost doar schimbată, aceasta trebuie
cercetată şi verificată.
Cercetarea şi verificarea identităţii de corporaţie se efectuează utilizând
aceleaşi tehnici ca şi în studierea pieţii, dar cu particularizările inerente.

Cercetarea şi verificarea identităţii de corporaţie se desfăşoară în patru

etape:
1. analiza stadiului actual în care se află organizaţia şi concurenţa;
2. analiza obiectivelor şi strategiilor propuse;
3. evaluarea identităţii nou-create;
4. monitorizarea impactului identităţii după lansare.

Cinci reguli în administrarea identităţii de corporaţie sunt:

1. Să nu rămâi împietrit.
2. Să nu te remarci doar, ci să fii distinct.
3. Demarează imediat după ce ţi-ai propus schimbarea.
4. Foloseşte echilibrat intuiţia şi informaţia obiectivă rezultată din studiul
pieţii.
5. Iubeşte-ţi marca.

35 | P a g e
 PARTEA APLICATIVĂ

I. Studiu de caz la firma de exerciţiu Wellness Land SA

CO1.INFORMATII GENERALE PRIVIND FIRMA DE EXERCITIU

Date de identificare
 Denumire: FE Wellness Land SA
 Sediul firmei: Colegiul National Economic „Theodor Costescu”, str. Orly
nr.37, Drobeta Turnu Severin, judetul Mehedinti
 Nr. Ord in Reg. Roct.: J25/37/01.10.2014
 Motto: ,,Descoperă cu mine, Cheia prosperităţii din tine!”
 Forma juridical: Societate pe acțiuni (SA).
 Obiectul de activitate principal:
 Activitati ale tur operatorilor CAEN 7912
 Obiectul de activitate secundar:
 Activitati ale agentiilor turistice, CAEN 7911
 Alte activitati recreative si distractive, CAEN 9329.
 Prestarea de servicii, hoteluri si alte activitati de cazare similar,
CAEN 5510
 E-mail: fe.wellnessland.sa@gmail.com
 Natura capitalului: 100% privat romanesc
 Capital social: 360.000 lei, impartit in 3.600 actiuni, fiecare avand o
valoare de 100 lei, fiecare asociat detine un numar de 1.200 actiuni.
Marius Novac Ponderea detinuta
din capitalul social
Marius Novac 50%
Roxana Ana-Maria Truican 30%
Flavius Ciprian Sorescu 20%

36 | P a g e
Conceptul afacerii: Descrierea ideii de afaceri

Crearea, organizarea, promovarea şi vânzarea pe cont propriu a pachetelor de

servicii ecoturistice ca alternativă a turismului de recesiune sau a
componentelor acestora, direct sau prin intermediari;

FE WELLNESS LAND SA - Agenţie de turism turoperatoare care

 creează, comercializează direct şi promovează diferite tipuri de
pachete turistice, fiind specializată pe categoria unui turism de nişă,
precum turismul ecologic sau ecoturismul (de unde si numele firmei
de ECO-VIP).
 vinde pachete de servicii turistice către diferite agentii detailiste /
“agenţii de voiaj” interesate, acestea din urmă neavand dreptul să-şi creeze
propriile programe/pachete turstice.

Ecoturismul este o alternativă a turismului de recesiune (low-cost) în contextul

crizei economice globale.

Ecoturismul este o formă de turism desfăşurat în zone fragile, sălbatice, de

obicei protejate, în care principalul obiectiv este observarea şi conştientizarea
valorii naturii şi a tradiţiilor locale şi care trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:
 să contribuie la conservarea şi protecţia naturii;
 să utilizeze resursele umane locale;
 să aibă caracter educativ, promovând respectul pentru natură -
conştientizarea turiştilor şi a comunităţilor locale;
 să aibă impact negativ nesemnificativ asupra mediului natural şi socio-
cultural.

37 | P a g e
Principiile turismului ecologic – Ecoturismul urmăreşte:
 educarea turiștilor
 conservarea mediului inconjurator si
 imbunatatirea calitatii vietii locuitorilor din aceste zone
 găsirea fondurilor pentru conservare,
 avantajele aduse economiei și politicii locale
 încurajarea respectului pentru alte culturi și pentru drepturile omului.
 Minimizarea efectelor negative asupra mediului local şi natural, precum şi
asupra populaţiei.
 impunerea unor rigori deosebite asupra zonelor în care se practică şi care
sunt considerate de interes major, acest lucru generând efecte benefice
asupra stilului de viaţă tradiţional al populaţiei locale.
 favorizarea unei interacţiuni între populaţia locală şi turişti,
 favorizarea unui interes real pentru protejarea zonelor naturale, nu numai
în zonele receptoare, dar şi în cele emiţătoare.

Valorificarea cadrului natural reprezintă una dintre cerinţele fundamentale

ale ecoturismului, ceea ce lasă de fapt o uşă larg deschisă pentru o gamă variată
de activităţi, cu condiţia ca acestea să respecte condiţiile enunţate mai sus. Din
această perspectivă ecoturismul se interferează cu alte forme de călătorie bazate
pe natură.

38 | P a g e
 Ecoturismul – formă a turismului durabil.

Oportunitatea:

Creşterea preocupării pentru mediul înconjurător cuplată cu insatisfacţia oferită

de turismul de masă a dus la o creştere a cererii pentru turismul bazat pe natură.
În acelasşi timp ţări mai puţin dezvoltate au început să realizeze că turismul
bazat pe natură oferă mijloace de a aduce venituri semnificative la balanţa de
plăţi externe şi în acelaşi timp are efecte mai puţin distructive asupra resurselor
decât agricultura şi exploatările forestiere. Pâna la mijlocul anilor ’80 câteva ţări
au realizat că ecoturismul este un mijloc de a obţine dezvoltare prin conservare.
Asociaţia de Ecoturism din România (AER) defineşte ecoturismul ca
fiind acea formă de turism în care principala motivaţie a turistului este
observarea şi aprecierea naturii şi a tradiţiilor locale direct legate de natură.

Argumente în sprijinul ideii că înfiinţarea/preluarea unei agenţii de

turism este una profitabilă:
A. Turismul este unul dintre cele mai importante sectoare economice fiind si
sectorul care inregistreaza cel mai mare ritm de crestere in cadrul
economiei europene. Chiar daca in ultimii ani turismul a inregistrat o
evolutie descendenta, semnalandu-se scaderi la majoritatea indicatorilor

39 | P a g e
 specifici, acesta este in continuare un domeniu atractiv. Resursele turistice
fiind practic inepuizabile, turismul reprezinta unul dintre sectoarele
economice cu perspective reale de dezvoltare pe termen lung.
Exploatarea si valorificarea complexa a resurselor turistice insotite de o
promovare eficienta pe piata externa, poate constitui o sursa de sporire a
incasarilor valutare ale statului, contribuind astfel la echilibrarea balantei
de plati externe.
B. Unul dintre motive il reprezinta dezvoltarea unei clase de mijloc, care are
tendinta de a cheltui sume ceva mai mari de bani pentru satisfacerea
nevoilor de ordin superior (printre care si cele legate de loisir – petrecerea
timpului liber).
C. In plus, s-a dezvoltat destul de mult o piata a serviciilor turistice
exclusiviste, inregistrandu-se o crestere semnificativa pentru turismul
extern spre destinatii exotice.
D. Turismul de nisă de tipul ecoturismului
Odată cu intrarea în mileniul trei, devenim tot mai conștienți de
complexitatea, fragilitatea și valoarea inestimabilă a planetei noastre. În
același timp, turismul tinde să devină o expresie tot mai populară a acestei
conștiințe. Datorită evoluției transporturilor și tehnologiei informației, tot
mai multe zone îndepărtate au devenit accesibile, fapt ce a contribuit la o
ascensiune rapidă a turismului în arii naturale. Drept urmare este tot mai
evident că dezvoltarea turismului în arii naturale sensibile, în absența unui
management corespunzător, poate prezenta o amenințare pentru
integritatea ecosistemelor și a comunităților locale. Un număr tot mai mare
de vizitatori în zone fragile din punct de vedere ecologic poate duce la o
degradare puternică a mediului. De asemenea, comunitățile locale și
cultura indigenă pot fi influențate negativ de afluxul crescut de vizitatori
străini cu un stil de viață modern. În plus, schimbările climatice,
instabilitatea economică și condițiile politico-sociale pot face din turism o

40 | P a g e
 afacere riscantă, mai ales în zonele puternic dependente de această
activitate economică. Constatăm că ascensiunea turismului creează
numeroase oportunități atât pentru conservare cât și pentru bunăstarea
comunităților locale. Ca răspuns la interesul crescut pentru cunoașterea
naturii, dar și la semnalele de alarmă venite din cele mai îndepărtate colțuri
ale lumii, s-a conturat treptat o nouă etică a călătoriei numită ecoturism.
Ecoturismul poate furniza veniturile atât de necesare pentru protejarea
parcurilor naționale și a altor arii naturale, venituri care nu ar putea fi
obținute din alte surse. De asemenea, ecoturismul poate constitui o
alternativă viabilă de dezvoltare economică pentru comunitățile cu puține
activități generatoare de venit. Mai mult, ecoturismul poate spori nivelul de
educație și conștiință al turiștilor, transformându-i în susținători entuziaști
ai conservării mediului natural și cultural.

Produsele turistice oferite de WELLNESS LAND

Principalele activităţi ecoturistice incluse în pachetele de servicii ale FE

WELLNESS LAND SA sunt:
1) tipuri de activităţi specifice turismului de aventură
 croazieră cu barca şi vaporul pe Dunăre,
 canoe, paintball
 turism ecvestru (cu calul) pe trasee prestabilite,
 închiriere hidrobiciclete şi skijet,
 excursii cu biciclete pe trasee amenajate etc.
 zbor de agrement cu avionul
 vizite la peşterile din Parcul National Porţile de Fier, Parcul
Naţional Domogled, etc;
2) excursii / drumeţii organizate cu ghid pe diferite trasee turistice;
3) tururi pentru observarea naturii (floră, faună);

41 | P a g e
 4) excursii de experimentare a activităţilor de conservare a naturii;
5) excursii în comunităţile locale:
 vizitarea de obiective culturale,
 vizitarea fermelor tradiţionale,
 vizionarea de manifestări cultural tradiţionale,
 consumul de produse alimentare tradiţionale,
 achiziţionarea de produse tradiţionale non alimentare etc.
6) Cazare si servicii suplimentare oferite în satul lucustru de pe Clisura
Dunării, situat la confluenţa Dunării cu râul Mraconia, jud. Mehedinţi
(există unul real la Berzasca în Caraş Severin);
7) Servicii de agrement in diferite forme de prezentare;
8) Servicii de Bilete de odihna si tratament in statiunile din tara si din afara
tarii,
9) Tabere si programe educationale (lingvistice, de creatie, cultural-
educative) pentru elevi si studenti,
10) Sejururi internationale in sistem hotelier sau „homestay” (gazduire
la familii),
11) Circuite interne si internationale,
12) Transport turistic cu mijloace de transport proprii – in tara si
strainatate –
13) Transferul (de persoane sau de bagaje, de la aeroport la hotel si
retur precum si o serie de alte prestatii suplimentare de care poate
beneficia turistul pe perioada deplasarii);
14) Rezervari de bilete pentru avion / tren,
15) Asigurari medicale, carte verde, asigurare auto (RCA).
16) Informare şi publicitate turistică oferită prin Biroul de turism
amenajat în cadrul Colegiului Naţional Economic “Theodor Costescu”;
17) Organizarea la cerere de conferinte, congrese, seminarii si diverse
alte evenimente.

42 | P a g e
2. DESCRIEREA FIRMEI DE EXERCITIU

2.1. Domeniul de activitare, cod CAEN

 FE Wellness Land SA este o firma infiintata in 01.10.2014, fiind inactiva
in ultimii ani, iar in anul scolar 2017-2018 a fost preluata de clasa a XI a
E.
 FE Wellness Land SA cu capital 100% romanesc si cu potential de
dezvoltare in viitor.
 Domeniul de activitate:
 Activitati ale agentilor turistice 7911
 Alte activitati recreative si distractive 9329
 Hoteluri si alte activitati de cazare similare 5510

Misiune, Viziune, Strategie.

Misiune

-imbunatatirea calitatii vietii locuitorilor din zona Mehedinţiului şi judeţele

limitrofe oferind relaxare si divertisment de calitate catre toti clientii nostrii

-controlul calității serviciilor de cazare și alimentație, serviciilor de organizare

evenimente ecoturistice.

-constientizarea oamenilor de valorea naturii şi a tradiţiilor locale

-conservarea mediului inconjurator şi protecţia naturii utilizând resursele

FE Wellness Land SA urmărește să dea un nou înțeles ecoturismului prin

controlul calității serviciilor de cazare și alimentație, dar și a celor de de
organizare evenimente cu predestinație a celor care aparțin ecoturismului.

43 | P a g e
Viziune

Firma noastră îşi propune ca în următorii 2 ani să devină lider pe piaţa de

comercializare a pachetelor turistice şi să deţină o cotă de peste 40% pe piaţa
pachetelor turistice din cadrul firmelor de exerciţiu.

Prin intermediul acestei firme de exercitiu, ne-am asumat sa promovam un nou

concept despre relaxare si fericire, conceptul de “ecoturism” (din perspectiva
fizica, intelectuala, emotionala, sociala, spirituala si din perspectiva mediului)
sis a oferim clienţilor noştri vacanțe unice în natură, la prețuri cu mult sub
media națională, cu servicii de o calitate excelentă, relaxare, și experiențe care
să răspundă nevoilor de vacanță, fără a investi sume colosale în petrecerea
timpului liber.

Strategia FE Wellness Land SA este orientată catre diversificarea serviciilor

prin:

Servicii de turism de aventura

 canoe, paintball
 turism ecvestru (cu calul) pe trasee prestabilite,
 ascensiuni montane,
 croazieră cu barca şi vaporul pe Dunăre,
 închiriere hidrobiciclete şi skijet,
 excursii cu biciclete pe trasee amenajate
 zbor de agrement cu avionul
 vizite la peşterile din Parcul National Porţile de Fier, Parcul Naţional
Domogled, etc
 drumetii pe diferite trasee;

44 | P a g e
Servicii wellness de îngrijire personala
 Cabinet Kinetoterapie
 Cabinet masaj relaxant
 Grupe de Yoga si Fitness

2.2. Obiective
 Obiective cuantificabile
Obiectivele economice pe care firma si le propune sunt:
1. creşterea în cel de-al treilea an a cotei de piaţă la peste 25% din piaţa
pachetelor turistice din cadrul firmelor de exerciţiu;
2. creşterea cifrei de afaceri cu 20% în următorii 3 ani.
3. creşterea profitului cu 10% în următorii 3 ani;
4. crearea de noi locuri de munca (6 noi locuri de munca).

Durata de implementare
Durata de implementare a planului de afaceri: pana la predarea firmei de
exercitiu.

Ativitati desfasurate in afacere:

-construirea satului lacustru cu 12 case si amenajarea acestuia
-achizitionarea de echipament pentru serviciile wellness: mese de masaj,
aparatura nacesara, materiale speciale pentru masaj
-inceperea activitatii propriu zise: achizitionarea produselor, promovarea
serviciilor, cautarea de noi clienti.
Resurse umane implicate:
In urma realizarii unui necesar de personal la nivelul firmei de exercitiu, s-a
constatat necesitatea crearii a noi locuri de munca permanente (cu norma

45 | P a g e
intreaga), si anume personal specializati in domeniu, in total 14 salariati.
Activitatea in FE Wellness Land SA se desfasoara in compartimentele distincte:
- Manager general
- Asistent manager
- Manager turism intern
- Manager turism extern
- Manager marketing si publicitate
- Manager programe wellness
- Manager PARC WELLNESS LAND Mraconia
- Desinger de arta
- Consultant frumusete
- Maseur
- Profesor de yoga

NR. COMPARTIMENTUL SARCINI / ATRIBUŢII / CALITĂŢI

CRT.
1. Manager general: a) stabileste obiectivele generale ale firmei
Marius Novac b) stabileste anual, impreuna cu directorii de
departamente, obiectivele generale de
dezvoltare
c) participa la elaborarea anuala a bugetului
de venituri si vheltuieli
d) analizeaza propunerile inaintate, opereaza
corectiile necesare si aproba bugetul final
e) asigura elaborarea proiectului de buget si a
proiectului de achizitii tehnologice in vederea
satisfacerii dezideratelor de rentabilitate si
competativitate pe piata ale organizatiei

46 | P a g e
 f) monitorizeaza trimestial/semestrial/anual
gradul de realizare a obiectivelor
g) stabileste obiectivele personale si pentru
top/management in stricta concordanta cu
obiectivele firmei
2. Asistent manager: a) inregistrarea in registrul intrari a
Flavius Ciprian Sorescu corespondentei primate,
b) transimitrea acesteia catre departamente
c) directionarea mesajelor telefonice
transmiterea/ primirea faxurilor, e-mailurilor
d) adiministrarea si achizitionarea de material
de birou
e) stabilirea de contracte cu firmede exercitiu,
firma mama, mass-media etc.
3 Manager marketing si a) promovarea bunurilor serviciilor pe piata.
publicitate: b) supraveagherea piatei si analiza de piata
Roxana Ana-Maria c) evaluarea dezvoltarii si tintele de pe piata
Truican d) realizarea studiilor de marketing
e) supravegheaza si analizeaza preferintele
clientilor
f) stabileste preturile corespunzatoare pentru
obtinerea succesului pe piata.
4. Manager turism intern: a) crearea, organizarea, oferirea şi
Popescu Emilian comercializarea unor pachete de servicii de
turism sau componente ale acestora.
b) Promovare si marketing
c) Gestionarea bugetelor si a rapoartelor
financiare.

47 | P a g e
 NR. COMPARTIMENTUL SARCINI / ATRIBUŢII / CALITĂŢI
CRT.
5. Manager turism extern: a) Descoperirea de noi destinatii potrivite
profilului clientilor agentiei
Predescu Valentin
b) Selectarea si contractarea partenerilor
potriviti pentru destinatiile alese
c) trategii de motivare a personalului (scheme
de bonusare de exemplu)
d) Strategii de retentie a personalului.
6. Manager programe a) Conducerea de campanii promotionale
b) Asigura crearea de politici de operare si
wellness:
administrare consistente si corecte, proceduri
Rochian Carmen de disciplina si documentatia completa si
adecvata a acestora.
c) Asigurarea tuturor conditiilor pentru
obtinerea de performante maxime din partea
angajatilor.
7. Manager hotelier: a) asigură desfăşurarea procesului de
management indeplinind funcţii manageriale
Cioaba Iuliana
şi de execuţie.
b) suportă solicitările şi stresul funcţiei de
conducere
c) dispune de autoritate şi răspundere
d) dispune de cunoştinţe necesare
eficientizării relaţiei cu salariaţii.
8. Manager economic: a). roluri de decizie, hotarand si actionand
pentru indeplinirea scopurilor afacerii.
Ghila Mihaita
b). roluri de contact, reprezentand firma in
relatiile ei publice si unindu-i pe angajati in
jurul unor obiective prioritare.
9. Designer arta: a) Meseria unui designer de interior
presupune proiectarea, consultarea
Raducan Ioana
amenajarea si supravegherea tuturor
proceselor din cadrul unui plan de design
b) proiectarea din punct de vedere arhitectural
a interioarelor, de la alegea mobilierul si
accesoriile
c) de a amenaja si reconditiona cladiri istorice
d) de a contribui la conservarea mostenirii
culturale.

48 | P a g e
 NR. COMPARTIMENTUL SARCINI / ATRIBUŢII / CALITĂŢI
CRT.
10. Consultant frumusete: a) responsabil de asigurarea în permanență
a unui nivel ridicat de servicii cu clienții
David Andrei
b) de a invata oamenii, indeosebi femeile sa-si
ingrijeasca corect tenul si nu numai
c) Oferirea de soluții personalizate pentru
tratarea problemelor faciale și corporale.
11. Maseur: a) asigurarea calitatii lucrarilor executate
b) corectitudine si amabilitate pe tot parcursul
Neagoe Adelin
indeplinirii sarcinilor de serviciu
c) aspect fizic placut
d) perceptie vizuala
e) atentie, concentrare, mobilitate,
distributivitate, selectivitate, rapiditate
12. Profesor de yoga: Realizeaza instruirea teoretică şi practică a
participanţilor la şedinţele de hatha yoga
Olaru Daniel
Calităţi: spirit practic, memorie vizuala,
capacitatea de a lucra in conditii de stres,
autocontrol.
13. Responsabil a) raspunde pentru calitatea si cantitatea
aprovizionare: produselor achizitionate
Ciuciu Andreea b) identificarea, evaluarea si selectarea
potentialilor furnizori
c) negocierea contractelor de furnizare
d) gestionarea eficienta a stocurilor.
14. Responsabil financiar a) inregistrarea operatiunilor bancare
contabilitate: efectuate
Bobocel Alexandru b) analiza liniilor bugetare
c) efectuarea platii(caserieri)
d) predarea si ridicarea documentelor din
banca si trezorerie.

49 | P a g e
Cea mai importanta dintre resursele de care dispune firma este personalul,
instruit pentru fiecare departament in parte. Cu acest personal dorim sa
dezvoltam aceasta firma de exercitiu.

Manager
Marius Novac
Asistent manger
Flavius Sorescu
Responsabil
Manager marketing aprovizionare
Roxana Truican Ciuciu Andreea

Manager Responsabil
Manager turism financiar
intern Manager hotelier economic contabilitate
Popescu Emilian Cioaba Iuliana Ghila Mihatia Bobocel Alexandru

Consultant
Manager turism frumusete
extern Manager
programe David Andrei
Predescu Valentin Profesor yoga
wellness
Rochian Carmen Olaru Daniel
Designer Arta
Raducan Ioana

Maseur
Neagoe Adelin

3. MANAGEMENTUL FIRMEI

Descrierea activitatilor

Motelul ”Wellness Land” din statiunea Bala reprezintă o adevarată piesă de

rezistență în peisajul arhitectonic al Bala și se evidențiază printr-un stil aparte cu
finisaje și dotări la cele mai înalte standarde, realizate cu rafinament și real bun
gust. Hotelul pune la dispoziție spații care oferă condiții deosebite organizării de

50 | P a g e
conferințe, seminarii, cursuri, întâlniri de afaceri, dar și de relaxare, de evadare
din lumea agitată din exterior.

Optinerea autorizatiilor necesare: autorizatie de functionare, autorizatie de

mediu, autorizatie din punct de vedere al protectiei muncii, autorizatie PSI.
Incheierea unui contract pentru colectarea gunoiului cu o firma de salubritate, un
contract de deratizare cu o firma specializata, cumpararea de stingatoare su un
plan de aparate in caz de incediu, realizarea intructajului angajatilor privind
protectia muncii, postarea de afise cu numerele de telefon ale protectiei
consumatorului, serviciului de 112.

4. UTILIZAREA NOILOR TEHNOLOGI SI PROMOVAREA

SOCITETATII INFORMATIONALE

4.1 SOCIETATEA INFORMATIONALA SO NOILE TEHNONOLGI

Prin intermediul serviciilor pe care le oferim promovam noile tehnologii si
ajutam dezvoltarea socitetatii pe plan de relaxare.

4.2 IMPACTUL ASUPRA MEFIULUI SI EFICIENTA ENERGETICA

Tinem cont de impactul negativ asupra mediului, asa ca noi folosim materiale
care nu dauneaza mediului inconjurator si reducem consumul de energie prin
panouri solare.

5. IDEEA DE AFACERI

Prezentarea ideei de afacere -

Ne propunem diversificarea serviciilor oferite de FE Wellness Land SA,

adaugand la

51 | P a g e
  serviciile de wellness (Kinetoterapie, Masaj, Grupe de Yoga si
Fitness),
 12 locuri de cazare in 4 casute lacustre construite in satul lacustru
construit la Mraconia, dupa modelul satului lacustru de la Berzasca din
Caras Severin,
 pachete promotionale de servicii, precum turismul de aventura,
aceasta diversificare promotionala acoperind si optiunea noastra ca
strategie de marketing.

O combinatie de trecut şi prezent, de istorie şi contemporaneitate, Parcul

ecoturistic ”Wellness Land” oferă atmosfera perfectă pentru călătorul decis să
viziteze judetul nostru. O adevarată piesă de rezistență în peisajul arhitectonic al
Clisurii Dunarii, satul lacustru de la Mraconia - “Wellness Land" se evidențiază
printr-un stil aparte cu finisaje și dotări la cele mai înalte standarde, realizate cu
rafinament și real bun gust. Obiectivele principale sunt supremația pe piață,
extinderea, prin furnizarea în mod continuu de produse, servicii, soluţii utile şi
semnificative pe piaţă și dezvoltarea. Schimbările de pe piaţă trebuie văzute
ca o oportunitate de dezvoltare; folosirea profitului şi abilităţilor pentru a
dezvolta şi realiza produse, servicii şi soluţii inovatoare care să satisfacă
necesităţile imediate ale clienţilor.

Obiectivele cuantificabile
Cresterea vanzatilor astfel incat sa atingem o cifra de afaceri de 1.000.000lei in
urmatorul an, reducerea consturilor pe departamente cu 10% crearea de noi
locuri de munca
Durata de implementare a planului de afaceri dupa obtinerea necesarului de
finantare, pana la predarea firmei de exercitiul anul viitor.

52 | P a g e
ACTIVITATI PRECONIZATE
Cercetarea de piata
Angajarea si evaluarea personalului
Previzionarea bugetului de venituri si cheltuieli
Aprovizionarea cu produse de calitate
Aceste activitati sunt sustinute de activitatile departamentelor de FE Wellness
Land SA

RESURSELE
Resursele materiale necesare: spatiul alocat desfasurarii activitatii firmei,
mobilier si aparatura SPA
Resursele financiare: investirea capitalului social adus ca aport la constituirea,
obtinerea unei donatii de la firma mama.
Resurse umane: cresterea numarului de angajati in departamentul comercial si
marketing.
Resursele informationale: legislatia in domeniul FE, utilizarea internetului, a
platformei Roct, analiza diferitelor tehnologii IT.

6. FINANTAREA AFACERII
Chirii (vapor, barci, etc) X 24 luni = 450000
Salarii ghizi 4 x 4000 lei x 24 luni = 384000
Utilitati 250 lei x 24 luni = 6000
Asigurare 250 lei x 24 luni = 6000
Recepţioner 4000 lei x 24 luni = 96000
Plată de credit 2000 lei x 24 luni = 48000
Diverse 500 lei (Internet, telefoane, etc.) x 24 luni = 12000
Costruire, dotare si amenajare locuinte lacustre: 23000x4=92000 lei
Achizitionare 3 hidrobiciclete: 4000 x 3 =12000 lei

53 | P a g e
TOTAL: 1106000 lei = 240434 euro

6.1 NECESARUL DE FINANTARE

Total: 1106000 lei = 240434 euro

6.2 SURSELE DE FINANTARE

Sursele de finantare:
1. din surse proprii,
2. din aportul la capitalul social,
3. prin autofinantare din profit,
4. donatii /imprumuturi la banci.

7. MARKETINGUL AFACERII

7.1 CLIENTII
Categorii de clienţi/turişti Programe/pachete turistice destinate
fiecăreia din această categorie de
clienţi turiţti
1. Turişti de aventură, cicloturişti 1. Super-aventură în Mehedinţi
2. Turişti de week-end 2. Croazieră pe Dunăre
3. Cercetători, elevi, studenţi, 3. Mehedinti – pur si simplu
profesori (turism ştiinţific), surprinzător
4. Elevi, studenti, tineri, 4. Eco-vacanta - Program pentru
pensionari, someri turistii cu venituri mici destinat,
în special elevilor, studentilor,
5. Angajati pensionarilor;
6. Oameni de afaceri 5. Vacanţe în mediul rural
6. Podgorii mehedinţene

54 | P a g e
7.2 FURNIZORII

Furnizorii firmei sunt depozite de produse alimentare și nealimentare, firme

de mobilier și birotică, prestatori de servicii diverse, furnizori de utilități
selectați cu exigență în funcție de calitatea produselor și serviciilor oferite.

7.3 CONCURENTA

Concurența directă este reprezentată de firme cu același obiect de activitate

și care acționează pe același segment de piață sunt FE Hotel Paradis SRL, FE
Fan Lux SRL, și FE Izvorul de Aur SRL.

Concurența indirectă vine din partea unor firme catering și a pensiunilor,

dar a căror sferă de activitate este vizibil redusă afectând numai segmentul de
organizare evenimente și aniversări și cazări pe perioade scurte.

7.4 PROMOVAREA
Promovarea in firma noastra este facuta de catre departamentul de
marketing. Acesta se ocupa de realizarea de materiale promotionale precum:
magazin online, fluturasi, pliante, brosura, catalog. Acesta pot fi realizate in
functie de evenimente. Pentru promovare adoptam unele metode precum:
promotii, premii, reduceri, ascultarea cerintelor clientilor in vederea
imbunatatirii sau adaugarii de noi tehnologii produselor, participa la targuri si
expozitii, reclama pe internet, prin radio, posturi TV.

7.5 DISTRIBUTIA
Pentru a ne vinde serviicile firma noastra efectuzeaza si servicii acasa,
personalul nostrum fiind dispus tot timpul sa se deplaseze la domiciliul
clientului.

55 | P a g e
8. PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE
Firma isi propune extinderea numarului de clienti pe plan local, national si
intetnational.

8.1 INDICATORII DE EFICIENTA ECONOMICA: RENTABILITATE,

SOLVABILITATE, INDICATORI DE RISC, NECESAR DE FOND DE
RULMENT, FOND DE RULMENT, REZORERIE NETA (CASH FLOW)

Rentabilitatea
Situatia veniturilor si cheltuielor previzionate conform contului de profit si
pierdere previzionat:
Total venituri = 370 028 lei
Total cheltuieli = 311 502 lei
Profit brut = 58 526 lei
Rata profitului pentru primul an de activitate (in functie de CA) = 15,81%
Impozitul pe profit datorat statului = 16% din profit brut
ip= 5826 lei 16%= 9364 lei
Profitul net = profit brut - impozitul pe profit
Pn= 49 161,84 lei
Rata rentrabilitatii = profit net x 100 = 49162 x 100 = 5,79%, reflecta eficienta
capitalului investit de catre actionari
In concluzie, firma are capacitatea de a-si plati datoriile si de a obtine profit.

8.2 IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

Pentru reducerea impactului negativ asupra mediului inconjurator, prin

consumul de energie electrica, in cadrul strategiei globale a scocietatii este

56 | P a g e
abrobata o politica de respnsabilitate sociala, potrivit careia intreaga aparatura
este deocamdata de la sursa atunci cand firma nu mai are program. Intreaga
aparatura corespunde unui consum redus de energie in momentul in care este
utilizata. Aparatura dispune de un sitem de incarcare solara pentru a ne folosi de
noile surse de energie nepoluate.

8.3 PREMISE ALE DEZVOLTARII PE PIATA REALA

Organizarea fluxurilor funcţionale şi tehnice în cadrul unui centru de sanatate/

complex balnear in zona Schela Cladovei, unde deja exista un bazin balnear
patronat de Primaria Municipiului Droebeta Turnu Severin

PĂRŢI COMPONENTE FUNCŢIONALE

 Zona de hidroterapie (spa)
 Zona kinetoterapie
 Zona copii (kid spa)
 Spatii medicale
 Spatii administrative
 Spatii tehnice si de intretinere

II. Design corporativ - firma de exerciţiu Wellness Land SA

Etape în determinarea identităţii vizuale a firmei de exerciţiu Wellness Land
SA

1. Analiză de marketing: Ce vor să spună şi să gândească clienţii despre

serviciile firmei de exercițiu mea?

57 | P a g e
 2. Construirea identităţii firmei = Imaginea – face diferenţa între firma de
exercițiu și concurenţă.

Primul demers în recunoaşterea pe piaţă este crearea identităţii vizuale prin

alegeerea unor elemente definitorii precum:
 simboluri (logo)
 fonturi
 culori
 stilul de design

3. Crearea logo-ului firmei de exerciţiu Wellness Land SA

Secrete pentru crearea unui logo de succes

 Cercetarea logo-urilor altor firme.
 Grafica. Cu cât mai simplu şi mai uşor de înţeles este un logo, cu
atât impactul lui este mai mare. Scopul lui este de a transmite
instantaneu un mesaj despre companie sau produs.
 Culoarea este elementul esenţial. Culorile vii atrag atenţia şi
stârnesc interesul oamenilor. Culoarea creazã identităţi diferite şi
ajutã la diferenţierea pe piaţă.
 Caracterele de literã. Blocurile de text mari le creazã imaginea unei
companii puternice şi mari. Caracterele de tip italic (cursive)
transmit o imagine clasicã sau elegantã. Orice caracter de literã
trebuie sã fie ceva uşor de citit.

58 | P a g e
 4. Crearea sloganului firmei de exerciţiu Wellness Land SA

Secrete pentru crearea sloganului

 Scopul unui slogan este acela de a sprijini identitatea firmei de
exercițiu sau al unui produs alături de logo
 Porniți de la câteva cuvinte cheie şi încercaţi în jurul fiecarui cuvânt
să realizaţi o sintagmă, o construcţie de cuvinte cu sens clar,
limpede.
 Să fie cât mai scurt şi concis, dar sugestiv, atrăgător.

Exemple de sloganuri:
 McDonalds – I`m lovin` it!
 Orange – The future is bright, the future is orange.
 Nike – Just Do It.
 Spor – Vopseşti uşor, vopseşti cu spor.

Sloganul firmei de exerciţiu Wellness Land SA – versiuni

 în limba română

Descoperă cu mine
Cheia prosperitatii din tine!

 în limba engleză

Relax, refresh and revive!

Pace, beauty and natural alive!

59 | P a g e
 5. Comunicarea identităţii firmei de exerciţiu Wellness Land SA prin
intermediul portofoliului cu materiale promoționale incluzând
următoarele:

 Foaie personalizată cu antet

 Cărți de vizită
 Pliante și pixuri
 Catalog de produse
 Banner
 Roll-up
 Magazin online
 Spot publicitar
 Mapa de prezentare cu informaţii relevante cu privire la
firmã
 Ţinuta office
 Echipament de birou
 Mobilier de birou

Aplicații utilizate pentru crearea identităţii vizuale a firmei de exerciţiu

Wellness Land SA

 Foaie personalizată cu antet - Microsoft Word

 Cărți de vizită, Pliante și pixuri, Banner - Microsoft Publisher
 Mapă de prezentare cu informaţii relevante cu privire la firmã - Microsoft
Word, PhotoShop
 Catalog de produse – PhotoShop, Microsoft Word
 Roll-up – PhotoShop, Microsoft Word
 Magazin online – PrestaShop, Dreamweaver
 Spot publicitar - Bandycam, Sony Vegas, Microsoft Word

60 | P a g e
  Prezentare multimedia - Power Point

Elementele obligatorii în structura unui pliant și/sau fluturaş

 Numele firmei de exerciţiu
 Logo-ul sau sigla
 Sloganul
 Numărul standului – invitație pentru vizitarea standului

ANEXE - PORTOFOLIU CU MATERIALE PROMOȚIONALE PENTRU

FIRMA DE EXERCIȚIU WELLNESS LAND
 Foaie personalizată cu antet
 Cărți de vizită
 Pliant
 Catalog de produse
 Banner
 Roll-up
 Magazin online
 Mapă de prezentare cu informaţii relevante cu privire la firmã

61 | P a g e
  Foaie personalizată cu antet

 Cărți de vizită

 Pliante și pixuri

62 | P a g e
  Catalog de produse

 Banner

63 | P a g e
  Roll-up

64 | P a g e
  Magazin online: http://wellnessland.freedomplus.eu/

65 | P a g e
  Mapă de prezentare cu informaţii relevante cu privire la firmã

66 | P a g e
BIBLIOGRAFIE

1. AAKER, David A., Building Strong Brands, Free Press, 1996;

2. AAKER, David A., KUMAR, V., DAY, George S., Marketing Research,
John Wiley & Sons, 1995;
3. DILLON, William, MADDEN, Thomas, FIRTLE, Neil, Marketing Research
in a Marketing Environment, 1987;
4. ENGLISH, Marc, Designing Identity - Graphic Design as a Business
Strategy, Rockport Publishers, 2000;
5. GODDARD, Angela, Limbajul publicităţii, Editura Polirom, 2002;
6. HELLER, Steven, POMEROY, Karen, Design Literacy - Understanding
Graphic Design, Allworth Press, 1997;
7. KAPFERER, Jean-Noel, Strategic Brand Management, Kogan Page, 1992;
8. KOTLER, Philip, ARMSTRONG, Gary, Principiile marketingului, Editura
Teora, 2002;
9. LEFTER, Constantin, Cercetarea de marketing. Teorie şi practică, Editura
Lux Libris, Braşov, 1996;
10. LEHMANN, Donald, Market Research and Analysis, Irwin, 1989;
11. MOLLERUP, Per, Marks of Excellence, University of Lund, 1995;
12. MURPHY, John (ed.), Branding - A Key Marketing Tool, MacMillan,
1987; 13. OLARU, Adriana, Marketing, Editura Porto Franco, Galaţi, 1996;
14. PETERS, Tom, Design, Dorling Kingsley, 2005;
15. SCHMITT, Bernd, SIMONSON, Alex, Marketing Aesthetics, Free Press,
1997;
16. SELAME, Elinor, SELAME, Joe, The Company Image, John Wiley, 1988;
17. TRACY, Brian, Psihologia vânzărilor, BusinessTech International, 2008;
18. URBAN, Glen, STAR, Steven, Advanced Marketing Strategy: Phenomena,
Analysis, and Decisions, Prentiss-Hall, 1990;

67 | P a g e