Descrierea CIP este disponibili la Biblioteca Nalionali a Rominiei

i(. Isabelle DUVERNOIS Limbajul corpului Atenfie, gesturile vorbesc pentru noi! Traducere: $tefania lordan IAROUSSE INICUTESCU Cuprins Descrierea CIP este disponibili la Biblioteca Nalionali a Rominiei @ INTRODUCERE Luousse 2013 Titlu original Ddcodtr ln langage ilu corPs. Attefltion, vos gestes parlcflt Pour vous! par IsabelJe Duvernois Pour I'Cditiotr originale: Direction de la publication : Isabelle Jeuge-Maynart et Ghislaine Storai Direction €ditoriale : Catherine Delprati Respofisable d'6dition : Bethsabde Blumeli Lecture-correction : Iean-Pierre Baril Illustrations : Alain Boyer; Direction artistique : Emmanuel Chaspouli Conception de la maquette : Violette Bdnilan; Mise en page : Emilie Laualrinj Couverture i Vdronique Laportei Fabrication : Marie_Laure vaill6. ............ B 1. PRECAUTil CARE SE TMPUN. Nonverbalul, atat de graitor! 16 Ferili-vd de excesul de generalizdri! 20 O regu 15 fu ndamentalS: congtientizarea sinel ui Cum s5-l observi pe celalalt gi sa-l @ Editura NICULESCU, 2016 Bd. Regiei 6D,060204 - Bucuregti, Rom6.nia Telefon: 02 1 312 97 82; Fu: 021 312 97 83 E-mail editura@niculescu.ro Internet: w-niculescu.ro Comenzi online: w.niculescu.ro Comenzi e-mail: vmzari@niculescu.ro Comenzi telefonice: 0724 505 385,021 312 97 82 Redactor: Anca Natalia Florea Tehnoredactor: Dragof Dmitrescu Ilustratii: Alain Boyer Coperta: Carmen Lucaci Tiperit la Tipografia REAL ISBN 978-606-38-0061-0 Toate drepturile rezeruate. Nicio parte a aestei c5(i nu poate fi reprodusA sau transmise sub nicio forma gi prin niciun mijloc, electronic sau me€nic, inclusiv prin foto@piere, inregistrare sau prin orice sistem de stocare $iamesare a datelor, fal6 permisiunea EdituriiNlCULESCU. Orice nerespectare a acestor prevederi mnddce ln mod automat la respunderea penale faE de legile nalionale 9i internalionale privind proprietatea intelectualS. Edltura NEt 1ESCU este partener gi distribuitor olicial OXFORD UNwERSITY PRESS in Romania. E-mll: o6ord@nhul@i.Io; lnbm€t wvw.oD&.*fl hulBdr.]o 12 25 in1e1e9i.......................... 29 Fmpatia: un atu major 32 Luali in calcul anumili factori specificil 35 Rdm6neli vigi lenli!....... 5/ Atenlie la concomitenla gesturilor! 41 C6teva combina!ii de gesturi semnifi cative........................ 43 Comunicare 5i intuilie 45 2. DIN CAP PANAiTt PICIORRE: CE NE DEZVALUIE CORPUL NOSTRU...... SEMNELE CELE MAI REVELATOARE.......... Gesturile autonome 50 54 54 Mi5cirile picioarelor 55 5i ale tdlpilor Gesturile de autolinigtire sau de autoatin9ere............................ 61 Gesturile revelatoare gi migclrile Coerenla intre verbal 5i pa1me1or................................... 65 nonverbal .......................... 71 74 SEM N E PARTIAL REVELATOARE 74 Fala 5. OPTTMTZATT-VA REUSITA PROFESTONALA!............................. 1 7B lnterviul de angajare 182 Relalia ierarhic5........ 1BB Relalia dintre colegi 194 $edi ngele de afaceri..... 216 221 Str6ngerea de m6na...... 100 Proxemica sau distanla corecte intr-o relalie 103 Inuta vestimentarS: haina ilface pe om?................ 108 112 Emoliile 5i exprimarea lor 120 3. LA CE FOLOSESTE LIMBAJUL CORPULUI? Cum sd vd cunoa5teli mai bine 5i s5 vd acceptali..........................124 Acceptali fdrd sa judecali, in loc si-l dominali pe cel5lalt........ 127 Cum sd comunicali mai bine, puftandu-G fi resc.......................... 1 30 Cum sd vi armonizali pentru a comunica mai bine.................... 133 Cum sd calmali tensiunile.... .............................................. 136 .............. 148 140 Cum sI detectali minciuna..... Cum sd treziti simpatie Cum sd inspirali incredere.... 151 Pasul l: Cum sd vd puneli in valoare in public 160 Pasul 2: Cum sd atrageli atqnlia persoanei pe care dorili sd o seduceli 163 stabililicontactul cu un posibil partener........ 168 173 Pasul4: Cum sd facelica relalia si evolueze Pasul 3:{um sd nu poate fii:ii ffiffiffiffil l l*mffi.* ffiffii Decodarea limbaiului corpului pentru inlelegerea constitui un instrument este aoorieluilalt decit in cazul in care il f"Pl: ;;; i;it-" manieri Pertinenti'pructent tl impottant si-l abordim in caz contrar' Poate conduce "it" ;i;i;. iu ."t" mai fanteziste concluzii' CUPRINSUT CAPITOLULUI Nonverbalul, atfrt de greftor! Feriti.vi de excesut de genefalizlri! o re gulS funaimentati: con gtientizarei iineiu i Cum sd-iobseM pe celitalt:Si s5-l intelepi Ii , EmPatia: un atu major Luafi tn calcul apumiti factori specificil Aten;b la concomitenfa gesturilor! Citeva combina$i de gesturi semnificative , , ,, Comun,.ur" 5i1ntu{i" NONVERBALUL, ATAT DE GRATORI Oricare ar fi cuvintele pe care le rostifi, chiar daci gtifi sn le insofifi de gesturile cele mai potrivite, trupul dumneavoastri va profita, indiferent daci dorifi sau nu asta, pentru a vi afiqa gindurile sau emofiile cele mai intime. Sensibil la elocven{a acestui limbaj nonverbal, interlocutorul dumneavoastrl, conEtient sau nu, ii va acorda o deosebiti atenfie. Un interes de lungi duratd Grecia antici, filozofii Aristotel Ei Platon au dezbiconceptrl de hexis (obiqnuinli), din care va deriva cel de inci din tut rrrurl propriu, dar caracteristic categoriei sale sociale de aparte- nctrIil. O transmitere eficienti linim limbaj al corpului orice factor implicat in fenourrrrrrl de comunicare, care nu are o leglturi directi cu scrisul jt vorbirea. Dintre acegti factori putem enumera gesturile, dar 1t rlistan{a care ne separ[ unul de celilalt, postura globali (de ,rrrsrunblu) sau partiali, precum gi accesoriile create de om: irrrhriicdmintea, bijuteriile, pantofii. Cu alte cuvinte, toate lucrut ilt' citre spun ceva despre noi, uneori impotriva voinfei noastre. l)e ca habitus reluat de antropologul Marcel Mauss gi de sociologul Pierre Bourdieu. Acesta din urmi desemneaz[ prin termenul t)E STtUT de ,,habitus" dispozifiile sau felurile de a fi constante, ,,normate", Regula sauTeoria Iui Mehrabian deoarece sunt grup impirtigite dintr-un anumit interiorizate prin educafie. de toate persoanele social gi care sunt dobAndite Ei lntr-adevar, in prezent, numero$i speciali5ti in comunicare sunt de acord cu ideea ci mai mult de70o/o dintr-un mesaj este transmis prin limbajul corpului. Cu alte cuvinte, pentru Pierre Bourdieu, indivizii din aceeagi clasi au adesea orientiri, ,,stiluri de via[f', gusturi, comportamente qi chiar gesturi care se pot asemina pini la punctul de a crea unhabitus de clasi. Habitusuliipermite astfel unui individ si se migte in lumea sociali qi si o interpreteze intr-un 16 LIMBAJUL CORPULUI ,,Psihologul american Paul Ekman, un pionier in studiul expresiilor faciale ale emoliilor, a demonstrat, in 1969, cd, atunci c6nd gesturile gi cuvintele unei persoane sunt contradictorii, alegem sd ne incredem mai mult in gesturile sale. bert Meh rabia n, in prezent profesor de psi holog ie gi cercetStor emerit la Universitatea din California (UCLA), a subliniat,la 16ndul siu, importanla limbajului nonverbal. Potrivit celor doud studii ale sale, pe care le-a realizat in 1967, comunicarea nonverbal5, care este alcdtuitd in propor[ie de 55olo din elemente corporale (gesturi, mers, atitudine etc.) $i de 38o/o din voce (intonatie, debit, intensitate etc.), reprezintd 93olo din impactul unui mesaj in momentul in care judecdm Al I'IIECAUTII CARE SE IMPUN 17 un individ. De fapt, tn cazul in care limbajul corporal nu reugegte sd-i convingS, pulini oameni au rdbdarea de a asculta restul. Cu toate acestea, unele studii au demonstrat cd Mehrabian a minimalizat importanta contextului, de care depinde in mare mdsurd interesul pentru limbajul verbal 5i cel nonverbal' Astfel, in cazul unei conferinle publice importante, distribu{ia surselor de influenld este inversatS' intr-adevir, in prezent, numeroEi specialigti 1n comunicare sunt de acord asupra faptului c[ mai mult de 70% dintr-un mesaj este transmis prin limbajul corpului. cu toate ci nu ni se explicl originea acestui procent, el este punctul de pornire pentru numeroase teorii cu privire la analiza gesticii (limbajului gesticii) qi chiar pentru unele discipline ca morfopsihologial, sinergologia2 etc. Se constati ci nici micar cel mai interesant mesaj nu va putea fi transmis daci cel care il livreazl nu fie talentul de a se face infeles. Daci acesta se bdlbAie, repeti des sau face prea multe gesturi ezitante, transmiterea informaliei va fi afectati, parazltatil, chiar poate de neinfeles. in mod eronat, ci simplul fapt de a spune ceva Saranteazitfaptalci au Ei fost inleleqi? in zadar se miri atunci cdnd aceasta nu se intdmpll, uitAnd si-gi Cit de mul1i oameni consideri, asume gi partea lor de r[sPundere. 1 Morfopsihologia este gtiinla care ne ajuti si inlelegem personalitatea celorla\i studiindu-le trisiturile. (n. red.) 2 sinergologiaeste gtiinta care se ocupi cu semnificaiia gesturilor pe care le facem incongtient. (n. red.) 18 LIMBAJUL CORPULUI Gesturi constiente sau incongtiente? vi stlpinifi (sau o facefi intr-o micl mlsuri) Itrrrhajul corpului. Felul in care reugili acest control - adesea Inr orr;tient - este rezultatul unor interdi{ii culturale qi sociale In gcneral, nu publici a emoliilor qi o conduitil iali adecvatl- Gesturile, comportamentele sau atitudinea rhrrnncavoastri. respectf tntr-adever, un cod normativ- Pe unele lr rxccutafi cu buni Stiinta. I )ar, ca urrnare a utilizirii lor repetate, anumite asfel de r art' rcglementeazi exprimarea rrx lu.uriflcstiri devin pentru dumneavoastri o a doua natur6- Ele se lllrtsfrlrmi aproape in reflexe: atunci cindweau sI salut, mina nr('l sc intinde fir{ sI fiu nevoit si mi gindesc la felul in care fac arcst lucru. Numai in cazul in care nu weau si salut in mod intcn[ionat, decid, conqtient, sI nu indnd rnina, gtiind cI fi Ir:ursmit celuilalt un mesaj clar, pe care rra putea sI il priceapl- I)I, STIUT Bernard Rim{ doctor in psihologiq a subliniat (in discursul unei persoane) influen{a bogi[iei vocabularului unui individ asupra calitefii gesticii acestuia, in acest caz mai precise gi mai accentuate. Cu toate acestea, nu trebuie sd ignordm influenfa mediului gi a culturil asupra limbajului corpului, gesturile relinute, de exemplu, fiind de multe ori rezultatul unei educa[ii maidegrabd burgheze. Agadar, sunte{i interesafi de lirnbajul corpului dumnea- voastri in situafii speciale, cum ar fi atunci cAnd incilcaF un labu social sau cind incercafi si min{i$. Cu toate acestea, PIIECAUTiI CARE SE IMPUN I9 controlul pe care dorifi si-l exercitafi asupra acestuia este departe de a fi unul absolut. Gesturile incongtiente au fost studiate pe larg de discipline precum neuropsihologia sau sinergologia, dar in aceste domenii constatlm cu surprindere ci interpretirilor serioase li se adaugi altele, dintre cele mai fanteziste, qi va fi necesar si separim informafiile fondate de cele arbitrare sau chiar bizate. pcrrt'r'rrliziri simpliste, de multe ori foarte inexacte. ,,Birbafii trrrrl ir;il... ", ,,Femeile sunt pe dincolo...", ,,Femeia la volan este urr pt'ricol public'i in realitate, primele de asigurare au fost lrrntrrl rnulti vreme mai scumpe pentru birbafi, deoarece, r orrftrnlr statisticilot aceqtia sunt mult mai des autorii unor ;rr r ttk'rttc grave decit femeile. t)t STtuT Clteva convingerigregite cu privire Ia gesturi FERII-VA DE EXCESUL DE GENERALIZARI! o art[ complexi. Ar fi periculos si credem contrariul 9i, pornind de la observafii subiective nedovedite, s[ formullm sofisme. ,CAnd minte, de obicei tipul ista se scarpini in barbl. $i acesta se scarpinl in Descifrarea limbajul corpului este barbi, aEadar mintel' Convingeri gi interpreteri pripite Potrivit lui Francisco Varela, un cercetitor in domeniul qtiinlelor cognitive Ei al anatomiei, 80%o din informa[iile pe care le percepem sunt interpretate, mai mult sau mai pu[in conqtient, in conformitate cu convingerile noastre adevirate sau false, care constituie filtre personale de percepfie a realiti[ii. Astfel se face ci avem obiceiul de a ne baza propria repre- fiind adev[rate, fbri a fi fosl verificate in prealabil. Considerlm, agadar, ca fiind obiectivi o realitate subiectivi. Aceste ,,adev[ruri" se bazeazi pe experienfele noastre gi pe educalia pe care am primit-o. Ele pot alimenta numeroase zentare despre lume pe anumite convingeri acceptate ca 20 LIMBAJUL CORPULUI ,,Cand cineva igi incrucigeazd bratele inseamnd cd ,rdoptd o atitudine defensivd? Nu intotdeauna. Acest gest poate insemna doar cd vrea sd se apere impotriva lrigului.Totul depinde de context. in mod similar, ticul rJsucirii verighetei pe deget poate insemna atdt o pro- blemd de artriti, cdt gi un conflict marital. in fine, daci pentru un copil a-5i privi pdrinlii in ochi atunci cdnd vorbegte cu ei este in Franla un semn de respect, in Africa, dimpotrivd, existi obiceiul ca el si-qi plece privirea in semn de respect. Intrebafi-vi pur qi simplu daci ceea ce credefi este adevirat lrr toate imprejuririle gi vi vefi da seama ci adevlrul dintr-un rrlrunrit context se poate dovedi complet fals intr-un altul. O semnificatie relativi... Suntem adesea tentafi s[ atribuim unui gest sau altuia o sem- nilicalie definitivi. Pentru unii, decriptarea limbajului nonverbll ar insemna si dim fuga la un dicfionar al gesturilor gi si I'ITECAUTII CARE 5E IMPUN 27