Mamut Lânos

Descărcați ca pptx, pdf sau txt
Descărcați ca pptx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 9

MAMUTUL LÂNOS

Stancu Marian
Clasa a XI-a B
MAMUTUL LÂNOS

Cuprins:
1. Denumirea speciei
2. Descriere
3. Relatia cu oamenii
4. Exploatare
5. Localizare si conditiile de mediu
6. Cauzele disparitiei
DENUMIREA SPECIEI

Mamutul lânos (Mammuthus primigenius) a fost o specie de mamut. A fost de


asemenea una dintre ultimele specii dintr-o linie evolutivă, care a început cu
Mammuthus subplanifrons în Pliocenul timpuriu. M. primigenius a deviat de la
mai marele mamut de stepă (M. trogontherii), în urmă cu aproximativ 200.000 de
ani, în Asia de Est. Cea mai apropiată „rudă” existentă a acestuia este elefantul
asiatic.
DESCRIERE

Aspectul mamutului lânos este probabil cel mai cunoscut dintre toate animalele
preistorice datorită numeroaselor exemplare înghețate cu țesut moale conservat și
reprezentări ale oamenilor contemporani în arta lor. Bărbații complet crescuți au
atins înălțimea umerilor între 2,7 și 3,4 m și au cântărit până la 6 tone. Femelele
mamuți lânoși au atins 2,6-2,9 m la înălțimea umerilor, cântărind până la 4 tone.
Un nou-născut ar fi cântărit aproximativ 90 kg . Aceste dimensiuni sunt deduse
din comparația cu elefanții moderni de dimensiuni similare.
RELAȚIA CU OAMENII 

Oamenii moderni au coexistat cu mamuți de lână în perioada paleolitică


superioară , când oamenii au intrat în Europa din Africa între 30.000 și 40.000 de
ani în urmă. Înainte de aceasta, neanderthalienii coexistaseră cu mamuții în
timpul paleoliticului mediu și folosiseră deja oase de mamut pentru fabricarea
uneltelor și a materialelor de construcție. Mamuții lânați erau foarte importanți
pentru oamenii din epoca de gheață, iar supraviețuirea umană ar fi putut depinde
de mamuti.
EXPLOATARE

Oasele de mamut de lână au fost folosite ca material de construcție pentru locuințe atât de
neandertalieni, cât și de oamenii moderni în timpul erei glaciare. Sunt cunoscute peste 70
de astfel de locuințe, în principal din Câmpia Rusă. Bazele colibelor erau circulare și
aveau o suprafață cuprinsă între 8 și 24 de metri pătrați. Amenajarea locuințelor a variat și
a variat între 1 și 20 m, în funcție de locație. Oasele mari erau folosite ca fundații pentru
colibe, colți pentru intrări, iar acoperișurile erau probabil piei ținute pe loc de oase sau
colți. Unele colibe aveau podele care se întindeau la 40 cm sub sol. Unele colibe includ
șeminee, care foloseau oase ca combustibil, probabil pentru că lemnul era rar. Unele dintre
oasele folosite pentru materiale ar putea proveni de la mamuți uciși de oameni, dar starea
oaselor și faptul că oasele folosite pentru a construi o singură locuință au variat cu câteva
mii de ani, sugerează că au fost colectate rămășițe de animale moarte de mult.
LOCALIZARE SI CONDITIILE DE MEDIU

Habitatul mamutului lânos este cunoscut sub numele de "stepă mamut" sau "stepă
tundră". Acest mediu s-a întins în nordul Asiei, în multe părți ale Europei și în partea de
nord a Americii de Nord în ultima eră glaciară. Era similar cu stepele ierboase ale Rusiei
moderne, dar flora era mai diversă si abundentă. Acest habitat nu a fost dominat de
gheață și zăpadă, așa cum se crede în mod general, deoarece aceste regiuni sunt
considerate a fi zone de înaltă presiune la acea vreme. Habitatul mamutului lânos
susținea și alți erbivori cum ar fi rinocerul lânos ,cai sălbatici și bizoni.
CAUZELE DISPARITIEI

A dispărut din arealul continental la sfârșitul Pleistocenului, acum 10.000 de ani,


cel mai probabil din cauza schimbărilor climatice și contracției ulterioare a
habitatului, vânatului, sau a unei combinații a celor două cauze. Populații izolate
au supraviețuit pe insula Saint Paul până acum 6.400 de ani și insula Vranghel
până aprox. 4.000 de ani în urmă.
BIBLIOGRAFIE

• https://en.wikipedia.org/wiki/Woolly_mammoth
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Mamut_l%C3%A2nos

S-ar putea să vă placă și