Terapia cognitiv-comportamentală în cazurile de tulburări legate de consumul de substanțe și de... more Terapia cognitiv-comportamentală în cazurile de tulburări legate de consumul de substanțe și dependențe
LUCRARE DE DISERTAŢIE Traian Dana - Master Psihologie Clinică, hipnoză şi intervenţii de scurtă durată
Stresul are o strânsă influență asupra tulburărilor metabolice ale organismului, asupra inducerii... more Stresul are o strânsă influență asupra tulburărilor metabolice ale organismului, asupra inducerii bolilor cardiovasculare, a accidentelor vasculare cerebrale, infarctului, neoplaziilor, deci modificări ale mediului intern al organismului care, așa cum au arătat numeroase studii, pot duce în final la boli cronice. Aceasta, în situația în care stresul, din acut, se transformă în stres cronic.
În vara anului 1971, la prestigioasa universitate americană Stanford (California) a avut loc unul... more În vara anului 1971, la prestigioasa universitate americană Stanford (California) a avut loc unul dintre cele mai controversate experimente psihologice în cadrul căruia s-a încercat investigarea a ceea ce se întâmplă când un grup de persoane normale este amplasat într-un mediu ostil. Experimentul Stanford Prison a condus la descoperirea unor informații importante în domeniul psihologiei umane chiar dacă, privit în contextul actual, modalitatea în care acesta a fost realizat ar putea ridica serioase probleme de etică academică. Scopul experimentului Stanford Prison a fost acela de a investiga ușurința cu care oamenii se conformează rolului de gardian și de prizonier într-un exercițiu, bazat pe jocul de rol, care simula viața din penitenciar. Psihologul american Philip Zimbardo, inițiatorul acestui experiment, a avut intenția declarată de a afla dacă brutalitatea raportată în rândul gardienilor din închisorile americane s-ar datora personalității sadice a acestora sau dacă are mai mult de a face cu mediul în care se aflau (închisoarea). De exemplu, prizonierii și gardienii pot avea personalități care fac conflictul inevitabil (vorbim despre deținuții lipsiți de respect față de lege și ordine sau despre gardieni dominanți și agresivi). În mod alternativ, deținuții și paznicii se pot comporta într-o manieră ostilă din cauza structurii rigide a puterii din mediul penitenciarelor. Pentru a putea studia rolurile pe care oamenii le joacă în situațiile din închisoare, Zimbardo a transformat subsolul Departamentului de Psihologie de la Universitatea Stanford într-o închisoare falsă. El a solicitat voluntari pentru experimentul său. Astfel, peste 70 de persoane au răspuns în urma anunțului și au fost primite la interviu. Aici le-au fost administrate teste de personalitate pentru ca acele persoane cu probleme psihologice, dizabilități medicale sau cu istoric de infracțiune și abuz de droguri, să fie eliminate. După derularea interviurilor au fost selectați 25 de studenți de sex masculin. Aceștia, în calitate de participanți, urmau să fie plătiți cu câte 15 dolari pe zi, fiind repartizați aleatoriu în rolul de prizonier sau gardian. Au existat două persoane de rezervă. O persoană a renunțat, astfel că experimentul a avut 10 persoane în rol de deținut și 11 în rol de gardian. Experimentul a căutat să simuleze viața reală dintr-o închisoare, astfel încât prizonierii au fost tratați ca toți infractorii obișnuiți. Au fost arestați în propriile case, fără avertisment și duși la poliția locală. Le-au fost luat amprente și au fost fotografiați. Apoi au fost legați la ochi
Modul de gestionare a fondurilor europene de către instituţiile guvernamentale a fost privit cu m... more Modul de gestionare a fondurilor europene de către instituţiile guvernamentale a fost privit cu mult scepticism şi neîncredere de către opinia publică. Conform studiului „Ce cred românii despre fondurile Uniunii Europene” efectuat de Delegaţia Comisiei Europene la Bucureşti în august 2004, aproximativ 9 din 10 persoane bănuiesc că în distribuirea fondurilor către instituţii si persoane se strecoară un anumit nivel de fraudă. Acest lucru este datorat în mare parte şi modului dezechilibrat de prezentare a cazurilor de succes în implementarea fondurilor europene, comparativ cu prezentarea cazurilor de fraudă pe acelaşi subiect. Un aspect pozitiv prezentat de sondajul menţionat anterior este acela că Uniunea Europeană este percepută de populaţie ca una din principalele organizaţii internaţionale care acordă fonduri României. Mai puţin clar este însă modul în care operează sistemul instituţional în gestionarea fondurilor, de exemplu 47% din cei intervievaţi nu ştiu cine verifica modul de utilizare a fondurilor europene.
Un român din cinci știe bine ce este depresia, fie din proprie experiență, fie indirect, prin cin... more Un român din cinci știe bine ce este depresia, fie din proprie experiență, fie indirect, prin cineva apropiat. Foarte puțini dintre ei apelează, însă, la medic sau la psihoterapeut. Din această cauză, foarte multă lume suferă în tăcere de depresie, de cele mai multe ori alături de o familie care nu știe ce se întâmplă. Că persoana alege să vorbească mai întâi cu un psiholog sau să fie consultată de un psihiatru, depinde de mai mulți factori. Unii factori țin de viața personală, alții au de-a face cu starea generală de sănătate deoarece depresia complică alte boli (cele cronice de inimă, diabetul, obezitatea, bolile de tiroidă, etc.). Persoana care suferă trebuie să vadă un profesionist, să fie evaluată pentru stările sale și să primească ajutor. Ajutorul poate să fie sub forma psihoterapiei sau tratament medicamentos.
Terapia cognitiv-comportamentală în cazurile de tulburări legate de consumul de substanțe și de... more Terapia cognitiv-comportamentală în cazurile de tulburări legate de consumul de substanțe și dependențe
LUCRARE DE DISERTAŢIE Traian Dana - Master Psihologie Clinică, hipnoză şi intervenţii de scurtă durată
Stresul are o strânsă influență asupra tulburărilor metabolice ale organismului, asupra inducerii... more Stresul are o strânsă influență asupra tulburărilor metabolice ale organismului, asupra inducerii bolilor cardiovasculare, a accidentelor vasculare cerebrale, infarctului, neoplaziilor, deci modificări ale mediului intern al organismului care, așa cum au arătat numeroase studii, pot duce în final la boli cronice. Aceasta, în situația în care stresul, din acut, se transformă în stres cronic.
În vara anului 1971, la prestigioasa universitate americană Stanford (California) a avut loc unul... more În vara anului 1971, la prestigioasa universitate americană Stanford (California) a avut loc unul dintre cele mai controversate experimente psihologice în cadrul căruia s-a încercat investigarea a ceea ce se întâmplă când un grup de persoane normale este amplasat într-un mediu ostil. Experimentul Stanford Prison a condus la descoperirea unor informații importante în domeniul psihologiei umane chiar dacă, privit în contextul actual, modalitatea în care acesta a fost realizat ar putea ridica serioase probleme de etică academică. Scopul experimentului Stanford Prison a fost acela de a investiga ușurința cu care oamenii se conformează rolului de gardian și de prizonier într-un exercițiu, bazat pe jocul de rol, care simula viața din penitenciar. Psihologul american Philip Zimbardo, inițiatorul acestui experiment, a avut intenția declarată de a afla dacă brutalitatea raportată în rândul gardienilor din închisorile americane s-ar datora personalității sadice a acestora sau dacă are mai mult de a face cu mediul în care se aflau (închisoarea). De exemplu, prizonierii și gardienii pot avea personalități care fac conflictul inevitabil (vorbim despre deținuții lipsiți de respect față de lege și ordine sau despre gardieni dominanți și agresivi). În mod alternativ, deținuții și paznicii se pot comporta într-o manieră ostilă din cauza structurii rigide a puterii din mediul penitenciarelor. Pentru a putea studia rolurile pe care oamenii le joacă în situațiile din închisoare, Zimbardo a transformat subsolul Departamentului de Psihologie de la Universitatea Stanford într-o închisoare falsă. El a solicitat voluntari pentru experimentul său. Astfel, peste 70 de persoane au răspuns în urma anunțului și au fost primite la interviu. Aici le-au fost administrate teste de personalitate pentru ca acele persoane cu probleme psihologice, dizabilități medicale sau cu istoric de infracțiune și abuz de droguri, să fie eliminate. După derularea interviurilor au fost selectați 25 de studenți de sex masculin. Aceștia, în calitate de participanți, urmau să fie plătiți cu câte 15 dolari pe zi, fiind repartizați aleatoriu în rolul de prizonier sau gardian. Au existat două persoane de rezervă. O persoană a renunțat, astfel că experimentul a avut 10 persoane în rol de deținut și 11 în rol de gardian. Experimentul a căutat să simuleze viața reală dintr-o închisoare, astfel încât prizonierii au fost tratați ca toți infractorii obișnuiți. Au fost arestați în propriile case, fără avertisment și duși la poliția locală. Le-au fost luat amprente și au fost fotografiați. Apoi au fost legați la ochi
Modul de gestionare a fondurilor europene de către instituţiile guvernamentale a fost privit cu m... more Modul de gestionare a fondurilor europene de către instituţiile guvernamentale a fost privit cu mult scepticism şi neîncredere de către opinia publică. Conform studiului „Ce cred românii despre fondurile Uniunii Europene” efectuat de Delegaţia Comisiei Europene la Bucureşti în august 2004, aproximativ 9 din 10 persoane bănuiesc că în distribuirea fondurilor către instituţii si persoane se strecoară un anumit nivel de fraudă. Acest lucru este datorat în mare parte şi modului dezechilibrat de prezentare a cazurilor de succes în implementarea fondurilor europene, comparativ cu prezentarea cazurilor de fraudă pe acelaşi subiect. Un aspect pozitiv prezentat de sondajul menţionat anterior este acela că Uniunea Europeană este percepută de populaţie ca una din principalele organizaţii internaţionale care acordă fonduri României. Mai puţin clar este însă modul în care operează sistemul instituţional în gestionarea fondurilor, de exemplu 47% din cei intervievaţi nu ştiu cine verifica modul de utilizare a fondurilor europene.
Un român din cinci știe bine ce este depresia, fie din proprie experiență, fie indirect, prin cin... more Un român din cinci știe bine ce este depresia, fie din proprie experiență, fie indirect, prin cineva apropiat. Foarte puțini dintre ei apelează, însă, la medic sau la psihoterapeut. Din această cauză, foarte multă lume suferă în tăcere de depresie, de cele mai multe ori alături de o familie care nu știe ce se întâmplă. Că persoana alege să vorbească mai întâi cu un psiholog sau să fie consultată de un psihiatru, depinde de mai mulți factori. Unii factori țin de viața personală, alții au de-a face cu starea generală de sănătate deoarece depresia complică alte boli (cele cronice de inimă, diabetul, obezitatea, bolile de tiroidă, etc.). Persoana care suferă trebuie să vadă un profesionist, să fie evaluată pentru stările sale și să primească ajutor. Ajutorul poate să fie sub forma psihoterapiei sau tratament medicamentos.
Uploads
Papers by dana traian
LUCRARE DE DISERTAŢIE Traian Dana - Master Psihologie Clinică, hipnoză şi intervenţii de scurtă durată
Un aspect pozitiv prezentat de sondajul menţionat anterior este acela că Uniunea Europeană este percepută de populaţie ca una din principalele organizaţii internaţionale care acordă fonduri României. Mai puţin clar este însă modul în care operează sistemul instituţional în gestionarea fondurilor, de exemplu 47% din cei intervievaţi nu ştiu cine verifica modul de utilizare a fondurilor europene.
Că persoana alege să vorbească mai întâi cu un psiholog sau să fie consultată de un psihiatru, depinde de mai mulți factori. Unii factori țin de viața personală, alții au de-a face cu starea generală de sănătate deoarece depresia complică alte boli (cele cronice de inimă, diabetul, obezitatea, bolile de tiroidă, etc.). Persoana care suferă trebuie să vadă un profesionist, să fie evaluată pentru stările sale și să primească ajutor. Ajutorul poate să fie sub forma psihoterapiei sau tratament medicamentos.
LUCRARE DE DISERTAŢIE Traian Dana - Master Psihologie Clinică, hipnoză şi intervenţii de scurtă durată
Un aspect pozitiv prezentat de sondajul menţionat anterior este acela că Uniunea Europeană este percepută de populaţie ca una din principalele organizaţii internaţionale care acordă fonduri României. Mai puţin clar este însă modul în care operează sistemul instituţional în gestionarea fondurilor, de exemplu 47% din cei intervievaţi nu ştiu cine verifica modul de utilizare a fondurilor europene.
Că persoana alege să vorbească mai întâi cu un psiholog sau să fie consultată de un psihiatru, depinde de mai mulți factori. Unii factori țin de viața personală, alții au de-a face cu starea generală de sănătate deoarece depresia complică alte boli (cele cronice de inimă, diabetul, obezitatea, bolile de tiroidă, etc.). Persoana care suferă trebuie să vadă un profesionist, să fie evaluată pentru stările sale și să primească ajutor. Ajutorul poate să fie sub forma psihoterapiei sau tratament medicamentos.