LIMBA ROMÂNĂ ( ORA DE GRAMATICĂ

LIMBA ROMÂN ( ORA DE GRAMATIC ) CUVÂNT ÎNAINTE Lucrarea de fa s-a n scut dintr-o experien didactic de peste 20 de ani, din dorin a de a oferi celor interesa i de limba român o serie de exerci ii de testare şi verificare a unor cunoştin e din acest domeniu, ea se doreşte o surs de informare pentru cititorul dornic de a cunoaşte şi de a p trunde tainele limbii române. Culegerea noastr cuprinde o serie de exerci ii din fonetic , morfologie, sintax , lexic şi se adreseaz , în primul rând, absolven ilor clasei a VIII-a, care se preg tesc pentru examenul de admitere în liceu, dar şi altor categorii de cititori, elevi din licee cu profil pedagogic şi filologic, viitori studen i… Chiar dac lucrarea noastr nu este o descriere teoretic a faptelor de limb , avem convingerea c ea va reprezenta un mijloc de informare aprofundat şi sistematizat a cunoştin elor de gramatic . Recomand m cu c ldur acest volum celor care doresc s -şi însuşeasc corect normele gramaticale şi exprimarea corect în limba român , dorind s asimileze noi şi noi cunoştin e. Sper m c el va fi un sprijin pentru to i cei care simt, scriu şi vorbesc limba român . La baza elabor rii acestei lucr ri au stat 30 dintre “Cuget rile” lui Nicolae Iorga precum şi numeroase alte exemple “culese” din comunicarea oral şi scris , lucrarea fiind structurat în dou p r i. În prima parte sunt cuprinse 30 de fişe de lucru (fiecare cu câte 15 subpuncte pentru rezolvare, care se constituie într-o gam larg de exerci ii de analiz , de recunoaştere şi de crea ie), iar partea a doua a lucr rii cuprinde rezolvarea fişelor. Mul umim anticipat şi aştept m cu interes şi recunoştin alte sugestii şi observa ii pertinente din partea acelora care vor avea bun voin a s le formuleze. Mul umim Doamnei profesor universitar doctor Maria Vulişici Alexandrescu care a citit în manuscris cele 30 de fişe şi care a f cut utile şi competente observa ii. Oradea Iunie 2002 Autorul ABREVIERI abs. - absolut Ac. - acuzativ acc. - accentuat act. - accentuat adj. - adjectiv adv. - adverb afirmat. - afirmativ apoz. - apozi ie aprop. - (de) apropiere arh. - arhaism art. - articol, articulat ATR - atributiv atr. - atribut atr. adj. - atribut adjectival atr. adv. - atribut adverbial atr. pron. - atribut pronominal atr. subst. - atribut substantival atr. verb. - atribut verbal card. - cardinal c. ag. - complement de agent C Ag - propozi ie sobordonat completiv de agent c.c.cumul. - complement circumstan ial cumulativ c.c.cz. - complement circumstan ial de cauz CCumul. - propozi ie subordonat circumstan ial cumulativ c. dir. - complement direct CD - propozi ie subordonat completiv direct c.c.de exc. - complement circumstan ial de excep ie CExc. - propozi ie subordonat circumstan ial de excep ie c. ind. - complement indirect CI - propozi ie subordonat completiv indirect c.c.instr. - complement circumstan ial instrumental CInstr - propozi ie subordonat circumstan ial instrumental c.c.loc - complement circumstan ial de loc CL - propozi ie subordonat circumstan ial de loc c.c.mod - complement circumstan ial de mod CM - propozi ie subordonat circumstan ial de mod (modal ) CNS - propozi ie subordonat circumstan ial consecutiv c.c. opoz. - complement circumstan ial opozi ional COpoz. - propozi ie subordonat circumstan ial opozi ional com. - comun comp. - comparativ c.c.conces. - complement circumstan ial concesiv conjug. - conjugare conj. - conjunc ie conjunct. - conjunctiv c.c.cond. - complement circumstan ial condi ional COND - propozi ie subordonat circumstan ial condi ional cond – opt. - condi ional – optativ c.c.consec. - complement circumstan ial consecutiv contrag. - contragere c.c.de rel. - complement circumstan ial de rela ie CRel - propozi ie subordonat circumstan ial de rela ie CSV - propozi ie subordonat circumstan ial concesiv c.c. sociat. - complement circumstan ial sociativ Csociat - propozi ie subordonat circumstan ial sociativ c.c. scop - complement circumstan ial de scop c.c.timp - complement circumstan ial de timp CT - propozi ie subordonat circumstan ial temporal CZ - propozi ie subordonat circumstan ial de cauz D - dativ defect. - defectiv dem. - demonstrativ dem. adj. - demonstrativ (adjectival) dep rt. - (de) dep rtare DEX - Dic ionar explicativ al limbii române dezv. - dezvoltat, - diat. - diatez distrib. - distributiv egalit. - egalitate EPS - element predicativ suplimentar enclit. - enclitic ex. - exemplu expr. - exprimat f. - form F - propozi ie subordonat circumstan ial final (scop) fem. - feminin fig. - figurat G - genitiv gen. - genitival ger. – gerunziu hot. - hot rât ident. - identitate imp. - imperativ imperf. - imperfect ind. - indicativ inf. - infinitiv infer. - inferioritate int. - interogativ interj. - interjec ie intranz. - interjec ie invar. - invariabil înt. - înt rire loc. - locu iune loc. adj. - locu iune adjectival loc. adv. - locu iune adverbial loc. conj. - locu iune conjunc ional loc. prepoz. - locu iune prepozi ional loc. pron. - locu iune pronominal loc. subst. - locu iune substantival loc. verb. - locu iune verbal masc. - masculin m.m.ca perf. - mai mult ca perfectul m.m.ob.posed. - mai multe obiecte posedate m.m.pos. - mai mul i posesori mult. - multiplu multiplcat. - multiplicativ n. - neutru N - nominativ neacc. - neaccentuat neart. - nearticulat neg. - negativ nehot. - nehot rât nepers. - nepersonal nereg. - neregulat nr. - num r nume pred. - nume predicativ numer. - numeral n. - nuan ord. - ordinal part. - participiu pas. - pasiv perf. comp. - pefect compus pers. - persoan (personal) pl. - plural polit. - polite e pos. - posesiv pos. genit. - posesiv genitival poz. - pozitiv pred. - predicativ pred. nomin. - predicat nominal pred. verb. - predicat verbal PR - propozi ie subordonat predicativ PS - predicativ suplimentar pref. - prefix prepoz. - prepozi ie prez. - prezent proclit. - proclitic pron. - pronume (pronominal) propoz. - propozi ie proven. - provenit p.s. - perfect simplu reflex. - reflexiv, - region. - regionalism rel. - relativ SB - propozi ie subordonat subiectiv sg. - singular subst. - substantiv (substantival) suf. - sufix super. - (de) superioritate superl. - superlativ termin. - termina ie tranz. - tranzitiv trec. - trecut V - vocativ var. - variabil verb. - verbal viit. I, II. - viitor I, viitor II EXERCI II FIŞA NR. 1 Se d textul: “Fiecare îşi face despre tine icoana de care este capabil, dar de aici nu urmeaz c tu eşti dator s te recunoşti în toate.” I. Rescrie i şi numerota i predicatele, delimita i propozi iile, face i schema frazei; II. Marca i diftongii din text, da i exemple de alte cinci cuvinte cu diftongi ascenden i şi cinci cuvinte cu diftongi descenden i (al ii decât cei din text); III. Formula i câte trei propozi ii în care cuvintele : icoan , inim , gur s fie folosite pe rând cu sens propriu şi sens figurat; IV. Alc tui i familiile lexicale ale cuvintelor: carte, a înv a, a munci (sublinia i sufixele si prefixele); V. G si i antonimele cuvintelor: capabil, îndatorat, a recunoaşte; VI. Analiza i morfo-sintactic pronumele fiecare, despre tine, de care, în toate şi predicatele nominale este capabil şi eşti dator din text; VII. G si i o locu iune adjectival pentru capabil şi alc tui i o scurt propozi ie; VIII. Da i exemple de trei adjective care cer o prepozi ie şi sunt elemente regente pentru un complement indirect; IX. Da i exemple de trei substantive defective de gen şi num r; X. Contrage i ultima propozi ie din fraz ; XI. Alc tui i o fraz dup schema: 1. PP; 2. ATR(1); 3. CD(2); 4. F(3); 5.CNS(4); XII. Construi i trei complemente circumstan iale de timp şi trei complemente circumstan iale de scop exprimate prin verbe la infinitiv; XIII. Corecta i textul: Scrie- i-v tema şi re transcrie- i-o şi tu ca s na-i nici-o problem cu educatorii aceea. Nu trebuie s - i spun de ce n-acept vre-o greşal dea lor de acum înainte! Fii atent şi numai fi distrat s na-i probleme întruna din zile; XIV. Sublinia i formele corecte: mi-ar place – mi-ar pl cea; nu face! – nu f !; greşeal – greşal ; aşeaz – aşaz ; a creea – a crea; XV. Preciza i sensurile urm toarelor expresii: Altum silentium; Amico noli maledicere; Amore, more, ore, re probantur amicitiae. FIŞA NR. 2 Se d textul: “A l sa fiului t u o moştenire este ca şi cum l-ai inea pe umeri, pe când al ii se c znesc s se suie.” I. Sublinia i predicatele, delimita i propozi iile şi alc tui i schema frazei; II. Sublinia i vocalele în hiat din text şi da i exemple de alte cinci cuvinte care con in vocale în hiat; III. G si i sinonimele cuvintelor: a se c zni, a se sui, a ine; IV. Preciza i trei valori morfo-sintactice ale lui o, exceptând-o pe cea din text; V. Da i exemple de cinci substantive formate prin derivare cu sufixe şi prefixe şi cinci cuvinte formate prin compunere; VI. Analiza i verbele din textul de mai sus; VII. Construi i o fraz în care verbul a fi s fie în acelaşi timp element regent pentru o propozi ie subordonat subiectiv şi pentru o propozi ie subordonat predicativ ; VIII. Alc tui i propozi ii în care predicatul verbal s fie exprimat prin verbele predicative: a fi, a ieşi, a r mâne; IX. Dezvota i în propozi ii corespunz toare a l sa şi t u şi contrage i propozi iile 2 şi 4; X. Construi i fraze în care conjunc ia subordonatoare de s introduc urm toarele cinci tipuri de subordonate: subiectiv , predicativ , atributiv , completiv direct , completiv indirect ; XI. Corecta i textul: De-aş fi fost eu însemi-însumi în locul lor v-aş fi creiat impresia c ei v agreiaz prea mult. Efortul continu v-i sa recomandat demult timp dar voi n-a i luat aminte! Citi-tu-i-ai pe scriitori aceea care ne-au fost recomanda i întruna din zile de profesorii noştrii. XII. Sublinia i formele corecte: nu fi sup rat – nu fii sup rat;dragele mele prietene – dragile mele prietene; cerul s-a înorat – cerul s-a înnorat; dau surorii mele – dau sorei mele; propriii mei ochi – proprii mei ochi; XIII. Construi i cinci propozi ii în care s ave i: complement direct exprimat prin verb la infinitiv, perfect, pasiv; complement circumstan ial de timp exprimat prin verb la infinitiv, perfect, activ; atribut pronominal prepozi ional exprimat prin pronume personal cu prepozi ie ; complement direct exprimat prin pronumele relativ ce; complement indirect exprimat prin pronumele relativ care; XIV. Preciza i felul subordonatelor: E ciudat c a plecat; El e hot rât s înve e mai mult; Dac nu spune nimic înseamn c e vinovat; Dac te dojeneşte este pentru c ine la tine; XV. Preciza i sensurile urm toarelor expresii: Amicus optima vitae possessio; Amicus Plato, sed magis amica veritas; Amor vincit omnia. FIŞA NR. 3 Se d textul: “Sunt oameni care linguşesc pe omul de merit când îl recunosc, fiindc nu-l în eleg”. I. Sublinia i predicatele, delimita i propozi iile şi alc tui i schema frazei; II. Alc tui i familiile lexicale ale cuvintelor : a cunoaşte, a în elege, om; III. G si i antonimele cuvintelor: a linguşi, de merit şi alc tui i propozi ii cu antonimele g site; IV. Alc tui i propozi ii cu ortogramele: nul, nu-l, va, v-a, mai, m-ai; V. Analiza i din text cuvintele: sunt, care, de merit, -l; VI. Preciza i alte trei func ii sintactice ale pronumelui nehot rât care, în afara celei din text; VII. G si i trei conjunc ii (locu iuni conjunc ionale) care în contextul de mai sus ar putea s înlocuiasc conjunc ia fiindc ; VIII. Ar ta i (în propozi ii) trei valori morfologice ale verbului a fi; IX. Formula i enun uri în care subiectul şi numele predicativ s fie exprimate, pe rând, prin: substantiv, pronume personal, verb la supin; X. Introduce i într-o propozi ie un complement direct, un complement indirect şi un complement circumstan ial de mod şi transforma i-le în propozi ii subordonate corespunz toare; XI. Corecta i textul:M întâlni, întruna din zile cu copii aceea a c ror fapte ne-au c-am dat de gândit. Aduna-tu-s-au pe aleie to i aceea pe care i-am anun at eu însemi- însumi. Fi- i mai aten i, iar tu nu m-ai fii distrat, ca-i s-o p eşti când te-or întâlni ai noştrii. XII. Construi i cinci propozi ii în care s existe : complement indirect exprimat prin verb la supin; complement circumstan ial de mod - locu iune adverbial de mod; nume predicativ - substantiv în genitiv cu prepoz.; atribut adjectival – adjectiv relativ în nominativ; atribut adverbial – adverb; XIII. Preciza i felul subordonatelor: În ciuda faptului c a înv at, nu a reuşit; Greşeala lui este c nu ascult de p rin i; Unde a ajuns, s-a sim it bine; Vorbea aşa de repede, c nu-l puteai urm ri; Primeşte ce i-am dat; XIV. Preciza i sensurile expresiilor: Anni curentis; Anno Domini; Anno aetatis suae; XV. Analiza i cuvintele subliniate din exemplele de mai jos: Fa a-i roşie îl tr deaz ; Nu se ştie nimic despre aceia; Poezia poate fi uşor memorat . FIŞA NR. 4 Se d textul: “Sunt mul i oameni care, alergând dup o tr sur , îşi închipuie c fac drumul mai uşor”. I. Sublinia i predicatele, delimita i propozi iile şi alc tui i schema frazei; II. Alc tui i propozi ii cu omonimele cuvintelor: care, ar, lin; III. Scrie i trei cuvinte formate cu ajutorul sufixului –ier şi trei neologisme terminate în –iza; IV. G si i trei cuvinte care pot forma fiecare: un cuvânt derivat, un cuvânt compus şi un cuvânt cu alt valoare gramatical ; V. Analiza i predicatele din textul de mai sus; VI. Folosi i în enun uri diferite adjective de înt rire potrivite pe lâng pronume persoanale de persoana I singular şi plural, masculin şi feminin; VII. Construi i propozi ii în care uşor s fie adjectiv şi adverb; lung s fie adjectiv, locu iune adverbial şi locu iune propozi ional ; VIII. Construi i regente potrivite, astfel încât subordonata: s citeşti s fie pe rând: SB, PR, ATR, CD, CI; IX. Construi i câte un complement circumstan ial de timp, de mod, de scop exprimate prin verbe la modul infinitiv; X. Dezvolta i în propozi ii subordonate circumstan iale de timp, de cauz şi condi ional gerunziul alergând; XI. Corecta i textul: De-l ve-i g sii pe educatorul acela d -ii lui în grij pe chiulangii aceea. Întru cât orce moment pierdut î i creaz nepl ceri, nu le m-ai f nicio concesie. I-a i acele studii, ne uitând vreo clip s te preg teşti întruna ca s a-i rezultate bune. XII. Construi i câte un exemplu pentru fiecare dintre cerin ele urm toare: nume predicativ exprimat prin adverbul relativ cum; atribut pronominal genitival exprimat prin pronumele relativ care; predicat verbal exprimat prin locu iune verbal la timpul viitor II, diateza pasiv ; complement circumstan ial de timp exprimat prin substantiv în cazul genitiv cu prepozi ie; complement circumstan ial de cauz exprimat prin pronumele relativ care; XIII. Sublinia i forma corect din urm toarele perechi alternative: îi place înnotul – îi place înotul; a ansambla – a asambla; c r i a patru copii – c r i ale patru copii; s-a înnorat – s-a înorat devreme; c r i a – ale elevilor; XIV. Felul subordonatelor: Nefiind vremea cum ne-am aşteptat, n-am mai plecat; Se sfiieşte s recunoasc ; Se vorbeşte c nu va participa; De vreme ce nu m-ai sunat, nu te-am mai aşteptat; Cum deschizi uşa, p trunde frigul; XV. est; Preciza i sensurile expresiilor: Ante tempus; Aperto libro; Apertum FIŞA NR. 5 Se d textul: “Cine râde de toat lumea ajunge de la sine ridicol când g seşte unul de care nu mai poate râde”. I. Sublinia i predicatele, delimita i propozi iile şi alc tui i schema frazei; II. Alc tui i trei propozi ii în care cuvântul arde s aib sens figurat; III. Indica i variantele corecte ale cuvintelor: ridicol – ridicul; delicvent– delincvent; coli – coale; coper i – coperte; asamblu – ansamblu IV. Da i exemple de cuvinte care s aib accent pe ultima silab (dou cuvinte), pe penultima silab (trei cuvinte), pe antepenultima silab (trei cuvinte), pe a patra silab (dou cuvinte); V. G si i sinonimele neologice ale cuvintelor : culme, situa ie, înv at, vârf, molipsitor, trec tor, întâmpl tor, a alc tui, sfor are, a tip ri VI. Folosind un dic ionar al limbii române explica i sensurile cuvintelor : corigibil, fervoare, detracta şi alc tui i propozi ii cu ele; VII. Construi i propozi ii cu un substantiv, cu un adjectiv (loc. adj.) şi cu o locu iune verbal din familia lexical a cuvântului a râde; VIII. Construi i propozi ii în care: sine s fie folosit ca substantiv, iar apoi ca pronume; prim vara s fie adverb şi substantiv; deşi s fie adjectiv şi conjunc ie; IX. Analiza i din text: cine, toat , ajunge ridicol, unul, râde; X. Alc tui i o fraz dup schema: 1. SB(2); 2. PP 3. PR(2); 4. CZ(3); 5. CD(4); 6. T(5); XI. Corecta i textul : Ne mai putând s aştepte sa dus la plimbare. Va spus întruna din zile c l muri-va şi pe aceea s -l înso easc . Pare c şi tu (însu i- înse i) le-ai spus s numai fie sup ra i c-or trece toate cu bine. To i îl agreiaz fiinc sa decis s nu m-ai absenteze. XII. Construi i: atribut adjectival exprimat prin adjectiv posesiv în Dativ; complement indirect exprimat prin pronume interogativ în genitiv; complement circumstan ial de mod exprimat prin pronume relativ în Dativ; subordonat atributiv introdus prin adverbul relativ unde; subordonat temporal introdus prin adverbul relativ cum. XIII. Preciza i felul subordonatelor: Nu se ştie cine va câştiga; În ciuda faptului c m-ai avertizat, am venit la tine; S-a adresat cui nu-i putea oferi informa ii; S fi aflat despre concurs, soseam şi eu; P rerea lor era c el greşise; XIV. Preciza i sensurile expresiilor: Argumentum ab invidia; Ars longa, vita brevis; Ars amandi; XV. Sublinia i formele corecte de plural: ab ibilde – ab ibilduri, acolade – acol zi, aerodroame – aerodromuri, aerogare – aerog ri, aeropoarte – aeroporturi. FIŞA NR. 6 Se d textul: “Nu întrerupe niciodat vorba celui care se bucur şi nu l sa s se reverse niciodat durerea celui întristat”. I. Sublinia i predicatele, delimita i propozi iile şi alc tui i schema frazei; II. Sublinia i cuvintele formate prin derivare şi compunere din text; III. Completa i urm toarele clişee frazeologice: Verba volant…, Magna …, Non multa,…; IV. G si i dubletele sinonimice ale cuvintelor: a întrerupe, a se bucura, întristat; V. Formula i enun uri cu omofonele: niciodat , nici o dat , alt dat , alt dat , vreodat , vreo dat ; VI. Pune i urm toarele verbe (din text): a întrerupe, a l sa, la diateza pasiv şi reflexiv , forma negativ ; VII. Analiza i substantivele şi pronumele din text; VIII. Folosi i într-o propozi ie forma accentuat corespunz toare a lui se şi ar ta i formele pronumelui reflexiv în cazurile dativ şi acuzativ, formele accentuate şi neaccentuate. IX. Da i exemple de trei adjective f r grade de compara ie, trei adjective invariabile şi trei adjective variabile cu o termina ie; X. Alc tui i trei propozi ii în care s ave i predicate nominale cu verbe copulative diferite; XI. Construi i fraze în care conjunc ia s s introduc subordonate diferite (subiectiv , predicativ , atributiv , final , concesiv ); XII. Transcrie i corect textul: Fi bun, numai fi r u, ca-i s-o p eşti. Creiaz - i o idee despre proprii t i amici a c ror fapte nu le agreiem. M sfii s le spun totul când v zui c nu-s integrii cum trebuie s fie to i arbitrii aceia. XIII. Felul subordonatelor: P rerea lui este c a greşit; P rerea c a greşit nu este a mea; Ceea ce nu recunoştea era c a greşit ieri; C ai greşit, ştiam noi; Ajuns acas , şi-a dat seama c greşise; XIV. Construi i: complement direct exprimat prin verb la gerunziu; atribut adjectival – relativul ce în nominativ; atribut pronominal genitival – relativul care; atribut substantival prepozi ional în dativ; atribut verbal la infinitiv; XV. Sublinia i formele corecte: noi creem-cre m, fii silitor!-fi silitor!, elevii aceea-elevii aceia, el înoat -înnoat , s fii disciplinat-s fi disciplinat. FIŞA NR. 7 Se d textul: “Ca s judeci omul, caut s -l vezi cum iubeşte. Nu po i greşi”. I. Afla i predicatele, împ r i i textul în propozi ii şi alc tui i schema frazei; II. G si i sinonime şi antonime pentru trei cuvinte din text; III. Realiza i derivate adjectivale şi substantivale de la radicalul verbelor a judeca, a iubi, alc tui i propozi ii cu derivatele formate; IV. Indica i cel pu in cinci cuvinte din text care fac parte din vocabularul fundamental al limbii române; V. Ce sens au expresiile: Errare humanum est; Veni, vidi, vici; Audiatur et altera pars; VI. Alc tui i enun uri cu omofonele: cas , ca s , oarecare, oare care, numaidecât, numai de cât; VII. Alc tui i propozi ii în care substantivul om s îndeplineasc urm toarele func ii sintactice: subiect, nume predicativ, atribut apozi ional; VIII. Analiza i predicatele din text; IX. Construi i enun uri în care cuvântul om s fac parte din trei locu iuni (expresii); X. Construi i o propozi ie dup schema: subiect (exprimat prin substantiv) + atribut (exprimat prin verb la modul participiu) + complement de agent (exprimat prin substantiv) + predicat verbal (exprimat prin locu iune verbal al c rei verb se afl la timpul mai mult ca perfectul, diateza activ ) + complement direct (exprimat prin substantiv) + atribut (pronume demonstrativ de dep rtare); XI. Contrage i propozi iile subordonate din textul dat; XII. Rescrie i corect textul: V-a- i convins c no s-aştept pân s-o-nopta’ ca s -i re întâlnesc pe aceea.Niciun admirator nar putea renun a, i-am asigurat eu pe colegii noştrii. În ziua acea n-a ap rut nici un nor pe cer, iar ei sau adunat în acelaş loc de vreme. XIII. Analiza i subordonatele din frazele de mai jos: Plecarea ei gr bit de unde o întâlnise, l-a sup rat; S-a plictisit s te tot caute; Se spune c i-este dor de el; S fi avut timp, te-aş fi c utat; V-am v zut cum v-a i preg tit; XIV. Construi i: atribut verbal la infinitiv, perfect, pasiv;complement condi ional – verb la gerunziu, pasiv; complement direct – pronume relativ compus; subiectiv cerut de verb la infinitiv; predicativ cerut de verb la supin; XV. Preciza i sensurile expresiilor: Ave!; Ave, Caesar, morituri te salutant!; Bene merenti. FIŞA NR. 8 Se d textul: “Cel mai trist lucru în dragoste este c uneori sufletul i-l ia cine n-are nevoie de dânsul” I. Afla i predicatele, delimita i propozi iile şi alc tui i schema frazei; II. De la cuvintele dragoste, triste e, suflet, realiza i derivate adjectivale şi verbale; III. G si i cinci expresii şi locu iuni în care s apar cuvântul lucru; IV. Alc tui i propozi ii cu ortogramele: mai, m-ai, cor, c-or, sar, s-ar; V. Analiza i urm toarele cuvinte din text: cel mai trist, este, uneori, -l, de dânsul; VI. Indica i, prin exemple, modalit i expresive de realizare a superlativului; VII Introduce i în diferite enun uri forme ale verbului a lua, la indicativ, mai mult ca perfectul, diateza activ , la conjunctiv, perfect, diateza activ , la condi ional-optativ, perfect, diateza pasiv ; VIII. Exemplifica i alte trei func ii sintactice ale pronumelui cine (în afara celei din text); IX. Pune i în locul punctelor c sau c ci: Au dovada…a greşit; N-am plecat…ploua; Nu vezi…a greşit?; El pretinde…n-a greşit; N-am venit…nu m-ai invitat; X. Construi i fraze în care verbele: a fi, a r mâne, a ajunge s fie pe rând copulative, impersonale, predicative; XI. Corecta i textul: De cum mi-i vedea pe mine acolo, fi amabil şi adreseaz -i-te în numele a lor nostri şi-a lor voştrii. Întâmpla-tu-s-au de atunci multe şi auzi c zurbagii aceea nu ne m-ai creiaz probleme. Ne-am adresat continuu aceleeaşi autorit i ai c rei membrii ne-au agreiat şi ne agreaz continu. XII. Construi i: atribut adjectival exprimat prin numeral cardinal cu valoare adjectival în Genitiv; complement circumstan ial de timp exprimat prin adjectiv cu prepozi ie; nume predicativ exprimat prin pronume posesiv în Acuzativ; complement circumstan ial de cauz exprimat prin adjectiv cu prepozi ie;complement circumstan ial de loc exprimat prin pronume nehot rât în cazul Genitiv cu prepozi ie; XIII. Felul subordonatelor: Ai carte, ai parte; Oricât m-aş str dui, nu ştiu unde am pus stiloul pe care mi l-ai împrumutat ieri s scriu tema; Vrei nu vrei, trebuie s -i ascul i sfatul; XIV. Preciza i sensurile expresiilor: Carmen saeculare; Carpe diem!; Causa finalis; XV. Sublinia i formele corecte: ap rea, apropo apare – – apropos, ortodox – ortodocs, greşeal – greşal , atrium – atriu. FIŞA NR. 9 Se d textul: “S fii mândru de ceva înseamn s recunoşti c nu-l meri i.” I. Sublinia i predicatele, împ r i i în propozi ii textul şi alc tui i schema frazei; II. Formula i enun uri cu ortogramele: nul, nu-l, nor, n-or, mie, mi-e; III. Analiza i urm toarele cuvinte: s fii mândru, de ceva, nu meri i; IV. Sublinia i din lista urm toarelor adjective pe cele care nu au grad de compara ie: mândru, merituos, viu, principal, sensibil, perfect, rotund, veşnic, bun, asemenea; V. Construi i o fraz în care verbul a însemna s fie în acelaşi timp element regent pentru o subiectiv şi pentru o predicativ ( alta în afara celei din textul de mai sus). VI. Avem în text SB? Dar CD? Care sunt acestea?; VII. Construi i cinci fraze în care s ave i urm toarele tipuri de subordonate: cauzal , concesiv , modal , temporal , consecutiv ; VIII. Folosi i verbul a cunoaşte la cele patru moduri nepersonale şi ar ta i func iile sintactice în aceste situa ii; IX. Alc tui i propozi ii în care s ave i trei verbe cu sufixele: -i, -a, -iza şi trei adverbe cu sufixele –iş, -eşte, -îş; X. Alc tui i familiile lexicale ale cuvintelor: mândru, a cunoaşte, merit; XI. Corecta i textul: Întâmpinatu-i-am pe aleie pe to i aceea pe care i-am înştin at, Nu-i nici-o n dejde c-am putea s i învingem pe redutabili noştrii inamicii; De li-i vedea pe el acolo, d -i lui în primire pe n zdr vanii aceia, poate c el îi agreiaz alt fel, de cât noi. XII. Desp r i i în silabe urm toarele cuvinte: excep ional, inegalitate, subliniat, inerent, sublimare, conjunc ie, punctua ie, somptuos, arctic, lincşii. XIII. Felul subordonatelor: Toate câte s-au prognozat s-au realizat; Mama c e mam şi tot te ceart ; Este foarte bucuroas , ajungând ce-a visat; E greu de spus încotro au luat-o; Unde nu a înv at la român , a luat not mic ; XIV. Construi i: nume predicativ – pronume demonstrativ de identitate în genitiv; atribut pronominal – pronume personal în acuzativ cu prepozi ie; atribut substantival în dativ cu prepozi ie; atribut adjectival – adjectiv relativ în acuzativ; atribut verbal – verb la supin; XV. per se. Preciza i sensurile expresiilor: Cave canem!; Causa latet; Causa FIŞA NR. 10 Se d textul : “A cere cuiva s fie erou în împrejur rile josnice ale unei societ i dec zute este ca şi cum a-i cere unui vultur închis într-o od i s zboare la o mie de metri deasupra p mântului.” I. Afla i predicatele, delimita i propozi iile, preciza i felul lor; II. Desp r i i în silabe cuvintele: cerere, împrejurare, josnicie, societate, dec zut , zbur toare, p mântului, deasupra, context, subliniat; III. G si i sinonimele neologice ale cuvintelor: a cere, împrejurare, josnic; IV. Alc tui i propozi ii cu ortogramele: ale, a le, ai, a-i, la, l-a; V. Constui i propozi ii în care s ave i un substantiv şi o locu iune verbal din familia lexical a cuvântului a zbura; VI. Exist în text CI? Dar PR? Care sunt?; VII. Alc tui i propozi ii în care substantivul erou s îndeplineasc func iile sintactice de subiect, atribut substantival prepozi ional, complement direct, complement indirect, complement de agent; VIII. Dezvolta i în propozi ii subordonate corespunz toare a cere, josnice, şi apoi contrage i ultimele dou propozi ii subordonate; IX. Analiza i sintactic şi morfologic toate substantivele din text; X. Scrie i pluralul urm toarelor substantive: erou, împrejurare, societate, vultur, od i ; preciza i alte 5 substantive care au forme numai de plural; XI. Construi i enun uri în care s ave i cinci prepozi ii (locu iuni prepozi ionale) care cer cazul genitiv (cu excep ia celei din text); XII. Preciza i în propozi ii trei valori morfologice ale lui a ; XIII. Ar ta i felul subordonatelor: F r îndoial c examenul va fi greu. Fii atent s nu mai greşeşti. Cunoscut fiind faptul c el întârzia, nu l-am mai aşteptat. Spunându-i-se s vin repede, a alergat într-un suflet.Am aflat unde, când şi cum se va desf şura examenul. XIV. Rescrie i corect textul: Duce- i-v şii informa i c arbitri aceea sunt mai pu in asprii. E o problem aceia a c rei aspecte nu le-au ştiut proprii ei sus in tori. Numai fii nep s tor cas nu fi p gubit! XV. Construi i enun uri în care s ave i: nume predicativ exprimat prin adjectiv participial; atribut pronominal exprimat prin pronume f r prepozi ie în cazul dativ; atribut adjectival exprimat prin adjectiv demonstrativ de identitate în cazul genitiv; complement indirect exprimat prin pronume relativ în cazul acuzativ; complement circumstan ial de loc exprimat prin pronume nehot rât în cazul genitiv. FIŞA NR. 11 Se d textul: “S râzi, nu de greşelile pe care nu le faci, ci de acelea pe care nu le-ai f cut niciodat , deşi ai fi avut prilej s le faci”. I. Afla i predicatele, numerota i propozi iile, alc tui i schema frazei; II. Da i exemple de 3 locu iuni (expresii) verbale în care s ave i verbul a râde; III. Ce sensuri au expresiile: Errare humanum est; Ecce homo!; Editio princeps; IV. Indica i formele corecte ale cuvintelor: greşeal -greşal , aşaz -aşeaz , delicvent- delincvent; m tuş -m tuşe; coaj -coaje; V. Da i exemple de cinci cuvinte cu scriere identic , dar cu accent (pronun are) diferit ; VI. Alc tui i propozi ii cu omofonele: întruna, într-una, nule, nu le, totodat , tot o dat ; VII. G si i sinonime şi omonime pentru trei cuvinte din text; VIII. Pe lâng cele cinci regente date pune i cinci subordonate corespunz toare: Este uşor s …; Dorin a lui este s …; Ideea c …nu este departe de adev r; A alergat atât c …; Mama c …şi tot te ceart ; IX. Alc tui i o fraz dup schema: PP – SB – Atr – CZ – CSV – T; X. Câte articole sunt în text: a) 1; b) 2; c) 3; XI. Corecta i textul: Mar mira s i g sesec la ora aceia în acelaş loc pe care mi la-i indicat tu (însu i-înse i), nu demult timp. Va- i convins c no s-aştept pân so-nopta cas -i rev d pe aceea, pe care nu-i m-ai agreem de loc. Fi încrez tor, nu m-ai fii naiv cai noştrii teor agreia de-acum; XII Construi i: nume predicativ exprimat prin pronume posesiv în acuzativ; atribut verbal la supin; atribut adjectival - relativul care în acuzativ; complement indirect în acuzativ cu prepozi ie subordonat unui adjectiv – pronume nehot rât; complement circumstan ial de mod -substantiv în acuzativ; XIII. Preciza i felul subordonatelor: Cine are bani, bea şi m nânc , cine nu, st şi se uit ; Nu-mi pas de r mâne cum este şi cum a fost; Dac vrea s m pedepseasc înseamn c nu-i era indiferent c eu preferam s vorbesc cu altcineva; XIV. Desp r i i în silabe: analfabet, anacronic, inefabil, inexact, inerent, atlet, jertf , somptuos, retranspunere, exmatriculat; XV. Sublinia i formele corecte de plural: baloate – baloturi, balsame – balsamuri, balustrade – balustr zi, baraje – barajuri, biruin e - biruin i. FIŞA NR. 12 Se d textul: “Scrie- i c r ile aşa, încât fiecare cititor s poat crede c le-ai scris pentru el”. I. Numerota i predicatele, stabili i proozi iile, face i schema; II. Identifica i diftongii şi vocalele în hiat; III. Preciza i formele corecte: a crede - a credea; a place - a pl cea; a se complace - a se compl cea; creer - creier; culoar - culuar; IV. Formula i propozi ii în care cuvintele: a scrie şi carte s fie folosite pe rând cu sens propriu şi cu sens figurat; V. Alc tui i propozi ii cu ortogramele: încât, în cât, decât, de cât, ai, a-i; VI. Explica i folosirea virgulei în fraz ; VII. G si i câte un sinonim şi un antonim pentru trei cuvinte din fraz ; VIII. Completa i urm toarele clişee frazeologice: Non multa…; Sine ira…; Repetitio est…; IX. Analiza i din text toate cuvintele în nominativ şi acuzativ; X. Preciza i câte o alt valoare morfo-sintactic pentru cuvintele: aşa, fiecare (altele decât cele din text); XI. Dezvolta i în propozi ii subordonate corespunz toare: aşa, cititor, crede; XII. Preciza i felul subordonatelor: Singura lui vin este c nu poate s vin oricând doreşte, întrucât nu tot ce vrei, po i. La întrebarea mea dac şi cum a preg tit examenul, mi-a r spuns c n-a citit prea mult . Oricât mi-aş fr mânta mintea, nu pot s - i r spund la întrebarea dac şi unde am mai auzit de problema aceea. XIII. Construi i: Complement de agent exprimat prin pronume interogativ; Complement indirect - relativul care în dativ; Subordonat atributiv introdus prin cine - complement indirect în dativ; Completiv direct introdus prin cum - complement circumstan ial de mod; Predicativ introdus prin care - nume predicativ în nominativ; XIV.Corecta i textul: Vorbi-i într-una cu unii dintre ei întru-cât auzii c i sup r pe educatorii aceea. Dea-i fii venit, ia-i fi v zut cum ştius se preg teasc , oferindu-ne ast fel un spectacol dea dreptul grozav. Fiind c na-i citit destul, fi m-ai atent de-acum înainte cas op ii rezultatele ce- i ofer garan ia sucesului; XV. Sublinia i cuvintele accentuate corect: abil – abil, academie – academie, acolo – acolo, adio – adio, acvil – acvil . FIŞA NR. 13 Se d textul: “Bogatul este adesea un om care n-a muncit şi totdeauna omul care n-a ştiut s cheltuiasc ”. I. Afla i predicatele, numerota i propozi iile, face i schema; II. G si i în scurte enun uri dou func ii sintactice ale cuvintelor: om, bogat, a munci (altele decât cele din text); Cum se numesc urm toarele construc ii şi de ce: notorietate public , a conveni de III. comun acord, a creşte din ce în ce mai mult; De la cuvintele: om, bogat realiza i câte dou derivate substantivale, adjectivale şi IV. verbale; V. Analiza i din text cuvintele: este un om, n-a muncit, totdeauna, s cheltuiasc ; VI. Preciza i sensurile urm toarelor expresii: Doctor honoris causa; Doctor universalis; Do ut des; VII. Contrage i propozi iile 4 şi 5; dezvolta i în propozi ii corespunz toare: bogatul şi totdeauna; VIII. Câte complementele circumstan iale de timp sunt în text? Construi i trei propozi ii cu complemente circumstan iale de timp exprimate şi prin alte p r i de vorbire ( preciza i-le); IX. Construi i opt propozi ii subordonate diferite introduse prin c ; X. Da i exemple de câte trei substantive, adjective, adverbe antonime; XI. Desp r i i în silabe cuvintele: brancardier, acreditare, delincvent, arctic, jertf , infrac iune, a ratifica, celibatar, rafinament, atlas; XII. G si i sinonimele neologice ale cuvintelor: originalitate, urmaş, b nuial , a alc tui, a însemna, a spune, declara ie, lucru, material, cale; XIII. Sunt conjunc ii coordonatoare adversative cuvintele din seria: a) dar, fie, deci; b) iar, ori, şi; c) îns , ci, iar, dar; XIV. G si i paronimele cuvintelor urm toare şi alc tui i propozi ii cu ele: a proveni, eminent, calitate; XV. Sublinia i formele corecte: I-am transmis multe complimente-complemente; Se înşeal înşal crezând c -l voi ajuta; A num rat pân la optsprezece-optusprezece-optîşpe; Ileana îns şi-însuşi m-a sunat; Vehicolul-vehiculul s-a defectat. FIŞA NR. 14 Se d textul: “Extraordinar nu este ce nu s-a f cut ci ceea ce se credea c nu se poate face”. I. Afla i predicatele, delimita i propozi iile, alc tui i schema frazei; II. Analiza i cuvintele: nu este, nu s-a f cut, face din text; III. Da i cinci exemple de cuvinte cu litera x şi cinci cuvinte cu grupul cs; IV. De ce sunt pleonastice construc iile: a extermina în mas , lumea faunei, hemoragie de sânge; V. Desp r i i în silabe cuvintele: extraordinar, excep ional, Alexandru, examen, expozi ie, exotic, excomunica, extra-bugetar, expectativ , expresionism; VI. Alc tui i propozi ii cu ortogramele: sa, s-a, la, l-a, va, v-a; VII. Scrie i cinci cuvinte derivate cu sufixul –ar şi alte cinci cuvinte în care –ar s nu se comporte ca sufix lexical; VIII. Verbul se credea este la: a) ind. prez.; b) ind. imperf.; c) conj. prez.; IX. G si i câte un sinonim neologic pentru cuvintele: am nun it, a uşura, vin , împrejurare, f arnic, judecat , deştept ciune, preocupare, puternic, plan; X. Recunoaşte i valoarea morfologic a cuvintelor subliniate în urm toarele enun uri: Un dar frumos se ofer frumos; Am primit în dar o carte, dar am oferit-o colegului meu; Nu am aflat de vii sau nu, ca s -mi iau cartea de citire; XI. Alc tui i scurte propozi ii cu enun urile: amabilitate, expansiv, facultativ; XII. Construi i: atribut pronominal în dativ cu prepozi ie; complement circumstan ial de mod exprimat prin numeral multiplicativ; atribut adjectival - adjectiv invariabil în genitiv; complement circumstan ial de cauz – verb la gerunziu, diatez pasiv ; atribut verbal la gerunziu; XIII. Preciza i felul subordonatelor: Mi se pare c nu eşti de pe aici. El pare c e vinovat. Sunt bucuros c m-ai sunat; Iat c vine şi el. Caut , de vrei, adev rul; XIV. Completa i urm toarele clişee frazeologice: Cave…; Citius, altius…; Nosce …; XV. Sublinia i formele corecte: batjocur – badjocur , b n ean – b n an, ber rie – bererie, besmetic – bezmetic, impiegat – impegat. FIŞA NR. 15 Se d textul: “T g duieşte ce ai v zut c nu este , nu ceea ce n-ai v zut c este”. I. Afla i predicatele, numerota i propozi iile, face i schema frazei; II. Alc tui i propozi ii cu ortogramele: ceai, ce-ai, nai, n-ai, mai, m-ai; III. Analiza i din text cuvintele: ce, nu este, ceea ce, n-ai v zut; IV. Folosi i la infinitiv verbele: a f g dui, a vedea pentru a ilustra func iile de subiect, nume predicativ, atribut verbal; V . Construi i trei propozi ii cu subiect multiplu exprimat prin diferite p r i de vorbire; VI. Partea de vorbire care leag un complement de regentul s u se numeşte: a) adv.; b) conj.; c) prepoz.; d) art.; VII. Alc tui i propozi ii cu complement direct exprimat prin: verb la infinitiv, gerunziu, supin; VIII. Înlocui i punctele cu subordonatele corespunz toare şi preciza i felul lor: P cat c …; A ajuns de…; Felul în care…e de neimitat; Vine la oraş s …; Eram atât de atent c …; IX. Introduce i într-un enun câte un complement indirect, atribut substantival, complement circumstan ial de scop şi transforma i-le apoi în subordonate corespunz toare; X. Alc tui i o fraz dup schema: 1-SB (2); 2-PP; 3-PR (2); 4-CZ (3); 5-CD (4); XI. Construi i: atribut pronominal exprimat prin pronume reflexiv în dativ; atribut adjectival adjectiv relativ în nominativ; complement circumstan ial de timp - verb la gerunziu; predicat verbal - verbul predicativ a ieşi; complement circumstan ial de mod – interjec ie; XII. Preciza i felul subordonatelor: Pare de necrezut cum a trecut timpul. Nici unul nu p rea s fie îngrijorat. P rea c au în eles ce le-am transmis când ne-am întâlnit în casa familiei pe care o cunoşteam; XIII. Desp r i i în silabe: dreptunghi, rescriere, intangibil, ac ionar, jertfit, cumsecade, somptuos, ilegal, subofi er, suspensie; XIV. Alc tui i enun uri cu paronimele: diferen -deferen , investi-învesti, solidar-solitar; XV. Sinonime neologice: fermec tor, sil , sim mânt, litigiu, seme ie, a spune, urm , deştept, trufaş, situa ie. FIŞA NR. 16 Se d textul: “D fiecui ce i se cuvine, şi ie ajung - i ce r mâne”. I. Afla i predicatele, delimita i propozi iile, alc tui i schema frazei; II. Analiza i cuvintele: fiecui, ce, i; III. Alc tui i propozi ii cu ortogramele: cei, ce-i, ie, i-e, mie, mi-e; IV. Dezvolta i în propozi ii: fiecui, ce ; V. Scrie i trei locu iuni sau expresii în care s apar verbul a da; VI. Stabili i alte trei valori sintactice ale lui ce; VII. G si i câte un verb neologic pentru expresiile verbale: a-şi da arama pe fa , a face din ân ar arm sar, a se da pe brazd ; VIII. Construi i propozi ii în care complementul indirect s fie exprimat prin verbe la infinitiv, gerunziu, supin; IX. Verbul “a ajunge” este predicativ în secven ele: a) A ajuns profesor; b) A ajuns devreme acas ; c) Ajunge s -l priveşti, ca s vezi cine este; X. Preciza i valorile morfologice ale lui i în enun urile: Cine-i el ce-i spune vrute şi nevruteacum?; El i-a spus ce-i de l udat în a-i demonstra calit ile; D -i-i lui în primire pe aceia; XI. Construi i fraze cu subordonate subiective cerute de : cu siguran , f r îndoial , este sigur; XII. Construi i: completiv indirect introdus prin cum; completiv direct introdus prin relativul ceea ce, care s fie complement direct în acuzativ; consecutiv introdus prin s cu verbul la conjunctiv, perfect, pasiv; complement circumstan ial de cauz -verb la gerunziu, diateza reflexiv ; complement circumstan ial de loc-relativul cine în genitiv; XIII. Sinonime neologice: cerere, grani , izvor, îndemânare, sfetnic, necuviin , tavan, urmare, înfumurare, puternic; XIV. De ce sunt pleonasme urm toarele construc ii: a intra în untru, a împodobi cu ornamente, a îndruma calea; XV. Preciza i felul subordonatelor: A stat acolo cât a fost necesar; Tot ce s-a prev zut s-a realizat; Este vai de cine greşeşte!; P rându-i-se c ştie, n-a mai citit!;Iat c vin şi ei!. FIŞA NR. 17 Se d textul: “ Pentru ca s - i recunoşti greşeala trebuie ca sufetul t u întreg s -i fi fost superior ”. I. Afla i predicatele, delimita i propozi iile, alc tui i schema; II. Alc tui i propozi ii cu ortogramele: cas , ca s , s i, s -i, c i, c -i; III. Alc tui i familiile lexicale ale cuvintelor: suflet, tân r; IV. Construi i propozi ii cu cuvintele: superior, inferior, optim; V. Forma i derivate adjectivale şi verbale de la substantivele: greşeal , suflet şi alc tui i apoi propozi ii cu ele; VI. G si i cinci expresii frazeologice sinonime cuvântului suflet; VII. Care adjective din text nu au grade de compara ie? Da i exemple de alte cinci asemenea adjective; VIII. Contrage i propozi iile 1 şi 3 ; dezvolta i în propozi ii corespunz toare greşeal şi întreg; IX. Construi i subordonate predicative cerute de: a se face, a p rea, a r mâne; X. Alc tui i propozi ii în care atributul adjectival s fie exprimat prin: adjectiv propriu-zis în vocativ; adjectiv pronominal posesiv în cazul genitiv; adjectiv pronominal demonstrativ în cazul dativ; adjectiv pronominal relativ în cazul nominativ; numeral cardinal cu valoare adjectival în cazul acuzativ; XI. Desp r i i în silabe urm toarele cuvinte: circumstan ial, punctua ie, conjunc ie, ineficient, subofi er, excep ional, exmatriculat, îndemânatic, subiectiv , pehlivan; XII. G si i antonimele cuvintelor urm toare: nocturn, legal, prudent, din când în când, liniştit, stabil, efemer, continuu, harnic, rural; XIII. G si i sinonimele cuvintelor: vârst , b trâne e, infrac iune, vârf, cite , trec tor, confuz, veşnic, a recunoaşte, greşeal ; XIV. “T u” (din text) este: a) atr. adj. în G; b) atr. pronom. în G; c) atr. adj. în N; d) atr. pronom. în Ac.; XV. Sublinia i forma corect a cuvintelor: propriu – propiu, marşarier – marşalier, înnorat – înorat, nemaiputând – ne mai putând, (ei) invoc – invoac . FIŞA NR. 18 Se d textul: “ Pâinea care te satur mai bine este accea pe care ai d ruit-o.” I. Sublinia i predicatele, delimita i propozi iile şi alc tui i schema frazei; II. Cum se numesc urm toarele construc ii şi de ce: scurt alocu iune, alterca ie verbal , a înm nunchea un buchet; III. Analiza i din text pronumele: care, te, aceea, pe care, o; IV. Exist în text NP? Dar CCM? Care sunt?; V. Da i câte trei exemple de antonime derivate şi nederivate; VI. Construi i propozi ii în care cuvântul bine s fie: substantiv, iar o s fie interjec ie şi s aib valoare neutral ; VII. Ce sens au expresiile: Timeo Danaos et dona ferentis; Auri sacra fames, Cogito, ergo sum; VIII. Trece i urm toarele verbe din text: a s tura, a d rui, la diateza pasiv şi reflexiv ; IX. Da i exemple de trei substantive cu forme numai de singular şi trei cu forme de plural; X. G si i sinonime neologice pentru cuvintele: înverşunat, a fi de acord, renun are, iscusit, adâncime mare, dezgust tor, b ştinaş, prescurtare, ab inere, bog ie; XI. Desp r i i în silabe: monarh, vârstnic, scriptur , splendid, interregional, sublocotenent, aflux, pustnic, exclama, şaptesprezece; XII. Analiza i cuvintele subliniate din exemplele de mai jos: Am dat colegilor mei un telefon; P mântul este lucrat cu pl cere; Sosirea acas m-a surprins; XIII. Preciza i felul sobordonatelor: Cum ar proceda, tot nu m înduplec ; Cum venir , se f cur to i o ap şi-un p mânt; Ar fi bine s ne amintim cum ne-am preg tit pentru examenele ce le-am avut în var ; Nu s-a ştiut cum a procedat; Întrebarea este cum vor reac iona; XIV. Corecta i textul: Nu m sfii s -l critic într-una ştiind c nui v-a priii cei v-oi povestii; A creiat ce na m-ai creeat nimeni pe-aici şi nici nu cred c v-a mai crea vreo dat ; Aminti-tu- i- ai întruna din zile pe aceea a c ror comportament ne-a creiat continu nepl ceri?; XV. Sublinia i formele corecte de plural: diamante – diamanturi, dimine i – dimine e, dinee – dineuri, divane – divanuri, dobânde – dobânzi. FIŞA NR. 19 Se d textul: “ Nu este greu s g seşti adev rul, este greu s ai dorin a de a-l g si”. I. Afla i predicatele, desp r i i în propozi ii, alc tui i schema; II. De ce sunt pleonasme construc iile: a se întrajutora reciproc, a continua s ia propor ii, mijloace mass media; III. Alc tui i familiile lexicale ale cuvintelor: greu, adev r, a g si; IV. G si i trei sinonime şi trei antonime pentru trei cuvinte din text; V. Alc tui i dou enun uri cu câte un derivat verbal şi adjectival ale substantivului dorin ; VI. Analiza i toate verbele din text; VII. G si i cel pu in trei cuvinte din text care fac parte din vocabularul fundamental; VIII. Ce sens au expresiile: In vino veritas; Credo quia absurdum; Crescunt anni, descrescunt vires; IX. Sublinia i formele corecte de plural: arende-arenzi, ab ibilde-ab ibilduri, aragaze- aragazuri; X. Preciza i trei valori morfologice ale cuvântului greu, apoi trece i-l la toate gradele de compara ie; XI. Verbul a g si folosi i-l în propozi ii diferite în care s îndeplineasc func iile de subiect, nume predicativ, complement direct, complement indirect, complement circumstan ial de timp; XII. Completa i spa iile libere cu articolele potrivite: locul de naştere…p rin ilor, opere…lui Eminescu, cei trei copii…vecinului, caiet…colegului, foile rupte…unei c r i; XIII. Adjectivul îndeplineşte urm toarele func ii sintactice: a) SB, NP, ATR; b) NP, ATR, CCZ; c) SB, CCM, ATR; XIV. Dezvolta i în propozi ii subordonate corespunz toare: adev rul, de a g si; XV. Construi i: Predicat verbal - locu iune adverbial predicativ ; Nume predicativ - numeral cardinal în genitiv cu prepozi ie; Atribut adjectival - adjectiv de înt rire în nominativ; atribut pronominal în genitiv cu prepozi ie; complement circumstan ial de cauz – locu iune adverbial . FIŞA NR. 20 Se d textul: “S ştii unde eşti, s descoperi ce trebuie acolo, s încerci tot ce po i încerca în vederea acelei nevoi, sunt cele trei r d cini ale în elepciunii”. I. Numerota i predicatele, delimita i propozi iile, alc tui i schema frazei; II. Folosi i în trei propozi ii cuvintele: a descoperi, nevoie, r d cin cu sensuri figurate; III. De ce sunt pleonasme: amintire de neuitat, a anun a o ştire, a se apleca în jos; IV. Da i exemple de cinci cuvinte cu scriere identic (omografe) dar cu pronun are (accent) diferit ; V. G si i derivatele adjectivale şi substantivale ale verbelor: a şti, a încerca, a descoperi; VI. Alc tui i propozi ii cu omonimele: lin, ras , tun; VII. Care este echivalentul latin al expresiilor: Am venit, am v zut, am învins; Adev rul este mama virtu ii; Drumul drept este drumul scurt; VIII. Alc tui i propozi ii în care cuvintele: eşti, tot, trei s aib câte o alt valoare morfo- sintactic în afara celor din text; IX. Dezvolta i în propozi ii subordonate corespunz toare cuvintele: acolo, tot, încerca; X. Analiza i morfo-sintactic: eşti, acolo, acelei, trei, ale în elepciunii; XI. Alc tui i trei propozi ii în care numeralul trei s fie complement de agent, complement direct, complement indirect; XII. Alc tui i enun uri cu paronimele: captivat – captivant, cauz – clauz , contacte - contracte; XIII. De la numeralul cardinal trei forma i numerale: ordinal, multiplicativ, distributiv, adverbial corespunz toare şi alc tui i propozi ii cu ele; XIV. Construi i: o subordonat modal comparativ ; completiv indirect subordonat unui adjectiv; complement indirect exprimat prin pronume interogativ în genitiv; atribut adjectival-adjectiv relativ în genitiv; complement circumstan ial de timp-verb la infinitiv, perfect, pasiv; XV. Felul subordonatelor: E bine ştiut c ai înv at. E bine de ştiut ce vei urma. Cine m-a pus s te sus in. Ajunge s -l vezi o dat , ca s nu-l ui i. A r mas bun cum îl ştiam. FIŞA NR. 21 Se d textul: “Cele mai bune gânduri sunt acelea pe care citindu-le i se pare c le-a spus şi altul” I. Numerota i predicatele, delimita i propozi iile şi alc tui i schema frazei; II. Formula i propozi ii în care cuvintele: a citi, a spune s fie folosite pe rând cu sens propriu şi sens figurat; III. Alc tui i propozi ii cu ortogramele urm toare: cele, ce le, mai, m-ai, sau, s-au; IV. Analiza i cuvintele aflate în cazul nominativ şi acuzativ din textul de mai sus; V. Alc tui i enun uri care s con in omonimele: mai, liliac, care; VI. Forma i adjective cu prefixele ne- , re- de la radicalul cuvintelor citire, a spune şi introduce i-le în enun uri potrivite; VII. Alc tui i propozi ii în care substantivul gânduri s îndeplineasc func iile sintactice de : nume predicativ, complement indirect şi complement direct; VIII. Preciza i alte trei func ii sintactice ale pronumelor nehot râte oricare şi altul, pe lâng cele de nume predicativ, atribut pronominal şi complement circumstan ial de timp; IX. Trece i adjectivul bun la toate gradele de compara ie, în propozi ii scurte, indica i func ia lui sintactic şi da i exemple de alte cinci adjective care nu au grade de compara ie; X. Dezvolta i în propozi ii subordonate corespunz toare urm toarele cuvinte: cele mai bune, citindu-; XI. Declina i în propozi ii substantivul gând, la singular şi plural,înso it de adjectivul pronominal demonstrativ de apropiere potrivit; XII. Adverbul îndeplineşte urm toarele func ii sintactice: a) Subiect, c. dir., c. ind., nume pred.; b) Pred., nume pred., atr., c.c.de timp; c) C.de ag., atr., pred.; XIII. Construi i propozi ii cu urm toarele perechi de paronime: bard-brad, aluzie- iluzie, or - ori; XIV. Desp r i i în silabe urm toarele cuvinte: construc ie, circumstan ial, locu iune, neîmp cat, contragere, corespunz tor, func ie, neaccentuat, exemplar, cadran; XV. Corecta i textul: S nu m-ai fi nep s tor, întrucât nu v-ei avea nicio bucurie! Eu veni la voi acas findc m gândiii s v comunic cea ce sa întâmplat cu ei în codri aceea. Mie mii indiferent de vii s-au nu vi s rezolv m problema acea. FIŞA NR. 22 Se d textul: “Unii scriitori când vorbesc de al i oameni parc vorbesc de sine, iar al ii vorbind de sine par a vorbi de oricare-n lume”. I. Afla i predicatele, delimita i propozi iile şi face i schema frazei; II. Analiza i pronumele din text; III. De ce sunt pleonastice construc iile: monolog cu sine, direct nemijlocit, notorietate public ; IV. Alc tui i familiile lexicale ale cuvintelor: scriitor, a vorbi, lume; V. Alc tui i enun uri cu omonimele: car, dar, par; VI. Construi i propozi ii în care substantivul scriitor s îndeplineasc func iile sintactice de: subiect, nume predicativ, atribut substantival apozi ional, complement de agent, complement de cauz ; VII. Ce alte valori morfologice mai pot avea de şi iar, în afara celor din text, exemplifica i-le; VIII. Folosi i în propozi ii verbul a vorbi la cele patru moduri nepersonale şi ar ta i-i func ia sintactic ; IX. Contrage i propozi ia subordonat 1 şi dezvolta i în propozi iile corespunz toare vorbind şi a vorbi; X. Identifica i atributele adjectivale exprimate prin adjective pronominale, apoi construi i propozi ii în care, prin schimbarea valorii gramaticale, s devin atribute pronominale; XI. Alege i forma corect : chintesen -chintezen , filosofie-filozofie, a fuziona-a fusiona, excrocherie-escrocherie; escavator-excavator; XII. Sinonime neologice: trec tor, a duce, pref c torie, a da voie, a istorisi, a p r si, a îndrepta, inut , a birui, apus; XIII. G si i perechea potrivit pentru urm toarele paronime şi alc tui i propozi ii cu ele: enervat, solidar, corectare; XIV. Desp r i i în silabe: abisal, abject, asfalta, anexare, boccea, cuscru, damnat, excavator, excep ie, postmeridian; XV. Construi i propozi ii în care s ave i: complement de cauz – adjectiv ; complement de mod - verb la infinitiv; complement de scop-verb la infinitiv; subiect - verb la infinitiv, perfect, activ; complement de loc s determine verb la infinitiv. FIŞA NR. 23 Se d textul: “S aju i c tre glorie pe cineva care nu este chemat pentru dânsa, este s -l urci pe cas şi s -i dai drumul în jos când el nu are aripi”. I. Numerota i predicate, delimita ii propozi iile, face i schema frazei; II. Analiza i pronumele din text; III. Marca i accentul corect al urm toarelor cuvinte: arip -arip , unic-unic, simbol- simbol, profesor-profesor, antic-antic; IV. Da i exemple de cinci cuvinte cu pronun are identic (omofone), dar cu scriere diferit ; V. G si i sinonimele cuvintelor: a ajuta,a chema, a urca, a da drumul, a avea; VI. G si i trei expresii sau locu iuni în care s apar cuvintul a da şi alc tui i propozi ii cu ele; VII. Ce sens au expresiile: Sic transit gloria mundi; Salve! Salvete!; Pulchre, bene, recte!; VIII. Preciza i formele corecte: înbarca – îmbarca, r sbate – r zbate, caserie – casierie, scinda – şcinda, stampil - ştampil ; IX. Declina i pronumele personal de persoana a III-a, masculin şi feminin, singular şi plural, dânsul - dânsa; X. Contrage i propozi iile subordonate din text; XI. Cum se numesc construc iile urm toare şi de ce: caligrafie frumoas , calitate bun , ceremonie protocolar ; XII. Construi i: Subiect exprimat prin: pronume negativ, numeral colectiv, verb la supin; Atribut adjectival: verb la gerunziu acordat, adjectiv nehot rât în dativ, adjectiv propriu-zis în genitiv; Complement direct- verbe la infinitiv, gerunziu, supin; XIII. Corecta i textul: Nu m sfii s -l critic dac auzi-i ca greşit. Cei v-oi povestii eu însumi-însemi nul v-a încânta. A creiat ceace n-a m-ai v zut şi auzit nici-un om depe aici. Fi bun şi nu fii r u, întru-cât sar putea s-o p eşti în vre-una din zile; XIV. Desp r i i în silabe: acvariu, armisti iu, astmatic, butonier , breasl , buclucaş, duhovnic, dictatur , insignifiant, teatru; XV. Felul subordonatelor: Plecarea ei de unde o l sase l-a sup rat; Ştiindu-se c întârzie, nu l-am mai aşteptat; Numai ce am ajuns acas , şi l-am şi sunat; S-a s turat s ne tot aştepte; S ne aştepte în fiecare zi, ne-am fi dorit. FIŞA NR. 24 Se d textul: “Dintre o sut de oameni ce te vor l uda, nou zeci şi nou vor crede c au fost m rinimoşi cu tine, iar cutare va fi sigur c printr-aceast laud distan a dintre tine şi el a disp rut” I. Afla i predicatele, delimita i propozi iile, face i schema frazei; II. Analiza i pronumele personale şi verbele la viitor din text; III. Alc tui i propozi ii cu ortogramele: neam, ne-am, iar, i-ar, sar, s-ar; IV. G si i sinonimele cuvintelor: oameni, distan , a încuviin a, a l uda, a disp rea şi antonimele cuvintelor: sigur, a disp rea, a l uda, a crede, distan at; V. Construi i câte o propozi ie cu un substantiv şi un adjectiv, din familia lexical a cuvintelor: a l uda, a disp rea; VI. Trece i adjectivele m rinimos şi sigur la toate gradele de compara ie; VII. Preciza i câte o alt func ie sintactic pentru cuvintele: oameni,ce, distan (în afara celor din text); VIII. Scrie i formele de genitiv - dativ ale adjectivelor pronominale demonstrative de apropiere, masculin şi feminin, singular şi plural, şi folosi i-le în scurte propozi ii; IX. Da i exemple de cinci adjective care cer numai dativul; X. Alc tui i propozi ii în care numeralul o sut s îndeplineasc func iile sintactice de subiect, atribut, complement de cauz ; XI. Transforma i numeralul o sut în numerale: ordinal, multiplicativ, distributiv, adverbial; XII. De ce sunt pleonastice construc iile: concluzie final , a conlucra împreun , a continua mai departe; XIII. Construi i: complement de loc exprimat prin pronume demonstrativ de dep rtare, în genitiv, cu prepozi ie; complement de cauz s determine un adjectiv; complement condi ional exprimat prin verb la gerunziu; nume predicativ - interjec ie; complement de mod - locu iune adverbial ; XIV. Felul subordonatelor: Bucurându-v c s-a amânat concursul, v-a i am git; Unde ştia c are not la român , n-a mai citit nimic; E prea grea problema s-o po i rezolva singur; Orice-ar face, tot nemul umi i sunte i; P catul e c a i greşit; XV. Alc tui i enun uri cu paronime: riguros-viguros, afluen -influen , aluzie-iluzie. FIŞA NR. 25 Se d textul: “Soarele r sare nu ca s apuie, ci ca s lumineze pân apune”. I. Numerota i predicatele, delimita i propozi iile, alc tui i schema frazei; II. Construi i propozi ii în care cuvintele a r s ri, a lumina s fie folosite pe rând cu sens propriu şi cu sens figurat; III. Da i exemple de cinci cuvinte omofone, dar nu şi omografe; IV. Contrage i subordonatele din text în p r ile de propozi ie corespunz toare; V. Nu au forme de plural substantivele din seria: a) soare, p mânt, astru; b) planet , eclips , lun ; c) fier, o et, secar ; VI. G si i trei sinonime şi trei antonime pentru trei cuvinte din text; VII. Deriva i adjective şi substantive de la radicalul cuvintelor r sare, lumineaz , apune şi introduce i-le în scurte enun uri; VIII. Construi i propozi ii în care substantivul soare s îndeplineasc func iile sintactice de nume predicativ, atribut, complement direct, complement circumstan ial de cauz şi de loc; IX. Indica i modul, timpul, diateza şi conjugarea verbelor din text; X. Felul subordonatelor: M tem c n-am s pot veni azi; Se zvoneşte c ne va vizita; Dac m-ai mişcat, am greşit; F r tine n-ar fi putut deveni ceea ce este azi; Pl cerea s - i spun asta este mare; XI. Construi i: atribut exprimat prin verb la infinitiv, prezent, activ; complement indirect pronume negativ în genitiv cu prepozi ie; complement de timp - substantiv în acuzativ f r prepozi ie; complement de loc - substantiv în dativ; nume predicativ - pronume posesiv în genitiv; XII. Sinonime neologice: vin , plângere, adânc, caraghios, cinstit, ciudat, deştept, lacom, îngâmfat, molipsitor; XIII. Desp r i i în silabe: ambiguu, realitate, inacceptabil, iner ie, inadmisibil, sinoptic, împrosp tat, subapreciat, sanctuar, sublimare; XIV. Corecta i textul: Aduna-tu-s-au pe aleie to i aceea pe care i-am chemat la concurs. Nu-i nici-o n dejde cam putea s i învingem pe redutabili noştri adversari. Auzi-i c nu le a- i mai creeat probleme şi c nu le ve- i m-ai creia în viitor. XV. Sublinia i formele corecte: smeu – zmeu, zigzag – zig-zag, zi-munc – zi munc , sdr ng ni – zdr ng ni, veşmânt – veştmânt. FIŞA NR. 26 Se d textul: “Când doi oameni au aceeaşi idee, aceasta înseamn c nu este nici a unuia, ci a întregii societ i în care tr iesc”. I. Afla i predicatele, împ r i i în propozi ii şi alc tui i schema frazei; II. Analiza i: aceeaşi, înseamn , a societ ii, în care din text; III. De ce sunt pleonastice construc iile: confident intim, a d inui permanent, primul debut; IV. G si i sinonimele cuvintelor: început, idee, întreg, lucru, cinstit, m re , amestecat, bog ie, real, a înapoia; V. C uta i trei expresii sau locu iuni în care apare cuvântul a tr i; VI. Alc tui i propozi ii în care substantivul oameni s ilustreze cinci func ii sintactice ale substantivului în acuzativ; VII. Sunt locu iuni conjunc ionale secven ele din seria: a) pe lâng , aproape de, de pe la; b) pe lâng c , chiar dac , o dat ce; c) de-a dreptul, în fa , cu tot dinadinsul; VIII. Preciza i alte trei func ii sintactice ale numeralului doi (în afara celei din text); IX. Preciza i valoarea morfologic a verbului “a însemna” în exemplele: a) El însemna totul în caiet cu creionul; b) El însemna totul pentru ea; c) Aceasta însemna c era deosebit; X. Este locu iune adverbial secven a: a) în fa ; b) în fa a; c) fa de; d) a face fa ; XI. Felul propozi iilor: Se gr bea s termine repede de scris; Cum s-a gr bit, a greşit; Cum ai sunat, i-a şi deschis; Se cade s le mul umim; Ei au adus dovada c sunt nevinova i; XII. Desp r i i în silabe: inerent, func ie, inexact, inervat, ineficacitate, conjunc ie, dezechilibru,somptuos, sublim, subliniind; XIII. G si i perechea urm toarelor paronime: altera ie, regent, albastru şi alc tui i propozi ii cu ele; XIV. Antonime: a înfiin a, temporal, contestabil, cite , acord, logic, ilustru, virus, valoare, scump; XV. Corecta i textul: Situa ia a r mas aceiaşi întru-cât na- i depus un efort continu. La repeti ii prea va- i încrezut şi na- i ob inut rezultatele pe care le-a- i scontat. Nu m-ai întârzia i, preg ti- i-v conştiincios şi recomanda- i-le şi lor acest lucru. FIŞA NR. 27 Se d textul: “Unii prieteni se mir de ce te despar i pentru totdeauna de dânşii în clipa când i-au dovedit c nu i-au fost niciodat prieteni”. I. Sublinia i predicatele, delimita i propozi iile şi alc tui i schema frazei; II. G si i sinonimele şi antonimele cuvintelor urm toare: prieten, a se desp r i, a dovedi; III. Alc tui i familia lexical a cuvintelor: prietenie, a se desp r i; IV. Construi i propozi ii cu câte un substantiv şi un adjectiv din familiile lexicale ale verbelor: a se mira, a se desp r i; V. Alc tui i propozi ii în care substantivul prieten s fie: nume predicativ, atribut, complement circumstan ial de cauz , complement direct şi complement indirect; VI. Analiza i: unii, de dânşii, în clipa, i-, niciodat din text; VII. Folosi i în propozi ii verbul a dovedi la infinitiv, gerunziu, participiu, supin, ilustrând câte o func ie sintactic pentru fiecare mod; VIII. Preciza i valoarea lui “ i” din propozi ia: i-am pierdut cartea; a) pron. pers. - c. ind.; b) pron. reflex. – c. ind.; c) pron. pers. – atr. pron.; d) pron. reflex. – atr. pron.; IX. Construi i o fraz dup schema: PP-CD-CI-T-F; X. Desp r i i în silabe: prietenos, acvariu, armisti iu, breasl , arlechin, abracadabra, dictatur , amnar, teatru, duhovnic; XI. G si i sinonimele neologice ale urm toarelor cuvinte: oroare, oropsire, opera ie, neobişnuit, mustrare, piedic , urm , a r spândi, trainic, a se hot rî; XII. Construi i cinci propozi ii subordonate diferite introduse prin când; XIII. Felul subordonatelor: Dac te caut mereu este ca s nu-l ui i; Îi ajungea doar s ne priveasc ; A ajuns de trezeşte admira ia tuturor; S-au descurcat cum au putut; L-am anun at c vin azi; XIV. Construi i: complement circumstan ial de cauz exprimat prin pronume demonstrativ de identitate, în genitiv, cu prepozi ie; complement indirect – numeral ordinal în acuzativ; subiect – verb la supin; nume predicativ – interjec ie; complement circumstan ial de timp – locu iune adverbial ; XV. Corecta i textul: R splata v-ei avea-o neântârziat şi sucesu- i va fii de plin când te-or l uda ai noştri; Vorbi-i cu câ iva dar m-am convins c nu ori cine poate aşi l muri exact problema; Fiind c mam convins cine-i de vin , nu-mi m-ai aduce- i explica ii inutile. FIŞA NR. 28 Se d textul: “ Cea mai pl cut laud este aceea care porneşte de la omul ce a venit s te r puie”. I. Afla i predicatele, delimita i propozi iile, alc tui i schema frazei; II. Analiza i: laud , e aceea, care, te, s r puie; III. Formula i cinci propozi ii în care cuvântul om s fac parte din cinci expresii (locu iuni); IV. Identifica i diftongii din text, sublinia i vocalele în hiat, da i exemple şi de trei triftongi; V. Contrage i subordonatele din text; VI. Alc tui i familiile lexicale ale cuvintelor: pl cut, laud , om; VII. G si i trei sinonime şi trei antonime pentru trei cuvinte din text; VIII. Preciza i originea arhaismelor: pârc lab, serdar, caimacan, cneaz, stolnic; IX. De ce sunt pleonastice construc iile: dun de nisip, a ecraniza un film, alegeri electorale; X. Alc tui i propozi ii în care cuvintele: pl cut, care, te s aib câte o alt valoare morfologic , în afara celor din text; XI. Construi i: atribut pronominal exprimat prin pronume relativ în genitiv; atribut - substantiv în dativ f r prepozi ie; complement indirect s aib element regent o prepozi ie; complement direct - numeral frac ionar; complement de agent- locu iune pronominal ; XII. Felul subordonatelor: Nu avem destule date ca s rezolv m situa ia; Şi de-l rogi, nu te ajut ; Tot ce s-a spus fusese realizat; Nu ar merita s te mai consumi pentru asta;A insistat s -şi rezolve situa ia; XIII. Sinonime neologice: milos, greutate, soart , curat, obstacol, înghesuial , a se vindeca, a înso i, zece zile, energie; XIV. Antonime: trist, comedie, autentic, amintire, aproape, real, a urca, nocturn, egal, cite ; XV. Omonime: baie, vie, min . FIŞA NR. 29 Se d textul: “ Poate c nimeni s n-aib nevoie de tot scrisul t u, dar c fiec ruia-i trebuie alt parte din el”. I. Numerota i predicatele, delimita i propozi iile şi alc tui i schema frazei; II. Analiza i poate, nimeni, t u, parte, din el din text; III. Alc tui i trei enun uri cu urm toarele trei cuvinte polisemantice: a aprinde, a aspira, a atinge; IV. Ilustra i alte dou valori morfologice ale lui poate; V. Construi i fraze în care propozi iile subiective s fie cerute de: se pare, zicându-se, vine; VI. Alc tui i propozi ii cu complemente indirecte exprimate prin: verbe la infinitiv, gerunziu, supin şi cu atribute adjectivale exprimate prin: adjectiv propriu-zis, numeral, adjectiv pronominal negativ; VII. Introduce i în propozi ii un c. dir., atr. subst. prepoz., c. ind. şi transforma i-le apoi în propozi iile subordonate corespunz toare; VIII. Construi i propozi ii în care adjectivele pronominale din text s devin pronume corespunz toare, prin schimbarea valorii gramaticale; IX. Alc tui i o fraz în care: 1-PP; 2-SB(1); 3-ATR(2); 4-CD(3); 5-CI(4); 6-T(5); X. Dezvolta i în propozi ii corespunz toare scrisul şi alt ; XI. Felul subordonatelor: Ajungând ce şi-a dorit, era bucuros; R mâne s stabilim date excursiei; A r mas bun cum l-ai ştiut; De vine atât de des înseamn c nu tea uitat; Ajunge s -l vezi o dat ca s nu-l ui i; XII. Sinonime neologice: a întemni a, molipsitor, a reda, concurent, r ut cios, veşnic, repetat, vinovat, zadarnic, m re ; XIII. Desp r i i în silabe: acroba ie, ctitorie, a cultiva, alfabet, circumstan ial, analfabet, a afecta, caracter, autoritate,sublinia; XIV. Construi i: atribut adjectival exprimat prin relativul care în acuzativ; complement indirect în acuzativ cu prepozi ie subordonat unui adjectiv; nume predicativ exprimat prin verb, adjectiv,adverb; XV. Omonime: lun , lac, gol. FIŞA NR. 30 Se d textul: “Crezi c vine de sus gândul pe care nu-l sim i cum a venit”. I. Numerota i predicatele, delimita i propozi iile, alc tui i schema frazei de mai sus; II. Folosi i în dou propozi ii cuvintele gând şi a veni cu sens figurat; III. Da i exemple de trei cuvinte cu scriere identic (omografe), dar cu pronun are diferit ; IV. Alc tui i familiile lexicale ale cuvintelor: a crede, a veni, a sim i; V. Analiza i crezi, gândul, pe care, a venit din text; VI. Da i exemple de câte trei substantive, adjective, adverbe compuse prin contopire; VII. G si i trei sinonime şi trei antonime pentru trei cuvinte din text; VIII. Deriva i substantive şi adjective de la radicalul cuvintelor: a crede, a veni, a sim i; IX. Construi i trei enun uri în care de s fie prepozi ie, conjunc ie, interjec ie; X. Preciza i alte trei func ii sintactice ale cuvintelor: gândul, care; XI. Felul subordonatelor: Piatra c e piatr şi tot crap ; Uite ce s-a întâmplat; Habar n-am cu cine a plecat; A sosit înaintea cui nici nu gândea; Mi-e drag s citesc; XII. Construi i: complement circumstan ial de scop exprimat prin substantiv în acuzativ; complement circumstan ial de loc – pronume personal în acuzativ s determine o interjec ie; complement de agent – pronume interogativ; complement circumstan ial concesiv – substantiv în genitiv cu prepozi ie; complement indirect – adjectiv cu prepozi ie; XIII. Sinonime neologice: am nunt, fundamental, steag, demn, întâmpl tor, greşit, culme, siguran , soart , a ob ine; XIV. Alc tui i propozi ii cu ortogramele: nicicum, nici cum, alt dat , alt dat , dune, du-ne; XV. Sublinia i formele corecte: dependen a – dependin a de un drog; a insera – a însera un fragment într-un text; comportare plin de diferen – virtuoz al pianului; pl teşte în numeral – numerar. – deferen ; virtuos REZOLVAREA EXERCI IILOR FIŞA NR. 1 I. a) Predicate: 1-(îşi) face -PV; 2-este capabil-PN; 3-nu urmeaz -PV; 4-eşti dator-PN; 5-s ( te) recunoşti-PV; b) Propozi iile: 1-Fiecare…icoana; 2-de care…capabil; 3-(dar) de aici nu urmeaz ; 4-c tu eşti dator; 5-s te…în toate; c) Felul lor: 1-PP; 2-ATR(1); 3-PP; 4-SB(3); 5-CI(4); II. Diftongii din text: -oa, -ea, -oa (to i trei urc tori); 5 cuvinte cu diftongi ascenden i: -ia(voia), -ua(noua), -u (rou ), -io(voios), -eo(deodat ); 5 cuvinte cu diftongi descenden i: -ou(birou), -ii(fii), -ei(tei), -ui(sui), -oi(roi); III. Sensul propriu: Se închin mereu la icoana cea nou ; Îl durea inima; Gura p c tosului, adev r gr ieşte; Sensul figurat: Icoana stelei ce-a murit…; i se rupe inima v zându-l; Pe-o gur de rai…; IV. Familii lexicale: c rticic , c rticea, c r ulie, c r oi; înv are, reînv are,înv înv tur , înv at, neînv at, reînv at, înv cel, înv mânt, înv tor,-oare, minte; munc , muncit, nemuncit, remuncit, muncire, muncitor,-oare, muncitoresc, muncitoreşte, muncitorime; V. Antonime: incapabil, inapt; neobligat, nesolvabil, neîndatorat; a nu recunoaşte, a fi nerecunosc tor; VI. Analiza pronumelor din text: fiecare – pron. nehot., masc., sing., N, subiect; (despre) tine – pron. pers., sing., II, Ac., c. ind.; (de) care – pron. rel., Ac., c. ind.; este capabil – pred. nomin. format din verb. cop. a fi, ind., prez., pers. a III-a, sg., act., conj.a IV-a, afirmat., intranz. şi numele pred. capabil, expr. prin adj., propr.-zis, var., cu dou termin., masc., sg., N, grad poz.; eşti dator – pred. nomin. format din verb. cop. a fi, ind., prez., pers. a II-a, sg., act., conj. a IV-a, afirmat., intranz. şi numele pred. expr. prin adj., propr.-zis, var., cu dou termin., masc., sg., N, grad poz.; (în) toate – pron. nehot., pl., Ac., c. ind.; VII. Loc. adj.: în stare; El este în stare s înve e mai mult; VIII. Adjectivele: capabil de, dator la, solidar cu; IX. Substantive defective de gen şi num r: aur, fier, platin , unt, f in ; X. Contragere: …eşti dator …a te recunoaşte; XI. Fraz dup o schem dat : Mi-am luat o carte de comentarii pe care hot râsem s-o cump r de mult vreme ca s înv , astfel încât s nu am vreo surpriz la examen; XII. Construi i trei c.c.timp: Plecasem înainte de a suna tu; M-am dus acolo pân a m fi anun at; Luasem leg tura cu ei înainte de a fi venit voi; trei c.c.scop: A plecat pentru a vizita oraşul; A venit la bibliotec pentru a citi; S-a dus la libr rie spre a-şi cump ra o carte; XIII. Corecta i textul : Scrie i-v tema şi retranscrie- i-o şi tu ca s n-ai nici o problem cu educatorii aceia; Nu trebuie s - i spun de ce n-accept vreo greşeal de-a lor de-acum înainte; Fii atent şi nu mai fi distrat s n-ai probleme într-una din zile; XIV. Formele corecte : mi-ar pl cea, nu face, greşeal , aşaz , a crea; XV. Sensurile expresiilor : O linişte adânc ; Despre un amic s nu vorbeşti niciodat de r u; Prin iubire, prin comportament, prin vorbire, prin împrejur ri se leag prieteniile. FIŞA NR. 2 I. a) Predicate: 1- este-PN inc.; 2- ai inea-PV; 3-se c znesc-PV; 4-s se suie-PV; b) Propozi ii: 1-A l sa…este; 2- ca şi cum…umeri; 3- pe când…c znesc; 4- s se suie; c) Felul: 1- PP; 2 – PR(1); 3 – Opoz.(2); 4 – CI(3); II. Vocale în hiat: fi-u-lui, t u o (hiat în fonetic sintactic ), moştenire este, pe umeri; alte 5 cuvine : a-le-e, fi-in- , po-et, con-ti-nu-u, co-or-do-na-tor; III. Sinonime: a se str dui, a încerca, a se chinui; a se c ra, a se coco a, a se ridica; a sus ine, a sprijini; IV. Valori ale lui o (trei) : pron. pers.(Pe ea am z rit-o); adj. proven. din numer. card. (Mi-am luat o carte şi dou caiete); adj. pron. nehot.(O carte e interesant , alta nu este); V. Substantive formate prin derivare: adunare, b nuial ,copreşedinte, hipersensibilitate, ultrademagog; prin compunere: untdelemn, vi -de-vie, portdrapel, floarea-soarelui, dreptunghi; VI. Analiza verbelor din text: a l sa: verb, inf., prez., act., conj.I, afirm., tranz., subiect; este: verb cop.,ind., prez., pers. a III-a, sing., act., conj. a IV-a, afirmat., intranz., pred. nomin. inc.; ai inea: verb pred., cond.-opt., prez., pers. a II-a, sing., act., conj. a III-a, afirmat., tranz., pred. verb.; se c znesc: verb pred., ind., prez., pers. a III-a, pl., afirmat., intranz., reflex., conj. a IV-a, pred. verb.; s se suie: verb pred., conj., prez., pers. a III-a, pl., afirmat., intranz., reflex., conj. a IV-a, pred. verb.; VII. Fraza: Ceea ce nu recunoştea era c absentase ieri; VIII. Propozi ii: El este deja în clas ; A ieşit pentru o mic pauz din clas ; Ei au r mas la locul lor; IX. Dezvoltare: S laşi fiului t u…; …care este al t u; Contragere: …este a-l inea pe umeri; …se c znesc a se sui; X. Fraze diferite (5): SB – Nu ar fi r u de te-ai preg ti serios; PR – Întrebarea este de înve i; ATR – Întrebarea de înve i m preocup ; CD – Nu ştiu de înve i; CI – Hot r şte-te de înve i sau nu; XI. Corecta i textul: De-aş fi fost eu (îns mi-însumi) în locul lor v-aş fi creat impresia c ei v agreeaz prea mult; Efortul continuu vi s-a recomandat mai de mult timp, dar voi n-a i luat aminte; Cititu-i-ai pe scriitorii aceia care ne-au fost recomanda i întruna din zile de profesorii noştri?; XII. Formele corecte: nu fi sup rat, dragile mele prietene, cerul s-a înnorat, dau surorii mele, propriii mei ochi; XIII. Construi i: Dorea şi el a fi fost invitat acolo; Înainte de a fi ajuns acolo, te-am c utat; Cartea din fa a lui e a mea; Ştiu ce- i doreşti; Ştiu c ruia ai dat cartea; XIV. Subordonate: SB; CI; (SB - PP - PR); (SB – PP - CZ); XV. Expresii: Un prieten este cea mai bun avere a vie ii; Priten mi-e Platon, dar mai prieten îmi este adev rul; Iubirea învinge orice. FIŞA NR. 3 I. a) Predicate: 1-sunt-PV; 2- linguşesc-PV; 3- recunosc-PV; 4- nu în eleg-PV; b) Propozi ii: 1- Sunt oameni; 2 -care linguşesc…merit; 3 – când îl recunosc; 4 - fiindc …în eleg; c) Felul propozi iilor: 1 – PP; 2 – ATR(1); 3 – T(2); 4 – CZ(2); II. Familii lexicale: cunoaştere, necunoaştere, recunoaştere, cunoscut, recunoştin , cunoştin , necunoscut, recunoscut; în elegere, neîn elegere, în eles, neîn eles, în eleg tor, neîn eleg tor, în elept, în elepciune; a omeni, omenie, omenos, omenesc, omeneşte, neomenie, neomenos, neomenesc, neomeneşte, omenit, neomenit, omule , omenire; III. Antonime: a critica(Îl critica întruna), a def ima(L-a def imat continuu); de nimic(E un om de nimic), insignifiant(Pentru mine este insignifiant); IV. Propozi ii: Scorul a fost nul; Nu-l mai recunosc; Va reveni curând; V-a adresat numai laude; Mai vorbim noi! M-ai c utat cumva? V. Analiz : sunt: verb pred. , ind., prez., pers. a III-a, sg., act., conj. a IV-a, afirmat., intranz., pred. verb.; care: pron. rel., masc., pl., N, subiect; de merit: loc. adj., masc., sg., Ac., atr. adj.; l-: pron. pers., pers. a III-a, sg., masc., Ac., c. dir.; VI. Func ii sintactice: NP – Ştiu care e el; APG – Elevul, al c rui caiet e pe banc , e colegul meu; AA – Ştiu care film i-a pl cut; VII. Conj. (loc. conj.): deoarece, întrucât, din cauz c ; VIII. Verb pred.: Ei sunt acas ; verb cop.: Ei sunt prietenii mei; verb aux.: Am fost invitat la ei acas ; IX. Subiecte: Elevii se preg tesc zilnic; Eu m preg tesc zilnic; Este uşor de înv at; Nume predicative: Ei sunt colegii mei; Colegul meu cel mai bun este el; Lec ia este de înv X. t; Cd : Doreşte a înv a; CD : Doreşte s înve e; Ci : Se gândeşte a înv a şi el; CI: Se gândeşte s înve e şi el; c.c.m: Scrie lizibil; M : Scrie cum poate el mai bine; XI. Corecta i textul: M întâlnii într-una din zile cu copiii aceia ale c ror fapte ne-au cam dat de gândit; Adunatu-s-au pe alee to i aceia pe care i-am anun at eu (îns mi, însumi); Fi i mai aten i, iar tu nu mai fi distrat, c-ai so p eşti când te-or întâlni ai noştri; XII. Construi i: Se preg teşte de înv at; Citeşte din ce în ce mai bine; Suntem împotriva lenei; Care elev înva , are rezultate bune; Sosirea acas m-a bucurat; XIII. Subordonate: ATR; PR; L; CNS; CD; XIV. Expresii: În anul curent; În anul Domnului; În anul vârstei sale; XV. Analiz : i : pron. pers., pers. a III-a, sg., D, atr. pronom.; tr deaz : verb pred., ind., prez., pers. a III-a, sg., act., conj.I, afirmat., tranz., pred. verb.; nimic: pron. neg., N, subiect; (despre) aceia : pron. dem., de dep rt., masc., pl., Ac., c. ind.; poezia : subst. com. simplu, fem., sg., N, subiect; fi memorat : verb la inf., prez., pas., conj. I, af., intranz., c. dir. FIŞA NR. 4 I. a) Predicate: 1-sunt - PV; 2-îşi închipuie - PV; 3- fac – PV; b) Propozi ii: 1 - Sunt…oameni; 2 - care…îşi închipuie; 3 – c fac…uşor; c) Felul lor: 1 – PP; 2 – ATR(1); 3 – CD(2); II. Omonime: Care e vinovatul? Care cu poveri de munc Vin încet şi scâr âind…; Ar mai trebui s ne vedem! Un ar de p mânt era pu in pentru bunici; A prins un lin în râul ce curge lin la vale; III. Cuvinte cu –ier : balastier , betonier , butonier ; neologisme terminate în –iza: conştientiza, electriza, favoriza ; IV. Cuvinte: frumos, alb, verde; derivate: frumuse e, albea , verzeal ;cuvinte compuse: F t-Frumos, Alb -ca-Z pada,Verde Împ rat; cuvinte cu alt valoare gramatical : Un dar frumos se d ruieşte frumos(adj. – adv.); Albul ne încânt (subst.); Rochia e alb (adj.); Verdele câmpului se pierde în zare(subst.); Câmpul e verde(adj.); V. Analiza predicatelor din text: sunt: pred. verb., expr. prin verb pred., ind., prez., pl., pers. a III-a, act., conj. a IV-a, afirmat., intranz.; îşi închipuie : pred. verb. expr. prin verb pred., ind., prez., pers. a III-a, pl., reflex., conj. a IV-a, afirmat., tranz.; fac : pred. verb. exprim. prin verb. pred., ind., prez., pers. a III-a, pl., act., conj. a III-a, afirmat., tranz.; VI. Enun uri potrivite: Eu însumi mi-am f cut tema; Eu îns mi te-am v zut; Noi înşine v-am aşteptat; Noi însene le-am povestit totul; VII. Propozi ii: Mersul t u uşor îl admira; Nu este uşor s ob ii rezultate bune; E lung p mântul, ba e lat…;Priveşte în lung şi-n lat; De-a lungul drumului erau pomii înflori i; VIII. SB : E bine s citeşti; PR : Problema e s citeşti zilnic; ATR : Problema s citeşti m preocup ; CD : Înva s citeşti cursiv; CI : Gândeşte-te s citeşti toat bibliografia indicat ; IX. C.c.timp: Înainte de a sosi tu, am sosit şi eu; c.c. mod: A plecat f r a se uita înapoi; c.c. scop: Citeşte pentru a şti; X. T: Când alergi repede, ajungi devreme; CZ: Cum alergi repede, ai obosit; COND: Dac alergi repede vei câştiga concursul; XI. Corecta i textul: De-l vei g si pe educatorul acela, d -i-i lui în grij pe chiulangiii aceia; Întrucât orice moment pierdut î i creeaz nepl ceri, nu le mai face nici o concesie; Ia- i acele studii, neuitând vreo clip s te preg teşti întruna, ca s ai rezultate bune; XII. Construi i: El este cum este; P rin ii ai c ror copii înva sunt mândri; Voi fi fost anun at şi eu de vei veni; A sosit la şcoal înaintea colegilor; Am aflat din cauza c ruia ai lipsit; XIII. Forme corecte: îi place înotul, a asambla, c r i a patru elevi, s-a înnorat devreme, c r i ale elevilor; XIV. Subordonate: PR; CI; SB; CZ; T; XV. Expresii latineşti: Înainte de vreme; Deschizând (la întâmplare) cartea; Este clar. FIŞA NR. 5 I. a) Predicate: 1-râde-PV; 2-ajunge ridicol-PN; 3-g seşte-PV; 4-nu poate-PV; b) Propozi ii: 1 – Cine…lumea; 2 – ajunge…ridicol; 3 – când…unul; 4 – de care… râde; c) Felul lor: 1 – SB(2); 2 – PP; 3 – T(2); 4 – ATR(3); II. Sensuri figurate: Arde de ner bdare s te vad ; Îi ardeau c lcâiele dup ea; Îl arde sufletul s te întâlneasc ; III. Variante corecte: ridicol, delincvent, coli, coperte, ansamblu; IV. Cuvinte accentuate pe ultima silab : caiet, cadou; pe penultima: mas , fiş , carte; pe antepenultima: binele, culegere, cel lalt; pe a patra silab : ferfeni , lapovi ; V. Sinonime neologice: apogeu, ocazie, erudit, pisc, contagios, efemer, ocazional, a elabora, efort, a edita; VI. Sensurile cuvintelor: corigibil: care se poate corija (a se corecta, a se îndrepta): Este un om corigibil; detracta: a denigra, a def ima pe cineva: În ultima vreme a fost denigrat mereu; fervoare: ardoare, înfocare, pasiune: Munceşte cu fervoare pentru a ob ine numai rezultate bune; VII. Substantiv: râs, râdere: Râsul îi tr deaz , de fapt, neliniştea; adjectiv(loc. adj.): A ajuns de râsul lumii ; locu iune verbal : îşi râde-n barb , îi râde inima, îşi râde-n sine: Îi râdea inima de bucurie pentru cele întâmplate; VIII. Substantiv: În sinea lui se gândea c procedase corect; pronume: Lauda de sine nu miroase-a bine; adverb: Prim vara se întorc p s rile c l toare; substantiv: Prim vara a sosit pe neaşteptate; adjectiv: Codrii deşi m rginesc satul nostru; conjunc ie: Deşi a plouat, am mers la teatru; IX. Analiz : cine: pron.rel., N, subiect; toat : adj. pron. nehot., fem., sg.,Ac., atr. adj.; ajunge ridicol: pred. nomin., format din verb. cop. a ajunge, ind., prez., pers. a III-a, sg.,act., conj. a III-a, afirmat., intranz., şi numele pred. ridicol, expr. prin adj., propr.-zis, var., cu dou termin., masc., sg., N; unul: pron. nehot., masc., sg., Ac., c.dir.; râde: verb la inf., prez., act., conj. a III-a, afirmat., intranz., c. dir.; X. Fraz : Dac nu zice nimic înseamn c a greşit întrucât a aflat c voi era i acas când v-a c utat el ; XI. Corectare: Nemaiputând s aştepte, s-a dus la plimbare; V-a spus într-una din zile c l muri-i-va şi pe aceia s -l înso easc ; Pare c şi tu însu i-îns i le-ai spus s nu mai fie sup ra i, c-or trece toate cu bine; To i îl agreeaz , fiindc s-a decis s nu mai absenteze; XII. Construi i: Dau colegului meu o carte; Împotriva cui te-ai ridicat?; Ştiu conform c ruia ai procedat; Întrebarea unde ne vom opri ne preocup ; Cum m-ai sunat, i-am r spuns; XIII. Subordonate: SB; ATR; CI; COND.; PR; XIV. Argument pornit din ur ; Arta e îndelungat , via a e scurt ; Arta de a iubi; XV. Forme corecte: ab ibilduri, acolade, aerodromuri, aerog ri, aeroporturi. FIŞA NR. 6 I. a) Predicate: 1- nu întrerupe-PV; 2 – se bucur -PV; 3-nu l sa –PV; 4- s se reverse- PV; b) Propozi ii: 1 – Nu întrerupe…celui; 2 – care se bucur ; 3 – (şi) nu l sa; 4 – s se reverse…întristat; c) Felul lor: 1 – PP; 2 – ATR(1); 3 – PP; 4 – CD; II. Cuvinte derivate: reverse, întristat; compus: niciodat ; III. …scripta manent; …cum laude; …sed multum; IV. a se opri, a înceta; a se minuna, a se extazia; jignit, ofensat; V. Niciodat nu m-a min it; Nici o dat nu este mai important pentru ea ca data zilei de naştere; Alt dat era mai ospitalier; Alt dat important este şi 1 Iunie; Va i certat vreodat ?; Cunoşti vreo dat mai important decât data de 24 Ianuarie în istoria noastr ?; VI. A nu fi întrerupt, a nu se întrerupe; a nu fi l sat, a nu se l sa; VII. Analiz : vorba: subst. com. simplu, fem., sg., Ac., Cd; celui: pron. dem. de dep rt., masc., sg., G, Atr.pron.genit.; care: pron. rel., N, subiect; durerea: subst. com. simplu., fem. sg., N, subiect; VIII. Ac. – (pe, cu, la, de, de la) sine, se, se-, -se, s-, -s-; (E împ cat cu sine însuşi, de-acum); D – sie, sieşi, îşi, şi, -şi, şi-, -şi-; IX. Optim, maxim, inferior; cumsecade, perspicace, tenace; limpede, moale, mare; X. El a ajuns profesor; Ea este student ; Ei au r mas aceiaşi; XI. SB – E bine s înve i; PR – Datoria noastr e s înv Problema s înv m; ATR – m ne st în aten ie; F – A venit la facultate s înve e; CSV – S înve i continuu, şi tot ar mai trebui s citeşti înc ; XII. Transcrie i corect textul : Fii bun, nu mai fi r u, c-ai s-o p eşti. Creeaz - i o idee despre propriii t i amici ale c ror fapte nu le agre m; M sfiii s le spun totul când v zui c nu-s integri cum trebuie s fie to i arbitrii aceia; XIII. Subordonate: PR; ATR; (SB – PP - PR); CD; CI; XIV. Construi i: De departe vezi albind…; Ştiu ce carte- i place; Caietul ale c rui foi s-au rupt era al lui; Înv area conform orarului d satisfac ii; Dorin a de a-i vedea e mare; XV. Forme corecte: cre m, fii silitor!, elevii aceia, el înoat , s fii disciplinat! FIŞA NR. 7 I. a) Predicate: 1 – s judeci – PV; 2 – caut – PV; 3 – s vezi – PV; 4 – iubeşte – PV; 5 – nu po i – PV; b) Propozi ii: 1 – Ca s judeci omul; 2 – caut ; 3 – s -l vezi; 4 – cum iubeşte; 5 – Nu po i greşi; c) Felul lor: 1 – F(2); 2 – PP; 3 – CD(2); 4 – PRED. SUPL.(3); 5 – PP; II. Sinonime: a judeca – a condamna; om – persoan , ins; a vedea – a privi, a se uita, a z ri; Antonime: a iubi – a urî; a greşi – a îndrepta; a c uta – a ignora; III. Derivate adjectivale: judecat, nejudecat (El e omul judecat pentru fapta comis ); iubit (Omul iubit n-a dezam git-o niciodat ); Derivate substantivale: judecat (Teme-te de judecata de apoi); iubire (Iubirea lui e veşnic ); IV. A judeca, omul, a c uta, a vedea, a iubi; V. A greşi este omeneşte; Am venit, am v zut, am învins; S fie ascultat şi cealalt parte; VI. O cas ca a lui mai rar!; Ca s vizitezi oraşul î i trebuie o zi întreag ; Un oarecare mi s-a adresat necuviincios; Oare care a fost acela?; Numaidecât l-am şi pedepsit; S-a împrumutat numai de cât a avut nevoie; VII. Subiect – Omul muncitor este ca pomul roditor; Nume pred. – El este un om adev rat; Atr. apoz. – El, omul acela, este vecinul meu; VIII. Analiz : s judeci: pred. verb. expr. prin verb pred., conj., prez., pers. a II-a, sg., act., conj.I, afirmat., tranz.; caut : pred. verb. exprim. prin verb pred., imp., pers. a II-a, sg., forma afirmat., tranz., act., conj.I; s vezi: pred. verb. exprim. prin verb pred., conj., prez., pers. a II-a, sg., act., conj. a II-a, afirmat., tranz.; iubeşte: pred. verb. expr. prin verb pred., ind., prez., pers. a III-a, sg., act., conj. a IV-a, afirmat., tranz.; nu po i: pred. verb. exprim. prin verb pred., ind., prez., pers. a II-a, sg., act., conj. a II-a, forma neg., tranz.; IX. Om de omenie, om cu scaun la cap, un om şi jum tate: El e om de omenie; E un om cu scaun la cap, calculat; E un om minunat, un om şi jum tate; X. Elevul premiat de profesor b gase de seam nemul umirea acelora; XI. 1 – Pentru a judeca…; 3 …a-l vedea; 4 - …iubind; XII. V-a i convins c n-o s-aştept pân’ s-o-nnopta ca s -i reîntâlnesc pe aceia; Nici un admirator n-ar putea renun a, i-am asigurat eu pe colegii noştri; În ziua aceea n-a ap rut nici un nor pe cer, iar ei s-au adunat în acelaşi loc devreme; XIII. ATR; CI; SB; COND.; PRED. SUPL.; XIV. Construi i: Dorin a lui de a fi fost invitat era mare; Fiind apreciat, vei înv a şi mai bine; Ştiu ceea ce vrei; A se spune c n-ai înv at e o greşeal ; De devenit ce- i doreşti nu e greu; XV. S fii s n tos; S fii s n tos, împ rate, cei care vor muri te salut !; Celui ce merit ; FIŞA NR. 8 I. a) Predicate: 1 – este – PN inc.; 2 – ia – PV; 3 – n-are nevoie – PV; b) Propozi ii: 1 – Cel mai trist…este; 2 – c uneori…ia; 3 – cine n-are nevoie de dânsul; c) Felul lor: 1 – PP; 2 – PR(1); 3 – SB(2); II. Derivate adjectivale: îndr gostit, întristat, însufle it; derivate verbale: a se îndr gosti, a se întrista, a (se) însufle i; III. A avea de lucru, mân de lucru, a da de lucru, lucru de mân , lucru de nimic; IV. Mai m-ai întrebat asta!; Cânt -n cor, c-or vrea, c nu!; Sar aşa de sus, încât s-ar p rea c -s uşori ca pana!; V. Analiz : cel mai trist: adj., propr.-zis, var., cu dou termin.,neutru, sg., N, atr.adj., superlat. rel.; este: verb cop., ind., prez., pers. a III-a, sg., act., conj. a IV-a, afirmat., intranz., pred. nomin. inc.; uneori: adv. de timp, nehot., c.c.t, f r grad; -l: pron. pers., pers. a III-a, sg., Ac., c.dir.; de dânsul: pron. pers., pers. a III-a, sg., Ac., c.ind.; VI. Era extraordinar de frumoas ; Era frumoas foc!; Era frumoooas ! Era frumoas , frumoas ! Era frumoasa frumoaselor!; VII. Luasem cu mine şi cartea aceea; S fi luat şi caseta era şi mai bine; Aş fi fost luat de-ai lor de mai întârziam; VIII. NP – Ştiu cine eşti; Atr. pron. – Nu ştiu al cui copil s-a r t cit; Cd – Ştiu pe cine aştep i; Ci – Ştiu de cine te fereşti; IX. Au dovada c a greşit; N-am plecat de-acas c ci ploua; Nu vezi c a greşit? El pretinde c nu a greşit; Nu am venit c ci nu m-ai invitat; X. Verbe copulative: El este silitor; A r mas neschimbat; A ajuns profesor; Verbe impersonale: Era s nu te mai recunosc; R mâne s ne mai vedem; Ajunge s -l vezi o dat !; verbe predicative: El este în clas ; A r mas acas cu p rin ii; A ajuns la şcoal devreme; XI. De cum m-i vedea pe mine acolo, fii amabil şi adreseaz -i-te în numele alor noştri şi-alor voştri. Întâmplatu-s-au de-atunci multe şi auzii c zurbagiii aceia nu ne mai creeaz probleme; Ne-am adresat continuu aceleiaşi autorit i ai c rei membri neau agreat şi ne agreeaz continuu; XII. Construi i: C r ile celor doi elevi sunt pe mas ; Te ştiu de mic; Florile sunt pentru ai mei; De fl mând ce era, nici nu te vedea bine!; S-a oprit în fa a unora; XIII. (COND - PP); (CSV – PP – CD – ATR - F); (CSV–CSV–PP-SB); XIV. Cântec secular; Tr ieşte ziua!; Cauza final ; XV. Ap rea, apropo, ortodox, greşeal , atrium-atriu. FIŞA NR. 9 I. a) Predicate: 1 –s fii mândru – PN; 2 – înseamn – PN inc.; 3 – s recunoşti – PV; 4 – nu meri i – PV; b) Propozi ii: 1 – S fii mândru de ceva; 2 – înseamn ; 3 – s recunoşti; 4 – c nu-l meri i; c) Felul lor: 1 - SB(2); 2 - PP; 3 - PR(2); 4 - CD(3); II. Meciul s-a terminat nul; Nu-l mai recunosc; Nici un nor nu-i pe cer; N-or ap rea curând; Mie mi-e dor de ei; III. Analiza i: s fii mândru: pred. nomin., format din verb. cop. a fi, conj., prez., pers. a II-a, sg., act., conj. a IV-a, afirmat., intranz., şi nume pred. mândru, expr. prin adj., propr.-zis, var., cu dou termin., masc., sg., N; de ceva: pron. nehot., Ac., c.ind.; nu meri i: verb pred., ind., prez., pers. a II-a sg., act., conj. I, forma neg., tranz., pred. verb.; IV. Viu, principal, perfect, rotund, veşnic, asemenea; V. Dac nu recunoştea însemna c era aşa; VI. Avem o SB (1): S fii mândru de ceva; şi o CD (4): c nu-l meri i; VII. CZ: Cum n-ai fost atent, te-ai lovit; M: A r mas bun cum îl ştiam; T: Am ajuns când ai sunat tu; Cond.: Ai carte, ai parte; F: Am venit la teatru s v d acest spectacol; VIII. Inf.: Dorin a de a cunoaşte cât mai multe e mare (Atr. verbal); gerunziu: Numai cunoscând bine problema, o vei putea rezolva corect (compl. cond.); participiu: Tema cunoscut în clas te va bucura (atr. adj.); supin: De cunoscut aceast specie nu e uşor (Sb.); IX. Verbe: a s ri, a ara, a igieniza; adverbe: furiş, b rb teşte, târâş; X. Mândru: a se mândri, mândre e, mândrie; a cunoaşte: recunoaşte, cunoaştere, recunoaştere, cunoscut, necunoscut, recunoscut, necunoaştere, recunoştin , recunosc tor, nerecunosc tor; merit: a merita, merituos, meritat, nemeritat; XI. Întâmpinatu-i-am pe alee pe to i aceia pe care i-am înştiin at; Nu-i nici o n dejde c-am putea s -i învingem pe redutabilii noştri amici; De l-i vedea pe el acolo, d -i-i lui în primire pe n zdr vanii aceia, poate c el îi agreeaz altfel decât noi; XII. Ex-cep- i-o-nal, in-e-ga-li-ta-te, sub-li-ni-at, i-ne-rent, su-bli-ma- re, con-junc- i-e, punc-tu-a- i-e, somp-tu-os, arc-tic, linc-şii; XIII. ATR; CSV; PR; CD; CZ; XIV. Construi i: Cartea e a aceloraşi; Florile de la ei m-au bucurat; Mersul potrivit orarului e respectat; Am aflat ce carte preferi; Dorin a lui de înv at e mare; XV. P zeşte-te de câine!; Cauza (motivul) este ascuns; Cauz prin sine. FIŞA NR. 10 I. a) Predicate: 1 – s fie erou – PN; 2 – este – PN inc.; 3 – ai cere – PV; 4 – s zboare – PV; b) Propozi ii: 1 – s fie erou…dec zute; 2 –A cere cuiva…este; 3 – ca şi cum ai cere…într-o od i ; 4 – s zboare… p mântului; c) Felul lor: 1 – CD (2); 2 – PP; 3 – PR (2); 4 – CD (3); II. ce-re-re, îm-pre-ju-ra-re, jos-ni-ci-e, so-ci-e-ta-te, de-c -zu-t , zbu r -toa-re, p -mân-tu-lui, dea-su-pra, con-text, sub-li-ni-at; III. a solicita; circumstan ; degradant; IV. Ale lui eau c r ile; A le ascunde adev rul nu e bine; Ai luat parte la acea ceremonie?; A-i lua ap rarea mi se pare un lucru corect; L-a dus şi pe el la spectacolul festiv; V. Substantive: zbor, zburare, zburatul; loc. verb.: a-şi lua zborul, a se opri din zbor; (Zborul deasupra m rii era lin; S-au oprit din zbor pe acoperişul casei mele); VI. Nu avem nici o CI; avem o PR (3): ca şi cum ai cere unui vultur închis într-o od i ; VII. SB: Eroul acela va fi nemuritor; ASP: Titlul de erou e o înalt cinste; CD: Am cunoscut un erou al zilelor noastre; CI: Ne gândim cu recunoştin la eroul necunoscut; C.Ag.: P mântul nostru a fost ap rat de eroii neamului românesc; VIII. S ceri cuiva…; împrejur ri…care sunt josnice; este…a cere; a-i cere…a zbura; IX. Analiz : erou: subst. com. simplu, masc., sg., N, nume pred.; în împrejur rile: subst. com. simplu, fem., pl., Ac., c.c.timp; ale unei societ i: subst.com. simplu, fem, sg., G, atr. subst. genit., art. pos. genit. şi art. hot. enclit.; unui vultur: subst. com. simplu, masc., sg., D, c. ind., art. nehot.proclit.; într-o od i : subst. com. simplu, fem., sg., Ac., c.c.loc, prepoz. simpl , art. nehot. proclit.; de metri: subst. com. simplu, masc., pl., Ac., atr. subst. prepoz., neart., prepoz. simpl de; deasupra p mântului: subst. com. simplu, neutru, sg., G, c.c.loc, art. hot. enclit., prepoz. deasupra; la o mie: subst. com. simplu, fem., sg., Ac., c.c.loc, art. nehot. o şi prepoz. simpl la; X. Eroi, împrejur ri, societ i, vulturi, od i e; icre, zori, şale, câl i, grâne; XI. Asupra, împotriva, contra, în spatele, de-a lungul; Asupra satului se abate furtuna; Oamenii lupt împotriva furtunii; Contra furtunii nu te po i pune; În spatele şcolii este un teren frumos; De-a lungul str zii sunt mul i pomi; XII. Art. pos. genit.: Cartea este a elevului; adj. dem.: Casa a nou este impun toare; prepoz.: Miroase a prim var ; XIII. SB; CI; ATR; SB; (CD – CD - CD); XIV. Duce i-v şi informa i-i c arbitrii aceia sunt mai pu in aspri; Este o problem aceea ale c rei aspecte nu le-au ştiut propriii ei sus in tori; Nu mai fi nep s tor ca s nu fii p gubit!; XV. Construi i: Maria e plecat de acas ; Mâinile-i tremurau de emo ie; Cartea aceluiaşi elev m intereseaz ; Am aflat cu care ai discutat; În fa a unora se deschidea o privelişte minunat ! FIŞA NR. 11 I. a) Predicate: 1 – s râzi – PV; 2 – nu faci – PV; 3 – nu ai f cut – PV; 4 – ai fi avut prilej – PV; 5 – s faci – PV; b) Propozi ii: 1 – S râzi…ci de acelea; 2 – pe care nu le faci; 3 – pe care nu …niciodat ; 4 – deşi ai fi avut prilej; 5 – s le faci; c) Felul lor: 1 – PP; 2 – ATR(1); 3 – ATR(1); 4 – CSV(3); 5 – CI(4); II. A râde în hohote, a râde cu gura pân la urechi, a fi de râsul curcilor; III. A greşi e omeneşte!; Iat omul!; Cea dintâi edi ie; IV. Greşeal , aşaz , delincvent, m tuş , coaj ; V. Companie – companie, acele – acele, copii – copii, arin – arin , barem – barem; VI. El vorbeşte întruna; Într-una din zile te voi c uta; Rezultatele au fost declarate nule; Nu le mai face i atâtea favoruri!; Totodat a mers şi pân la el; Tot o dat important e şi ziua mea de naştere; VII. Sinonime: a râde – a se bucura (a se amuza); greşeal – eroare; niciodat – nicicând; omonime: care, ai, deşi; VIII. …s înve i(SB); …s mearg la mare(PR); …mişcarea e s n toas (ATR); …c abia mai sufla(CNS); …este mam (CSV); IX. P cat c n-ai venit la noi în ziua când te-am aşteptat, fiindc timpul era frumos, deşi ap ruser şi câ iva nori când ai ap rut tu; X. Un singur articol: greşelile (le – art. hot. enclit.); XI. M-ar mira s -i g sesc la ora aceea în acelaşi loc pe care mi l-ai indicat tu, nu de mult timp; V-a i convins c n-o s-aştept pân’ s-o-nnopta ca s -i rev d pe aceia, pe care nu-i mai agre m deloc; Fii încrez tor, nu mai fi naiv, c-ai noştri te-or agrea de-acum; XII. Banii sunt de la ai mei; Maşina de scris e nou ; Ştiu care carte a i comentat-o; Cartea e util pentru oricare; Înva cu pl cere; XIII. (SB – PP – PP – SB – PP - PP); (PP – CI – PR - PR); (SB – CD – PP – PR – SB - CD); XIV. an-al-fa-bet, a-na-cro-nic, i-ne-fa-bil, in-e-xact, i-ne-rent, a-tlet, jert-f , somp-tu-os, re-trans-pu-ne-re, ex-ma-tri-cu-lat; XV. Baloturi, balsamuri, balustrade, baraje, biruin e; FIŞA NR. 12 I. a) Predicate: 1 – scrie- i – PV; 2 – s poat – PV; 3 – ai scris – PV; b) Propozi ii: 1 – Scrie- i c r ile aşa; 2 – încât fiecare…crede; 3 – c le-ai scris pentru el; c) Felul lor: 1 – PP; 2 – CNS(1); 3 – CD(2); II. Diftongi: poa-t , le-ai; vocale în hiat: scri-e, c r ile aşa, (hiat în fonetic sintactic ), fi-e-care; III. A crede, a pl cea, a se compl cea, creier, culoar; IV. Sens propriu: Îşi scrie zilnic temele; A citit cu pl cere aceast carte; Sens figurat: Pe fa a lui este scris uimirea; Îşi joac ultima carte; V. Ploua aşa de tare, încât credeam c vine potopul; În cât timp v face i temele?; Decât s alergi, mai bine ai înv a; De cât ai nevoie s - i cumperi aceast carte?; Ai o or la dispozi ie pentru a-i ar ta c a greşit; VI. Virgula desparte aici o subordonat consecutiv de regenta ei; VII. Sinonime: a scrie: a nota (a însemna, a marca); cititor: lector; a putea: a reuşi; antonime: cititor-analfabet, a putea- a nu putea(a nu reuşi), a scrie-a nu scrie(a sta); VIII. IX. …sed multum; …et studio; …mater studiorum; Analiz : c r ile: subst. com. simplu, fem., pl., Ac., c.dir., art. hot. enclit.; fiecare: adj. pron. nehot., masc., sg., N, atr. adj.; cititor: subst. com. simplu, masc., sg., N, subiect; le-: pron. pers., pers. a III-a, pl., fem., Ac., c.dir.; pentru el: pron. pers., pers. a III-a, masc., sg., Ac., c.ind.; X. Aşa om mai rar! (adj. – atr. adj.); Fiecare e st pân pe soarta sa; (pron. nehot. - subiect); XI. Scrie…cum e mai bine; Cine citeşte…s poat …; S poat …s cread ; XII. (PP – PR – CD – T – CZ - ATR); (ATR – ATR – PP - CD); (CSV – PP – CD – ATR - ATR); XIII. Construi i: De cine ai fost anun at?; Ai scris c ruia i-ai promis; Întrebarea cui îi vei r spunde m preocup ; Nu ne-a spus cum s-a preg tit; Problema este care este vinovatul; XIV. Vorbii întruna cu unii dintre ei, întrucât auzii c -i sup r pe educatorii aceia; De-ai fi venit, i-ai fi v zut cum ştiu s se preg teasc , oferindu-ne astfel un spectacol de-a dreptul grozav!; Fiindc n-ai citit destul, fii mai atent de-acum înainte ca s ob ii rezultatele ce- i confer garan ia succesului; XV. Abil, academie, acvil , acolo, adio. FIŞA NR. 13 I. a) Predicate: 1 – este un om – PN; 2 – n-a muncit – PV; 3 – n-a ştiut – PV; 4 – s cheltuiasc – PV; b) Propozi ii: 1 - Bogatul este…om; 2 – care n-a muncit; 3 – (şi) totdeauna (este) omul; 4 – care n-a ştiut; 5 – s cheltuiasc ; c) Felul lor: 1 – PP; 2 – ATR(1); 3 – PP; 4 – ATR(3); 5 – CD(4); II. Omul bun e ca pomul copt (SB); Despre omul bun vorbeşti numai de bine (CI); El este un om bogat (Atr. adj.);El este bogat sufleteşte (NP); Datoria de a munci ne revine (Atr. verbal); A munci e o cinste (SB); III. Sunt construc ii pleonastice, deoarece: notorietate îns. “faptul de a fi cunoscut de mult lume”; a conveni îns. “a c dea de acord cu cineva”; a creşte îns. “a se m ri treptat, a deveni mai mare”; IV. Derivate substantivale: omenie (omenire), bog ie; adjectivale: omenos (de omenie), bogat; verbale: a omeni, a (se) îmbog i; V. Analiz : este un om: pred. nomin. format din verb. cop. a fi, ind., prez., pers. a III-a, sg., act., conj. a IV-a, afirmat., intranz. şi numele pred. un om expr. prin subst. com. simplu, masc.,sg., N, art. nehot. un; n-a muncit: verb pred., ind., perf. comp., pers. a III-a, sg., act., conj. a IV-a, neg., intranz., pred. verb.; totdeauna: adv. de timp, c.c.timp, f r grad; s cheltuiasc : verb pred., conj., prez., pers. a III-a, sg., act., conj. a IV-a, afirmat., tranz., pred. verb.; VI. Expresii latineşti: Doctor în semn de cinstire; Savantul universal; Î i dau ca s -mi dai; VII.Contrage i: omul…neştiutor; n-a ştiut …a cheltui; Dezvolta i: Cine este bogat…; oricând a dorit; VIII. C.c.timp: adesea, totdeauna; alte c.c.timp: În vara aceasta voi merge la mare (subst.); Am sosit acas înaintea lui (pron. pers.); Sosind acas , te-am sunat (gerunziu); IX. Subordonate: SB: Se ştie c înve i zilnic; PR: A ajuns c nu-l mai cunoşteam; ATR: Problema c nu vei veni m-a pus pe gînduri; CD: Ştiu c vei veni; CI: Sunt sigur c nu m vei dezam gi; CZ: Te-ai lovit c n-ai fost atent; CSV: Piatra c e piatr şi tot crap ; CNS: Mergea aşa de repede c abia-l urmam; X. Substantive: adev r – minciun , erou – laş, zi – noapte; adjective: bun– r u, frumos – urât, mare – mic; adverbe: aici – acolo, sus – jos, ieri – azi; XI. Bran-car-di-er, a-cre-di-ta-re, de-linc-vent, arc-tic, jert-f , in-frac i-u-ne, a ra-ti-fi-ca, ce-li-ba-tar, ra-fi-na-ment, a-tlas; XII. Autenticitate, descendent, suspiciune, a crea, a nota, a comunica, depozi ie, obiect, concret, alee; XIII. Seria c): îns , ci, dar, iar; XIV. Provine dintr-o familie numeroas ; Îl previne zilnic s n-aib probleme; El e un elev eminent; Pericolul era iminent pentru ei; Este un obiect de calitate; Atitudinea lui de caritate ne-a impresionat; XV. Complimente, se înşal , optsprezece, îns şi, vehiculul. FIŞA NR. 14 I.a) Predicate: 1 – extraordinar nu este – PN; 2 – nu s-a f cut – PV; 3 – este extraordinar – PN; 4 – se credea – PV; 5 – nu se poate – PV; b) Propozi ii: 1 – Extraordinar nu este; 2 – ce nu s-a f cut; 3 – este extraordinar; 4 –ceea ce se credea; 5 – c nu se poate face; c) Felul lor: 1 – PP; 2 – SB(1); 3 – PP; 4 – SB(3); 5 – SB(4); II. Analiz : nu este: verb cop., ind., prez., pers. a III-a, sg., act., conj. a IV-a, afirmat., intranz., pred. nomin. inc.; nu s-a f cut: verb pred., ind., perf. comp., pers. a III-a, sg., refl., conj. a III-a, neg., intranz., pred. verb.; face:verb, inf., prez., act., conj. a III-a, afirmat., tranz., subiect; III.Ax, xerox, extraordinar, coexisten , examen; cocs, cocserie, vacs, rucsac, facsimil; IV.A extermina îns.”a ucide, a masacra în mas ”; faun îns.”totalitatea speciilor de animale de pe glob, dintr-o regiune, dintr-o epoc geologic ”; hemoragie îns. “scurgere abundent de sânge”; V.Ex-tra-or-di-nar, ex-cep- i-o-nal, A-le-xan-dru, e-xa-men, ex-po zi- i-e, e-xo-tic, ex-co-mu-ni-ca, ex-tra-bu-ge-tar, ex-pec-ta-ti-v , ex-pre-si-o-nism; VI.Mama sa s-a sup rat c n-a înv at; Şi totuşi, l-a luat la teatru; Nu v-a spus de va veni şi el?; VII.Cuvinte derivate: acar, cizmar, argintar, bl nar, pantofar; m rar, amar, bazar, ar ar, aşadar; VIII. b) ind. imperf.; IX. Detaliat, a facilita, culp , circumstan , ipocrit, ra iune, inteligen , ardoare, durabil, proiect; X. Adjectiv şi adverb; substantiv şi conjunc ie; conjunc ie şi prepozi ie; XI. D dovad de mult amabilitate în ceea ce ne priveşte; El este un tip expansiv; Cursul acesta e facultativ; XII. Construi i: Reuşita datorit lor ne-a bucurat; Câştig îndoit în ultimul timp; Ideea acestui om cumsecade m pune pe gânduri; Fiind împins, s-a lovit; Pomii atârnând de roade aşteapt culeg torii; XIII. Subordonate: SB; PR; CI; CD; COND; XIV. …canem; …fortius;…te ipsum!; XV. batjocur , b n ean, ber rie, bezmetic, impiegat. FIŞA NR. 15 I. a) Predicate: 1 – t g duieşte – PV; 2 – ai v zut – PV; 3 – nu este – PV; 4 – nu t g dui – PV; 5 – n-ai v zut – PV; 6 – este – PV; b) Propozi ii: 1 – T g duieşte; 2 – ce ai v zut; 3 – c nu este; 4 – nu t g dui; 5 –ceea ce n-ai v zut; 6 – c este; c) Felul lor: 1 – PP; 2 – CD (1); 3 – CD (2); 4 – PP; 5 – CD (4); 6 – CD (5); II. De nu bei diminea a ceai, nu se ştie ce-ai face toat ziua; N-ai ce s faci dac nu ştii s cân i la nai; M-ai anun at c -n mai vii pe la mine; III. Analiz : ce: pron. rel., N, subiect; nu este: verb pred., ind., prez., pers. a III-a, sg., act., conj. a IV-a, neg., intranz., pred. verb.; ceea ce: pron. rel. compus, N, subiect; n-ai v zut: verb pred., ind., perf. comp., pers. a II-a, sg, act., conj. a II-a, neg., tranz., pred. verb.; IV. Nu e bine a f g dui ce nu po i face (subiect); E bine a- i vedea lipsurile (subiect); Problema este a-i f g dui m car (nume pred.); Dorin a mea este a-l vedea fericit (nume pred.); Ideea de a-i f g dui sprijin nu-i d pace (atr. verb.); Gândul de a-l vedea cât mai curând îl neliniştea (atr. verb.); V. Ai noştri şi ai voştri plecaser devreme; Eu şi colegul meu am ajuns din timp la şcoal ; Al doilea şi al treilea din rând erau nişte necunoscu i pentru noi; VI. C) prepoz.; VII. S înve i a înv a nu e greu; Are de înv at zilnic; Aud plouând; VIII. …c nu înva – SB; …de râd colegii de el – PR; …cum ne povesteşte el – ATR; …s -şi viziteze rudele – F; …c nu puteam greşi - CNS; IX. Eşti dator a înv a zilnic (a înv a – c. ind.); Eşti dator s înve i zilnic (CI); Carnetul de elev e oglinda acestuia (de elev - ASP); Carnetul care apar ine elevului e oglinda acestuia (ATR); Vine la bibliotec pentru a se preg ti zilnic (pentru a se preg ti - CCScop); Vine la bibliotec s se preg teasc (F); X. Dac v scrie înseamn c nu v-a uitat întrucât astfel încearc s fie mai aproape de voi; XI. Construi i: Ochii-şi negri d-arunca…; N-am ştiut ce gânduri te fr mânt ; Întorcându-se acas , te-a sunat; A ieşit în oraş invitat de prieteni; El merge lipalipa!; XII. Subordonate: SB; PR; (PP – SB – CD – T -ATR); XIII. Drept-unghi, re-scri-e-re, in-tan-gi-bil, ac- i-o-nar, jer-fit, cum-se ca-de, somp-tu-os, i-le-gal, sub-o-fi- er, sus-pen-si-e; XIV. E o mare diferen de deferen între ei, parc n-ar fi fra i; Manifest o atitudine fa de ea; Am investit mult la banca aceea; A fost învestit director un unchi de- al lui; Totdeauna a fost solidar cu ei; Tr ieşte de mult timp solitar; XV. Divin, oroare, sentiment, conflict, m re ie, a comunica, amprent , inteligent, seme , ocazie. FIŞA NR. 16 I. a) Predicate: 1 – d – PV; 2- se cuvine - PV; 3 – ajung - i – PV; 4 – r mâne – PV; b) Propozi ii: 1 – D fiecui; 2 – ce i se cuvine; 3 – (şi) ie ajung - i; 4 – ce r mâne; c) Felul lor: 1 – PP; 2 – CD (1); 3 – PP; 4 – SB (3); II. Analiz : fiecui: pron. nehot., D, c.ind.; ce: pron. rel., N, subiect; i: pron. pers., pers. a III-a, sg, D, neacc., c.ind.; III. Pe cei de colo, de ce-i critici?; ie nu i-e team de ceea ce s-ar putea întâmpla?; Mie mi-e team , î i spun drept!; IV. D …cui i se cuvine; i se cuvine…ceea ce e important; V. A da din mâini, a da din col în col , a da drumul; VI. NP: Am aflat ce-ai devenit; AA: Cunosc ce spectacole î i plac; CD: Ştiu ce i-ai cump rat; VII. A se demasca, a exagera , a se corecta; VIII. Se gândeşte a-şi revizui comportarea; S-a plictisit privind; S-a s turat de aşteptat; IX. Secven a b) : A ajuns devreme acas ; X. -i : verb cop.; -i : pron.pers. în D; i- : pron. pers. în D; -i : verb cop.; -i : pron. pers. în D; -i : pron.pers. în D; -i : pron.pers. în Ac.; XI. Cu siguran c ne vom revedea; F r îndoial c nu este el vinovat; Este sigur c şi-a f cut tema; XII. Se gândeşte cum s procedeze; Ştiu ceea ce ai v zut acolo; Este prea grea problema s fi fost rezolvat de tine; Lovindu-se n-a mai venit; Ştiu în fa a cui te-ai aşezat; XIII. Solicitare, limit , surs , abilitate, consilier, indecen , plafon, consecin , vanitate, redutabil; XIV. Sunt pleonasme pentru c : a intra îns. “a trece din afar în untru”; a împodobi îns. “a decora, a g ti, a înfrumuse a, a ornamenta”; a îndruma îns. “a ar ta cuiva drumul”; XV. Subordonate: T; ATR; CI; SB; CD. FIŞA NR. 17 I. a) Predicate: 1 – s - i recunoşti – PV; 2 – trebuie – PV; 3 – s fi fost superior – PN; b) Propozi ii: 1 - Pentru ca…greşeala; 2 – trebuie; 3 – ca sufletul t u…superior; c) Felul lor: 1 - F (2); 2 – PP; 3 – SB (2); II. Ca s ai o cas trebuie s trudeşti; Trebuia s -i fi spus c ai s i o s întârzie; C -i spui, c nu-i spui, el merge pe aceleaşi c i; III. Suflet: sufle el, însufle it, neînsufle it, însufle i, sufleteşte, însufle ire, reînsufle ire, reînsufle it, reînsufle i; tân r: tinere e, întineri, întinerit, reîntinerit, întinerire, reîntinerire, reîntineri, tinerel, tineric , tineresc, tinereşte; IV.Omul e o fiin superioar ; Produsele muncii sale sunt de o calitate inferioar ; Au condi ii optime de lucru; V.Derivate adjectivale: greşit , însufle it; verbale: a greşi, a însufle i; Propozi ii: Tema era greşit în totalitate; Imaginile însufle ite parc ale desenelor îl impresionau; A greşi e omeneşte…; Însufle eşte- i eroii benzilor tale desenate!; VI.A-şi trage sufletul, a se duce într-un suflet, a pune suflet, a-şi pierde sufletul, a-l durea sufletul; VII. Întreg, superior; alte adjective: minim, extrem, interior, rotund, egal; VIII.Pentru a- i recunoaşte greşeala…trebuie; trebuie…a fi superior; s recunoşti…ce ai greşit; sufletul…care este întreg; IX. El s-a f cut ce şi-a dorit; El p rea c nu e în apele lui; A r mas cum îl ştiai; X. Harnice elev, cinste ie!; P rin ii colegului meu sunt oameni de omenie!; Am dat acestor colegi a şans ; N-am v zut care elevi au intrat; I-am v zut pe cei doi colegi ai t i la teatru, XI. Cir-cum-stan- i-al, punc-tu-a- i-e, con-junc- i-e, in-e-fi-ci-ent, sub o-fi- er, ex-cep- i-o-nal, ex-ma-tri-cu-lat, în-de-mâ-na-tic, su-bi-ec-ti-v , pe-hli-van; XII. Diurn, ilegal, imprudent, deseori, agitat, instabil, peren, intermitent, leneş, urban; XIII. Etate, senectute, delict, apogeu, lizibil, efemer, neclar, etern, a identifica, eroare; XIV. XV. C) atr. adj. în N; Propriu, marşarier, înnorat, nemaiputând, (ei ) invoc . FIŞA NR. 18 I. a) Predicate: 1 – satur – PV; 2 – este aceea – PN; 3 – ai d ruit – PV; b) Propozi ii: 1 – care te satur mai bine; 2 – Pâinnea…este aceea; 3 – pe care ai d ruit-o; c) Felul lor: 1 – ATR (2); 2 – PP; 3 – ATR (2); II. Se numesc pleonasme pentru c : alocu iune îns.”scurt cuvântare ocazional ”; alterca ie îns.”schimb dur de cuvinte între dou persoane”; înm nunchea îns. “a strânge, a lega în m nunchi”; III. Analiz : care: pron. rel., N, subiect; te: pron. pers., pers. a II-a, sg., Ac., neacc., c. dir.; aceea: pron. dem. de dep rt., fe., sg., N, NP; pe care: pron. rel., Ac., c. dir.; o: pron. pers., pers. a III-a, fem. sg., Ac., neacc., c.dir.; IV. Exist un NP: aceea şi un CCM: mai bine; V. Antonime derivate: accesibil – inaccesibil; cinstit – necinstit; înfrunzit – desfrunzit; nederivate: adev r – minciun ; aici – acolo; a urca – a coborî; VI. Subst.: i-oi face şi eu un bine cândva; interj.: O, ce bine-mi pare c te v d!; val. neutral : A luat-o la fug v zându-l!; VII. Expresii: M tem de greci şi când ofer (fac) daruri; Afurisit (blestemata) foame de aur; Cuget, deci exist; VIII. Diat. pasiv : a fi s turat, a fi d ruit; diat. reflex.: a se s tura, a se d rui; IX. Singularia tantum: azur, argint, aur; pluralia tantum: anale, zori, Bucegi; X. Energic, asentiment, abandonare, abil, abis, oribil, autohton, abreviere, renun are, opulen ; XI. Mo-narh, vârst-nic, scrip-tu-r , splen-did, in-ter-re-gi-o-nal, sub- lo-co-te-nent, a-flux, pust-nic, ex-cla-ma, şap-te-spre-ze-ce; XII. Analiz : am dat: verb pred., ind., perf. comp., pers. I, sg., act., conj. I, afirmat., tranz., pred. verb.; mei: adj. pronom. pos., masc., pl., D, atr. adj.; este lucrat: verb pred., ind., prez., pers. a III-a, sg, pas., conj. I, afirmat., tranz., pred. verb.; cu pl cere: subst. com. simplu, fem., sg., Ac., c.c.de mod, neart., prepoz. simpl ; acas : adv. de loc, atr. adv., f r grad; m-: pron. pers., pers. I, sg., Ac., neacc., c. dir.; XIII. CSV; T; (PP – SB – CD - ATR); SB; PR; XIV. Nu m sfiii s -l critic întruna ştiind c nu-i va prii ce-i voi povesti; A creat ce n-a mai creat nimeni pe-aici şi nici nu cred c va mai crea vreodat ; Amintitu-i-ai într-una din zile pe aceia al c ror comportament ne-a creat continuu nepl ceri?; XV. Diamante, dimine i, dineuri, divane şi divanuri, dobânzi. FIŞA NR. 19 I. a) Predicate: 1 – nu este greu – PN; 2 – s g seşti – PV; 3 – este greu – PN; 4 – s ai – PV; b) Propozi ii: 1 – Nu este greu; 2 – s g seşti adev rul; 3 – este greu; 4 – s ai dorin a de a-l g si; c) Felul lor: 1 – PP; 2 – SB (1), 3 – PP; 4 – SB (3); II. Sunt pleonasme pentru c : întrajutora îns. “a se ajuta unul pe cel lalt”; a lua propor ii îns. “a se dezvolta, a creşte foarte mult”; mass media îns. “mijloace de comunicare în mas ”; III. Greu: greutate, a îngreuna, îngreunat; adev r: a (se) adeveri, adev rat, neadev rat, neadev r; a g si: g sire, g sit, neg sit, reg sit, g sitor; IV. Sinonime: greu – dificil, a g si - a afla, adev r – realitate; antonime: greu – uşor, a g si – a nu afla, adev r – minciun ; V. Derivate verbale şi adjectivale: a dori, dorit (nedorit). E un lucru bun a dori s citeşti acea carte; Era dorit de colegi în mijlocul lor; VI. Analiz : nu este: verb cop., ind., prez., pers. a III-a, sg., act., conj. a IV-a, neg., intranz., pred. nomin. inc.; s g seşti: verb pred., conj., prez., pers. a II-a, sg., act., conj. a IV-a, afirmat., tranz., pred. verb.; este: verb cop., ind., prez., pers. a III-a, sg., act., conj. a IV-a, afirmat., intranz., pred. nomin. inc.; s ai : verb pred., conj., prez., pers. a II-a, sg., act., conj. a II-a, afirmat., tranz., pred. verb.; VII. A fi, a g si, adev r; VIII. În vin se afl adev rul; Cred, pentru c e absurd; Cresc (trec) anii, descresc (scad) puterile; IX. Arenzi şi arende, ab ibilduri, aragazuri; X. Subst.: Greul abia începe; adj.: Este greu exerci iul pentru tine!; adv.: Este greu s r zbeşti în via ! Poz.: greu; comp. de superiorit.: mai greu; de egalit.: tot aşa de (la fel de) greu; comp. de inferiorit.: mai pu in greu; superl. rel.: cel mai greu; superl. abs.: foarte greu; XI. SB: Nu este greu a g si timp pentru lectur ; NP: Dorin a mea este de a g si cât mai mul i prieteni; CD: Doreşte a g si adresa ta pe internet; CI: Se gândeşte a-şi g si cât mai mul i prieteni; CCT: G sindu- i adresa, te-am sunat; XII. Locul de naştere a p rin ilor; opere ale lui Eminescu; cei trei copii ai vecinului; caiet al colegului; foile rupte ale unei c r i; XIII. B) : NP, ATR, CCZ; XIV. S g seşti…ce e adev rat; S ai dorin a…s -l g seşti; XV. Construi i: F r îndoial c examenul va fi greu; Suntem împotriva celor doi care nu înva ; Ei înşişi au ceva de spus în aceast problem ; Cartea din fa a lui e a mea; De aceea s-a lovit, c n-a fost atent. FIŞA NR. 20 I. a) Predicate: 1 – s ştii – PV; 2 – eşti – PV; 3 – s descoperi – PV; 4 – trebuie – PV; 5 – s încerci – PV; 6 – po i – PV; 7 – sunt r d cini – PN; b) Propozi ii: 1 – S ştii; 2 – unde eşti; 3 – s descoperi; 4 – ce trebuie acolo; 5 – s încerci tot; 6 – ce po i…nevoi; 7 – sunt…în elepciunii; c) Felul lor: 1 – SB (7); 2 – CD (1); 3 – SB (7); 4 – CD (3); 5 – SB (7); 6 – ATR (5); 7 – PP; II. Mi-am descoperit o nou voca ie; De voie, de nevoie, i-am urmat sfatul; R d cinile înv III. turii sunt amare…; Sunt pleonasme pentru c : amintire îns.”un semn c cineva (ceva) n-a fost dat uit rii”; a anun a îns.”a aduce la cunoştin , a vesti, a înştiin a”; a se apleca îns.”a se îndoi, a se înclina”; IV. Cânt – cânt ,vesel – vesel , acele – acele, colonie – colonie, arin – arin ; V. Derivate adj.: ştiut (neştiut); încercat (neîncercat); descoperit (redescoperit); deriv. subst.: ştire, încercare, descoperire; VI. Am prins un lin în râul acela lin; Bunicul are barba ras ; Acest câine e de ras ; Doarme tun!; Am v zut la Muzeul de istorie şi un tun al oştirii române; VII. Veni, vidi, vici; Veritas mater virtutis; Via recta, via brevis; VIII. Eşti ner bd tor s afli rezultatul examenului (verb cop. – nume pred.); S m fi anu at şi tot nu veneam (adv.); Trei au plecat, cum s-a înserat (numer. card. - subiect); IX. …unde e necesar ; …ce e folositor ; …s încerci ; X. Analiz : eşti: verb pred., ind., prez., pers. a II-a, sg., act., conj. a IV-a, afirmat., tranz., pred. verb.; acolo: adv. de loc, c.c.de loc, f r grad; acelei: adj. pron. dem. de dep rt., fem., sg., G, atr. adj.; trei: numer. card., val. adj., fem., pl., N, atr. adj.; ale în elepciunii: subst. com. simplu, fem., sg., G, atr. subst. genit., art. pos. genit. şi art. hot.; XI. C. ag.: A fost l udat de cei trei; CD: Pe cei trei i-am mai întâlnit; CI: Despre cei trei am discutat cu voi; XII. Romanul acela captivant l-a captivat încât nici nu m-a auzit întorcându-m ; Ei au luptat pentru o cauz dreapt ; Din acea clauz a contractului nu rezultau acele date; În urma mai multor contacte au fost semnate acele contracte; XIII. Al treilea, întreit, câte trei, de trei ori; Al treilea din stânga este vecinul meu; P rin ii lui câştig acum întreit; Se îndreptau spre clas câte trei; De trei ori şi-a repetat poezia, XIV. Construi i: Alearg de parc ar fi fost urm rit; Cartea este util cui înva ; Asupra cui ai ridicat mâna?; Ştiu ale c ror elevi sunt c r ile astea; Am plecat înainte de a fi fost sunat de tine; XV. Subordonate: SB; CD; CI; (SB - CNS); M. FIŞA NR. 21 I. a) Predicate: 1 – sunt acelea – PN; 2 – se pare – PV; 3 – a spus – PV; b) Propozi ii: 1 – Cele mai bune…acelea; 2 – pe care…se pare; 3 – c …şi altul; c) Felul lor: 1 – PP; 2 – ATR (1); 3 – SB (2); II. El citeşte multe poezii; Ea citeşte în lun şi-n stele; Ne spune c nu-i vinovat; Le spune ca din carte; III. Cele mai frumoase poezii sunt acelea ce le re ii mult timp; Spune mi dac mai m-ai sunat?; Au mers la film sau s-au dus la teatru? IV. Analiz : cele mai bune: adj. propr.-zis, var., cu dou termin., neutru, pl., N, atr. adj., superl. rel.; gânduri: subst. com. simplu, neutru, pl., N, subiect, neart.; acelea: pron. dem. de dep rt., neutru, pl., N, nume pred.; pe care: pron. rel., Ac., c. dir., cu prepoz.; le: pron. pers., pers. a III-a, pl., Ac., c. dir., neacc.; altul: pron. nehot., masc., sg., N, subiect; V. În luna mai, mai este liliacul înflorit; La c derea nop ii am v zut liliacul zburând; Care a v zut la ar care trase de boi?; VI. Necitit, recitit; nespus, respus; Lec ia necitit nu- i aduce o not bun , pe când cea recitit î i d satisfac ii; Un lucru nespus la timp î i poate crea nepl ceri, iar cel respus te poate pune pe gânduri adesea; VII. Acestea sunt gândurile mele pentru viitor; N-am discutat vreodat despre gândurile lor viitoare; i-am citit din priviri gândurile; VIII. Subiect: Oricare poate lua not mare; Altul s-a dus cu prietenii lui; atr. adj.: Oricare elev citeşte aceast carte; Alt elev a citit-o pe aceea. C. ind.: Despre oricare ai vorbi, auzi lucruri bune; Cu altul am discutat eu despre examen; IX. Elevul bun înva bine (atr.adj.); El este mai bun la înv tur (nume pred.); El este la fel de bun ca şi colegii lui (nume pred.); Elevul mai pu in bun la înv tur se str duieşte şi el de-acum (atr.adj.); Cei mai buni elevi au multe satisfac ii (atr. adj.); Pe cei foarte buni îi apreciem (atr. adj.); f r grade: interior, inferior, principal, rotund, viu; X. Gândurile…care sunt cele mai bune; i se pare…când le citeşti; XI. Sg.: N –Ac.: acest gând; G –D: acestui gând; pl.: N –Ac.: aceste gânduri; G –D: acestor gânduri; XII. B) pred., nume pred., atr., c.c. de timp; XIII. Bardul de la Mirceşti e un mare poet al nostru; Bradul fanic str juieşte cabana; Face aluzie la faptul c ai lipsit ieri; Era o iluzie de-a lui dac se gândea c ei se vor îndrepta; Am venit la tine, or tu nu erai acas ; Ori va fi frig, ori va fi cald; XIV. Con-struc- i-e, cir-cum-stan- i-al, lo-cu- i-u-ne, ne-îm-p -cat, con tra-ge-re, co-res-pun-z -tor, func- i-e, ne-ac-cen-tu-at, e-xem-plar, ca-dran; XV. S nu mai fii nep s tor, întrucât nu vei avea nici o bucurie; Eu venii la voi acas , fiindc m gândii s v comunic ceea ce s-a întâmplat cu ei în codrii aceia; Mie mi-i indiferent de vii sau nu vii s rezolv m problema aceea. FIŞA NR. 22 I. a) Predicate: 1 – vorbesc – PV; 2 – vorbesc: - PV; 3 – par a vorbi – PN; b) Propozi ii: 1 – când …oameni; 2 – Unii scriitori…de sine; 3 – (iar) al ii…în lume; c) Felul lor: 1 – T (2); 2 – PP; 3 – PP; II. Analiz : de sine: pron. reflex., Ac., c. ind.; al ii: pron. nehot., masc., pl., N, subiect; de oricare: pron. nehot., Ac., c. ind.; III. Sunt pleonasme pentru c : monolog îns.”vorbire cu sine însuşi”; nemijlocit îns.”direct, pe cale neocolit ”; notorietate îns.”reputa ie, faim , faptul de a fi cunoscut de mult lume”; IV. Scriitor: scriitoare, a scrie, scriitur , scriitoricesc, scris, nescris, rescris, scriitorime; a vorbi: vorbire, vorbit, nevorbit, vorbitor, -oare, vorb re , -ea , vorb rie, vorbuşoar , vorbuli ; lume: lumeşte, lumesc, nelumit; V. Eu car ce-i mai uşor, c ci în car sunt alte poveri; Am primit un dar, dar l-am oferit, la rândul meu, altcuiva; Un par ici, altul colea, par nişte suli e singuratice; VI. Subiect: Scriitorul acesta ne este cunoscut; nume pred.: Creang este un mare scriitor al nostru; atr. subst. apoz.: Creang , scriitorul moldovean, ne-a încântat copil ria; c. de ag.: Locurile copil riei au fost evocate de mul i scriitori români; c.c.de cz.: Din cauza acestui scriitor, n-am luat not mare, necitindu-l; VII. De: conj.: De voi nu m vre i, eu v vreau; interj.: De, aşa e vara!; Iar: adv.: Iar am venit s te v d!; VIII. A vorbi corect nu e uşor (subiect); Vorbind prea multe, pierzi încrederea lor (c.c.de cz); Lec ia vorbit întruna se înva mai uşor (atr. adj.); Lec ia de vorbit îmi tr deaz emo ia (atr. verb.); IX. Vorbind de al ii…; …când vorbesc de sine; par…s vorbeasc ; X. Unii şi al ii: atr. adj.; P rerea unora conteaz mult, iar p rerea altora nu ne intereseaz întotdeauna; XI. Chintesen , filozofie, a fuziona, escrocherie, excavator; XII. Efemer, a transporta, duplicitate, a permite, a relata, a abandona, a corecta, alur , a cuceri, vest; XIII. Muşchiul i-a fost inervat; Tr ieşte solitar de când îl ştiu; Pentru aceast colectare de materiale am depus eforturi mari; XIV. A-bi-sal, ab-ject, as-fal-ta, a-ne-xa-re, boc-cea, cus-cru, dam-nat, ex-ca-va-tor, ex-cep- i-e, post-me-ri-di-an; XV. Construi i: Bolnav , n-a venit la şcoal ; A pornit f r a se gr bi; Se preg teşte pentru a reuşi; E bine a fi citit aceast carte; Pân a ajunge acolo, mai este vreme. FIŞA NR. 23 I. a) Predicate: 1 – s aju i – PV; 2 – nu este chemat – PV; 3 – este – PN inc.; 4 – s urci – PV; 5 – s dai drumul – PV; 6 - nu are – PV; b) Propozi ii: 1 - S aju i…cineva; 2 – care…dânsa; 3 – este; 4 – s -l urci pe cas ; 5 – (şi) s -i dai…jos; 6 – când el nu are aripi; c) Felul lor: 1 – SB (3); 2 – ATR (1); 3 – PP; 4 – PR (3); 5 – PR (3); 6 – CZ (5); II. Analiz : pe cineva: pron. nehot., Ac., c. dir.; care: pron. rel., N, subiect; pentru dânsa: pron. pers., pers. a III-a, fem., sg., Ac., c. ind., cu prepoz.; -l: pron. pers., pers. a III-a, masc., sg., Ac., c. dir.; -i: pron. pers., pers. a III-a, masc., sg., D, c. ind., neacc.; el: pron. pers., pers. a III-a, masc., sg., N, subiect; III. Arip , unic, simbol, profesor, antic; IV. Într-una, întruna, odat , o dat , cândva, când va, încât, în cât, altfel, alt fel; V. A sprijini, a apela, a se în l a, a elibera, a poseda; VI. A da din mâini, a da din col în col , a da târcoale; Întruna da din mâini ca s fie în eles; Da din col în col s -şi afle locul; Da târcoale în jurul blocului, c ci nu g sea adresa indicat ; VII. Astfel trece (se duce) gloria (faima) lumii; S fii s n tos! S fi i s n toşi!; Frumos, bine, corect; VIII. Îmbarca, r zbate, casierie, scinda, ştampil ; IX. Sg.: N – Ac.: dânsul, dânsa; G – D: dânsului, dânsei; pl.: N – Ac.: dânşii, dânsele; G –D: dânşilor, dânselor; X. A ajuta ; pe cel nechemat; a-l urca ; a-i da drumul ; nefiind înaripat (neputând zbura); XI. Se numesc pleonasme c ci: caligrafie îns. ”arta şi deprinderea de a scrie frumos”; calitate îns.”însuşire bun , caracteristic pozitiv ”; iar ceremonie este sinonim cu protocol; XII. Construi i: Nimeni nu alearg ; Amândoi lucreaz ; Este uşor de înv at; Mâna-i tremurând îi tr da vârsta; Am dat altui elev cartea; Carnetul elevului studios e de admirat; Poate înv a zilnic; Aud cântând; Am de înv at; XIII. Nu m sfiii s -l critic dac auzii c-a greşit; Ce-i voi povesti eu însumi – îns mi nu-l va încânta; A creat ceea ce n-a mai v zut şi auzit nici un om de pe aici; Fii bun şi nu fi r u, întrucât s-ar putea s-o p eşti în vreuna din zile; XIV. Ac-va-riu, ar-mis-ti- iu, ast-ma-tic, bu-to-ni-e-r , breas-l , bu-clu- caş, du-hov-nic, dic-ta-tu-r , in-sig-ni-fi-ant, tea-tru; XV. Subordonate: ATR; SB; T; CI; CD. FIŞA NR. 24 I. a) Predicate: 1 - vor l uda – PV; 2 – vor crede – PV; 3 – au fost m rinimoşi – PN; 4 – va fi sigur – PN; 5 – a disp rut – PV; b) Propozi ii: 1 – ce te vor l uda; 2 – Dintre o sut …vor crede; 3 – c au …cu tine; 4 – (iar) cutare va fi sigur; 5 – c …a disp rut; c) Felul lor: 1 – ATR (2), 2 – PP; 3 – CD (2); 4 – PP; 5 – CI (4); II. Analiza i: vor l uda: verb pred., ind., viit.I, pers. a III-a, pl., act., conj.I, afirmat., tranz., pred. verb.; vor crede: verb pred., ind., viit.I, pers. a III-a, pl., act., conj. a III-a, afirmat., tranz., pred. verb.; cu tine: pron. pers., pers. a II-a, sg., Ac., c. ind., acc., cu prepoz.; va fi: verb cop., ind., viit.I, pers. a III-a, sg., act., conj. a IV-a, afirmat., intranz., pred. nomin. inc.; dintre tine: pron. pers., pers. a II-a, sg., Ac., atr. pron., acc., cu prepoz.; (dintre) el: pron. pers., pers. a III-a, sg., masc., Ac., atr. pron., acc.; III. Ne-am dus în vizit la un neam de-al nostru; I-ar spune s -şi vad de-ale lui, dar iar se sup r ; De nu sar atent, s-ar putea s-o p esc; IV. Sinonime: inşi, dep rtare, a aproba, a elogia, a pieri; antonime: incert, a ap rea, a critica, a nu crede (neîncrez tor), apropiat; V. Substantive: laud (l udare), dispari ie; adjective: l udat (nel udat), disp rut; Lauda de sine nu miroase-a bine; Dispari ia lui ne-a pus pe gânduri; La pomul l udat s nu te duci cu sacul; Animalul disp rut de la gr dina zoologic a fost salvat; VI. Pozitiv: m rinimos, sigur; comp. de super.: mai m rinimos, mai sigur; comp. de egalit.: la fel de (tot aşa de) m rinimos, la fel de (tot aşa de ) sigur; comp. de infer.: mai pu in m rinimos, mai pu in sigur; superl. rel.: cel mai m rinimos, cel mai sigur; superl. abs.: foarte m rinimos, foarte sigur; VII. Subiect: Oamenii aceştia ne fac cinste; atr. adj.: Am aflat ce cadou ai primit; c. dir.: Am parcurs o distan VIII. mare pân aici; G –D, masc., sg.: acestui; fem., sg.: acestei; masc., fem., pl.: acestor; Cartea acestui elev e nou ; Am dat acestei eleve o floare; Ale acestor elevi (eleve) sunt manualele; IX. Anterior, favorabil, prielnic, propice, util; X. Subiect: O sut de muncitori au protestat; atr.: Bancnota de o sut nu mai este valabil ; c.c.de cauz : Din cauza sutei nu te-am mai sunat; XI. Al o sut lea, însutit, câte o sut , de o sut de ori; XII. Sunt pleonastice deoarece: concluzie îns. “ultima parte a unei expuneri, a unei opere” ; a conlucra este sinonim cu a colabora ; a continua îns. “a duce mai departe un lucru început”; XIII. Construi i: S-a aşezat în fa a aceluia; Frunzele palide de soare se aşterneau pe jos; Înv ând continuu, reuşeşti; Este vai de omul leneş!; Se îndreapt spre şcoal încet-încet; XIV. Subordonate: CI; CZ; CNS; CSV; PR; XV. Se preg teşte riguros pentru examen; Copacul îngrijit creşte viguros; E o mare afluen de oameni la aceast expozi ie, A avut o mare influen mea; F cea numeroase aluzii la adresa lor; Nu-şi f cea iluzii în ceea ce-l priveşte. asupra FIŞA NR. 25 I. a) Predicate: 1 – r sare – PV; 2 – nu s apuie – PV; 3 – s lumineze – PV; 4 – apune – PV; b) Propozi ii: 1 – Soarele r sare; 2 – nu ca s apuie; 3 – (ci) ca s lumineze; 4 – pân (ce) apune; c) Felul lor: 1 – PP; 2 – F (1); 3 – F (1); 4 – T (3); II. Soarele r sare dis-de-diminea ; A r s rit în via a lui pe neaşteptate; Soarele lumineaz cu putere în zilele de var ; C r ile i-au luminat via a; III. Totodat , tot o dat , numai, nu mai, apune, a pune, totuna, tot una, cas , ca s ; IV. R sare…nu pentru a apune; ci pentru a lumina (pentru luminarea); S lumineze…pân la apus; V. C) fier, o et, secar ; VI. Sinonime: a r s ri – a se ivi, a apune – a asfin i, a lumina – a str luci; antonime: a r s ri – a apune, a lumina – a întuneca, apune – r sare; VII. Adjective: r s rit (ner s rit), (i)luminat (neluminat), apus; Subst.: r s ritul, lumin , apusul; Soarele r s rit vesteşte o nou zi; R s ritul soarelui anun o nou zi; Oraşul (i)luminat ne îndeamn s -l vizit m; Lumina soarelui e binef c toare; Soarele apus ne mân spre case; Apusul soarelui ne adun spre case; VIII. Str lucirea este a soarelui abia ivit; Razele soarelui înc lzesc cu putere; V zând soarele str lucind s-a luminat la fa ; Din cauza soarelui nu te-am observat; Pân la soare este o cale lung ; IX. R sare: ind., prez., act., conj. a IV-a; s apuie: conj., prez., act., conj. a III-a; s lumineze: conj., prez., act., conj.I; apune: ind., prez., act., conj. a III-a; X. Subordonate: CI; SB; CZ; PR; ATR; XI. Construi i: Dorin a de a-l revedea este mare; Nu se pronun ase împotriva nici unuia; Vara aceasta merg la mare; Stai locului!; Lupta este împotriva alor voştri; XII. Culp , reclama ie, abis, hilar, onest, straniu, inteligent, avar, seme , contagios; XIII. Am-bi-gu-u, re-a-li-ta-te, in-ac-cep-ta-bil, i-ner- i-e, in-ad-mi-si bil, si-nop-tic, îm-pros-p -tat, sub-a pre-ci-at, sanc-tu-ar, su-bli-ma-re; XIV. Adunatu-s-au pe alee to i aceia pe care i-am chemat la concurs; Nu-i nici o n dejde c-am putea s -i învingem pe redutabilii noştri adversari; Auzii c nu lea i mai creat probleme şi c nu le ve i mai crea în viitor; XV. Zmeu, zigzag, zi-munc , zdr ng ni, veşmânt. FIŞA NR. 26 I. a) Predicate: 1 – au – PV; 2 – înseamn – PN inc.; 3 – nu este a nici unuia – PN; 4 – (este) a societ i – PN; 5 – tr iesc – PV; b) Propozi ii: 1 – Când…idee; 2 – aceasta înseamn ; 3 – c nu este…unuia; 4 – (ci) (este)…societ i; 5 – în care tr iesc; c) Felul lor: 1 – T (2); 2 – PP; 3 – PR (2); 4 – PR (3); 5 ATR (4); II. Analiz : aceeaşi: adj. pron. dem. de identit., fem., sg., Ac., atr. adj.; înseamn : verb cop., ind., prez., pers. a III-a, sg., act., conj. I, afirmat., intranz., pred. nomin. inc.; a societ i: subst. com. simplu, fem., sg., G, nume pred., art. pos. genit.; în care: pron. rel., Ac., c.c. de loc, cu prepoz.; III. Construc iile sunt pleonasme,c ci: confident este sinonim cu intim; a d inui îns. “a continua s existe, a dura, a persista”; debut îns. “începutul, primele manifest ri într-o activitate, profesie”; IV. Debut, opinie, deplin, travaliu, onest, imens, eterogen, abunden , veridic,a returna; V. A tr i de azi pe mâine, a tr i cu chiu cu vai, a tr i pân la adânci b trâne e; VI. Nume pred.: C r ile sunt pentru oameni; atr. subst. prepoz.: C r ile de la oameni sunt pentru oameni; c.c. de loc: Când am ajuns la oamenii aceia era noapte; c. dir.: Pe oamenii aceia i-am ascultat; c. ind.: Am discutat despre oamenii aceia; VII. B) pe lâng c , chiar dac , o dat ce; VIII. Subiect: Doi înva , al treilea scrie; nume pred.: C r ile sunt pentru cei doi; c.c. de cauz : Din cauza celor doi am întârziat; IX. A) verb pred.; b) verb cop.; c) verb cop.; X. A) în fa ; XI. Subordonate: CI; CZ; T; SB; ATR; XII. I-ne-rent, func- i-e, in-e-xact, i-ner-vat, in-e-fi-ca-ci-ta-te, con junc- i-e, dez-e-chi-li-bru, somp-tu-os, su-blim, sub-li-ni-ind; XIII. Între cei doi a avut loc o alterca ie; Evenimentul a avut loc recent; Acest vas decorativ este din alabastru; XIV. A desfiin a, atemporal, incontestabil, necite , dezacord, ilogic, insignifiant, antivirus, nonvaloare, ieftin; XV. Situa ia a r mas aceeaşi întrucât n-a i depus un efort continuu; La repeti ii prea v-a i încrezut şi n-a i ob inut rezultatele pe care le-a i scontat; Nu mai întârzia i, preg ti i-v conştiincios şi recomanda i-le şi lor acest lucru. FIŞA NR. 27 I. a) Predicate: 1 – se mir – PV; 2 – te despar i – PV; 3 – au dovedit – PV; 4 – nu au fost prieteni – PN; b) Propozi ii: 1 – Unii…se mir ; 2 – de ce te despar i…în clipa; 3 – când i-au dovedit; 4 – c nu i-a fost…prieteni; c) Felul lor: 1 – PP; 2 – CI (1); 3 - ATR (2); 4 – CD (3); II. Sinonime: amici, a se împr ştia, a demonstra; antonime: duşmani, a se aduna, a nu demonstra; III. Prieten: prietenie, a se împrieteni, prietenos, prieteneşte, neprietenos, împrietenit; a se desp r i: desp r ire, desp r it, nedesp r it, desp r itor; IV. Substantive: mirare, desp r ire; adjective: mirat, desp r it (nedesp r it) ; I se citea pe fa mirarea ce-l cuprinsese ; La desp r ire i-au dat lacrimile; Era mirat c nu-l aşteptase nimeni la gar ; Era desp r it (nedesp r it) acum de cei dragi; V. Este un bun prieten al meu; Ajutorul de la un prieten este de nepre uit; Din cauza acestui prieten, am ajuns mai târziu; Pe prietenul acesta nu-l pot abandona; Am discutat cu prietenul meu despre întâmplarea aceea; VI. Analiz : unii: adj. pron. nehot., masc., pl., N, atr. adj.; de dânşii: pron. pers., pers. a III-a, masc., pl., Ac., c. ind., cu prepoz.; în clipa: subst. com., simplu, fem., sg., Ac., c.c. de timp, art. hot. enclit. a, prepoz. simpl în; i-: pron. pers., II, sg., D, c. ind., neacc.; niciodat : adv. de timp, c.c. de timp, f r grad de comp.; VII. Atr. verb.: Dorin a de a dovedi c nu e vinovat e mare; c.c.cz.: Dovedind c nu eşti vinovat, ai câştigat simpatia lor; atr. adj.: Faptul dovedit e recunoscut mai oşor; subiect: Nu e greu de dovedit duşmanul; VIII. C) pron. pers. – atr. pron.; IX. El doreşte s vorbeasc despre ce a realizat, când a venit la noi s ne revedem; X. Pri-e-te-nos, ac-va-riu, ar-mis-ti- iu, breas-l , ar-le-chin, a-bra-ca da-bra, dic-ta-tu-r , am-nar, tea-tru, du-hov-nic; XI. Repulsie, exploatare, ac iune, straniu, moral , obstacol, amprent , a iradia,durabil, a se decide; XII. SB: Se ştie când va veni; PR: Întrebarea este când va veni; ATR.: Faptul când va sosi m intereseaz ; CD: Ştiu când va sosi; CI: Se gândeşte când îi va restitui cartea; XIII. Subordonate: (SB – PP - F); SB; PR; M; CD; XIV. Construi i: Din cauza aceloraşi, am întârziat; Am vorbit despre al doilea; Nu este greu de înv at; Este vai de elevul leneş; Din când în când te-am mai sunat; XV. R splata vei avea-o neîntârziat şi succesu- i va fi deplin când te-or l uda ai noştri; Vorbii cu câ iva, dar m-am convins c nu oricine poate a-şi l muri exact problema; Fiindc m-am convins cine-i de vin , nu-mi mai aduce i explica ii inutile. FIŞA NR. 28 I. a) Predicate: 1 – este aceea – PN; 2 – porneşte – PV; 3 – a venit PV; 4 – s r puie – PV; b) Propozi ii: 1 – Cea mai…aceea; 2 – care…de la omul; 3 – ce a venit; 4 – s te r puie; c) Felul lor: 1 – PP; 2 – ATR (1); 3 – ATR (2); 4 – F (2); II. Analiz : laud : subst. com., simplu, fem., sg., N, subiect, neart:; este aceea: pred. nomin. format din verb. cop. a fi, ind., prez., III, sg., act., conj. a IV-a, afirmat., intranz. şi nume pred. aceea, expr. prin pron. dem. de dep rt., fem., sg., N; care: pron. rel., N, subiect; te: pron. pers., II, sg., Ac., c. dir., neacc.; s r puie: verb pred., conj., prez., III, sg., afirmat., tranz., act., conj. a III-a, pred. verb.; III. Ca de la om la om, a fi omul lui Dumnezeu, din om în om, un om şi jum tate, a face pe cineva om; IV. Diftongi: –ea, -ai, -ea; hiat: a-u, laud este ( -e: hiat în fonetic sintactic ), este aceea (e-a), la omul (a-o), ce a (e-a); triftongi: lupoaic (oai), vreau (eau), Ioan (ioa); V. Aceea…pornit ; omul…venit; a venit…pentru a te r puie; VI. Pl cut: a pl cea, pl cere, nepl cut, nepl cere; laud : a l uda, l udat, nel udat, rel udat, l udare, l ud ros; om: a omeni, omenie, omenos, omenire, omenit, omeneşte, omenesc, neomenie, neomenos, neomenit, neomenesc, neomeneşte, omule , omuşor; VII. Sinonime: pl cut – frumos, laud – elogiu, a veni – a sosi; antonime: pl cut – dizgra ios, laud – critic , a veni – a pleca; VIII. Pârc lab (magh.), serdar (turc ), caimacan (turc ), cneaz (rus ), stolnic (slav ); IX. Sunt pleonasme pentru c : dun îns. “movil mic de nisip format de vânt în zonele nisipoase” ; a ecraniza îns. “a turna un film pe baza unui scenariu ” ; electoral îns. “privitor la alegeri, în vederea alegerilor”; X. Adv.: Este pl cut s memorezi poeziile; adj. pron. rel.: Am aflat care elev a întârziat; pron. refl.: Te-ai descurcat şi singur în situa ia aceea; XI. Construi i: P rin ii ai c ror copii înva sunt ferici i; Preot deştept rii noastre…; Este vai de voi de nu înv a i! Şi-a luat doar o jum tate de pâine; Este l udat mereu de nu ştiu cine; XII. Subordonate: CNS; CSV; ATR; SB; CI; XIII. Caritabil, dificultate, destin, purificat, baraj, busculad , a se cicatriza, a conduce, decad , dinamism; XIV. Vesel, tragedie, fals, uitare, departe, ireal, a coborî, diurn, inegal, neclar; XV. Vara mergem adesea la baie; În baie lucreaz mul i mineri; Vie de vrea s m vad ; Înc -i vie pas rea ce-a prins-o ieri; În min lucreaz mul i mineri; Avea o min trist din cauza celor întâmplate. FIŞA NR. 29 I. a) Predicate: 1 – poate – PV; 2 – s n-aib nevoie – PV; 3 – poate –PV; 4 – trebuie – PV; b) Propozi ii: 1 – Poate; 2 – c nimeni…t u; 3 – (dar) poate – PP; 4 – c fiec ruia…din el; c) Felul lor: 1 – PP; 2 – SB (1); 3 – PP; 4 – SB (3); II. Analiz : poate: adv. pred., pred. verb.; nimeni: pron. neg., N, subiect; t u: adj. pron. pos., neutru, sg., Ac., atr. adj.; parte: subst. com. simplu, fem., sg., N, subiect, neart.; din el: pron. pers., III, sg., masc., Ac., atr. pron. prepoz.; III. Fiind frig în cas , mama a aprins focul; S-a aprins în el flac ra studiului; A aspirat prin cas ; Aspir la mai mult în via ; L-am atins din greşeal şi-a c zut; Atinge-m cu altceva mai bun!; IV. Verb la mod pred.: El poate înv a şi singur; verb la mod nepred.: A putea citi aceast carte nu e greu; V. Se pare c vremea se îndreapt ; Zicându-se c el e vinovatul, au greşit; Îmi vine s -mi iau câmpii!; VI. Se gândeşte a renun a la idee; S-a plictisit privind pe fereastr ; S-a s turat de aşteptat; Elevii silitori sunt aprecia i continuu; Cei doi elevi nu sunt vinova i; Cartea nici unui elev nu e pe mas ; VII. Poate înv a zilnic; Poate s înve e zilnic; Carnetul de elev este al meu; Carnetul care este al elevului este pe banc ; Am discutat despre întâmplarea de ieri; Am discutat despre ce s-a întâmplat ieri; VIII. Totul îmi foloseşte în via ; Ai t i sunt intransigen i cu tine; Al ii sunt mai în eleg tori; IX. Este bine s - i revezi oraşul în care ai aflat c te-ai decis s urmezi facultatea când vei deveni student; X. S n-aib nevoie…de ceea ce ai scris; partea…care îl intereseaz ; XI. Subordonate: PR; SB; M; (SB – PP - PR); (PP – SB - CNS); XII. A încarcera, contagios, a expune, emul, mali ios, etern, frecvent, culpabil, inutil, colosal; XIII. A-cro-ba- i-e, cti-to-ri-e, a cul-ti-va, al-fa-bet, cir-cum-stan- i-al, an-al-fa-bet, a a-fec-ta, ca-rac-ter, a-u-to-ri-ta-te, sub-li-nia; XIV. Construi i: Ştiu care carte i-o doreşti; Cartea este necesar pentru aceia; Datoria noastr este de a înv a; El este silitor; Nu este bine cum ai procedat. XV. A f cut cur enie lun !; În aceast lun lu m vacan ; Am luat lac pentru parchet; În acest lac pescuiam adesea; Sun a gol! A primit un nou gol! FIŞA NR. 30 I. a) Predicate: 1 – crezi – PV; 2 – vine – PV; 3 - nu sim i – PV; 4 – a venit – PV; b) Propozi ii: 1 – Crezi; 2 – c vine de sus gândul; 3 – pe care nu-l sim i; 4 – cum a venit; c) Felul lor: 1 – PP; 2 – CD (1); 3 – ATR (2); 4 –PRED. Supl. (3); II. Mi-a trecut prin gând s te sun; M bate gândul s te vizitez; Vino şi tu pe la noi!; Vino- i în fire pân nu este prea târziu!; III. Cânt – cânt , era – era, mân – mân ; IV. A crede: credin , crez mânt, credincios, necredincios, credul, încredin at, credibil, credibilitate, încrezut, încrez tor, încredere, necrezut, necredin ; a veni: venire, venit, neavenit, revenit; a sim i: sim ire, sim it, nesim it, resim it, sim itor, nesim ire; V. Analiz : crezi: verb pred., ind., prez., II, sg., act., conj. a III-a, afirmat., tranz., pred. verb.; gândul: subst. com. simplu, n., sg., N, subiect, art. hot. enclit.; pe care: pron. rel., Ac., c. dir.; a venit: verb pred., ind., perf. comp., III, sg., act., conj. a IV-a, afirmat., intranz., pred. verb.; VI. Câmpulung, untdelemn, botgros; cumsecade, binevoitor,binef c tor; careva, oricare, fiecine; VII. Sinonime: a crede – a fi de acord, a veni – a sosi, a sim i – a percepe; antonime: a crede – a nu crede, a veni – a pleca, a sim i – a ignora; VIII. Substantive: credin (încredere), venire, sim ire; adjective: crezut (necrezut), venit (revenit), sim it (resim it); IX. A citit un roman de aventuri; De nu vii, plec; De, aşa este el!; X. Nume pred.: Acesta era un gând ascuns al lui; c.c.de cauz : Din cauza gândului ascuns a suferit mult; c. dir.: Avea un gând al lui ce nu-l m rturisea; subiect: Care a înv at, a reuşit; nume pred.: Ştiu care este vinovatul; atr. adj.: N-am aflat care film i-a pl cut cel mai mult; XI. Subordonate: CSV; CD; CI; T; SB; XII. Construi i: Am plecat la vân toare; Hai la noi!; De cine ai fost invitat?; În ciuda ploii, tot a venit; Din roşu s-a f cut galben; XIII. Detaliu, cardinal, drapel, onest, fortuit, eronat, pisc, certitudine, destin, a dobândi; XIV. Nu înva nicicum; Nici cum am procedat eu nu i-a convenit; Alt dat era mai s ritor; Alt dat important pentru el este şi 4 iunie; Du-ne şi pe noi s desen m acele dune. XV. Dependen a de un drog, a insera un fragment, comportare plin de deferen , virtuoz al pianului, pl teşte în numerar. BIBLIOGRAFIE 1. Gh., Alexandrescu, Latine dicta. Citate şi expresii latineşti, Bucureşti, Editura Albatros, 1992; 2. M.,Vulişici, Alexandrescu, Sintaxa limbii române, Oradea, Editura Imprimeriei de Vest, 1995; 3. G., Angelescu, Dic ionar de pleonasme, Bucureşti, Editura Coresi, 1995; 4. M., Avram, Gramatica pentru to i, Bucureşti, Editura Academiei, 1986; 5. G., Beldescu, Ortografia în şcoal , Bucureşti, EDP, 1973; 6. I., Berg, Dic ionar de cuvinte, expresii, citate celebre, edi ia a II-a, revizuit şi ad ugit , Bucureşti, Editura Ştiin ific , 1969; 7. M., Buc , O., Vin eler, Dic ionar de antonime al limbii române, Bucureşti, Editura Enciclopedic , 1990; 8. Gh., Bulg r, Limba român . Fonetic , Lexic, Morfologie, Sintax , Stilistic , Bucureşti, Editura Vox, 1995; 9. Gh., Bulg r, N., Felecan, Dic ionar de omonime, Bucureşti, Editura Vox, 1996; 10. F., Ciobanu, L., Sfîrlea, Cum scriem cum pronun m corect. Norme şi exerci ii, Bucureşti, Editura Ştiin ific , 1970; 11. S., Constantinescu, Dic ionar de cuvinte derivate al limbii române, Bucureşti, Editura Niculescu, 1998; 12. Dic ionar enciclopedic ilustrat, Bucureşti, Chişin u, Editura Cartier, 1999; 13. Dic ionarul explicativ al limbii române, Bucureşti, Editura Academiei, 1984; 14. FL., Dimitrescu, Dic ionar de cuvinte recente, Bucureşti, Editura Albatros, 1972; 15. G., Duda, A., Gugui, M., J., Wojicicki, Dic ionar de expresii şi locu iuni ale limbii române, Bucureşti, Editura Albatros, 1985; 16. S., Drincu, Semnele ortografice şi de punctua ie în limba român . Norme şi exerci ii, Bucureşti, Editura Ştiin ific şi Enciclopedic , 1983; 17. N., Felecan, Dic ionar de paronime, Bucureşti, Editura Vox, 1995; 18. Gramatica limbii române, vol. I –II, Edi ia a II-a rev zut şi ad ugit , Tiraj nou, Bucureşti, Editura Academiei, 1966; 19. Al., Graur, Capcanele limbii române, Bucureşti, Editura Ştiin ific şi Enciclopedic , 1976; 20. Al., Graur, Dic ionar de cuvinte c l toare, Bucureşti, Editura Albatros, 1978; 21. Al., Graur, Dic ionar al greşelilor de limb , Bucureşti, Editura Academiei, 1982; 22. V., Gu u, Romalo, Corectitudine şi greşeal , Bucureşti, Editura Ştiin ific , 1972; 23. Th., Hristea, (coord.), Sinteze de limba român , Bucureşti, Editura Albatros, 1984; 24. I., Iordan, V., Gu u, Romalo, Al., Niculescu, Structura morfologic a limbii române contemporane, Bucureşti, 1967; 25. N., Iorga, Cuget ri, Edi ie îngrijit şi prefa at de B. Theodorescu, Editura Tineretului, (f.a); 26. Îndreptar ortografic, ortoepic şi de punctua ie, Edi ia a II-a, Bucureşti, Univers enciclopedic, 1996; 27. Fl., Marcu, Dic ionar uzual de neologisme, Bucureşti, Editura Saeculum I.O, 1997; 28. Fl., Marcu, C., Maneca, Dic ionar de neologisme, Edi ia a III-a, Bucureşti, Editura Academiei, 1986; 29. N., Mih escu, Cum e corect?, Bucureşti, Editura I. Creang , 1973; 30. N., Mih escu, Norme gramaticale şi valori stilistice, Bucureşti, EDP, 1978; 31. E., Munteanu, L., G., Munteanu, Aeterna latinitas, Mic enciclopedie a gândirii europene în expresie latin , Iaşi, Editura Polirom, 1996; 32. G., G., Neam u, Elemente de analiz gramatical , 99 de confuzii / distinc ii, Bucureşti, Editura Ştiin ific şi Enciclopedic , 1989; 33. M., Nica, S., Cureteanu, Predarea ortografiei în gimnaziu, Bucureşti, EDP, 1980; 34. L., Seche, M., Seche, I., Preda, Dic ionar de sinonime, Bucureşti, Editura Academiei, 1982; 35. V., Şerban, Fonetica, Timişoara, Editura Augusta, 1997; 36. D., N., Uritescu, R., U , Uritescu, Aspecte ortografice controversate, Bucureşti, Editura Ştiin ific şi Enciclopedic , 1986;