Păuca, Sibiu
Păuca | |
— sat și reședință de comună — | |
Biserica evanghelică din Păuca | |
Localizarea satului pe harta României | |
Localizarea satului pe harta județului Sibiu | |
Coordonate: 46°00′37″N 23°53′22″E / 46.01028°N 23.88944°E | |
---|---|
Țară | România |
Județ | Sibiu |
Comună | Păuca |
SIRUTA | 145239 |
Altitudine[2] | 320 m.d.m. |
Populație (2021) | |
- Total | 481 locuitori |
Fus orar | EET (+2) |
- Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
Cod poștal | 557175 |
Prefix telefonic | +40 x69 [1] |
Prezență online | |
GeoNames | |
Păuca pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73 | |
Modifică date / text |
Păuca (în dialectul săsesc Ternen, în germană Törnen, Pocken, Pokendorf, în maghiară Pókafalva) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România.
Așezare
[modificare | modificare sursă]Localitatea Păuca este situată în nord-vestul județului Sibiu la limita cu județul Alba, pe cursul răului Secaș, pe drumul județean 107B, Alămor - Păuca - Roșia de Secaș.
Date geologice
[modificare | modificare sursă]În subsolul localității se găsește un masiv de sare[3].
Scurt istoric
[modificare | modificare sursă]Dovezi materiale ale unei locuiri încă din neolitic au fost descoperite cu ocazia săpăturilor arheologice făcute în anii 1965 - 1966 în locul numit "Hamm", în vestul localității, materialele găsite au fost identificate ca aparținând culturii Petrești.
Pe teritoriul localității s-au mai descoperit fragmente ceramice aparținând culturii Coțofeni, o oglindă scitică de bronz și vestigii de epocă romană. Tot aici s-au descoperit urme de construcții romane ce conțin cărămizi, țigle și olane, unele cărămizi având ștampila legiunii XIII Gemina.[4]
În secolul al XIII-lea a fost ridicată biserica cu hramul Sfânta Maria, în stil romanic, cu două turnuri pe fațada vestică. În secolul al XVI-lea monumentul a fost transformat în stil gotic.
Economie
[modificare | modificare sursă]Economia acestei așezări este una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor și creșterea animalelor. Un aport mai puțin important aduce activitatea de exploatare și prelucrare primară a lemnului și comerțul cu produse agricole.
Monumente
[modificare | modificare sursă]- „Biserica Ungurească”, ruine[5]
- Biserica Evanghelică-Luterană
- Biserica Ortodoxă
- Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. Monumentul este realizat in forma unei Troițe și a fost dezvelit în anul 1936, pentru cinstirea memoriei eroilor români din satul Bogatul Român, care au căzut in Primul Război Mondial. Troița are o înălțime de 3 m și a fost amplasată în curtea Bisericii Ortodoxe, fiind restaurată in anul 1954. Aceasta este realizată din lemn de stejar si este împrejmuită cu un gard din beton. Pe latura frontală a Troiței sunt inscripționate cuvintele: „Cine urăște moare, Nu vei fi rob niciodată“. Pe aceeași față a monumentului sunt inscripționate numele a 41 de eroi români.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Cecilia Gandila și Nicolae Damian -"Păuca-Vatră de istorie și legendă", Editura Bucura, Sibiu, 1997 ISBN 973-97814-3-8
- Nicolae Coloianu, Gheorghe Dragu. Județul Sibiu, Ed. Academiei RSR București 1971
- Sabin Adrian Luca, Zeno Karl Pinter, Adrian Georgescu. Repertoriul Arheologic al județului Sibiu, ISBN 973-590-856-5
- Ilie Moise. Județul Sibiu, Monografie, Ed. Sport Turism București 1981
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ Google Earth
- ^ http://www.cimec.ro/Arheologie/sarea/02-LiviuDraganescu.pdf Sarea gemă din extra- și intracarpaticul României
- ^ Așezările rurale din Dacia romană intercarpatică, D. Popa.
- ^ Noi descoperiri arheologice la Păuca în zona Bisericii Ungurești, tribuna.ro, 20 iunie 2017. Accesat la 14 iunie 2022.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]Vezi și
[modificare | modificare sursă]Imagini
[modificare | modificare sursă]-
Intrarea în localitate
-
Biserica ortodoxă (monument istoric)
-
Biserica evanghelică (monument istoric)
|
|
|