Marcel Olteanu: Diferență între versiuni

Conținut șters Conținut adăugat

Aliniat

Versiunea curentă din 17 octombrie 2022 19:41

Date personale
Marcel Olteanu

Născut	4 mai 1872 Craiova, România
Decedat	1943, 81 de ani^[1]^{:p. 206} București, România
Căsătorit cu	Maria^[1]^{:p. 206}
Cetățenie	România
Ocupație	ofițer
Limbi vorbite	limba română
comandant al Diviziei 6 Infanterie
În funcție
1918 - 1919
Monarh	Ferdinand I
Prim-ministru	Ion I. C. Brătianu
Studii	Școala Militară de Infanterie și Cavalerie, din București (1889 - 1891) Școala Superioară de Război
Activitate
Ramura	Cavalerie
Gradul	Sublocotenent (1891) Locotenent (1894) Căpitan (1900) Maior (1910) Locotenent-colonel (1914) Colonel (1916) General de brigadă (1917)^[2]
A comandat	1918-1919 - comandant al Diviziei 6 Infanterie
Bătălii / Războaie	Al Doilea Război Balcanic (1913) Primul război mondial (1916-1918) Operațiile militare postbelice (1918-1920)
Decorații și distincții
Decorații	Medalia „Avântul Țării” (1914) Ordinul Coroana României (1910) Ordinul Mihai Viteazul (11 noiembrie 1917)
Modifică date / text

Marcel Olteanu (n. 4 mai 1872, Craiova - d. 1943, București) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial.

A îndeplinit funcții de comandant de regiment, brigadă și divizie în campaniile anilor 1916, 1917, și 1918.^[3]

A fost decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul”, clasa III, pentru modul cum a condus Brigada 3 Roșiori în luptele de la Oituz, din campania din 1917.

„Pentru vitejia cu care a condus Brigada descălecată în luptele de pe Valea Oituzului în iulie și august 1917, s-a distins prin atacurile date de brigada sa pentru cucerirea importantei pozițiuni de pe Coșna.”

Înalt Decret no. 1327 din 11 noiembrie 1917^[4]^{:p. 110}

Cariera militară

După absolvirea școlii militare de ofițeri (8 iulie 1891) este avansat la gradul de sublocotenent. A ocupat diferite funcții în cadrul unităților de cavalerie sau în eșaloanele superioare ale armatei.^[5]^[6]

Este avansat la gradul de locotenent pe 1 ianuarie 1894, la gradul de căpitan pe 28 noiembrie 1900^[7], la gradul de maior pe 10 mai 1910^[8].

În 1912, când se înființează Liceul Militar „Nicolae Filipescu” de la Mănăstirea Dealu, este numit în funcția de comandant al acestei școli, funcție pe care o deține până în 1916.

Este avansat la gradul de locotenent-colonel la 1 aprilie 1914 și la gradul de colonel pe 10 mai 1916.

În perioada Primului Război Mondial, îndeplinit funcțiile de comandant al Regimentului 2 Călărași, șef de stat major al Corpului I Armată, comandant al Brigăzii 3 Roșiori și comandant al Diviziei 6 Infanterie, remarcându-se pe timpul Bătăliei de la Oituz.^[3]^[9]^{:p. 138}

În noiembrie 1917^[10] a fost numit comandant al Corpului Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni cu baza la Hârlău.^[11]

Lucrări

Deprinderi tactice pentru tinerii ofițeri din toate armele, de Căpitan Marcel Olteanu. București (Inst. Grafic Universala, Iancu Ionescu), 1910
Huzarul negru, [de] Lt.-Colonel Marcel Olteanu. Carte ostășească, ostașilor români. București (Inst. de Arte Grafice C. Sfetea), 1915^[12]

Decorații

Ordinul „Coroana României”, în grad de ofițer (1910)
Medalia „Avântul Țării”, (1914)^[2]^{:p. 586}
Ordinul „Mihai Viteazul”, clasa III, 11 noiembrie 1917^[4]^{:p. 110}

Note

^ ^a ^b Gheorghe Bezviconi, Necropola capitalei, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, București, 1968
^ ^a ^b Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1916, Tipografia „Universala” Iancu Ionescu, București, 1916
^ ^a ^b Alexandru Ioanițiu (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
^ ^a ^b Ministerul de Răsboiu, Anuarul ofițerilor și drapelelor Armatei Române cărora li s-au conferit ordinul „Mihai Viteazul”, Atelierele grafice „Socec & Co”, București, 1930
^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1914, Tipografia F. Gobl și Fiii, București, 1914
^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1915, Tipografia și Stabilimentul de Arte Grafice George Ionescu, București, 1915
^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1905, Lito-Tipografia L. Motzătzeanu, București, 1905
^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1910, Tipografia Albert Baer, București, 1910
^ Dumitru Preda, Vasile Alexandrescu, Costică Prodan, În apărarea României Mari. Campania armatei române din 1918-1919, Editura Enciclopedică, București, 1994
^ Un mare general al armatei române la Hârlău: Marcel Olteanu, comandantul Corpului Voluntarilor Ardeleni.
^ Țuțu, D; Voluntarii români din Transilvania în lupta împotriva Puterilor Centrale, pentru eliberare națională și unitate (1916-1918); Studii - Revistă de Istorie; Tom. 21/1968, Nr. 6^{[nefuncțională]}; p. 1132.
^ Biblioteca Academiei Române, Bibliografia românească modernă. Autori - Litera O, accesat la 14 februarie 2016

Bibliografie

Kirițescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
Ioanițiu Alexandru (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
Dumitru Preda, Vasile Alexandrescu, Costică Prodan, În apărarea României Mari. Campania armatei române din 1918-1919, Editura Enciclopedică, București, 1994
***, România în războiul mondial 1916-1919, Documente, Anexe, Volumul 1, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1934
***, Marele Cartier General al Armatei României. Documente 1916 – 1920, Editura Machiavelli, București, 1996
***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989
***, România în anii primului Război Mondial, Editura Militară, București, 1987
***, România în primul război mondial, Editura Militară, 1979

Vezi și

Portal România în Primul Război Mondial

Portal Primul Război Mondial

Portal Istorie

[Bevziconi-1] Gheorghe Bezviconi, Necropola capitalei, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, București, 1968

[Anuar_1916-2] Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1916, Tipografia „Universala” Iancu Ionescu, București, 1916

[Ioanuțiu-3] Alexandru Ioanițiu (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929

[Anuar-4] Ministerul de Răsboiu, Anuarul ofițerilor și drapelelor Armatei Române cărora li s-au conferit ordinul „Mihai Viteazul”, Atelierele grafice „Socec & Co”, București, 1930

[5] Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1914, Tipografia F. Gobl și Fiii, București, 1914

[Anuar_1915-6] Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1915, Tipografia și Stabilimentul de Arte Grafice George Ionescu, București, 1915

[7] Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1905, Lito-Tipografia L. Motzătzeanu, București, 1905

[8] Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1910, Tipografia Albert Baer, București, 1910

[9] Dumitru Preda, Vasile Alexandrescu, Costică Prodan, În apărarea României Mari. Campania armatei române din 1918-1919, Editura Enciclopedică, București, 1994

[10] Un mare general al armatei române la Hârlău: Marcel Olteanu, comandantul Corpului Voluntarilor Ardeleni.

[11] Țuțu, D; Voluntarii români din Transilvania în lupta împotriva Puterilor Centrale, pentru eliberare națională și unitate (1916-1918); Studii - Revistă de Istorie; Tom. 21/1968, Nr. 6^{[nefuncțională]}; p. 1132.

[12] Biblioteca Academiei Române, Bibliografia românească modernă. Autori - Litera O, accesat la 14 februarie 2016

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

@@ Linia 49: / Linia 49: @@
 În perioada Primului Război Mondial, îndeplinit funcțiile de comandant al [[Regimentul 2 Călărași (1916-1918)|Regimentului 2 Călărași]], șef de stat major al [[Corpul I Armată (1916-1918)|Corpului I Armată]], comandant al [[Brigada 3 Roșiori (1916-1918)|Brigăzii 3 Roșiori]]  și comandant al [[Divizia 6 Infanterie (1916-1918)|Diviziei 6 Infanterie]], remarcându-se pe timpul [[Bătălia de la Oituz (1917)|Bătăliei de la Oituz]].<ref name="Ioanuțiu"></ref><ref>Dumitru Preda, Vasile Alexandrescu, Costică Prodan, ''În apărarea României Mari. Campania armatei române din 1918-1919'', Editura Enciclopedică, București, 1994</ref>{{Rp|p. 138}}
-În noiembrie 1917<ref>[https://harlau625.wordpress.com/2017/09/27/un-mare-general-al-armatei-romane-la-harlau-marcel-olteanu-comandantul-corpului-volunterilor-ardeleni/ Un mare general al armatei române la Hârlău: Marcel Olteanu, comandantul Corpului Voluntarilor Ardeleni.]</ref> a fost numit comandant al [[Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău)|Corpului Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni ]] cu baza la [[Hârlău]].<ref>Țuțu, D; ''Voluntarii români din Transilvania în lupta împotriva Puterilor Centrale, pentru eliberare națională și unitate (1916-1918)''; [https://www.digibuc.ro/get-pdf?pid=909001 Studii - Revistă de Istorie; Tom. 21/1968, Nr. 6]; p. 1132.</ref>
+În noiembrie 1917<ref>[https://harlau625.wordpress.com/2017/09/27/un-mare-general-al-armatei-romane-la-harlau-marcel-olteanu-comandantul-corpului-volunterilor-ardeleni/ Un mare general al armatei române la Hârlău: Marcel Olteanu, comandantul Corpului Voluntarilor Ardeleni.]</ref> a fost numit comandant al [[Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău)|Corpului Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni ]] cu baza la [[Hârlău]].<ref>Țuțu, D; ''Voluntarii români din Transilvania în lupta împotriva Puterilor Centrale, pentru eliberare națională și unitate (1916-1918)''; [https://www.digibuc.ro/get-pdf?pid=909001 Studii - Revistă de Istorie; Tom. 21/1968, Nr. 6]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}; p. 1132.</ref>
 ==Lucrări==