Clasificarea rezistoarelor

Profesor indrumator: Candidat:

Stanciu Carmen-Simona Trif Bianca-Elena
Clasa a-XII-a H

2018
 Rezistoare:
Gruparea rezistoarelor

2018
Cuprins:
• Memoriu justificativ…………………………………….1-2 
• Capitolul I. Rezistoare…………………………………..3
• I.1.Rezistoarul, notiuni generale………………………….3-4
• I.2. Clasificarea rezistoarelor……………………………..5-7
• I.3. Parametrii rezistoarelor……………………………....8-8
• I.4.Simbolizarea si marcarea rezistoarelor………...….....9-12
• I.5. Rezistoare peliculare…………..…………………….13-18
• I.6.Rezistoare bobinate…………………………………..19-21
• I.7. Rezistoare de volum…………………………………22
• Capitolul II.Conectare in serie ,paralel…………...…….23-24
si mixa a rezistoarelor
• Capitolul III.Comportarea in curent ……….…………...25-29
alternativ a rezistorului
• Capitolul IV.Aplicatii ale rezistorelor fixe…..………….30-31
• Capitolul V.Norme de prorectie a muncii……….……...32-33
• Bibliografie……………...………………………….…….34
 Memoriu justificativ
 

•Elementele de circuit cum sunt: rezistoarele,au dus la construirea unor circuite

electronice din ce în ce mai performante şi astfel la îmbunătăţirea stilului de

viaţă al omului.

•Primul rezistor simplu a apărut în anul 1827 iar în 1976 apar primele rezistenţe

integrate.

•Exista o mare varietate de rezistoare ce sunt realizate de diverse firme, avand in

vedere tehnologiile si materialele utilizate la realizarea elementului rezistiv, dar

si la celelalte parti constituente: suport dielectric, zone de conectare, terminale,

element de protectie

1
• Tendinţele generale ale evoluţiei rezistoarelor constau în: creşterea
performanţelor rezistoarelor, scăderea dimensiunilor rezistoarelor şi
scăderea costurilor.
• În circuit, rolul rezistorului poate fi:

-producerea căderii de tensiunii dorite între două puncte din circuit;

-determinarea curentului dorit printr-o altă piesă a circuitului;
-divizarea unei tensiuni într-un raport dat (circuit divizor de tensiune);
-terminarea unei linii de transmisie(ca rezistență de sarcină).

2
 Capitolul 1: Rezistoare

I.1 Rezistorul , notiuni generale

Rezistorul este o piesă componentă din circuitele electrice și

electronice a cărei principală proprietate este rezistența electrică.
Rezistorul obișnuit are două terminale; conform legii lui Ohm, curentul
electric care curge prin rezistor este proporțional cu tensiunea aplicată
pe terminalele rezistorului .

Cel mai important parametru al unui rezistor este rezistența sa electrică,

exprimată în ohmi.

3
Rezistoarele sunt caracterizate prin
relația între tensiunea la borne și Figura 1
Intensitatea curentului prin
element, atunci când dependența
U=f(I) este liniară.
Rezistoarele sunt componente
pasive de bază în aparatura
electronică, reprezentînd
aproximativ 30—40% din numărul
pieselor unui aparat electronic.
Aşa cum se vede în fig. 1, ele sunt
de dimensiuni şi forme variate,
fiind de tipuri diferite: rezistoare,
potenţiometre, termistoare,
varistoare.

4
 I.2. Clasificarea rezistoarelor

Figura 1.2

Rezistoarele se pot clasifica după mai multe criterii (fig. 1.2).

5
Astfel în funcţie de intensitatea curenţilor care le străbat, pot fi:
— rezistoare pentru curenti tari şi
— rezistoare pentru curenţi slabi.
Tipul constructiv al rezistoarelor este un alt criteriu de clasificare
conform căruia există:
— rezistoare fixe, a căror rezistenţă stabilită în procesul de fabricaţie
rămîne constantă pe întreaga perioadă de funcţionare a rezistorului;
— rezistoare variabile a căror rezistenţă poate fi modificată în anumite
limite, în timpul funcţionării, în vederea efectuării unor operaţii de
reglaj.
Elementul conductor care realizează funcţia de rezistor propriuzis oferă
încă un criteriu de clasificare în functic de domeniul de curent pentru
care este construit rezistorul.

6
Astfel, pentru curenţi slabi (folosiţi în electronica industrială şi de uz
general) rezistoarele pot fi de volum, peliculare şi bobinate. O categorie
aparte o constituie rezistoarele neliniare care folosesc proprietăţile
semiconductoare în realizarea unor anumite caracteristici tehnice.
Rezistoarele destinate regimului de curenţi tari sînt rezistoare folosite în
industria energetică şi electrotehnică, de valori mici şi cu elementul
rezistiv obţinut prin:
— turnare din fontă (grile din fontă)
— ştanţare din tablă (tablă silicioasă)
— spiralizate (cu număr variabil de spire :
*după necesităţi - din conductor metalic,
-din aliaj special,
-benzi metalice
După destinaţie, rezistoarele pot fi:
— profesionale
— de uz general.

7
 I.3. Parametrii rezistoarelor
Rezistoarele fixe sînt caracterizate printr-o serie de parametri electrici şi
neelectrici (mecanici, climatici), principalii parametri electrici fiind:
— rezistenta nominală Rn şi toleranţa t (exprimată în procente).
Rezistenţa nominală Rn este valoarea rezistenţei care trebuie realizată
prin
procesul tehnologic şi care se înscrie pe corpul rezistorului. A obţine toate
valorile de rezistenţe necesare în montajele electronice ar însemna o
mărire
inutilă a complexităţii procesului tehnologic, pentru că, în practică,valorile
rezistoarelor pot avea abateri de la valorile nominale, fără a modifica
parametrii circuitului unde sînt folosite. Din această cauză s-au ales
discontinuu valorile nominale ale rezistenţei rezistoarelor ce urmează a se
fabrica, alcătuindu-se serii de valori în funcţie de clasele de toleranţă
Unitatea de măsură este: [R] = 1 Ω , cu multiplii săi : 106 Ω = 1MΩ;
109 Ω = 1GΩ.
 Tabelul 1.1

Toleranţa, t, exprimă în procente abaterea maximă admisibilă a valorii reale

R a rezistenţei, faţă de valoarea nominală Rn:
t=±max |R-Rn|/Rn x 100
Seriile valorilor nominale ale rezistenţei rezistoarelor alcătuiesc progresii
geometrice în domeniul l÷10 Ω, 10÷100 Ω , iar clasele de toleranţă
corespund seriei de valori conform tabelului 1.1.
Tabelul 1.1: Seriile de valori nominale şl clasele de tolerantă ale
rezistoarelor
9