bătaie
Etimologie
Din latină batt(u)allia.
Pronunție
- AFI: /bəˈta.je/
Substantiv
| Declinarea substantivului bătaie | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | bătaie | bătăi |
| Articulat | bătaia | bătăile |
| Genitiv-Dativ | bătăii | bătăilor |
| Vocativ | bătaie | bătăilor |
- lovitură repetată dată de cineva cuiva cu mâna sau cu un obiect.
- (înv.) luptă, bătălie.
- bombardament cu artileria.
- lovire, izbire (repetată) a unui obiect de altul.
- lovitură a vatalei la războiul de țesut.
- (concr.) băteală.
- stârnire a peștelui sau a vânatului.
- lovitură dată într-un obiect (cu mâna, cu ciocanul etc.).
- fiecare dintre zvâcniturile inimii sau ale pulsului.
- zgomot (ritmic) produs de un motor sau de un mecanism în funcție.
- distanță până la care poate ajunge un proiectil, o săgeată etc; felul cum trimite o armă proiectilul; traiectoria unui proiectil; (p.ext.) distanță până la care poate ajunge vederea cuiva; rază vizuală.
- (în legătură cu anumite fenomene ale naturii, a căror denumire determină sensul cuvântului)
- (reg.) lătrat (scurt și ritmic) al câinilor.
- boiște.
- epocă în care se împerechează cocoșii-de-munte.
- (sport) izbire a pământului cu piciorul înainte de desprinderea de pe sol, la o săritură.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Locuțiuni
- (loc.vb.) a (se) lua la bătaie = a (se) bate.
Expresii
- A stinge (sau a snopi, a zvânta etc.) în bătaie (sau în bătăi) (pe cineva) = a bate (pe cineva) foarte rău
- (fam.) A da bătaie = a zori, a grăbi
- Bătaie de cap = frământare a minții; p.ext. trudă, osteneală
- Bătaie de joc = batjocură; p.ext. faptă urâtă, incalificabilă
- A pune (ceva) la bătaie = a) a oferi (ceva) spre a fi cheltuit sau consumat; b) a risca (ceva)
- (A cântări) cu bătaie = (a cântări) cu puțin peste greutatea exactă
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online