MALNUTRITIA SI TERAPIA

COMPLEXA NUTRITIONALA IN
FIBROZA CHISTICA DE PANCREAS

Asist. univ.dr.DANA ANTON

•Nutritia adecvata = element important in
tratamentul FC.

•Problemele nutritionale = multiple; includ:

-malabsorbtia;
-necesarul energetic crescut fata de copiii
sanatosi;
-aportul redus in perioadele de exacerbare a
simptomatologiei.
•Strategia pt. prevenirea malnutritiei
cuprinde:
-diagnosticul precoce al FC;
-recunoasterea complicatiilor specifice FC
si a afectiunilor nelegate de FC, urmate de
un tratament adecvat in centre
specializate.
•Bolnavii cu FC:
-dieta hipercalorica, hiperproteica;
-continut crescut de lipide;
-glucide in cantitate normala;
-suplimente de vitamine liposolubile.
•Copiii cu FC au nevoi calorice mai mari decat
copiii sanatosi de aceeasi varsta si acelasi sex.

•Regimul hipercaloric poate fi atins prin:

-aport spontan;
-suplimente nutritionale (pe cale orala, sonda
nazo-gastrica, gastrostoma);
-nutritie parenterala (periferica, centrala).
•Se accepta ca optim un necesar energetic mai mare cu
120 – 150%  200% din aportul zilnic recomandat.

•Necesarul caloric:
-prescolar: 1700 – 1950 calorii/zi;
-scolar: 2300 – 3000 calorii/zi;
-adolescent: 2900 – 4500 calorii/zi.

•Pentru cresterea aportului caloric suplimente

dietetice:
-ENSURE, MAGNACAL, ENRICH, ISOCAL,
OSMOLITE, SCANDISHAKE
(furnizeaza 240 – 480 calorii/225 g).
• PROTEINELE sunt necesare pt. crestere si pt.
buna functionare a sistemului imun.

•In FC s-a observat o scadere a sintezei proteice

in starile infectioase acute si o crestere a
catabolismului proteic la bolnavii cu infectii
pulmonare cronice, dar cu simptomatologia
stabilizata  necesitatile proteice sunt mai
mari decat la copiii sanatosi, ajungand pana la
200%.
•ESPGHAN: pt. sugari – alimentatie exclusiv
naturala in primele 4 – 6 luni de viata.

-daca alimentatia naturala nu este posibila sau

este insuficienta  formule pe baza de proteine
din lapte de vaca.

-formulele cu hidrolizate proteice pot fi

administrate sugarilor cu rezectie intestinala pt.
ileus meconial sau celor cu diferite intolerante
(proteinele laptelui de vaca, lactoza).
•Una dintre metodele folosite pe scara larga pt.
ameliorarea statusului nutritional al copiilor cu
FC = suplimentarea proteica orala.

•Totusi, aceste produse sunt f. scumpe si sunt

asociate cu numeroase reactii adverse:
varsaturi, diaree, afectarea comportamentului
alimentar normal  trebuie folosite cu
precautie.
•LIPIDE:
-initial s-a recomandat un aport scazut.
-ulterior, s-a demonstrat ca nu exista nici o
motivatie pt. un aport scazut de grasimi.
-mai mult, se recomanda consumul unor
cantitati relativ mari de lipide : cu 35 – 40% mai
mare fata de normal.
•Sugari cu FC: formule cu trigliceride cu lant
mediu predigerate (Pregestimil, Pepti Junior),
benefice in special pentru
-cei cu rezectie intestinala pt. ileus meconial;
-cei cu colestaza sau steatoree necontrolata.
•Pacientii cu FC: sa consume acizi de tipul
omega-3 in aceleasi cantitati ca si populatia
generala.
•Noile preparate enzimatice tind sa normalizeze
absorbtia grasimilor.
•GLUCIDE: recomandarile dietetice sunt
similare cu cele pt. copiii fara FC.

•La malnutritii cu FC: formulele de lapte

trebuie suplimentate gradat pana la un continut
total de
5 g lipide / 100 ml si 10 – 12 g carbohidrati / 100
ml astfel incat densitatea energetica sa fie
aprox. 1kcal /ml.
•Adesea, dieta bolnavilor cu FC contine cantitati
scazute de FIBRE, dar pt. cei cu dureri
abdominale recurente este necesar un aport
zilnic de 30 g care poate reduce simptomatologia
abdominala si poate conduce la ameliorarea
apetitului si a aportului energetic.
•Deoarece absorbtia nu este optima chiar si in
cazul tratamentului substitutiv corect, se
recomanda suplimentare cu VITAMINE
LIPOSOLUBILE:
-vit. A 4000 – 10000 UI/zi;
-vit. D 400 – 800 UI/zi;
-vit. E 400 – 800 UI/zi;
-vit. K 1 mg/zi  10 mg/sapt.
•Pt. o mai buna absorbtie:
vit. liposolubile sa fie administrate odata cu
pranzurile care contin lipide si la care se
administreaza enzime pancreatice.
•Suplimentarea cu SARE nu este, de obicei,
necesara, cu exceptia:
-anotimpului cald;
-pierderilor crescute de apa in cursul febrei,
tahipneei, transpiratiei;
-conditiilor de efort fizic intens.
•In cursul tratamentului indelungat cu aminoglicozide
sau in malabsorbtia severa: suplimentare cu
MAGNEZIU.

•Pacientii cu FC au dificultati in absorbtia

CALCIULUI  risc crescut pt. a dezvolta osteoporoza.

•Suplimentarea cu FIER trebuie sa se faca dupa

determinarea feritinei serice si nu trebuie sa se
administreze simultan cu enzimele pancreatice.

•ZINCUL – important pt. crestere si in lupta contra

infectiilor, trebuie suplimentat la pacientii cu retard
staturo-ponderal sau cu steatoree severa.
ENERGIE -120 – 130% din aportul zilnic
recomandat
-30 – 40% din aportul energetic
LIPIDE -acizi grasi esentiali

GLUCIDE ~50% din aportul energetic

PROTEINE ~15% din aportul energetic

VITAMINA A -5000 – 10000 UI/zi
-sub 1 an: 50 UI/zi
VITAMINA E -intre 1 – 4 ani: 100 UI/zi
-intre 4 – 10ani: 100 200 UI/zi
-peste 10 ani: 200 – 400 UI/zi
VITAMINA D -800 UI/zi
VITAMINA K -sub 1 an: 2,5 mg, 1-2 ori/saptamana
-peste 1 an: 5 mg, 1-2 ori/saptamana
NaCl -2 – 4 g/zi
ZINC -15 mg/zi
SELENIU -10 g/kgc/zi (max. 100 g)
•Dieta bolnavului cu FC va fi adaptata gradului
de maldigestie sau malabsorbtie existent.

•Suplimentele dietetice vor fi administrate dupa

pranzuri sau inainte de culcare pentru a asigura
apetitul pt. hrana obisnuita.
METODE ARTIFICIALE DE NUTRITIE

a)NUTRITIA PARENTERALA

-suplimentarea alimentatiei prin aport parenteral

imbunatatirea starii nutritionale a bolnavilor cu FC.
-NP nu este recomandata pe termen lung;
-este utila pe termen scurt:
*dupa interventii chirurgicale gastro-intestinale majore;
*la pacienti in asteptarea unui transplant hepatic / pulmonar.
b)ALIMENTATIA ENTERALA

-in timpul puseelor acute infectioase: nutritie

enterala cu debit constant;
= posibilitatea cea mai la indemana ca
metodologie interventionala de alimentatie.
b1)alimentatia prin sonda nazo-gastrica:
-in special la sugari;
-pt. scurt timp;
-aparitia leziunilor la nivelul narinelor impiedica
continuarea alimentatiei in acest mod.
b2)gastrostoma
=o metoda curenta de alimentatie in multe
centre din Occident;

-gastrostomia permite evitarea inconvenientelor

sondei nazo-gastrice (iritatie nazala,
intensificarea tusei) mai ales in timpul
episoadelor de infectii respiratorii inalte.

-pt. a preveni distensia stomacului: rata de

alimentatie = 50 – 75 ml/ora.
RECOMANDARI NUTRITIONALE PE ETAPE:
-grupul de Consens Nord-American: atitudine terapeutica in
functie de G ideala.

Greutatea Masuri

-intensificarea educatiei nutritionale

G = 90% din G ideala -bilanturi calorice repetate
-densitatii calorice a alimentelor
-ajutor psihologic
G = 85-90% din -masuri uzuale +
G ideala -prescriere suplimente nutritionale orale

G = 75-80% din -intensificarea terapiei prin utilizarea nutritiei

G ideala enterale nocturne cu debit constant (sonda
n-g, gastrostomie)
G sub 75% din G ideala -nutritie enterala cu debit constant
-nutritie parenterala exclusiva
CONCLUZII

1.Statusul nutritional ramane unul dintre elementele

decisive pt. prognosticul FC.

2.Managementul nutritional adecvat reprezinta o

parte importanta a tratamentului pt. ca bolnavul cu
FC sa obtina o crestere si o dezvoltare normale si sa
mentina cea mai buna stare de sanatate posibila.
3.Urmarirea clinica si biologica, in centre pediatrice
specializate, mai buna cunoastere a nevoilor energetice,
sfatul dietetic si interventiile nutritionale ajuta la
optimizarea cresterii acestor pacienti, de la copilarie la
adolescenta.

4.Imbunatatirea statusului nutritional poate ameliora

toleranta la efort si forta musculara, posibil prin
ameliorarea fortei muschilor respiratori si poate avea
implicatii importante asupra rezistentei la infectii.