ORIENTĂRI ACTUALE ÎN

ANTROPOLOGIA CULTURALĂ

POST-MODERNISM ÎN
ANTROPOLOGIE

Marin Constantin
Institutul de Antropologie
„Francisc Rainer”
al Academiei Române
“YOU ARE THERE, BECAUSE I WAS THERE”: MODURI
DE AUTORITATE ETNOGRAFICĂ*
-„hegemonia fieldwork”:„munca intensivă de „Experienţa” [etnografică] este
teren, întreprinsă de specialişti cu pregătire tradusă în interpretare [„proces
universitară (ex. B. Malinovski, Argonauts of prin care comportamentul non-
Western Pacific, 1922 A.R. Radcliffe-Brown, textual, vorbirea, credinţele, tradiţia
Andaman Islanders, 1922, E. Evans-Pritchard, orală, ritualul, ajung să constituie un
Nuer, 1940, Margaret Mead, Coming of Age in corpus, un ansamblu semnificativ
Samoa, 1928, etc.) se impune ca o sursă extras dintr-o situaţie discursivă sau
privilegiată şi consfinţită [academic] a datelor performativă.”
despre populaţiile exotice” „Textualizarea” experienţei
-astfel, o autoritate experienţială, cu observarea etnografice [C. Geertz, 1973] devin
participativă [depotrivă “rit de trecere” şi Polifoniaa interpretării.
„condiţie etnografică” în legătură cu
Deşi activitatea etnografică presupune (şi)
“laborator”] ca o “dialectică a experienţei şi uneo „auctoriatul” informaţiei de teren: cine
consemnarea unor note de teren, redactarea
interpretării” este autorul acesteia? Etnograful / şi sau
etnografii este de fapt făcută altundeva. Datele
interlocutorii săi? Cum este abordată
constituite în condiţii discursive şi dialogice sunt
problematica ridicată de controlul indigen
apropriate doar în formă textualizată.
asupra datelor etnografice?
Evenimentele şi întâlnirile din cursul unei
Etnografia este „invadată de
cercetări devin note de teren. Experienţa este
heteroglosie”, cu implicaţia „autorităţii
transpusă în naraţiuni [...]
multiple” (ca împărtăşire a paternităţii
Formele de scriere etnografică prezentate într-un
datelor etnografice şi ca „parteneriat” cu
mod „discursiv” tind să aibă ca obiect
informatorii nativi) (V. Turner, The Forest
reprezentarea unor contexte de cercetare şi
of Symbols, 1967, D. M. Bahr,
situaţii de interlocuţie (M. Griaule, Dieu d’eau,
anthropologist; J. Gregorio, shaman; D. I.
1948; Vincent
Multiplicarea Crapanzano,
lecturilor Tuhami:posibile
[etnografice] Portraitreflectă
of faptul că o James Clifford, “On Ethnographic Authority”,
Lopez, interpreter; A. Alvarez,
Representations, editor,
No. 2. (Spring, 1983), pp. 118-146.
a Moroccan,
conştiinţă 1980, etc.)
„etnografică” [...] nu mai poate fi văzută ca monopol al
Piman Shamanism, 1974)
 CULTURA CA ANSAMBLU TEXTUAL
ŞI „CONŞTIENTIZAREA LITERARĂ” A
PRACTICII ETNOGRAFICE*
“Cultura „[faptul etnografic al luptelor de cocoşi din Bali, Indonesia] oferă un
[etnografică] este o comentariu metasocial asupra întregii problematici de adecvare a
reţea de oamenilor în ranguri sociale stabile şi de organizare a existenţei colective
semnificaţii, iar în jurul unui atare asortiment.” (C. Geertz 1973b)
(din acest motiv) „Formele culturale pot fi privite ca texte, ca lucrări imaginative făurite
analiza din materiale sociale. [...] Ceea ce un indigen din Bali învaţă, participând
[antropologică a] la luptele de cocoşi, este cum arată valorile culturii sale şi sensibilitatea sa
acesteia nu individuală (oricum, anumite aspecte ale acestora) atunci când ele sunt
constituie o ştiinţă rostite dintr-o perspectivă exterioară într-un text colectiv, şi că acestea
experimentală în îndeajuns de apropiate spre a fi deopotrivă articulate în simbolistica unui
căutarea unor legi singur asemenea text. [...] Cultura unui popor este un ansamblu de
[sociale], ci o texte, ele însele fiind nişte ansambluri [de simboluri], pe care
ştiinţă antropologul se străduieşte să le citească peste umerii celor cărora acestea
Practica etnografică
interpretativă în Textualizarea se află în inima * Clifford Geertz a, “Thick Description:
implică o aparţin de drept.”etnografice,
întreprinderii (C. Geertz 1973b)
în Toward an Interpretive Theory of
căutarea unor
conştientizare
sensuri teren şi în universitate Culture”, The Interpretation of
Cultures, 1973, pp. 3-30.
literară a
[culturale].” deopotrivă. Într-o măsură
Clifford Geertz b, „Deep Play: Notes on
diverselor
(C. Geertz 1973a) însemnată, munca [antropologică] the Balinese Cockfight”, The
modalităţi în care de teren este sinonimă cu Interpretation of Cultures, 1973, pp.
descrierile activitatea de consemnare a unor 412-453.
etnografice pot fi contexte diverse de discurs oral, George Marcus, „Afterword:
Ethnographic Writing and
citite redactate, prin intermediul notelor şi Anthropological Careers”, in James
după modelul înregistrărilor de teren. [...] Clifford, George E. Marcus (eds.),
disciplinei istorice Etnografia îşi are originile în Writing Culture. The Poetics and the
 ETNOGRAFIA POST-MODERNĂ
CA „EVOCARE A UNEI REALITĂŢI A
SIMŢULUI COMUN”*
„Evocarea – şi anume, « etnografia » – este discursul „Ştiinţa [modernă] a eşuat întrucât
lumii post-moderne, pentru o lume ce a produs ştiinţa, nu a putut reconcilia cerinţele
ştiinţă ce a dispărut, iar gândirea ştiinţifică este acum un opuse ale reprezentării şi
mod arhaic de conştiinţă ce încă supravieţuieşte într-o comunicării [...] şi s-a distanţat de
formă degradată în afara contextului etnografic ce a praxis, afectând relaţia consacrată
„O etnografie
creat-o post-modernă este un text
şi susţinut-o”. „Întreaga miză dintre teorie şi»practică.”
a « evocării în raport cu «
dezvoltat în mod colaborativ, constând în reprezentarea » este aceea a eliberării etnografiei
fragmente de discurs menit să evoce în de mimesis şi de modul nepotrivit de retorică
mintea cititorului şi în aceea a scriitorului o ştiinţifică ce implică « obiecte », « fapte », «
fantezie emergentă a unei lumi posibile de descrieri », « inducţii », « generalizări », «
realitate a simţului comun, şi astfel să verificare », « experiment », « adevăr », şi alte
provoace o integrare estetică de efect asemenea noţiuni [...]”
terapeutic. Ea este, într-un cuvânt, poetică – „Nu este vorba [aici] de formă, sau de modalitatea
nu în forma sa textuală, ci în reîntoarcerea de scriere ca atare, şi chiar dacă eu vorbesc despre
sa la contextul originar şi la funcţia polifonie, [ca o] relativitate a perspectivei, şi
poeziei, care, cu mijloacele rupturii sale despre fragmentare [întrucât viaţa în teren este
performative de vorbirea cotidiană, evoca fragmentată, nu organizată în categorii
amintirile ethos-ului comunităţii, etnologice precum rudenia, economia, şi religia],
provocând astfel auditoriul să acţioneze Stephen A.
acestea nuTyler,
sunt“Post-Modern
în mod necesarEthnography: From Document
componente ale
etic. [...] Ea privileagiază of the Occult to Occult Document”, in James Clifford, George E.
formei. [...] Incompletitudinea
Marcus (eds.), Writing Culture. The Poeticstextului implică
and the Politics of
« discursul » asupra « textului », munca cititorului.”
Ethnography, University of California Press, Berkeley, Los
promovează dialogul în raport cu Angeles, London, 1986, pp. 122-140.
monologul, accentuând natura cooperativă a
 O CRITICĂ MODERNISTĂ A ANTROPOLOGIEI
POST-MODERNE*
Post-modernismul antropologic operează o critică a ştiinţei şi metodei ştiinţifice, pe două planuri:
- epistemologic, antropologia nu ar putea fi o ştiinţă din cauza subiectivităţii „obiectului” uman
[cercetător sau oameni studiaţi: datele antropologice sunt rodul unei interacţiuni a acestora];
-ideologic, antropologia ar servi interesele grupurilor sociale dominante (bărbaţi, albi,
occidentali), aservind pe cele ale grupurilor oprimate (femei, minoritari etnici, populaţii ale
„lumii a III-a”); culturile non-occidentale sunt radical diferite de cele euro-americane, prin
urmare ele nu pot fi comparate cu acestea (şi propriu-zis înţelese).
Ca atare: antropologia nu poate aspira la un statut ştiinţific, din moment ce ea nu descoperă
„cauze” (precum ştiinţele fizice), ci doar „sensuri culturale”.
OBIECŢII:
„Dacă post- „Dacă (aşa cum susţin post- „Ideea că reprezentările etnografice
moderniştii nu cred moderniştii) demersul au a fi tratate ca « texte » sau «
că intenţiile, antropologic are în vedere studiul ficţiuni » arbitrare [...] are un
dorinţele, şi aşa mai sensurilor culturale şi dacă (din oarecare farmec retoric, îndeosebi
departe, au o nou, potrivit acestora) populaţiile cu privire la fenomene folclorice
relevanţă cauzală non-occidentale constituie o bizare precum luptele de cocoşi sau
(explicativă), atunci alteritate ireductibilă, cum ar poetica populară [...] Când avem în
de ce ei insistă că putea un antropolog occidental vedere lagăre de concentrare,
asemenea fapte să priceapă asemenea înţelesuri tabere ale traficanţilor, sau tabere
subiective
[În legătură sunt din moment
cu argumentul ideologic] Sprece, ex hypothesi,
a dobândi ele
acceptarea de tortură, ideea de a trata
ştiinţifice, ideile,nu
centrale în ancheta
comunităţii pot fi cunoscute?”
interpretările şi descoperirile asemenea fapte – şi
antropologică?”
cercetătorului individual trebuie să treacă mai întâi prin reprezentările lor – ca « ficţiuni
creuzetul metodei ştiinţifice, astfel încât mai devreme sau mai » devine
Melford dintr-o
E. Spiro, dată detestabilă
„Postmodernist
Anthropology, Subjectivity, and Science: A
târziu distorsiunile sau interpretările greşite [...] ale cercetătorului [...][cf. Marcelo M. Suarez
Modernist Critique”, Comparative Studies in
Orozoco 1994 apud
Society and History, M.No.E.4,Spiro
Vol. 38, (Oct.,