Motto:

“Limpede nu vezi decât cu inima. Miezul lucrurilor nu poate fi v`zut

cu ochii.”
Antoine de Saint-Exupéry, Micul Prin]

1. Cui se adreseaz` aceast` bro[ur`?

Dac` citi]i aceast` bro[ur`, probabil c` dumneavoastr` sau cineva
apropiat suferi]i de cardiopatie ischemic` sau a]i trecut printr-un
infarct. Sunte]i probabil îngrijorat, v` teme]i de ce v` rezerv` viitorul
[i nu [ti]i exact ce ar trebui s` face]i \n continuare. Bro[ura de fa]`
v` propune sfaturi practice, care s` v` ajute s` în]elege]i mai bine
afec]iunea cu care v` confrunta]i [i s` o ]ine]i sub control.

2. Ce este cardiopatia ischemic`?

Cardiopatia ischemic` sau boala coronarian` ischemic` este afec-
]iunea determinat` de modific`rile vaselor care irig` mu[chiul car-
diac, numite artere coronare (Figura 1), de obicei printr-un proces
de ateroscleroz`, care determin` îngustarea lor.
Consecin]a este reprezentat` de reducerea fluxului de sânge [i a
aportului de oxigen la nivelul miocardului (mu[chiului cardiac).
Când arterele care irig` inima sunt îngustate (stenozate), se pro-

Figura 1 – Anatomia arterelor coronare.

Angina 1
duce o irigare insuficient` a mu[chiului inimii (numit` ischemie),
care se exprim` de regul` prin durere în piept (angin` pectoral`).
În cazul în care aceasta este sever` [i persistent`, se produce
moartea celulelor miocardice (necroza), adic` un infarct miocardic.
Exist` situa]ia intermediar` a unor episoade prelungite de durere
în piept care nu conduc la infarct, dar care pot s` evolueze c`tre
acesta în absen]a tratamentului. Termenii folosi]i în acest caz sunt
de “angin` instabil`”, “sindrom coronarian acut” sau “pre-infarct”.
Angina este forma cea mai frecvent` de cardiopatie ischemic`.
Trebuie s` [ti]i, îns`, c` exist` [i forme nedureroase, cum se în-
tâmpl` frecvent la pacien]ii diabetici, la care poate s` apar` doar
îngreunarea respira]iei, oboseal` sau palpita]ii. Aceste forme nedu-
reroase, pe care medicii le numesc “ischemie silen]ioas`”, trebuie
recunoscute la timp [i tratate ca [i celelalte.
Cauza cea mai frecvent` a anginei pectorale este ateroscleroza
arterelor coronare care determin` îngust`ri (stenoze) ale acestora
(Figura 2).
Ce este angina pectoral`? Angina pectoral` se define[te ca o dure-
re în piept, care apare în spatele sternului (retrosternal`) [i care
poate merge în gât, mandibul`, umeri, spate sau bra]e, ap`rut` de
obicei la efort sau emo]ie [i care dispare în repaus sau la adminis-
trarea de nitroglicerin`.

Figura 2 – Formarea pl`cii de aterom.

2 Totul pentru inima ta!

Când apar mai frecvent atacurile de angin` pectoral`? Crizele
anginoase apar mai des \n urm`toarele situa]ii:
• Dup` o mas` copioas`;
• |n timpul unei activit`]i fizice intense;
• |n timpul unor emo]ii puternice;
• La expunerea la frig.

3. Ce este ateroscleroza?
Ateroscleroza reprezint` îngro[area pere]ilor arterelor prin depuneri
de gr`simi (colesterol), cu îngustarea calibrului acestor vase (ste-
noze) [i reducerea fluxului sangvin prin acestea. Obstruc]ia par]i-
al` a unei artere coronare produce un episod de angin` instabil`,
iar obstruc]ia total` conduce la infarct miocardic. Trebuie s` [ti]i
c` 10% din cazurile de angin` instabil` pot evolua c`tre infarct în
absen]a tratamentului.
Principalul tratament al aterosclerozei const` în combaterea facto-
rilor de risc.
Care sunt factorii de risc pentru ateroscleroz`?
Un factor de risc este acel obicei/afec]iune care v` cre[te [ansele
s` v` îmboln`vi]i de ateroscleroz`, manifestat` cel mai adesea sub
form` de cardiopatie ischemic`. Nivelul crescut de colesterol este
unul dintre cei mai importan]i factori de risc cardiovascular. Al]i
factori de risc importan]i sunt:
Factori de risc majori, nemodificabili:
• vârsta înaintat`: 83% din persoanele care mor prin boal`
cardiac` au peste 65 de ani sexul masculin: b`rba]ii au risc
de infarct mai mare decât femeile.
• menopauza – riscul de infarct cre[te mult la femeile aflate la
menopauz`, din cauza modific`rilor hormonale care apar.
• ereditatea: copiii ai c`ror p`rin]i sau bunici au avut boli de
inim` sunt mai predispu[i, la rândul lor, unor asemenea
boli, \n special atunci când \n familie sunt cazuri de boal`
cardiac` prematur`: angin` sau infarct la vârste sub 55 de
ani în cazul b`rba]ilor sau sub 65 de ani în cazul femeilor.

Angina 3
Factori de risc majori, modificabili prin schimbarea stilului de
via]` sau cu medicamente:
• fumatul: fum`torii au risc s` moar` prin boli de inim` de 2-3
ori mai mare decât nefum`torii. Fumatul cre[te foarte mult
riscul de cardiopatie ischemic` atunci când se adaug` altor
factori de risc pe care îi mai ave]i. De asemenea, trebuie s`
lua]i în considerare faptul c` [i fumatul pasiv este d`un`tor.
• hipertensiunea arterial`: cu cât valorile tensiunii arteriale
sunt mai mari, cu atât munca inimii este mai mare [i cre[te
riscul de infarct, accidente vasculare cerebrale, insuficien]`
renal`, insuficien]` cardiac`. Prevalen]a hipertensiunii arte-
riale în lume se situeaz` între 30-45% din popula]ia gene-
ral`, cu o cre[tere semnificativ` a inciden]ei la vârstnici.
În România, prevalen]a hipertensiunii arteriale în popula]ia
adult` în 2012 este de 40,4%, a[a cum rezult` din studiul
SEPHAR II (Studiu dE Prevalen]` a Hipertensiunii Arteriale
[i evaluare a riscului cardiovascular \n România).
• diabetul zaharat: reprezint` unul dintre cei mai de temut
factori de risc cardiovascular. Chiar [i atunci când valorile
glicemiei sunt men]inute în limite normale (prin diet`/medi-
camente), diabetul zaharat cre[te riscul de apari]ie a bolii
coronariene [i a accidentului vascular cerebral.
• efortul fizic limitat (sedentarismul): stilul de via]` din care lip-
se[te mi[carea fizic` d`uneaz` inimii.
• obezitatea, în special cea abdominal` (evaluat` prin m`su-
rarea taliei): cre[te riscul de boal` de inim` [i accidente
vasculare cerebrale, chiar în absen]a altor factori de risc
asocia]i. Obezitatea duce la cre[terea colesterolului, tensiu-
nii arteriale [i favorizeaz` apari]ia diabetului zaharat.
• factorii psihosociali, în special stresul cronic: reprezint`, de
asemenea, un factor de risc important, în special pentru
infarctul miocardic.
• alcoolul în cantitate mare: contribuie [i el la cre[terea ris-
cului de boli cardiovasculare prin cre[terea trigliceridelor,

4 Totul pentru inima ta!

 obezitate, precum [i prin afectarea mu[chiului inimii. Cu
toate acestea, alcoolul în cantit`]i mici (un pahar de vin)
are efecte favorabile asupra inimii, constând, în special, în
cre[terea nivelului de HDL-colesterol (colesterolul bun) din
sânge.
Este foarte important s` re]ine]i c` riscul dumneavoastr` de a
dezvolta o boal` de inim` este cu atât mai mare cu cât ave]i mai
mul]i factori de risc din cei enumera]i mai sus!
Ce trebuie s` face]i?
Sunte]i fum`tor(oare)? Întrerupe]i imediat fumatul [i nu sta]i într-un
mediu de fum`tori.
Sunte]i hipertensiv(`)? Respecta]i regimul f`r` sare. Nu face]i
eforturi fizice sus]inute, mai ales nu ridica]i sau c`ra]i greut`]i. |n
schimb, se recomand` mersul pe jos cel pu]in 30-40 minute pe
zi. Prezenta]i-v` la medic pentru evaluare [i stabilirea tratamentului
medicamentos.
Sunte]i supraponderal(`)? Stabili]i-v` o diet` s`n`toas`, cu sc`-
derea num`rului de calorii, consuma]i fructe, legume, cereale care
con]in multe elemente nutritive, dar pu]ine gr`simi [i calorii [i nu
consuma]i produse animale [i dulciuri. Efectua]i activitate fizic` re-
gulat. Cere]i sfatul unui medic nutri]ionist, dac` rezultatele nu sunt
mul]umitoare.
Sunte]i diabetic(`)? Consulta]i un medic diabetolog pentru stabilirea
dietei [i a medicamentelor necesare, pe care s` le lua]i permanent.
Evalua]i-v` periodic glicemia, hemoglobina glicozilat`, colesterolul,
trigliceridele. Efectua]i zilnic mi[care, în limita toleran]ei individuale.
Sunte]i dislipidemic(`)? Respecta]i un regim s`rac în gr`simi animale
(carne de porc, gr`sime, unt, smântân`, fri[c`, ou`), bogat în fibre
vegetale; consuma]i cel pu]in dou` mese de pe[te pe s`pt`mân`.
Adresa]i-v` medicului pentru prescrierea unui tratament care s`
reduc` nivelul colesterolului.
Sunte]i sedentar(`)? Începe]i un program de activitate fizic` progre-
siv`, eventual sub supraveghere în cazul în care a]i suferit un infarct
de miocard sau prezenta]i simptome de insuficien]` cardiac`.

Angina 5
Este important s` discuta]i cu medicul dumneavoastr` curant
despre nivelul de intensitate al activit`]ii fizice pe care o pute]i
efectua în condi]ii de siguran]` [i despre cum îl pute]i cre[te.
Întotdeauna întreba]i înainte s` \ncepe]i o nou` activitate fizic`, ce
implic` un grad diferit de efort.

Sunte]i stresat(`)? Îndep`rta]i, pe cât posibil, situa]iile stresante,

bucura]i-v` de activit`]i recreative (de preferat cele care implic`
[i mi[care), cere]i ajutor de specialitate (psiholog, psihoterapeut),
solicita]i eventual reducerea programului de lucru sau schimbarea
locului de munc`.

4. Care este conduita de urmat în caz de durere

anginoas`?
4.1 Care sunt simptomele care trebuie s` v` alarmeze [i
pentru care s` cere]i un consult imediat?
Multe lucruri pot cauza durere toracic`. Unele semnaleaz` o condi-
]ie serioas`, altele necesit` evaluare dar nu sunt amenin]`toare
de via]`. Majoritatea oamenilor consider` c` un infarct miocardic
este brusc, intens [i dramatic, îns` acesta nu este de fiecare
dat` scenariul. Multe cazuri de infarct miocardic încep insidios,
cu durere moderat` sau doar disconfort care cre[te în intensitate
gradat. Este obi[nuit ca un pacient cu infarct s` prezinte disconfort
în unul sau ambele bra]e, spate, gât, b`rbie sau epigastru, dispnee,
transpira]ii reci, grea]`, vars`turi sau ame]eal`. Este posibil îns` ca
aceste simptome s` lipseasc` complet. Exist` studii care arat` c`
pacien]ii \ntârzie în solicitarea ajutorului, pentru c` au considerat c`
simptomele nu sunt importante [i vor disp`rea.
Cel mai bun sfat pentru o persoan` care resimte durere toracic`
este s` caute imediat ajutor, deoarece fiecare minut de întârziere
a tratamentului înseamn` mai multe celule cardiace care se pierd.
Angina este frecvent întâlnit` în timpul efortului fizic, când frecven]a
cardiac` [i presiunile sunt crescute, cordul necesitând mai mult

6 Totul pentru inima ta!

oxigen. Angina ia na[tere când necesarul miocardic de oxigen de-
p`[e[te cantitatea livrat`.
Infarctul miocardic – are loc când la suprafa]a unei pl`ci atero-
sclerotice se formeaz` o fisur`. Un cheag de sânge (tromb) se
formeaz` la nivelul pl`cii (Figura 3), lucru care poate ocluziona par]
ial sau total artera, încetinind sau oprind de tot fluxul sangvin c`tre
teritoriul muscular aferent.
Dac` ocluzia persist` mai mult de 15 minute, mu[chiul respectiv
devine afectat sau infarctat (practic celulele musculare din acea
zon` mor). În timpul unui infarct miocardic, pacientul poate resim]i
un disconfort toracic similar celui din timpul unui episod de ische-
mie. Un infarct reprezint` consecin]a unei perioade prelungite de
ischemie.
Durerea toracic` cauzat` de angin` sau infarct poate fi similar`
cu dureri cauzate de alte afec]iuni. În func]ie de etiologie, durerea
toracic` poate avea diferite caractere (“junghi”, “ap`sare”, “arsur`”),
poate fi localizat` în diferite regiuni (retrosternal, precordial, torace
posterior, bra]e, gât, b`rbie sau întreaga arie toracic`), durerea
poate fi ameliorat` sau agravat` de repaus sau efort [i se poate
asocia cu alte simptome (transpira]ii, grea]`, palpita]ii, respira]ie
grea).

Figura 3 – Dinamica rupturii pl`cii de aterom [i a form`rii trombului.

Angina 7
Cu alte cuvinte, pute]i sim]i o presiune, ap`sare, greutate, strangu-
lare sau arsur`, iar disconfortul pe care îl sim]i]i se poate înso]i de
dificultate în respira]ie, sl`biciune, grea]`, nelini[te, oboseal`, pal-
pita]ii. Durata disconfortului este scurt`, nu mai mult de 10 minute
în majoritatea cazurilor.

4.2 Ce trebuie s` face]i în caz de durere toracic`?

Utilizarea de nitroglicerin`: Dac` a]i resim]it durere toracic` în trecut
sau a]i fost diagnosticat cu boala aterosclerotic` coronarian`,
doctorul dumneavoastr` v` poate prescrie nitroglicerin`. Nitrogli-
cerina este o pastil` mic` care se pune sub limb` când apare
durerea toracic`. În momentul administr`rii este de preferat pozi-
]ia în [ezut deoarece pe m`sur` ce se absoarbe, aceasta v` poate
face s` v` sim]i]i ame]it sau sl`bit. Nitroglicerina nu trebuie înghi-
]it`.
Dup` ce a]i luat o doz` (o pastil`) de nitroglicerin`, astepta]i 5 mi-
nute (uita]i-v` la ceas). Dac` durerea toracic` nu dispare, suna]i
imediat la serviciul Ambulan]a (112) [i lua]i o a doua pastil` (\n cazul
în care nu a]i discutat o alt` strategie cu medicul dumneavoatr`
curant). Dac` ave]i frecvent episoade de angin`, medicul v` poate
recomanda s` mai lua]i înc` o doz` (a treia pastil`); unii medici re-
comand` un total de dou` sau trei pastile de nitroglicerin` (una la
5 minute) înainte de a apela 112.
Când trebuie s` c`uta]i ajutor? Dac` durerea toracic` este nou
ap`rut`, sever`, prelungit` sau dac` v` îngrijoreaz` din alt motiv,
suna]i 112 imediat. Personalul medical de urgen]` din localitatea
dumneavoastr` este preg`tit s` r`spund` rapid [i s` v` transporte
la cel mai apropiat spital. Pentru un pacient cu infarct miocardic
fiecare minut conteaz`. Lua]i aminte, cu cât mai repede ajunge]i la
spital, cu atât mai repede ve]i beneficia de tratament. Nu \ncerca]i
s` conduce]i dumeavoastr` c`tre spital.

8 Totul pentru inima ta!

Sunatul la 112 este mai sigur din 2 motive:
• odat` sosit, personalul medical de urgen]` poate demara
evaluarea [i tratamentul durerii toracice; dac` v` deplasa]i
prin mijloace personale c`tre spital tratamentul nu poate fi
început pân` nu ajunge]i în departamentul de urgen]`.
• dac` survine o complica]ie a infarctului (de exemplu o nere-
gularitate a ritmului cardiac) în drumul c`tre spital, perso-
nalul medical de urgen]` este antrenat s` trateze problema
prompt.

Durere prelungit` \n piept? |nv`]a]i simptomele infarctului [i

ce e de f`cut!

Ce trebuie s` face]i dac` b`nui]i c` cineva sufer` un infarct mio-

cardic?
Suna]i la 112 imediat.
A[eza]i persoana \ntr-o pozi]ie confortabil`, r`mâne]i cu el/ea [i
\ncerca]i s`-i lini[ti]i.
Dac` persoana nu este alergic` la aspirin`, administra]i-i 1/2
tablet` de aspirin` (500 mg) pe care s` o mestece. Dac` nu ave]i
o tablet` la \ndemân` sau nu [ti]i dac` persoana este alergic` la
aspirin`, r`mâne]i lâng` el/ea pân` la sosirea ambulan]ei.

Angina 9
Stia]i c`... ?
|n România se deruleaz` un Program Na]ional de tratament inter-
ven]ional al pacien]ilor care sufer` un infarct miocardic acut. Pro-
gramul de tratament interven]ional (coronarografie +/- angioplastie)
în infarctul miocardic acut cu supradenivelare de segment ST
(STEMI) a fost implementat începând cu anul 2010, iar în prezent
exist` centre în Bucure[ti, Cluj-Napoca, Tg. Mure[, Timi[oara,
Oradea, Ia[i, Bra[ov, Suceava, Baia-Mare [i Constan]a.

4.3 Care sunt investiga]iile cele mai utilizate pentru

diagnosticul cardiopatiei ischemice?
Electrocardiograma: O electrocardiogram` ECG, red` activitatea
electric` a ]esutului cardiac. La pacien]ii care au durere ischemic`
exist` adesea modific`ri specifice pe ECG. Un ECG nemodificat
înseamn` c` un infarct este mai pu]in probabil, dar nu exclude
complet posibilitatea ca durerea s` reprezinte de fapt angin` sau
infarct.
Analize de sânge: Analizele de sânge pot fi utilizate pentru a m`sura
anumite enzime care se g`sesc în mod normal în mu[chiul inimii.
În timpul unui infarct, celulele miocardice se distrug [i enzimele din
interiorul lor sunt eliberate în circula]ia sangvin`. Testarea pentru
enzimele cardiace este repetat` de mai multe ori în decursul a
câteva ore.
Testul de efort se efectueaz` numai de c`tre medic, atât în spital,
cât [i ambulator. El const` în a merge pe un covor rulant care
î[i cre[te progresiv viteza de rulare sau în a pedala la biciclet`. În
timpul efortului vi se înregistreaz` continuu electrocardiograma [i vi
se monitorizeaz` tensiunea arterial`. Testul urm`re[te s` reproduc`
durerea pe care dumneavoastr` o acuza]i la efort. În cazul în care
apare durerea sau apar modific`ri pe electrocardiogram`, testul
este considerat pozitiv [i vi se va recomanda efectuarea unei coro-
narografii.
Exist` situa]ii în care nu pute]i efectua testul de efort, de exemplu,
dac` ave]i arterit` sau parez`, dac` sunte]i un mare hipertensiv sau
dac` prezenta]i pe electrocardiograma de repaus modific`ri care

10 Totul pentru inima ta!

fac testul neinterpretabil (cum ar fi blocul major de ramur` stâng`).
Pentru aceste situa]ii exist` alte teste, cum ar fi ecocardiografia
sau scintigrafia de stres. Cu ajutorul lor se vizualizeaz` mi[carea
inimii dup` injectarea unei substan]e care face ca aceasta s` bat`
mai repede [i s` reproduc` astfel efortul fizic. Decizia select`rii
investiga]iilor apar]ine medicului.
O alt` invesitiga]ie important`, care ar putea s` fie recomandat`
de c`tre medicul dumneavoastr`, este ecografia cardiac`. Aceasta
const` în explorarea cu ultrasunete a inimii. Ea poate pune în evi-
den]` modific`ri structurale, cum ar fi boli ale valvelor sau îngro[area
pere]ilor inimii, sau modific`ri ale func]iei inimii, cum ar fi mi[carea
anormal` a pere]ilor (numit` tulburare de cinetic`).
Tomografia computerizat` pentru evaluarea scorului de calciu coro-
narian: Evaluare scorului de calciu coronarian implic` efectuarea
unei tomografii computerizate speciale, cu estimarea probabilit`]ii
bolii ischemice coronariene. Aceast` investiga]ie este non-invaziv`
[i nu utilizeaz` substan]e de contrast. Dureaz` aproximativ 5 minu-
te.
4.4 Coronarografia
4.4.1 Ce este coronarografia?
Coronarografia (anigografia coronarian`) este o metod` de diag-
nostic care const` în introducerea unui tub foarte sub]ire, de cca

Figura 4 – Imagine angiografic` cu artera coronar` dreapt` care prezint`

(s`geat`) o zon` de \ngustare (stenoz`).

Angina 11
2 mm, numit cateter, prin artera radial`/artera de la nivelul mâinii
femural` (artera principal` a membrului inferior), pân` la nivelul
arterelor inimii (coronare), cu injectarea unei substan]e de contrast
care permite vizualizarea direct` a acestora (Figura 4).
Coronarografia se face cu anestezie local`, dumneavoastr` fiind
treaz [i putând discuta cu medicul în timpul procedurii. Coronaro-
grafia se poate completa cu angioplastie, mai exact cu dilatarea
prin umflarea unui balon la nivelul leziunii care îngusteaz` vasul,
urmat` de implantarea unui tub metalic care s` men]in` vasul
deschis (numit stent) (Figura 5).

Figura 5 – Un stent este un tub mic de metal care ajut` s` men]in` deschis`
o arter` coronar`. Unele stenturi sunt acoperite cu o substan]` care scade
riscul ca artera respectiv` s` se \ngusteze sau s` se blocheze din nou.

Uneori, vasele sunt afectate în mai multe locuri [i/sau sever îngus-
tate [i nu permit aceast` interven]ie de dilatare. În aceste condi]ii,
este posibil s` vi s` pun` în vedere c` solu]ia de care pute]i bene-
ficia este cea chirurgical`, de by-pass aorto-coronarian. Dac` a]i
avut un prim infarct necomplicat [i la coronarografie s-a depistat
o singur` leziune care a fost dilatat`, prognosticul dumneavoastr`
este foarte bun, cu condi]ia s` întrerupe]i fumatul [i s` v` controla]i
prin diet` [i medicamente ceilal]i factori de risc pe care îi ave]i (vezi
Capitolul 3).
A[adar, coronarografia este o unealt` de diagnostic, dar care poate
fi continuat` de o etap` terapeutic` – angioplastia sau implantarea
12 Totul pentru inima ta!
de stent. Aceasta este considerat` la momentul actual cea mai
bun` modalitate de tratament \n patologia coronarian`. În infarc-
tul miocardic acut se dore[te efectuarea coronarografiei cât mai
precoce dup` debutul durerii, îns` aceasta nu se poate realiza
decât \n centre cu dot`ri speciale. Dac` se estimeaz` c` timpul
de transport al pacientului c`tre un centru în care se poate efectua
coronarografia este prea lung sau dac` transportul nu este po-
sibil, exist` o alt` op]iune de tratament, numit` tromboliz` care
presupune injectarea unei substan]e capabile s` lizeze (s` dizolve)
cheagul de sânge de la nivelul arterei coronare.
4.4.2 Complica]iile coronarografiei
Coronarografia este o metod` invaziv` [i comport` unele riscuri,
dintre care unele importante. Din fericire, riscurile majore (deces,
infarct miocardic sau accident vascular cerebral survenite în timpul
procedurii) sunt rare, sub 1/1000 de cazuri. Alte riscuri mai mici,
dar care pot fi nepl`cute, constau în sângerarea la locul de punc]ie,
apari]ia unei vân`t`i sau a unui hematom local. De altfel, înainte de
procedur`, vi se vor explica riscurile [i beneficiile interven]iei [i ve]i
semna un formular de consim]`mânt.
4.4.3 Limit`rile angioplastiei
De[i angioplastia restabile[te fluxul sanguin [i amelioreaz` simpto-
matologia la peste 90% dintre pacien]i, exist` un risc al reapari]iei
simptomatologiei anginoase, fie ca rezultat al \ngust`rii altor artere
coronare fie din cauza restenoz`rii vasului tratat. Restenoza sufi-
cient de sever` \ncât s` cauzeze simptome apare la:
• 30% din pacien]ii care au suferit o angioplastie cu balon,
f`r` plasare de stent;
• 15% din pacien]ii care au primit un stent metalic simplu;
• mai pu]in de 10% din pacien]ii care au primit un stent
farmacologic activ.

Angina 13
5. Ce tratament cronic trebuie urmat?
Exist` mai multe categorii de medicamente care s-ar putea s` v`
fie recomandate în aceast` boal`, în func]ie de severitatea bolii,
factorii de risc pe care îi ave]i, precum [i r`spunsul la tratament.
Nu to]i cei care sufer` de angin` pectoral` vor urma acela[i trata-
ment. Medicamentele folosite \n tratamentul anginei pectorale pot
ac]iona \n diverse moduri:
• Reduc [ansele form`rii de cheaguri (trombi) – antiagregantele
plachetare.
• Cresc fluxul sanguin la nivelul inimii – nitra]ii [i activatorii ca-
nalelor de potasiu.
• Reduc munca inimii – beta-blocantele [i unele blocante de
canale de calciu.
• Ajut` la controlul colesterolului [i al nivelurilor tensiunii arte-
riale.
Nitra]ii ac]ioneaz` prin dilatarea arterelor coronare, fiind de dou`
categorii:
Nitroglicerina (tablete sublinguale sau spray) este folosit` pentru
calmarea atacului de angin` de piept; se administreaz` sub limb`
(nu se înghite) [i se a[teapt` câteva minute pân` la dizolvarea
complet`.
Nitra]ii cu ac]iune prelungit`, retard (izosorbid mononitrat sau di-
nitrat) se administreaz` pe cale oral` (se înghit) la pacien]ii care fac
accese frecvente de angin` pectoral`.
Antiagregantele plachetare, dintre care cel mai utilizat este aspi-
rina, ac]ioneaz` prin împiedicarea form`rii de cheaguri în vasele
coronare, reprezentând un tratament esen]ial [i permanent al an-
ginei pectorale. Aspirina pentru cardiaci se administreaz` în doz`
mic` (75-100 mg/zi), de obicei pe stomacul plin. Chiar [i în aceast`
doz`, administrarea de aspirin` poate avea reac]ii adverse, dintre
care cele mai importante sunt riscul de sângerare [i reac]iile aler-
gice. Pentru prevenirea acestora, medicul dumneavoastr` trebuie
s` [tie dac` sunte]i alergic la aspirin` sau dac` a]i avut ulcer gas-

14 Totul pentru inima ta!

tric/duodenal. Astfel, medicul dumneavoastr` va stabili riscul [i be-
neficiul în func]ie de patologia asociat`. |n cazul persoanelor care
au fost tratate prin angioplastie cu stent, un al doilea medicament
antiagregant plachetar va fi prescris \mpreun` cu aspirina pentru a
preveni restenoza intrastent.
Beta-blocantele (metoprolol, bisoprolol, betaxolol, carvedilol etc)
sunt medicamente esen]iale în tratamentul anginei pectorale. Ac]io-
neaz` prin sc`derea frecven]ei b`t`ilor cardiace [i a consumului de
oxigen al mu[chiului inimii. În timpul tratamentului este important
ca pacientul s`-[i urm`reasc` frecven]a cardiac`, care nu trebuie
s` scad` sub 50 de b`t`i/minut în condi]ii de repaus (situa]ie în
care trebuie s` v` anun]a]i medicul). Tratamentul cu beta-blocante
nu se va întrerupe brusc, deoarece exist` riscul agrav`rii anginei
sau chiar al precipit`rii unui infarct de miocard.
Ivabradina este un medicament care reduce frecven]a cardiac`
[i, în consecin]`, consumul de oxigen al inimii; în anumite condi]ii
(astm bron[ic, boal` vascular` periferic`), poate înlocui beta-blo-
cantele în tratamentul anginei pectorale.
Blocan]ii canalelor de calciu (diltiazem, verapamil, amlodipin`, felo-
dipin` etc.) se folosesc pentru reducerea acceselor anginoase [i
pentru sc`derea valorilor tensiunii arteriale, ca tratament asociat la
nitra]i [i beta-blocante.
Inhibitorii enzimei de conversie (enalapril, lisinopril, ramipril, perin-
dopril etc) sunt asocia]i în tratamentul anginei pectorale în special
la pacien]ii care au avut un infarct de miocard, sunt hipertensivi sau
au fenomene de insuficien]` cardiac`. Dintre reac]iile adverse care
pot ap`rea în timpul tratamentului, cea mai frecvent` este repre-
zentat` de tusea seac`, situa]ie în care inhibitorul de enzim` de
conversie poate fi înlocuit cu un medicament din alt` clas`, numit
sartan.
Statinele (în ordine alfabetic`: atorvastatin, fluvastatin, lovastatin,
rosuvastatin, simvastatin) sunt medicamente importante pentru
reducerea gr`similor care se depun în vas. Totodat`, la pacien]ii
cu ateroscleroz` a arterelor inimii pot preveni apari]ia unui infarct

Angina 15
miocardic. Statinele sunt, în general, bine tolerate de c`tre pacien]i,
efectele adverse fiind rare. În timpul tratamentului cu statine tre-
buie îns` urm`rite func]ia ficatului (dozarea transaminazelor din
sânge) [i simptomele musculare. Rar poate ap`rea o inflama]ie a
mu[chilor (numit` miozit`); în consecin]`, anun]a]i medicul dac`
în timpul tratamentului cu statine apar brusc dureri sau sl`biciune
muscular`.
Activatorii canalelor de potasiu (nicorandil) au un efect similar nitra]i-
lor, relaxeaz` pere]ii arterelor coronare [i cresc fluxul sanguin la
nivelul inimii.

Toate aceste medicamente utile în tratamentul anginei pectorale

vor fi prescrise numai de medic. Contactul pacient-medic trebuie
s` fie permanent, cu vizite regulate, în func]ie de gravitatea bolii. Un
control obi[nuit trebuie s` decurg` în modul urm`tor:
• Discuta]i cu medicul curant dac` a]i mai avut angin`, care
este frecven]a [i durata crizelor anginoase, dac` sim]i]i
oboseal`, respira]ie grea la efort sau în repaus sau dac`
v-a]i trezit din somn cu senza]ie de sufocare;
• Ve]i fi întrebat dac` a]i respectat regimul prescris (diet`,
medicamente), dac` a]i sc`zut în greutate (în cazul în care
sunte]i supraponderal) [i care a fost ultima valoare a glice-
miei (în cazul în care sunte]i diabetic);
• Ve]i face un examen fizic general [i vi se va m`sura ten-
siunea arterial`;
• Ve]i face o electrocardiogram`;
• Medicul dumneavoastr` va stabili dac` necesita]i investiga]ii
speciale (test de efort, ecocardiografie, coronarografie etc.)
sau internare;
• Este bine s` pune]i întreb`ri dac` ave]i lucruri neclare legate
de tratament sau de boal` în sine, eventual veni]i cu o list`
preg`tit` (scris`), dac` v` teme]i s` nu omite]i ceva;

16 Totul pentru inima ta!

Modific`ri \n evolu]ia anginei despre care trebuie s`-i spune]i
medicului.
Dac` episoadele anginoase devin mai frecvente sau mai severe,
sau dac` apar \n repaus;
Dac` sprayul cu niroglicerin` sau tabletele cu nitroglicerin` sub-
lingual par s` fie mai pu]in eficiente;

6. În loc de concluzii
• Cardiopatia ischemic` este o boal` care v` poate influen]a
viitorul, dar care poate fi, la rândul ei, influen]at` de dum-
neavoastr`;
• Controla]i-v` permanent factorii de risc;
• Efectua]i activitate fizic` regulat`;
• Recunoa[te]i simptomele de agravare a bolii [i solicita]i
ambulan]a sau prezenta]i-v` la cel mai apropiat spital de
urgen]`;
• Urma]i tratamentul prescris [i face]i controale periodice.
• Respectând sfaturile date, ve]i putea ]ine sub control evolu]ia
bolii [i ve]i putea preveni complica]iile imediate [i pe termen
lung ale acesteia.
Nu uita]i: multe persoane cu angin` pectoral` au o bun` calitate a
vie]ii [i continu` s`-[i desf`[oare activit`]ile zilnice. Depinde doar
de dumneavoastr`!

Angina 17