Regimuri de executare a pedepselor privative de libertate

Regimuri de executare a pedepselor privative de libertate Regimuri de executare a pedepselor privative de libertate Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate cuprind ansamblul de reguli care stau la baza executarii pedepselor privative de libertate si sunt bazate pe sistemele progresiv si regresiv, persoanele condamnate trecand dintr-un regim in altul, in conditiile prevazute de legea de executare a pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, diferentiindu-se in raport cu gradul de limitare a libertatii de miscare a persoanelor condamnate, modul de desfasurare a activitatilor si conditiile de detentie. Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate trebuie sa asigure respectarea si protejarea vietii, sanatatii si demnitatii persoanelor private de libertate, a drepturilor si libe rtatilor acestora, fara sa cauzeze suferinte fizice si nici sa injoseasca persoana condamnata. Paza, escortarea, insotirea si supravegherea persoanelor private de libertate se va realiza, in principiu, cu ajutorul sistemelor tehnice de supraveghere si alarmare si a cainilor de serviciu pentru descoperirea telefoanelor mobile, explozibililor, substantelor toxice sau stupefiante si urmarirea evadatilor. In functie de profil si misiunile de indeplinit, locurile de detinere se doteaza cu armament, munitie, mijloace de imobilizare, de control, de acces, de alarmare, de legatura, de interventie si de transport, in conformitate cu tabelele de inzestrare. Pentru impiedicarea actiunilor agresive si violente ale persoanelor private de libertate, restabilirea ordinii si disciplinei, in camerele de cazare sau alte locuri, precum si pentru prevenirea incidentelor de alta natura, se folosesc ca mijloace de imobilizare: catuse metalice pentru maini, centurile de imobilizare, mijloace de imobilizare pentru/in timpul deplasarii/transportului, curele de imobilizare din piele, plastic sau material textil, mijloacele  iritant – lacrimogene, bastonul sau tompha de cauciuc, jetul de apa, armele cu cartuse cu glont de cauciuc sau alta munitie neletala, elemente acustice, luminoase, fumigene, forta fizica si cazarea in camera de protectie. Regulamentul defineste fiecare mijloc de imobilizare in parte. Supravegherea persoanelor private de libertate in locurile de detinere cuprinde doua capitole. Capitolul I se refera la scopul si modul de organizare a supravegherii, amenajarea si dotarea camerelor de cazare, scoaterea din camera a persoanelor private de libertate si la personalul destinat acestei activitati. Supravegherea are ca scop cunoasterea permanenta a preocuparilor acestora in vederea aplicarii regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate, respectarii de catre persoanele private de libertate a obligatiilor legale, cunoasterii si influentarii acestora in vederea reintegrarii sociale si prevenirii incidentelor si se executa la toate spatiile in care au acces persoanele private de libertate. Activitatea de supraveghere se realizeaza, in principal, prin observare si ascultare. Supravegherea persoanelor private de libertate la camere de cazare, camere de izolare, infirmerie, cabinete medicale si baie se realizeaza cu personal de acelasi sex. Camerele de cazare se amenajeaza si se doteaza astfel incat sa permita aplicarea legala a regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate, cu respectarea dispozitiilor ordinului ministrului justitiei prin care se aproba normele minime obligatorii privind conditiile de cazare a persoanelor private de libertate. Camerele de cazare pentru persoanelor private de libertate care executa pedeapsa in regim de maxima-siguranta se dimensioneaza pentru o persoana, pentru cele din regimul inchis pentru doua persoane, iar pentru cele din regimul semideschis si deschis pentru 10 persoane. De asemenea se arata modul de amenajare si dotare a camerei unde se executa masura izolarii. Scoaterea persoanelor private de libertate din camere, pentru executarea activitatilor prevazute in programul zilnic, se realizeaza de catre supraveghetor Predarea - primirea persoanelor private de libertate care se deplaseaza in afara sectiei se face in zona de acces, dupa inscrierea acestora in registrul special destinat. Pentru unele categorii de persoane private de libertate se prevad masuri sporite de siguranta la scoaterea din camera care presupun prezenta unui numar mai mare de membri ai personalului, dotati corespunzator cu mijloace de interventie si imobilizare. La scoaterea si introducerea din si in camera a condamnatilor carora li se aplica regimul de maxima siguranta sau inchis si asupra arestatilor preventiv, se efectueaza perchezitia corporala sumara. Aceasta se efectueaza si asupra condamnatilor carora li se aplica regimul semideschis si deschis ori de cate ori acestia ies sau intra din spatiul de detinere destinat cazarii si desfasurarii unor activitati in care au acces direct. Personalul destinat supravegherii persoanelor private de libertate in locurile de detinere este compus din supraveghetori. Acestora li se stabilesc obligatii si interdictii specifice functie de locul unde executa misiunea de supraveghere. Supravegherea persoanelor private de libertate cu prilejul unor activitati specifice are sectiuni dedicate luarii in primire a serviciului de supraveghere, atributiilor generale ale supraveghetorului, apelului persoanelor private de libertate, supravegherii camerele de cazare, atributiilor supraveghetorului camerelor de infirmerie,  camerelor unde se executa masura izolarii, de la blocul alimentar, de la spalatorie, de la ateliere si spatii de productie, de la punctul de primire al persoanelor private de libertate, ale supraveghetorului insotitor, plimbarii, acordarii drepturilor la vizita, pachete si efectuarea convorbirilor telefonice si a cumparaturilor si desfasurarii de activitati sportive de catre persoanele private de libertate. Predarea-primirea posturilor de supraveghere se efectueaza direct intre agentii supraveghetori in prezenta sefului de sectie, iar in lipsa acestuia sub coordonarea sefului de tura. Cu ocazia predarii-primirii serviciului, in fiecare loc de detinere se executa apelul numeric al persoanelor private de libertate, care consta in numararea intregului grup de persoane private de libertate, existent la momentul respectiv. Prin executarea apelului se realizeaza verificarea prezentei persoanelor private de libertate, prevenirea, identificarea si impiedicarea producerii unor eventuale actiuni neregulamentare sau ostile ale acestora. Cel putin o data pe luna se efectueaza apelul nominal al persoanelor arestate preventiv, condamnate din regimul inchis si maxima siguranta, care consta in confruntarea datelor din fisele individuale de cazare cu cele declarate de catre acestea. Pentru persoanele condamnate din regimul semideschis si deschis, apelul nominal se realizeaza in fiecare zi de catre agentii supraveghetori aflati in serviciu. In vederea realizarii acestei activitati, cu cel putin 30 minute inainte de efectuarea apelului de seara determinat de predarea primirea serviciului, usile camerelor de detinere se inchid. Activitatea de plimbare a persoanelor private de libertate se realizeaza conform programului intocmit de seful serviciului aplicarea regimurilor, avizat de directorul adjunct pentru siguranta detinerii si regim penitenciar si aprobat de directorul locului de detinere, cu respectarea criteriilor de separare. Acestea se executa in spatii amenajate astfel incat sa impiedice producerea incidentelor sau incalcarea prevederilor legale referitoare la executarea pedepselor privative de libertate. Supravegherea persoanelor private de libertate pe timpul plimbarii se executa din foisor sau dintr-un loc care sa permita observarea intregului grup de persoane scos la plimbare. Persoanele private de libertate desfasoara activitati sportive in spatii anume amenajate, in aer liber sau acoperite, in incinta sectorului de detinere sau in afara acestuia, astfel incat sa impiedice producerea unor incidente sau incalcarea prevederilor legale referitoare la executarea pedepselor privative de libertate. Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt: -regimul de maxima siguranta ; -regimul inchis -regimul semi – deschis -regimul deschis.        Regimul de maxima siguranta .    Regimul de maxima siguranta se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa detentiunii pe viata si persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani.    Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim de maxima siguranta sunt supuse unor masuri stricte de paza, supraveghere si escortare, sunt cazate, de regula, individual, presteaza munca si desfasoara activitatile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala in grupuri mici, in spatii anume stabilite in interiorul penitenciarului, sub supraveghere continua.    Regimul de maxima siguranta nu se aplica urmatoarelor persoane condamnate: • barbatii care au implinit varsta de 60 de ani si femeile care au implinit varsta de 55 de ani; • femeile insarcinate sau care au in ingrijire un copil in varsta de pana la un an; • minorii; • persoanele incadrate in gradul I de invaliditate, precum si cele cu afectiuni locomotorii grave Regimul inchis    Regimul inchis se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depaseste 15 ani.    Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim inchis sunt cazate, de regula, in comun, presteaza munca si desfasoara activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala in grupuri, in interiorul penitenciarului, sub paza si supraveghere.    Regimul semideschis    Regimul semideschis se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de un an, dar care nu depaseste 5 ani.    Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim semideschis sunt cazate in comun, se pot deplasa neinsotite in interiorul penitenciarului, presteaza munca si desfasoara activitatile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala sub supraveghere, in grupuri, in spatii din interiorul penitenciarului care raman deschise in timpul zilei.    Regimul deschis    Regimul deschis se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii de cel mult un an.    Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim deschis sunt cazate in comun, se pot deplasa neinsotite in interiorul penitenciarului, pot presta munca si pot desfasura activitatile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala in afara penitenciarului, fara supraveghere.   In mod exceptional, natura si modul de savarsire a infractiunii, precum si persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate in regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate, in cazul regimurilor de maxima siguranta, inchis sau semideschis.     Regimul de executare a pedepsei privative de libertate se stabileste, la primirea persoanei condamnate in primul penitenciar in care aceasta urmeaza sa execute pedeapsa, de catre comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate.   Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se dispune de judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, la cererea persoanei condamnate sau la sesizarea comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, care are obligatia ca, o data la 6 luni, sa analizeze conduita persoanei condamnate si eforturile depuse de aceasta pentru reintegrare sociala. Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate in regimul imediat inferior ca grad de severitate se poate dispune daca persoana condamnata a avut o buna conduita si a facut eforturi serioase pentru reintegrare sociala, in special in cadrul activitatilor educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, al instruirii scolare si al formarii profesionale, precum si in cadrul muncii prestate.      Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate intr-unul mai sever se poate dispune daca persoana condamnata a comis o infractiune sau o abatere disciplinara grava, care o fac incompatibila cu regimul in care executa pedeapsa privativa de libertate, si daca, prin conduita sa, afecteaza grav convietuirea normala in penitenciar sau siguranta acestuia. Stabilirea regimului de executare a pedepsei privative de libertate, în fiecare penitenciar se constituie o comisie pentru stabilirea, individualizarea şi schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate. alcătuită din directorul penitenciarului, care este şi preşedintele comisiei, şeful serviciului sau biroului pentru aplicarea regimurilor şi şeful serviciului sau biroului educaţie ori şeful serviciului sau biroului asistenţă psihosocială. Secretariatul acestei comisii se asigură de către şeful serviciului sau biroului evidenţă din penitenciarul respectiv. Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate îşi desfăşoară activitatea, de regulă, o dată pe săptămână. La stabilirea regimului de executare se au în vedere următoarele criterii. a) durata pedepsei privative de libertate; b) gradul de risc al persoanei condamnate: c) antecedentele penale: d) vârsta şi starea de sănătate ale persoanei condamnate: e) conduita persoanei condamnate, pozitivă sau negativă, inclusiv în perioadele de detenţie anterioare: f) nevoile identificate şi abilităţile persoanei condamnate, necesare includerii în programe educaţionale, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială; g) disponibilitatea persoanei condamnate de a presta muncă şi de a participa la activităţi educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, moral-religioase, instruire şcolară şi formare profesională. Decizia de stabilire a regimului de executare a pedepselor privative de libertate se comunică persoanei condamnate împreună cu menţionarea căii de atac existente şi a termenului de exercitare a acesteia. împotriva modului de stabilire a regimului de executare persoana condamnată poate formula plângere la judecătorul de supraveghere a privării de libertate. în termen de 3 zile de la data la care i s-a comunicat decizia de stabilire a regimului de executare a pedepselor privative de libertate. Plângerea nu suspendă executarea hotărârii comisiei. Judecătorul de supraveghere a privării de libertate de la de la penitenciarul a cărui comisie a stabilit regimul de executare, după ascultarea persoanei condamnate, la locul de deţinere, soluţionează plângerea în termen de 10 zile de la data primirii acesteia şi pronunţă, prin încheiere motivată, una dintre următoarele soluţii: a) admite plângerea şi dispune modificarea regimului de executare stabilit de comisie: b) respinge plângerea, dacă aceasta este nefondată, tardivă sau inadmisibilă; c) ia act de retragerea plângerii. încheierea judecătorului de supraveghere a privării de libertate, care este executorie de la data comunicării către administraţia penitenciarului, se comunică persoanei condamnate şi administraţiei penitenciarului. în termen de 3 zile de la data pronunţării acesteia. împotriva acestei încheieri persoana condamnată şi administraţia penitenciarului pot formula contestaţie la judecătoria în a cărei circumscripţie se află penitenciarul, în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii. Contestaţiile se depun la judecătorul de supraveghere a privării de libertate care a pronunţat încheierea, care le înaintează judecătoriei, împreună cu dosarul cauzei, în termen de două zile de la primirea acestora. Contestaţia nu suspendă executarea încheierii. Contestaţia se judecă. în şedinţă publică, cu citarea şi aducerea la instanţă a persoanei condamnate, dacă se impune audierea ei, şi cu citarea administraţiei penitenciarului. ambele părţi având dreptul să depună memorii şi concluzii scrise. De asemenea, trebuie arătat că asistenţa juridică nu este obligatorie, iar în cazul în care procurorul şi reprezentantul administraţiei penitenciarului participă la judecată, aceştia pun concluzii. Instanţa se pronunţă, în şedinţă publică, prin sentinţă definitivă, care se comunică persoanei condamnate şi administraţiei penitenciarului. PAGE 2