r"11

AUTORI:
.LUCRETIA TITIRCA
GEORGETA BALTA
ELENA DOROBANTU
LUDMilA RACHIERU
GHERGHINICA GAL
LIANA pARVU
MONICA SEUCHEA
VALERIA GHIDU
MARIA ZAMFIR

Descrierea elP a Bibliotecii Nafionale a Romaniei

Chid de nursing cu tehnici de evaluarc ~i ingrijiri

:"'1.'"

corespunzatoare

nevoilor fundamentale

/ Lucrelia

Titircii (coord.), Elena Dorobantu, Gherghinica Gal. ... _

1-"'

Ed. a 7-a. - Bucure~ti : Viala Medicalii Romaneascii,

20082 vol.

I
I

ISBN 978-973- I 60-0 I 0-9

COLABORA TORI:

Vol. 1 : Tehnici de evaluare ~i ingrijiri corespunziitoare

nevoilor fundamentale.

MARIANA ARDELEANU
MARIUCA IVAN
LAURA MUNTEANU

- 2008. - ISBN 978-973- I 60-009-3

1. Titircii, Lucrelia (coord.)

II. Gal, Gherghinica

IULIANA VISOVAN
ILEANA CARMEN DINDELEGAN

III. Dorobanlu, Elena

GHI DE URSI

614.253.5

.1<.

'("J4~:~1..t7fte;:'d~)-"~~~Q~Y

i~

CU TEHNICI DE EVALUARE 51iNGRlJlRI CORESPUNZATOARE

NEVOILOR FUNDAMENTALE

'.

.....

[(~--~J-0

I:

VoL I

[
,(I.'.

il

Coordonator lucrare

LUCRETIA
, TITIRCA

::

",i:.
[

1~

.I

Redactor de carte:

II

Tehnoredactor:
Tehnoredactare computerizata
~i coperta:

II

Corector:

~,
l

i~;'

-:y{j;.il:Mo~i;1!j9'l'J'..,.".;.tff.~;'.:~:<:rr:.r.
.~,'.-r-~-

Dr. Mihail MIHAILIDE

loan DUMITRENCO
Gina MANCIU
Constanla

MARINESCU

EDITURA "VIATA MEDICALA ROMANEASck

Bucure~ti, sector 1, str. Ion Brezoianu nrc 27, etc 2, cod 010131

EDI:T"URAVIATA MEDICAlA
Bucure!j)ti

TELEFON: 315.61.09; FAX: 315.69.80

,-.r.'

ROMANEAscA

c
~

:r:
:z

~C\

~~J:
c::-

0'-0
_c

;:
~:'.

~
.

;
~~'.

~~O

-".V"m
cZ

->

c:ZZ

~C
s:c ..
m$",..,

:z
~ n

fA

v.

0-

I:;:;~Z

~C\

:z

;ll:J

!~
,.
;,",

<

,,',.....

'N

'.......

..

..

,,"

, ..'~.,,'

v",.'"\,,

"

"r

"-'I';,~',.

, ,

. ":'~" ... :

(.1':,';'

;,,""'

","(,';,'w,;.o,,;

,'.'.i,', ,..,.

'I""""'''''''~~-"

<'1

I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I',
.~
I
~

:~

';j
i,

.1'

NURSINGUL LA INCEPUT DE MILENIU

Tin sa apreciez dintru Ineeput aparitia "Ghidului de nursing eu tehnici de evaluare !,>i
ingrijiri corespunzatoare
nevoilor fundamentale"
$i sa mullumese totodata, bine
eunoscutei autoare Lucretia Titirca $i la fel de valoroaselor sale colaboratoare, pentru
aceasta luerare atat de utila nu numai Invalamantului de nursing de la noi din lara, ci $i
tuturor asistentelor $i asistenlilor medicali oriunde s-ar aHa, studenlilor In medieina, medicilor
de familie $i oricarei persoane interesate sa previna Imbolnavirile, sa aeorde primul ajutor
sau sa trateze $i sa vindece multe dintre Imbolnavirile cu care ne confruntam astazi.
Mullumese, de asemenea, Editurii "Viafa Medica/a RomaneasCi!i" atat de receptiva In
editarea $i difuzarea aeestor manuale de baza pentru dezvoltarea $i aprofundarea studiilor
de nursing.
Au trecut doua decenii de cand OMS a' Iansat sloganul "Sana tate pentru toti in anu/
2000" In cadrul Sesiunii internalionale de atunci, la care au participat 134 de lari membre, a
fost subliniat loeul aparte pe care-I ocupa cadrele sanitare medii, ca flind grupul cel mai
important, mai apropiat de populalie $i care poate influenla legatura Intre sisteme $1cerinle.
lata ea, acum, In pragul mileniului III, omenirea nu se poate felicita ca a eradicat
principalele boli intecto-contagioase $i cu extindere In masa $i nici ca a stavilit drumul spre
cronicizarea foarte multor maladii (bali cardiovasculare, oncologice etc.), care determina
scaderea duratei medii de viala $i a speranlei de supravieluire.
Reorientarea eatre profilaxiaprimara impune noi metodologii In conceptul de pregatire,
inclusiv pentru munca de prevenire $i combatere a bolilor infecto-contagioase, cum ar fi:
hepatitele (A, B, C, 0), tuberculoza, BTS (boli cu transmitere sexuala), bolile ocazionate de
deprinderi noeive - utilizarea aleoolului,a fumatului $i a drogurilor majore.
Toate aeestea se petree cu 0 recrudescenla nebanuita In perioada de tranzilie c~i.tre
integrarea In UE a larilor din sud-estul Europei, printre care $i Romania. lata de ce nevoia de
formare a cat mai multor absolvente In eadrul $colilor de nursing devine cu atat mai acuta eu
cal $i larile cu un standard de viala mai ridicat din Vest solicita cu insistenla asemenea
profesioni$ti, mai cu seama din lara noastra.
Exista, astazi, foarte multe punete pe giobul pamantesc in care se eonsuma tensiuni
sociale $i politiee sau au loc razboaie, terorismul fiind Inca activ in numeroase zone ale lumii.
Exista 0 ere$tere a pragmatismului $i a competiliei loiale - dar $i neloiale - In via!a
sociala. Exista $i 0 polarizare a nivelului de trai al oamenilor, 0 cre$tere a criminalitalii
(organizate), a penetralici consumului de droguri, 0 revolulie a sexualizarii (In sensuI rau al
cuvantului). a delincvenlei minorilor $i a tulburarilor psihice, ca 0 consecinla a tuturor celor
menlionate anterior .
Programele dorite terapeutiee, profilaetice sau recuperatorii In domeniul oerotirii sanatalii
nu se pot realiza fara munea In eehipa $i tara prezenla bralelor devotate $i calde ale nurselor.

------------~

r
De curajul. abnegatia ~i daruirea acestora este atiH de mare nevoie acum. pentru ca lata
lumii sa lie ceva mai luminoasa.
$coala Sanitara Postliceala "Carol Davila'; care are 34 de filiale Tnjudetele tarii, se poate
mmdri cu faptul de a Ii lost admisa In Consiliul European de Nursing - Tnliintat Tn 1899, cu
sediul la Londra -. Tnanul 1999. ~i aceasta datorita standardelor pe care le-a onorat anual
prin prezenta delegatilor sai la manilestarile internationale.
A trecut un secol pe parcursul caruia obiectivul sau de baza a lost urmarit cu
consecventa: mentinerea TngrijirilorJ\~,,?statii proprii cadrelar medii sanitare) la eel mai Tnalt
nivel Tn toate tarile lumii - memOre ~i nemembre - prin educatie. legi ~i practica
prolesioni~tilor.
De-a lungul anilor. Comitetul International pentru Nursing s-a preocupat. Tmpreuna cu
asociatiile, de studiul activitatilor deosebite privind nursingul. a Tncurajat activitatea
publicistica ~i a initiat numeroase actiuni alaturi de alte loruri nationale ~i internalionale
(OMS, UNESCO, UNICEF etc.).
Depunerea juramantului la absolvirea ~colii a lost un timp practicata ~i Tnlara noastra ~i
reluata ~i de catre $coala Sanitara PosUiceatia"Carol Davila" dupa decembrie 1992. Unul
dintre texte, denumit Tn semn de mare preluire "Juramantul lui Florence Nightingale". este
urmatorul:
"Ma leg cu trup $i suflet, In fala lui Dumnezeu $i faJa de aceasta adunare, ca-mi
voi petrece viaJa In cinste $i ca voi practica profesia mea cu loialitate .
. Ma voi feri de tot ceea ce este diu $i daunator $i nu voi lntrebuinta $i nu voi da
cu buna $tiinJa vreun leac vatamator.
Vol face tot ce sta In putlnta mea spre a pastra $i ridica drapelul profesiei mele
$i voi fine In tai!Ja tot ceea ce ml se va IncredinJa, precum $i tot ce voi afla din treburile
familiale In timpul profesiei mele.
Ma voi stradui sa-i ajut cu loialitate pe medici In tri:itamentul prescris de ei $i ma
voi devota celor pe care Ii lngrijesc".
Mi-a~ mai Tngadui sa adresez prin aceasta prelata un apel catre cele trei departamente:
Ministerul Sanatatii ~i Familiei, Ministerul Educatiei ~i Cercetarii, Miriisterul Muncii ~i
Solidaritatii Sociale, sa Tncurajeze Tnvatamantul de nursing ~i, Tn urma controlului CNEAIP
(Consiliul National pentru Evaluarea ~i AcrecJitarea Invatamantului Preuniversitar). sa
creasca numarul de locuri In Invatamantul postliceal sanitar la toate disciplinele. inclusiv Tn
cel de Asistenta sociala.

i,

,i

;;~

~.

Felicitand Inca 0 data pe autoare ~i pe reprezentantii Editurii "ViaJa Medicala Roma{,,,asca" per-ill! illunca lor deosebita, ,C doresc aceI atribut pe care medicina Antichitatii 11
asimileaza celui mai elieient tratament: zambetul.
"Un zambet nu costa nimic, dar poate oleri mull. EI ia numai 0 clipa. dar amintirea lui
dainuie uneori pentru todeauna.
Un zambet aduce lerieire Tncasa, bunavointa Tnmunca. este semnul prieteniei.
Un zambet nu poate Ii Tmprumutat, cumparat sau cer~it. pentru ca el nu are valoare
pentru nimeni pana cand nu este daruit".
Unii oameni sunt prea obositi ca sa mai daruiasca un zambel. Daruiti-Ie voi unul pentru
ca nimeni nu are mai mare nevoie decal cel care nu-I mai poate darui.

~
~

Dr. Mioara MINCU,

Sit.

medic primar,
director general al $colii Sanitare Postliceale
"Carol Davila"

i
'.,:,:,"..""--

nV1BINAREA STIINTEI
CU VOCATIA DE NU'RSA
fndreptaru/

de faNi se adreseaza

sanitare postliceale

in ega/a masura

$i asistenJi/or medica/i

Conceptul

de ingrijire

Henderson,

completa!,

prezentat

aid

6
.' .,:~-~".-c-;'.;'~:".i,".;:..;.t.:."v~ . ",>;.;,;"),,,.

t.:.".,

c;, ~,,,~:a::I~;:,~,'jk:".,~""'.';'".7. ,-:

(profesori

cursanJilor de la $colile

de nursing sau practicieni).

are la baza modelul

cu e/emente dintr-o larga blbliografie

elaborat

de Virginia

de speda/itate.

Acest

mode/ ii poate ajuta pe asisten/ii medicali sa se apropie $i sa-i cunoasca mai bine
p.e benefidarii

ingrijiri/or,

sa of ere ingrijiri

mai bune, individualizate,

complete

continue. De altfel, aceasta este direcJia in care se orienteaza inva/amantul

$i

Elaborarea acestei lucrari a presupus mult cura) din partea autoarelor. dat fiind
faptul ca dupa 1989.au aparut la noi in Jara 0 serie de surse de informaj,i despre
nursing

$i procesul

de ingrijire,

/ucrari

elaborate

de autori americani,

Riscam prin urmare sa fim acuzaJi (mai mult sau mai puJin cu buna credinJa) ca
nursing,

de planul

de ingrijire,

in suficienta

masura noJiunile legate de procesul de

cu toate implica/iile

acestora.

.1

englezi,

francezi $i care au fost folosite in cadrul $colilor $i in educaJia continua a asisten/ilor

medicali.
nu am c1arificat $i aprofundat

I
I
I
I
I

sanitar,

in formarea de baza $i continua.

Este lnsa greu de

I
I

crezut ca in cateva pagini s-ar putea c1arifica $i epuiza toate modelele conceptuale,
cu nuanJe/e

$1 impfica/iile

for.

Pana acum, singurul teren comun de informare a asisten!ilor din Jara noastra In
/egatura

cu noile no/iuni

sprijinul Ministerului

de nursing

Sanata/ii

doar un mic numar de reprezentan/i

materia/ele

bibliografice

nu sunt sufidente
postliceale.

au fost atelierele-curs

$i Familiei.

de perfec/ionare,

cu

Prin aceste ate/iere au putut fi pregati!i

ai profesiunii

de asistent medical.

Oricum,

primite sau aduse de asisten/ii care au fost in strainatate

pentru zeci/e de mii de asisten/i $i cursanJi de la $colile sanitare

De aceea, am considerat

ca elaborarea

- a$a cum reiese din tit/u - un indreptar,

formarea $i informarea

asisten/ilor

unei lucrari care sa constituie

un ABC al nursingului,

medicali in conformitate

care sa ajute /a

cu orientari/e actuale in

acest domeniu, ar putea fi de mare uti/itate, un sprijin important pentru elevii $colilor
sanitare $i chiar pentru asistentele practiciene.

I
I
I
I.
I.

,,>I

 " .....',~j;,,:,

I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I:
Ii
t

I~l~
'I~
i:.,.::.

i::

Diversitatea informaliilor a produs deruta, mai ales in predarea nursing-ului,

ajungfmdu-se la situa/ia - poate exagerat spus - In care avem "ciUe scoli atatea
modele de predare a nursingului~ De aceea am spus mai sus ca a fost nevoie de
mult curaj pentru a lncerca sa c1arificam,In cateva pagini, complexitatea aspectelor
procesului de nursing, ale diagnosticului de nursing - teme care In literatura straina
de specialitate sunt tratate pe sute $i mii de pagini.
To/i cei care au lncercat, cu diverse ocazii, sa c/anfice unele dintre subiectele
abordEJfede noi, dar nu au avut curajul sau timpul necesar sa-si sintetizeze
eforturile lntr-un asemenea ghid, ar putea, pe buna dreptate, sa exprime 0 serie de
observa/ii pertinente. Este un lucru firesc, si noi suntem constien/i de faptul ca se
pot aduce multe completari necesare, se pot face observajii competente, pentru ca
exista $i alte modele bune care ar putea fi studiate, cu condi/ia sa fie publicate In
limba romana, lntr-un tiraj suficient de mare.
Prezenta lucrare este doar un ghid ce nu are pretenjia de a fi impus obliga!oriu
ca singurul modelposibil.
Pentru aceasta etapa, ne adresam persoanelor de buna credin/a cu rugamintea
de a primi aceasta lucrare drept ceea ce se doreste, Si nimic mai mult: un ajutor
pentru Inva/area teoretica a nursingului, 0 lncercare de a fixa un limbaj profesional
comun, standardizat, pentru usurarea comunicarii Si c1arificarea concluziilor _
lntr-un cuvant, un fir conducator ce poate fi continuat sl dezvoltaf cu noi cunostin/e
acumulate de fiecare asistenta medicala cu preocupari Si responsabilifa/i In
educa/ie $i formare.
*

Lucrarea de fa/a ofera elevilor din scolile sanitare principiJIe care stau la baza
actului de lngrijire, ajutandu-i sa Ie puna in aplicare cu cel mai lnalt profesionalism.
Noua tendin/a ce se manifesta azi In lume In domeniul nursingului, de practicare a
unor lngrijiri autonome, cheama asistentele sajoace un rol nou, ce nu poate fi redus
la simplul act de executare a un,or tehnici de lngrijire. ci implica lntregul efort de
asigurare a unei stari de bine persoanei lngrijite, ajutorul acordat acesteia pentru
menjinerea starii de sanatate.Competen/a profesionala se demonstreaza .orin
cunostin/e teoretice aprofundate si capacitatea de a Ie aplica lntr-o activitate
creatoare, de lngrijire individualizata, personalizata, completa si umana.
Autonomia asistentei In procesul de lngrijire demonstreaza ca asistentele sunt
capabile de 0 judecata independenta in ceea ce priveste ingrijirile de baza;
autonomia nu inseamna ca asistenta pune un diagnostic medica! sau prescrie un
tratament, acestea raman In continuare atribu/ii proprii ale medicului.
in acelasi timp cuno$tin/ele tehnice (investiga/ii, tratament etc.) legrBe de rolul
delegat al asistentei sunt indispensabile: nu se poate In nici un caz renun/a la
aceste cuno$tin/e In pregatirea elevilor de la $colile sanitare postliceale. Aceasta

ri';,',,'

~>:,;.'."~~/;,;'~.j/,
."~~:.;.
",;.,.>,',

pentru ca asistenta colaboreaza cu medicul si are obliga/ia sa execute tratamentul

prescris de acesta, chiar dadi are concomitent responsabilitaji si activita/i
independente, cu rolpropriu. De exemplu, la un pacient cu diagnostic medical de
pneumonie, care prezinta hipertermie, soc, hipoxie etc. asistenta are obligaJia sa
aplice tratamentul prescris de medic pentru afecjiuni. Dar riscul de deshidratare
legat de hipertermie (manifestata .orinlimbaars3 etc.) fundamenteaza un diagnostic
de lngrijire, al asistentei medicale, In baza caruia aceasta lSi planifica anumite
ac/iuni (lngrijirea cavita/ii bucale, hidratarea repetata cu lichide, lngrijiri preventive
pentru evitarea escarelor etc.). Ambele categorii de lngrijire (cele decurgand din
rotul delegat $i cele decurgand din rolulpropriu) sunt la fel de importante.
Lucrarea de fa/a nu urmareste sa impuna 0 linie de conduita rigida (pentru ca nu
au putut fi clarificate toate aspectele); ea urmareste doar sa incite la creativitate,
oferind elemente de orientare pentru aplicarea In practica a unui concept teoretic
adoptat astazi In majoritatea /arilor.
Lucrarea lncearca mai ales sa raspunda nevoii ca fiecare elev sa aiba la
dispozijie 0 bibliografie care sa 11poata orienta In lnjelegerea $i cfarificarea
nojiunilor de baza. Aceasta Ii da posibilitatea profesorului de nursing sa dezvolte $i
sa completeze temele cu alte informajii necesare. Ievii au In acest indreptar un
model conceptual care poate constitui un punct de pomire pentru reflexie, in
vederea confruntarii cu realitatea noastra, iar profesorul de nursing poate, in cadrul
orelor de curs, sa faca mai multe exerci/ii: sa aprofundeze nojiunile $i, in acela;;i
timp, sa predea si temele de tehnica ingrijirii bolnavului - teme la care nu se poate
renun/a.
Exista mu!te contra verse in legatura cu termenul cel mai potrivit pentru a defini
,,persoana ingrijita'~ Noi am folosit cu precadere termenul de "pacient" sau
"persoana" in loc de individ, bolnav, client, beneficiar.
De asemenea, exista mai multe variante in felul de a descrie "procesul de
ingrijire". Nu este atat de importanta terminologia utilizata, nici numarul de etape
propuse pentru a defini procesul de ingrijire: este importanta logica in care este
aplicata metoda sistematica de lucru pentru abordarea problemelor de sanatate.
Chiar $i 1:7acest lndreptar sunt abordari diferite.
Anexele la lucrare provin din surse bibliografice diferite, dar fiecare poate fi
consultata Si folosita pentru a ne obisnui cu depistarea problemelor persoanei
lngrijite, cu elaborareadiagnosticului de lngrljire, a planului de lngnjiri. Odata
dovedita utilitatea noului concept, este necesar sa asiguram posibilitatea
introducerii si folosirii acestuia In practica asistentei medica/e. Deocamdata poarta
este doar lntredeschisa.
Am subliniat $i in contextulprezentarii temelor ca exista multe aspecte de care
asistenta medicala trebuie sa tina seama atunci cand formuleaza diagnosticul de

ingrijire. Trebuie sa poata distinge dar intre diferitele tipuri de probleme cu care
pacientul este confruntat, pentru ca nu toate aceste probleme se regasesc in
diagnosticul de ingrijire autonoma.
Pentru ingrijiri de calitate nu este insa suficienta cunoa$terea teoretica a
diagnosticului de ingrijire, care sa ramana undeva scris, ci este nevoie de a gandire
logic/i, care sa permita utilizarea practica a planului de ingrijire - mijlocul cel mai
eficient de comunicare intre persoanele din 9chipa de ingrijire.
Este $tiut, procesul de ingrijirl are drept scop 0 ingrijire $tiin/ifica $i incepe cu
culegerea datelor - dar la ce ne folosesc datele daca raman neutilizate? Trebuie
deci sa se determine problemele de dependen/a, cauzele, obiectivele potrivite $i
atunci aplicarea in practica a ingrijirilor va prinde sens. Competen/a $i abilitatea
asistentei constituie cheia aplicarii realiste a procesului de mgrijire dupa un model
$tiinlific. in fond, noi nu facem decat sa regularizam a situa/ie de fapt.
Am repetat atat pe parcursul temelor scrise, cat $i in acest cuvant inainte ca nu
am putut sa aprofundam anumite capitole. Cate nu s-ar mai fi putut spune?
Ramane poarta deschisa pentru oricine dore$te sa dezvolte problema. nursingului,
sa ofere spre publicare lucran: Le a$teptam deci cu nouta/i care nu sunt cuprinse
in manualele existente.
Lucretia TITIRCA

~\

'":-:.1:':,

PARTEA INTAI

NURSA
procesul de ingrijire (de nursing]

I
I
I
I
I
I,
I
I
I
I
I
I
I

,'"

CAPITOLUL

INTRODUCEREA

:'_'~~:e;<;;'/:(F,:;,;,~;~.{~~Il~'<~"'~

_ j', :' -,'.

IN

PROFESIE

Ingrijirea bolnavului se pierde Tn negura timpurilor: In trecutul Indepartat, cand

femeile pansau rani!e barbatilor Tntor$i din lupta sau de la vanatoare; mai aproape
de noi, Tn 1860, data cand Incepe istoria profesiunii noastre de Ingrijire a bolnavului
(sora-nursa-asistenta
medical a), odata cu Tnfiintarea primei $coli de catre f},orenpe

Nirz.h!inqalfl.-

..

-Astazi cu toata vechimea pe care 0 are - misiunea sa sociala nu este totdeauna

clara. Pentru unii, asistenta ajuta medicul. Pentru aitii, ea practica 0 proiesiune
autonoma. Intre aceste doua extreme - rolul asistentei medicaleeste
perceput $i
descris divers. Timp Tndelungat, ea nu s-a simtit obligata sa se defineasca. insa,
rolul celor ce Ingrijesc bolnavul a continuat $i continua sa evolueze.
Reproducem c~Heva definitii ale nursei:
~OIlrsa* AsIA definita de I.C.ti.J.c.,.LJ.rn~~!ft:lL

1. NURSA

1 . - ~e 0 persoaoa.car.e.:_
-_a parcurs un progr~_S2!DQ!.E?l..9.EL19-,:r:D..?l~,,01gL9JQst
aprobat de Consiliul Asiste.miloL.Medicali;
-.----.. - ~ trecut cu succes examenela ...s.1abilite--de.-Cons,ilLLJi
-

A~istenlilQL.MeQiGaji-; -'"
_ ]ndepline$te standardele stabilite de 9QQsiJiul Asistentilor
Medic~;~---'-----".-----.-----.-----

,.

_ este autorizata ~~.Qr?.lj~.gg.~g~tg_Rr()fesie asa cum este

definiilideconsiliul
Asistentilor ._--"-"'~-~'--"-"Medicali, ._-'.....
In concordanta
---._-_.
..
.-. cu
pr~g.@.r:..ea$i experi~1119_sa; .
Ul)f1ii
_ "e.ste'Catllilrfzat-a lo __
ln.deglinirea acelor.procedurisi
care su~puse
de Tr19rJjirea~~-nat~tii--in-~ri~e-sTtu-atiTs:ar afla,

__

~"'''--,~.....-,---

.,-....-....,.--~

---------------------------------------

dar sa nu faca 0 procedura

__

___--~-~--~.-~.~-.-

.... _---------

pentru care nu este calificata .

...

'.-

...._._".. ~. '"

n.'-'_'''

.-.

'AsistenJii medicaii denumiJi in literatura anglofona "registred nurse" iar in cea

francofona "infirmiere diplomee". in aceasta lucrare vom folosi atat termenul de
nursa, cat $i cel de asistenta medicala. Ambele definesc aceea$i profesie.
"Consiliul internaJional al nurselor (I.C.N.), Consiliul interna/ional al infirmierelor
(C.I.I.), cuprinde 103 asociaJii din intreaga lume, mai mult de 1 milion asisten/i.

13

.11

r-

Asistentele medicale
raspund de propria lor activitate, de
practica lor; supravegheaza
ingrijirile auxiliare $i pregatirea
elevilor. Oeci - asistenta raspunde nu numai pentru ce face, dar
$i pentru categoriile auxiliare.

I~

2. NURSING

deiinTtla--'a.M.S.

Definitia prezentata de a.M.S. $i l.e.N. stabile$te ca:

1) Nursingul este 0 parte integranta a sistemului de ingrijLr~_
a sanatatll cuprmzand:'~-~'-

2. Nursa
i~nd:

este

pregatit? __p.rirlt[~un. -Prgg[a,rn

. --:Erom~re~.~~JJ~L
.
.. --prevenirea
imbolnavirilor

de

studil1

~ ...

ersoanelor bolnave {fizls..~ent~L.P~.bic, __

hi!ndi:
te
c.~ I. de!?
tVarst~nJQate
'.lDitatil,e sa~it~re, a$~~~""I'
-comunitare;>1 In oate .!ormele de aSlstenta s~~ala..<

-l'"!9itiir.e~V~Jn
..R!.JD..ftde vedere fizic, mental, a
celor cu deficiente,
indiferent de varsta $i in orice unitate
sanitara sau in orice situatie la nivel de comunitate.

definilia

Virg1iiiei
Aenderson

Aceasta definitie a devenit cunoscuta $i acceptata in toata

lumea $i In prezent este utilizata $i in Romania pentru
descrierea nursingului.

De reJinut!
~,Codul pentru.-a~e.s.crie
__<;J_~__~~_em~_E:l_~
...
4 (palru) respon?aqilit~j1._J;_c![~...9&fi.D&~G..c:fir:..~~tiile
imp0r:!a_nt~ $i

'i:mume:

._....

definilia

"A:N.A.

2. prevenirea imbolnay,lrllor
f..!J./iJabiJir.eaBfmfJ.tfJ.tiL.

4'~SlJhLioJeL~
3. Nursa generalista

presupune:

- ,~dis..@If!J.Wfi.=----$.QS;lala,Je.hnifa..!_prg'!21[Q.a.(JQ
u ni.!fJ.tLsal1i1are_~_e-.teren...j'J+--GomunjtaJ~}

- - fnsu$irea competenlelorde baza si nu numai cunostintele

- sa aiM cunofdinle de psihologie (sa $tie sa Incurajeze)
- sa aibA. atitudine potrivita fata de pacient $i familia sa
- sa aiM preocuparea de a in/elege ceea ce simt ceilalti
(capacitate

:1:'.

\]![
\\~~

-i

, Fenomenele urmarite in special de asistenta rnEWicalasl,JJ!L

r~C1n-le-:----'-----~.,,_._-------_.--

3.BaLU~_.

NURSEI

- individuale
- familia/e $i

- de
sanatate.
'i .~

de empatie)

'_Important!_

grup

-------

la problemele

actuale

sau potentiale

de

Ea este ca 0 mama ce actioneaza

c_onfQ[m n~_v.ojJor-copiluJui

$i t~~..1ndeRlLQf;1a~g.~_~ill91oL~t
acee~~,_.jls.iSill.llt;L..1D~i.9_Cl:!~a fost
sionTsta".
.

..mai_diverse ...De ..
denumita "mama pJofe-

14

~
Jlj,

:M.

. ',.~'"'

"

- promovarea sanatatii
- prevenirea bolii
- ingrijirea

, ." 1. promovC!~anata.1iL,

,I""

I'

c:

2) Virginia Henderson define$te nursingulastfel:

,;Saajuti Illarvldur:fiEJ'acesta 6'OTnai
sJinatos, sa-$i afle
calea spre sanatate sau recuperare, sa ajuti individul, fie bolnav
sau sanatos, sa-$i foloseasca fiecare acliune pentru a promova
sanatatea sau recuperarea, cu conditia ca acesta sa aiba taria,
vointa sau cunoa$terea,
necesare pentru a 0 face, $i sa
actioneze Tn asa fel incat acesta sa-$i poarte de grija singur cat
mai curand posibil".

isau

3) A.NA
(North American Association)
da urmatoarea
definitie pentru nursingul comunitar:
Nursingul comunitar nu este numai 0 sinteza a practicii de
nursing $i a educarii Tn domeniul sanatalii, ci are scopul de a
mentine Si a stimula sanatatea populaliei.
Ingrijiril(; au un caracter continuu. Ingrijirea este orientata
asupra individului, a familiei sau a grupului Si contribuie astfella
sanatatea intregii populatii a zonei respective (sau oras).
Nursa aplica diverse metode pentru a mentine Si stimula
sanatatea,
coordoneaza
activitatea
in acest domeniu $i
stirnuleaza continuitatea. Scopul ei este $i acela de a-I apropia
pe indivizi, familie sau diverse grupuri. Din aceasta definitie
reiese ca interventiile
nursei nu se orienteaza doar spre
pacientii individuali, ci cuprind $i mediul social, afectiv $i fizic al
--'acestora.
Prezentam
concepti a . Virgillj~i"l1enderEion
ese'nfalaEislstenteJ:
m.eajc;<3.I~:

privind

rolul

--:Rolul esenlial al asistentei medicale consta in.JLilluta

persaana bolnava sau sanatoasa, sa:;;IfJ}enli~--sau redl$t;ge
~iiU
sa-I asiste in- ultimele sale"cli'per-pdri
"In ee.!flirea sfJ!E!nilorp!!.canJ'!.e--::ar!!.!!!_-q~p!in.iLs!'}!!.ur,data
ar fi
avut fOr/a, voinla sau cuno$tinliile necesare. Asistenla. medicala
trebuie sa indeplineasca aceste func!ii astfel incat pacientul
sa-$i reca$tige independenla cat mai repede pos/bil': V.H. -

,ErJ~9Rijlhl~s!~!:T1enta.:~~_"~I.~3r:grjj).r:iLb.()ll1?v\-!1\.l
i..
15

I
I
.

I
I
I
I.
I
I
I
I
I
I
I

'~<~:.:t~~',~';'~~,[4:':;':'.

__,~'~',,~i)/.::r..

{:~"I.:!
l'

I.

__

, ~:~Precizare.;.-O.M.S.
descrie, de asemenea, ro/u/--_.
nursei._-"'--"
in
,- -"""-.,..--.,.--_.-~----_.-'---~"-~------ ~
societate ::::-$Lacestaeste Importantpentru noi:
..
"-;ROiUi nl!ffiflLln~SQCleIare.~~stesfi' asfstelndivizi, tamilii $i
grupliil:j/LQ{)fjilli?fgfL2L ..~.?'..1'2~egrezef)jncfi!1iilfiice;"menU1/e'
(psihice) $i socia/e, atectate semriifi6at/v pdF! schimbaria/e starii
des{lniltate".
Aceasta implica persollalul de .nursing in activitatile de .
asistenta ce se refera la sanatate ca $i la boala $i care privesc
intreaga durata a vietii de la conceptie la moarte.
Nursingul se ocupa deci de.<;!2p-ggllil!LJ~~it!.'2.~2.~~!ic:.<?
..~i
psihosociale ale vietii, deoarece acestea afecteaza sanatatea,
boala si moartea.
-.---.
----oe-aceea, nursingul folose$te cuno$tinte $i tehnici din $ti:ntele fizice, sociale, medicale, biologice $i umaniste (arta $i
$tiinta).
persona~e-nursif.lg_JLLG.[ea~<\..j~.a-..gflrtene.L_alaturide
1t1t:r,.9:lo!i
d~.911~p[Qte.sLlJni.~.i
..QGLJpatii,gf?PCl~tIg.ipa.la.
asigurarea
sa..~atatiiin actiyltatUnrl,Jgite.
.' Individul $i, unde este cazul, familia sa vor trebui sa fie
implicate in toate aspectele - pentru mentinerea unei bune
sanatati. (Din "Dezvoltarea NurseiGeneraliste", Raport la 0
reuniune a.M.S., Copenhaga, februarie 1990).

I!

I
I
I
I
I
I
I
I,

4.J:U~..QIm__
E
~

NURSEI
__

.. \.\!\.~

I~
"

de natura
interdependenta

Precizare: Pentru a raspunde nevodor persoane/or $i

grupuri/or carora /i se adreseaza ingrijirile, asistenta uti/izeaza
in practica profesiona/a cuno$tinfe/e teoretice $i practice
medica/e, ce/e de economie, informatica, psihologie, pedagogie etc.
,~

funclii:

profesionala

Fu nc~iile
--fJ!tnat.!lyjijild~'p'endenta
___

de natura
independenta

w.

.~

.. __

__

~_

Asistenta
asista pacientul
dirU?XomLfLioLtiativa,
--==
.-'~--. ~.-._--_
..,---,"'-'"'-'
.', .
... ..tempo,a,
..."
sS!lJfJJ?J,(i'ffi!yjn:
.
a) --:~D.fQ!1....atunci
candel nU-$i poate indeplini
independent anumite functii. Ajutorulgsistentei este in functie
de varsta, de natura bolii, de alte dificultati, fizice, psihice sau
sociale;
b) - stabile$te relatiide incredere cu persoana ingrijita $i cu
apartinatorii (apropiatii);
c) - Ie transmite informatii, invataminte, asculta pacientul $i
il sustine;
d) - este alaturi de indivizi $i coiectivitate in vederea
promovarii unor conditii mai bune de viata $i sanatate.

~!!~!.!JVLna...tur.a-dep~~_.
de natura
dependenta

La indicatia medicului aplica metodele de observatie, de

tratament sau de readaptare, observa la padent modificarile
provocate de boala sau tratament $i Ie transmite medicului.

H,

Asistenta col~~z.a=~lJ
..'a1ti~fllille.si.Q~.\L.Qin....domeniul
sanitar, social, educatiy.~~admjnistr-ativ~etc....$L_participal~
activitali l!.J1m:.<1L~.[P..!lrlliI~,.
'-EXemplu:
- actiuni
depistare
a tulburarilor
fizic, psihic sau
social;
-- ..de
_~-_.
- -- -----.-- -- de argin
.
- actiuni de educalie pentru sanatate, de sensibilizare
asupra responsabilitatii $i asupra drepturilor pe care Ie are
populatia in materie de sanatate;
- actiunide rezolvare a problemeior psihosociale;
- actiuni privind organizarea $i gestionarea centrelor sau
unitatilor de ingrijire.

--:.~@~~9~~~!l1L_

j!l:

.jm~

U_IJ.~@.e_.aslst~nteL(l1edicale.sunt
de natura:
- inde.gendellia.
- dependenta

Func~ia de natura interdependenta

De aici se desprind cateva functii specifice care sunt in statutul

asistentei medicale ;;;icare se regasesc in cadrul funcliilor de
natura: independenta, dependenta $i interdependenta.
Subliniem astfel:
a funcfia profesiona/a - este yorba de rolul cel maUmpilllilOi.?l
aSls en , ve a e~.LaJ2.G1:!Qa
ae pacielltjQ~~..L!.l.rpeQ1Lr1.~rir
ecfiilibrului sau de a face pentru el ceea ce el insu;;;i nu poate~'
Aici sunt cupnnse TunctHre':'.-'tehnica".
preventiva eli de
umanizare a tehnicii de psihoiog, ca $i iuncliile din codul
asistentei medicale:
.- - l::>[ompxarea$Lmentiner..ea
..s,an.atatii.
- prevenireajmb.olna:\lirilor....
'.
..c. ingrijire.Cl.iO.situatiaJrnQQlnavirii
~i rec.LJPl'rare2,.
.--~'-'"'.".-.,.,~.-.-..."..
-

-- ._,

Aceasta...ceredin partea asistentei:

1 .~a..Jl.c.QLc;lJLdjre.c.U[lg!jji!~9._ ..
2: ~~.educe.pacLeQllL.
3. s?e<:l.lJ.9.fLf!ltLprofesioni$ti
din sistemul sanatatii
4. sa participe pienar la'aetivltatea echipei de asiste.nta
sanilara .....
.....
.
5. sa<:l.ezvoltee~agticanursingului pe baza gandirii critice $i
a cercetarrr:'.'--'
. ~.__ .~----_.educativa

b )!..u,!q!!C1.l:1ducativa;=~eQ!.J.g1!~~"
f?entr~2anii,tCite
Aceasta functie presupune, alaturi de calitalipsihologice $i .
aptitudini pedagogice - de a $ti sa comunici, de a ~ti sa fii
convingator.
17

Rolul educativ reiese :;;i din relatiile pacient-asistent

:;;i din
relatiile de munci'l cu personalul 'In subordine,
practicanti,
studenti (educarea personalului de nursing).
economica

c)

f(,Jnc/ia economica -

organizarea
etc.

Functia
economicase';'eaiizeaza
comportamentul
etic.
d)

-MONCA

de gestionare

- QestlOnarea
serviciului,
prioritatilor de aprovizionare

de cercetare

I). LOCI.&J)E

timpului,

precizarea

corelarea

ei

funclia de cercetare

pluridisciplinara):

- ~~~=.~t?!iQ.r:I9.L."
- ambulatoriu

- J~~.uJ1YLL
- Cercetare.
- Educatie
I

i.,

--$o.cial-ecQD..QIJ:lj,G_
(c:;Q!l2iI.U.g,eviata)

-:Ad mi o.lli1rillLY_r
!~,:
\iJ:

'-''''

- Demografig,

ri';
it,

':'-!_i&-

im
~';

-Igienic

I~ri

~..
mi'

~:

18

'-',

Obs!:.g;ne-II,
,

3. Inspe~J~~~!J(L~:'l~!!lie sCl,!itara~ 19i~0..a:

1. ~~P~CTE TEORETICE ALE_ PAOC.ESiJ-L..YL....1

DE INGRIJIRE [ALE NURSINGULUI)
~_...~---------------.Factorul decisiv pentru elaborarea unui cadru conceptual privind Ingrijirile a tost
orientarea catre 0 noua conceplie:;;i anume: ingrijiri centrale nu pe sarcinL..Lp~_,_
persoana ingrijite'l - considerate'l, in.!!l9~J~..!?~IJ.!!!1it~I~,_
ASlstenta trebuie sa cunoasca "global" individul, precum :;;i comunitatea In care
acesta traie:;;te.

~'utia

ingrij.i.ci..IDL

15~re.nce Nightingale.a

Ingrijirile

au fost tributare

mai ales

cautat sa elibereze Ingrijirile de impr~_re~gi()asa.:....

A Ins[Stat pe laptul ca:- Tngrijirile nu pot sa demonstreze

- aceasta treb! lie
cedez-e-loclll
dire. --

sa

(cu pregatire

I
I
I
I
.

Pana la jumatatea secolului al XX-lea

conceptiei religioase, mo:;;tenite din trecut.

patru functii majore ale nursei.

5.~OMEN!!:::. Dom8Hii de activitate pentr!la.::;istentageneralista

ACTIVITATE

2. in SlaPona'Ls,
e,r,',;!!h,l,nt,errJ,g
'~,C_hirhJ,X9".iE;"
..p~diatrie,
cologie
etc.)

in anexa nr. 1 sunt definitedetaliat

alte functii, precum :;;i
atribuliile :;;i responsabilitatilenursei
(Din "Dezvoltarea Nursei
Generaliste", Raport la reuniunea a.M.S., Copenhaga, 1990).

---"---'--

-,rural
- policlinica
..:$COli, gradinite, cre:;;e, leagane
- amine
batrfmi
-

cu

Nota: in "Nursingul Tn actiune" de Jane Salvage, 1992, sunt

Q.L

II'

- dispensar - urbC!O,

de

prin

ACWsta funclie impune dezvoltarea unor calitati specifice,

dar :;;i aceasta pe fondul unei pregatiri profesionale :;;i morale
superioare; Asistenta - ca participanta In echipa de cercetare
alaturi de medic - devine 0 componenta importanta. Prin activitatea pe care 0 desfa:;;oara (multifactoriala,
multidisciplinara :;;i
multi sectorial a), asistenta
are atributia
de identificare
a
domeniilor de cercetare :;;i, mai ales, cercetare de nursing.
in cadrul functiei de natura interdependenta,
asistenta
(Iucreaza) colaboreaza
cu personal din alte compartimente
(administrativ, economic, serviciul plan-profesional),
cu alIi profesioni:;;ti (educatori, psihologi, logopeii, profesori), fapt care-i
permite sa desfa:;;oare :;;i activitati de cercetare.

descrise

1. in comunitate $i ambul?!9.!.Lu

.
dO~.Q@_car~~..Lf!li~~L
!!nei1o!e~ a proJ2lemelor, Qflzata pe gEm.
---..---._
.

-~Stfel,
p:ntr:i~:Prif!1a oare) in is,toria IogrijirHQI, pr<:lJi9~acord~rii Tngrijirilor devine
oblectul "gandlrll".
In cartea sa "Note despre nursing", dm 1859; Florence
Nightingale descrie aceste ingrijiri.
Cu toate ca formarea surorHor medicale a Inceput - competenta era limitata.
incepand din 1930, progresele medicinii, chirurgiei au modificat continutul prafesiei.
Medicii au delegat 0 parte din actele (sarcinile) lor - surorilor. Pentru a face tala
solicitarilor, Ingrijirile au fost reorganizate
dupa principiul taylorismului,
adica
realizarea lor Tn serie. Din aceasta cauza, bolnavul, care pan a atunci era In centrul
preocuparHor, a trecut pe planul al doilea (activitatea nu mai era centrata pe
pacient, ci pe sarcinHe ce trebuiau Tndeplinite. Penuria de surori accentueaza
aceasta situatie). Apoi dezvoltarea
rapida a :;;tiintelor medicale, a tehnicii au
contribuit la trecerea pacientului pe planul al doilea, punandu-se accentul pe
aspectele medicale, tehnice.

19

I,

I
I
I

......

I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
If,
1:.:

Astfel, ingrijirile sun!: - de\l9J911~gt\L,

-_.
_.-'-'<--'~'-=-i~.f_l,!jfL~Q@rl$~cundar~
-Iasateadesea in sarcina ajutoarelor necalificate
S-a ajuns abia tarziu la revalorizarea relaffeTIi1fFe:'--'....
..,
-'--.-----.---'---=~g~Lllig[ijit..
. ....
-g~L9~I[lgrjjf:l~lEJ~
Catre sfar$itul anilor '70, curentul revalorizarii relatiei dintre ee! ingrijit $i eel ce
ingrije$te influenteaza surorile belgiene - gratie lucrarilor Virginiei Henderson care
a descris necesitatile fundamentale aleomului, ca baza a ingrijirilor (publicatii in
anul 1955, apoLJ96.6,..1977)-14 NevoiEundamentale,
Dar pentru'descoperirea acestor necesitati trebuie sa intri in relatie cu persoana
ingrijita. Este $tiul ca nu putem (este imposibil) sa cunoa$tem fiecare pacient atata timp cat ingrijirile acordate sunt efectuate in serie (sistem taylorian). Acestei
conceptii noi (adica ingrijiri centrate nu pe sarcini, ci pe persoana ingrijita) is-a
acordat mare importanta, ceea ce a facut ca nursele sa-$i organizeze munca in all
mod, adica in loc sa se repartizeze sarcini, sa se repartizeze bolnavi. Activitatea sa
fie astfel centrata pe PERSOANA.
Astfel, asistenta:
- sit fie~~r:'.2.!1Lnta.eluiJipsiLde_GQn,~tiinta
- ochiul pentru eel care $i-a pierdut vederea de curand
- mana pentru eel caruia i-a fost amputata
- dragostea de viata pentru eel ce incearca sa se sinucida
- sa posede cuno$tintele necesare pentru tanara mama (Principii de baza,
Virginia Henderson).

Alte concepte de nursing

De-a lungul anilor s-au conturat numeroase teorii ale nursingului:
FLORENCE NIGHTINGALE (1820-1910) - teoriile sale se bazeaza pe
~onceptul de mediu inc.Qlllliiirt~---.-nH"'"
"'.
'.

;\{

11

,i@;

iii

VIRGINIA HENDmSOr'LLL897.:-.t~~E) __da "cj,e!initia. nursingului, adoptata

.$U:Je ICN~.Q.9_Qg~Q1LJ.L!?,au
41lli~QraIe:JimU:Lijr:~"-<"" .,
MYRA E. LEVINE (n. 1920) - teoria sa estedeosebita prin enuntul celor
patru principii (interventiile pacientului se bazeaza pe: 1. conservareaenergiei
pacientului; 2. conservarea integritatii structurale a pacientuiui; 3. pe conservarea
integritatii personale (psihice) a pacientului $i 4. pe conservarea integritatii sociale
a pacientului $i prin introduce rea cuvantului TROPHICOGNOSiS propus in locul
termenului "diagnostic nursing", pe care 11respinge.
HILDEGARD PEPLAU (n. 1909) - teoriile sale sunt centrate pe relatia
terapeutica dintre nursa $i pacien!, cele patru secvente identificate de Peplau in
cadrul acestei relatii interpersonale fiind: orientarea, ic!entificarea, exploatarea,
retragerea.
IMOGENE M. KING (n. 1923) - utilizand ca $i concept major persoana, King
introduce trei sisteme dinamice ce interactioneaza: individul. grupurile $i societatea.
BETTY NEUMAN - teoria sa este influentata de conceptul de stres idescris de
Hans Selye $i propune doua instrumente pentru sludiul nursingului: gandirea
inductiva ;;i abordarea deductiva.
n

uiteljQ(

~~f~:,g~.~P!e~ceie~J

20

MARTHA ROGERS (n. 1914) - teoria sa se bazeaza pe relatia dintre om $i

mediul inconjurator.
DOROTHEA OREM - folose$te prima explicit termenul de autonomie in nursing.
SORA CALLISTA ROY (n. 1939) - conform teoriei sale. nursingul trebuie sa fie
centrat pe individ $i sistemul sau adaptativ.
JEAN WATSON (n. 1940) - autorul identifica zece factori care influenteaza
structura, studierea $i intelegerea nursingului ca $tiinta a ingrijirii.
M. M. LEININGER - publica lucrari legate de nursingultranscultural.

2. REORIENTAREA
SERVICIILOR
DE SANATATE
._ ....
~"'
.~p..".,..._. '_."., ....,_~" ..
= ..",

~'-T""'-"_-

._."., .... ,... ,_._.__... ...".,--

'_"_'-~----"~.'

_ .. '"

Organizatia Mondiala a Sanatatii (O.M.S.) - creata in 1948 - este 0 institutie

specializata a Natiunilor Unite, careia ii revine pe plan international
responsabilitatea principala in probleme sanitare $i de sanatate publica. O.M.S.
Guprinde165 de tari, (numar in continua cre$tere, tot mai multe state, indeosebi din
cele care $i-au dobandit independenta, urmand sa faca parte din Organizatie),
repartizate in 6 birouri regionale.
Biroul regional al Europei (unul din cele 6 birouri regionale) cuprinde In prezent
50 de state membre, printre care $i Romania. Pentru reorientarea ser.;icii/or de
saniitate sunt importante urmatoarele hotarari:
.
1) Conferinla de 19._J?117J.a.-A1.a.1fJ78,
undes-a enuntat principiuLI.P..S"(ingrijiri
primare de sanKtate)prin "Declar.atifuje la A1mct.Ata:'
._AuJ.mDe.Lapoi:,...-"~Iansarea
strategiei mondJ"S'a-nte pour tOl,lsd:icitan2000".($ana,
tate periITuTOti~na in anul 2000)':~~---"-"'"
.
- 3) in 1984 statele membre-ale'regiunii europeneau adaptatcele ,,38 de obiective" (scopiJrT)a1e sflll~ii'-entriilQtC'
- -..
.' .. "---' .--'- ..- .....
onenn a de la Viena 21-24 i~!l1i:J198~~ql}.linl,!a-s~ sensibilizeze nursele din
toata 'Europa asupra modificarilor-cerute In practica defngrijlre'-penfru-mingi";rea
ceror 38 de obiective reglonale~~--'-'----'.......
,..
.
-..

'--4)

--Reamintim ca la Conferinta dela Alma-Ata (1978) a fast enunlat principiull.P.S.

prioritatea nr. 1 - Comunitatea.
5) Rezolutia Adunarii Mdndialea Sanatatii 45.5 din 1992 (vezi ;,Nursingul in
actiune" de J. Salvage).
considerand

3. iNGRIJIRI PRIMARE DE SANATATE (I.P.S.)

._....=_ ..,_.~,~~.,~.'s,.."'._,.. ......
'c"._.'7
_ .~.,~.....
"~'''r.''''' ..
n'' .....
~._~

~.

.."..,....~_~__...
__ ._~.,

_~ __

-~~.""~

__

,.

"'~ __ "_ ,_", "'","._'0

intel.eg?l!l:.

- !~Le.sillltiaLe de S~f}atCl~~
- accesibile tuturor persoanelor $i familiilor din comunitate
-"prin mijloace ce Ie su-;;tacceptabile .....' _'Hu .._ ...
n'

...:'cuparticiparea lor plenara.

.
-~i la un pretoe cost aboraablfcomunitatii ~i tarii.
I.p]). se spnjina pecolTiilili!'ill~~'-~""'~~ .... <

-.-.-----

21

.--

__'_"

~_

. __

,.

'

H".'.'...

"I

r~

~
Defin~tia comunitalil

_.

15rJncomunitate in~elegem ansamblu!-':!.I]~Lp.9-PI,JIC!W.de.peunJe[itgr.ilJ

ge.ografic
determinat, de care estelegalprlri'rnferese
$ivalori comune, avand 0 forma de'
gesti une admi
rrlembriisaiauir1!e..rrE~I9,liLcugr0purrs~ci~lIe $i institutii.
-~te'locurae
unde'preac~l.p.s.; indivizii, familiile $i grupurile i$f
asigura singuri responsabilitatea actiunilor de sanatate. Pentru realizarea acestei
strategii s-a considerat ca este necesara schimbarea vechii concepfij de asistenta
medicala, a!1JJmeconc~p!ia dinainte de, Conferinta de la Alma-Ata cand:
".
- actiunile de sanatate au fost orientate spre lupta impotriva bolii;
- se acorda 0 pondere mai mare refacerii sanatatii $i nu mentinerii $i dezvoltarii ei;

innriiiri rle
.
prevemre
se6lii1dara

r--

nrstrativ~:Tar

ingrijil:i~
~~ire
te!1lara

-----

- ingrijirile erau limitate /a partea medica/a $i in acest caz asistenta era un

executant a/ indicatiilor medicale, pierz,~ndu-$i rolul de baza in procesul de ingrijire.
Dar ingrijirile persoanei nu presupun numai funclii tehnice, ci $i cele de nursing, ce
ne obliga sa gandim.
in conceplia actuala, se considera ea 0 buna asisten/a medicala (0 buna ingriji"re)presupune trecerea de la ingrijirile terapeutice (carora Ii s-a acordat un loc pri,
oritar in dauna ingrijirilor menite sa menlina sanatatea, via/a) trecerea deci la IPS
I.P.S. - sunt denu'
. io rfiri de sanatate ~Q.rrHmlt~J:!-,perltr:.ycas.p1[gita
partlc ar~..9_QnlJ1Qj@ii(rne.mI?J:iloraceS1ela):=-IS'eciomuljn gfobalitate'a' sa, cu.
---necesit,fiHlesa~lz.LQJPE~ckiQ.Q,aTe,
cu!lli@.!.~.}ispiritual~ate
~ci!!:.ja_qa
Tm copartener $i nu numai ca receptor pasiv de diverse prestatii.

--'~-------------------.-----.-I.P.S. favorizeaza ilJ.{JrijjLL.cDlllp1eJitJagjobtind:

..-:. p~~mov~~i~~atatii
._
--------.
- p~veni!ila im lLQJl:!.fudr.il.o.L.- ~ngrijiril~.C::lJ!.Citi.Y..~c.urente
__
$j.QJ:>j5'n
uite
- r.~J)P..illill.ea.... ..

- _urgentele
.. _ ...-._, .....----,..........-l.e~:..!.CO~JLe.iJJ.!I(f~.lY!L~~!nterventii
$i anume ....
1) ingnJm d~gY,gnir~LP..d.(l]gL~,
2) fngrijiri de Pleveni!~~s_ecundCJ[g
__
~
':3)'frig~
prevenire ter1ia1-a_. _ ..
Se poate vorb.i 9i de jn.tery~nlia,.9JLniv~LL(Ratru2, in ~~..boJlIQcl~r~.'2.~le
(sustinerea familiei etc.). __~...

._-~~.,-=--~----=,--

Nivelurile
~

pIe\lenire
primara

de interven1=ii:

1. Prin prevenirea primara'intelegem:

- rnentinerea.$i_p[.9..rn.QXsg'tL~~!1atatlLp~~D1~i_ p~~y~~irea
imbolnavirilor Interveotia asistfiO!ei urmare~te"
- educatia sanitara (din toate punctele'de vedere - alimentatie, contraceptie etc.)
- prevenirea specifica (vaccinari, protilaxia unor boli)

22

I'

2. Prevenirea secundara urmare$te:

.- interventii curative - pentru tratamentul bolilor $i prevenirea
.
~
_-~,-,_..-,----agravarii sau a complicalli!2!::.-.
Rolul asistentei este sa descopere problemele la timp (prin vizite
acasa, in comunitate - nu a$teptam sa ne caute oamenii, ii
cautam noi, prin controaleperiodice etc.)
-

....

3. Prevenirea tertiara urmar~te recu..Qerarea",-Rolulf;l.sj~tentei

esle sa sustina persoana lngrijita pentru a se adapta la aiferite
dificultati cauzate de problemele de sanatate - rol in
recuperarea persoanei.

Atentie!
Este necesar sa se faca 0 distinclie intre I.P.S. (vezi ~i definilia) - care au
primit 0 importan/a mai mare dupa Conferinla de la Alma-Ata - ~i ingrijiri de
pre venire primara (noliune care este, de asemenea, definita mai sus).

~~
--

Pentru asigurarea dezvoltarii I.P.S. sunt necesare trei domenii de studiu

--~"'---"-----.~
..

-.

~L..

--'-"'-'-'-

1. Identificarea a ceea ce inseamna I.P.S.

2. Initierea personalului'sanrra~r;--a
cOhsum'atoriiorIn I.P.S.
.~-----~-.:...----~-----.
3. Sa
facem
cunoscuta
valoarea
sociala
$i econ~aTP.S.
--.,..----------_._.--._-- .._._--~---_
.... ,_.,-_.
--,- ... _.
...

1.)dentifi~.lGee~

ce inseamna
I.P.S.

I
I
I
I
I
I
I
I
1

Necesitatea cunoa$terii $i studierii unui Intreg ansamblu de

caracteristici:
- ciimatul, resurse de c!Q..a,
caracteristicile populatiei, nivelul
de educatie a populatiei, categorii s(icl~1~~~Q3SLL~$i~Q9QO[llice,
ca.racterui5an--s.iu"rural,--natu'ra-'muncii efectuata de b~rbat $i
f~meie, In9lae61a ~revaJ~6Ig~ir}Q~_~C!'IC;-etea_Y?5?rvi.~E!()r
d~_
san~_

2..J.nijie,re.a...._ a) - wega!irea lucra~ilor sanitari pentru a.Jrl!el~g~LP.$..,

j?ersonalului _ indiferent ca ?.ce$tia..
Wi'--m~iu extraspitalicesc, In I
sanltar si a
meqll:rspltaHgesc sau :?~lJDlp~l!?Qnl[(f~lrl"l@re--:':-_:----''!
consumato-'--Este
indispensabil ca ace$tia sa cunoasca diterite medii
-"I'
rilor de I.P.S. viata pentru colaborarea cu I.P.S.
,---------- rT)_~di
uI f.illDiliaL.::!:-domicJllldt
_....

~~creaz-(r

de

- mediu
de mL!!l~~----:
__
?-_.,--~-._._.
ctivitatea barbatilor,
temeilor
._--~ .- " ..--_.
_' ...__,_ . , O_". ..;...."_.
- alte medii --> cultural, petrecerea tim~ull:li..I~~.r:_e~~
..,
- mediu ~colar --> copii
u, __ .,'_-'

_'

Pregatirea lucratorilor sanitari $i sociali pentru a lucra cu

populatia, nu pentru populatie. Aceasta Ie impune:
- sa $tie sa asculte
- sa fie capabili sa inteleaga propunerile facute (de indivizi,
familii, grupuri)

23

..
. ,- -

I
,I
I
I';

',,:,w,".

....

i'l
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I

- sa $tie sa utilizeze informatiile

- sa $tie sa alcatuiasca un plan de Tngrijire (sau actiuni
sanitare stabilite cu populatia)

Modele sociale stabilite pe relalii de ega/itate $i recunoa$tere

It

2. Conceptii privind

"1 rocipraca. Persona/uhdin sistemu/ sanitar trebuiesa inveje sa

sanat"$["'''~'

.-"------~----

":;'"dufafa.tfn:,-pufu

- mijloacere"$rtehnoTo~ime-riec'esare
Cfj~~t0~lULQ.f~. dotar~-r------'

j'

c.u

. __ , __'~~~~(lEu

de-iTiTJnc.,l'-----.-- .--~------_...._-.-.---.-

peroson~_,--.

Practicarea

"

'._'

~'.

.,

c..

activitate ce se dore$te a fi profesionala urmare$te sa se sprijine pe baze

Cu toata diversitatea teoriilor $i conceptelor despre Tngrijiri (In profesiunea
ele toate au 0 anumita Tntelegere privind persoana Tngrijita, sanatatea $i
(nursingul).

1. Conceptul despre om: e.s.ULo-iiinla

.J:l.oJ,ga,!:lVandJJevoLbioIQgicel
psihologlce, SQclal.e..sLc~,
O"mlJ.taTrJ.-fQf!tinua $.QhLrnb aI:e
..$1 TninteractLu~,gu
mediul sau IncQQjurator, 0 fiinta responsabila, libera $i capabila de a se adapta.
7

--------.-~-,-.

24---"-'''-'"",-,

ale

.-........ .._.,...
-

unor Tngrijiri de calitate presupune

1. Cunoa$terea

4. CADRUL CONCEPTUAL AL iNGRIJIRILOR

_.~ ..----"~-

definitii
.

multe cuno$tinte $i e/emente de

competen/a:

~~anelor
, .J ,I~.X,Pf.~,_S~ce..rc~.@Q.L. In..__
._.~.
9mt,J.J.l.,
:-.~,
.. a...1UCJ.,a.tor"II,o.
t. s.a,n.,
itarj$L
care Ie acordil .P?PlJlat~L-=,_qY'2.()ss!~t:G'a .n!.c:esita/ilor
de san~ta.~e.

Orice
$tiintifice.
noastra),
ingrijirile

mai multe

5. '-~-~~~"
COMPETEN1'A
ASISTENTEI
MEDICAlE
'~~~~""------'
-' _........
_-~... .._ "-'.~--".,~,._ -...._-= '-~

~f.~nlmI~-:i~~LP.S.si a __

-..

:b- Conceplia des(Jfe boa/a: este ruperea echilibrului, armoniei, un semnal de

alarma tradus prin suferintalTz"lca~psihica, 0 dificultate sau 0 inadaptare la 0 situatie
noua, provizorie
sau definitjv~l. Este un eveniment
putand merge pana la
respingerea social a a omului din anturajul sau.

Sa studieze costul, incidenta economica a I.P.S. tinand cant de:

rea socjala"~i

-'-~-""-'.'"

"Sanatatea reprezinta ansamblul fortelor biofizice, fizice,clJ~~!ly~ __psi~Lce,$[

soCiale, mobilizabilel2~n!U!_C!TlJtr.LJntCi'.C::()l11e~nsa
$icjepa$i boala."

-,_.~_.......--~--~----~

noaseavaloa=

-..

"SarllitateCi este 0 stare Tn car~,neGe$itatlle_s!-Lnt sa!L$.fa.c

..ute in moj:lClutonom, nu
selimitecci"ia-absenta
boITf';'-(Virginia/:fmlc!fm;onf
"Sanataieaest'eostare"de'
tlcFiflTI:)ru bio-psffiO=-Sclc~arsr'SWdiuaLstare.de
Cl1Jgnomie $i independenta,fara a fi egala cu absenta bolii sau a infirmitatii -, este osta're-CiinamTca ce-aa
posibilitatea unui organism de a ramane in echilibru cu mediui extern $i intern"
(Dinamica se refera la capacitatea individului de adaptare la modificarile mediului
intern $i extern.)
.

Asistentele trebuie sa abordeze Ingrijirile de a$a natura,

Incat sa satisfaca nevoile de sanatate ale pacientului, familiei,
colectivitatii $i sociqtatii.

3. Sa se recu-

.'A1fe
Cietmijil:----------

Important

b) - POR.l,!@!l~,_!':eJ~.lJJe
pregatita. ~~.. (Ll!cre~e)SQ.operez~.
lucratoni sanitari
'----..-..
. _.
'-"
-

sanatatea. Au fost formulate

,,~anatatea ege 0 stara..Qg bine fizic, mental 9-i?_o~ial,._ce nu const~_n~m?-iJn

absenta bolii sau a infirmitatii".
.".--- .. ' ....

Asistenta generalista - a carei activitCite?edesfa$oara

In
comU-fiifaTe~'tre6we-samerltlna
cont?~tl? n3gulClt~cu Persoane~
famTm;- grupu'n;Ta--aomidffu;'
ici $coala, la )~ml)tij
(I()~uri de
f11LJ~~~[[cilQGlIr.Li.g~,:e'atl~=:::-_'.'" ,"'", ...'....
....

_ ..

"

. --aerrmrrao.M.S. a saaa@fL

renunje la complexele de superioritate sau de inferioritate intre

diferitele categorii prafesiona/e. Sa Inve/e sa cunoasca valoarea
sociala a persoanelor care Indep/inesc alte profesii.
Personalul din sistemul sanitar sa nU-$i asume un
comportament de domina/Ie fa/a de consumatorii de presta/Ii spunandu-!e ce au de facut - fara sa-i asculte macar ce au de
spus.

.'

Concep!ia individului dupa Virginia Henderson: "Individul este a entitate biopsiho-sociala formand un TOT indivizibil (no/iune privind globalitatea individului). E/
are necesita!i fundamentale (comune tuturor) cu manifestari specifice pe care $i Ie
satisface singur daca se simte bine. EI tinde spre autonomie Tn satisfacerea
necesita/ilor sale':

- sa Tnvete sa munceasca cu alte modele sociale diferit de

cel ce Tngrije$te$i cel Tngrijit; conducator $i salariat
I

"i:.,' .

II

unui model conceRtual de Tngrijire (de nursing)

-_.~ --'-

2. C-uno$t1nleie acu[l1ufate~'~--

3.GPDQC!$j~,SI~~~~..!~imiJl.9.
I

1.SJIDDa~.
terea unui

"!!IQfJe[~Qil=_
ceptu'!.L~~_.
ingrij(re

Definilie: '/n mQdel conceptual este un ansamblu de..EE~E.te,

o imagine mentala care favoriz?,aza reprezentar??If![1ljtatii.

conceptuaij

~delul-conceptual
(cadrul
este' '(feCi 0
dimensiune esentiala de baza care ne permite sa aplicam
"filosofia noastra" privind ingrijirile. Nu po ate sa fie altfel,
deoarece cadrul conceptual este stabilit pe baza de postulate,
valori $i eLemente:-----Pentru a defini cadrul conceptual al unei profesiuni - oricare
ar fi campul ei de actiune - este necesar ma; Intai sa se
precizeze urmatoarele elemente:
1.~copul profesiei_

2: telul activit~~~:

..Q~D_?FiClr~~
1'\".

.1

3.

(0"11

sau

~:~
Tnt~e la p'!9.~U.Qe carLS~9..c_lJP-A{sursele
de
dificultate puse Tn evidenta de asistenta - legate de: lipsa de
forta fizica, vointa sau lipsa de cuno~tinte)
5.. natura interv~iei acoidat~Lpacielltl,JllJJjde:Tnlocuire, suplinire, ajutare, intarirea fortei, sporirea fortei)
. ,6.cons~~.gei
actiuni
~e!()<:'ente
- cand "se- orgal)izeaza intr-o structura
teoretica gloBala - devin cadnj( sau 'conceptual (sau modelul
sau conceptual - in cazul nostru, al nursingului)
2. Cunol;ltintele acu:.,.
mulate _"

.--

.=-

Demersul$tiintific esteuninstrument de investigatie,.de,ana!iza, ~

de interpretare, de planificare $i de evaluare a ingrijirilor.
Cunoa~terea demersului~tiintific
aplicat in ingrijirea
individualizata a pacientilor ii va permite asistentei sa ajunga la
continuitate ~i la planificarea unor ingrijiri de calitate.
Instrumentul logic ~i sistematic pe care-I utilizeaza nursingul
este demersul $tiinjific.

De re!inut
~ale
com~nlel;-I'Q!'~q~
la cun~tere~.Eg!!c::QPtului_Jr:n.9d13lului
concep uall de ing!!JILe-,-_!ll'~_ul: concept de ingrijife este sinonim cu:'---.-moael de nursing
-.---.---- ..--.................... .

ecadrueonce-ptuar"
-model conceptual ..
__ ._._. -._-----~_
_.---.~.

__

'C

CONCEPTUAL
--------.-.....

Al VIRGINIEI HENOEBS.OI\L_." ..

.:notfW1i ~i abilitati tehnice - se refera la procedeele metodice ~i

~tiintifice care servesc la promovarea sanatatii ~i combaterea
bolilor.
Relaponale
..:.cuno~tirif8le relationale - se refera la capacitatea asistentei de
a stabili relatii cu pacientii, de a crea un c1imat propice unor
relatii calde de umanitate. De asemenea, de a ~ti sa colaboreze
cu anturajul pacientului (familie, prieteni), de a lucra intr-o
echipa multidisciplinara ~i de a IUi~rain comunitate.
Etice
- curiO~tintele etice - sunt legate de ansamblulde norme ~i
principii referitoare la valorile morale ale persoanei ~i profesiei ~i
care regleaza buna conduita a asistentei.
Legislative
cuno$tiniefe legislative - referitoare mai ales la reglementarile
~i directivele incluse in lugi, in vederea protejarii asistentei ~i a
pacientului.

, ~,Cunoo{iterea
de'ii1ers ulu i
'"'$liintific ...

MODELUL
---

$tiin!ificfL
- c no i tele C'tiintifice - acumulate pe parG.ursuLformarii
asistente~~~J~~!:11~.~g:Ei:r~JlmJ~r
u~~oe::lo._~~Q1ensiurliIe
-S-aletlzlce, intelectuale ~i afective,~J.E:!Jufnizeaza,de asemenea,
, explicatii asu-pramediUluniiic~jsociaL"--'-

tet7h7ee----.-.-

I
I
,I
I
I
I

CAPITOlUllI

..

Precizarea conceptelor-cheie ale acestui model:

- Individul bolnav sau sanatos este vazLl.L~f\J:l.n
tot complet prezent~nd.14 ~evoi
fundamentale e c r e.buLe..sa)~[Je.._.$glj~t~G~;~:---'-' --....
. ... -- copul ingrijirilor este de a pa~au
a restal?lliJDsJ-W.illlQf3.D!?i.ndividului
in
satisfacerea acestor nevoi'
01ulaSiS~fin~eu~pa.g:H1.!5L~.~t~SLJPli~ea
a ceea ce el nu
poate sa faca singur.~-"-"
.
.----Onmodel conceptualpentru 0 profesie reprezinta (a~a cum am mai spus) 0
imagine mentala a profesiei, 0 conceptie a ceea ce ar putea sau ar trebui sa fie.
Un model conceptual este 0 abstractie, 0 creatie a spiritului.

-:B:

1J:OMPONENTEbE

.ESENTIALE

ALE UNUI MODEL CONCEPTUAL----.....

~Componentele esenjiale ale unui model conceptual sUi1l.urmji!Q9Le..,~:
- postulate
'--=--valori
-- elemente a):,..QQPul
profesieL
,~. telul activitatii (ben~J~I)
c) rolul activitatii
d) dificultati iiitalnife-dEfpaCient (sursa de dificultaw)

.------

'~raacoraafa:---'

--.-.. ..

... ,._,,--

1-<.

f) consecintele
Postulate

I
I
I

Post! 1lalete .sur:l:t-SlJPQ.rryL~oretic~L.~Jji!llJ1Lc;;,gL):OQ~::teLl,JILJ

i
conceR.tuaL...nyJ1turi
pentru sustinerea altor enunturi. Ele sun!
recunoscute ~i acceptate (nu trebuie demonstrate). .E.ostulatele
Re
e se bazeaza modelul Vir iniei Hend~r~qD_sunt:
-:-orice fiinta umana tinde~~. in ependenj~.~~.o-cJ.Q.r?;;!E:!_
- individul formeaza u!:!Jot,aracterizatprin nevoi fundamentale
..--.
-- '- -- ..
---:: candJ.lUa..QlD
nevoi ramane nesatisfacuta, individul nu este
"complet", "intreg'':'Jnaepe-ndent'',~'''''''--'.-o.-.

I
I

'---.J

26
27

"
Valori sau

.credj;,-ie-'"
_-----_

..

..

Modelul Virginiei Henderson este sustinut de trei valori:

asistenta poseda functii care sunt Qr.QQdi
cand aSlstenta preia din ~ediCl,llui,ea Ced:lClZa
0
parte din functiile sale unuiper~Q.naTn~~.~liiif~?i-,'. '
"--".-.js:icietatea a$teapta""uri'servic]udTn Rartea asistentelor, pe
.FClr~nlJ.
P2_C!-tE.!~$.~{P!irrie.as~-~~J3nici
~n-aIt-perS()Pi:l1
.
. . ..
..
'~.'-..",.,
"
'--.
-

.Elemente

-,

..

'

"'-.;

-.

'

'

Cele $ase elemente care dau sens vietii profesionale:

5..l!Jtervenlia aplicata persl:!~lJ.~!- asistenta nu trebuie sa

piarda din veaere -omur"Tn--globalitatea sa. Interventia va Ii
6fientata asupra "Iipsei.u~~~fna
spori (cre$te)
independenta persoanei. Este initiativa noastra proprie.
6. Consecinlele - sunt rezultatele oblinute
depe~:C~$l~lr~pe~den~-=~-ati~g.~.r~~_I"
"scopului.

--

1. Scopul profesiei este:

- '-', ....._-----,,-,

0_-

"ameliorarea"

'

2. NEVOILE FUNDAMENTALE __.

~.~LLJ.!~LpaciE!D.1!dLS!l:;;j..~~~.~.IIt'E:J.??U
s.?::.~ire~lC:l~il
easca
.iru:l.ep.e.ndanta..sa._lQ~~'--9.?_~L~~'poata
sa-$i satisfaca nevoile

prlllm:!D.SUSi.~.

->

--~-----

_.

Generaiitati
_.------_._~'-=---".....
-,..

.-

----'"_.
de gJavoJiza
vindecarea;
--".
-----------~-~-.---~~_
....-..-~".,
- de a asista muribundul spre un slar$itQ?mn.
Membrii aceste,profesITlfnd'spreLJri'-ideal. Fiind lnsa reali$ti,
neputand sa-I atinga - accepta sa desfa$oare activitati limitate
care au scopul de a conserva sa.u a restabili independenta
persoanelor lngrijite.

Fara lndoiala, exista anumite nevoi fundamentale comune tuturor fiintelor

umane, care trebuie satisfacute pentru a atinge un nivel optim de bunastare.
CadruI c()!:1~&llliJ?l_~!_Virgjnl.!3.LJiend.~LSQrLP-Q[OE.'$t.E.!__Q~_la,?fj,st?'!r~....
':!--'7.9.[ .
necesit~fi !~zJoJofJ!q!,~La~!!ira:fi(aJf)
fiinfejumane - numite nevoi fundamel1t,!le.

2. Obiectivu/ ac~ita1li..J::lrofesionale
este bene1icia~lJ~--adica.
~~~Q9Lla~sau,..grup.uL<if;U~g[~Q?D,:l_SRre,_~~~~_~ste.
indreptata

l~t~;:~~;~a

Nevoile fundamentale si dimensiy_nih~

blo-psiho-sociale,
.~-----.._---_.~"---"."'cull;ur~le-~i spi,rituale---.. ..,,,.,.,

Cadrul conceptualal Virginiei Henderson se bazeaza pe definii'ea celor 14 revoi

fundamentale, cu componentele bio-psiho-sociale, culturale $i spirituale ale
individului.
Atingerea de catre pacient a independentei in satisfacerea acestor nevoi este
telul prolesiei de asistenta medicala.
Pentru a aplica modelul conceptual al Virginiei Henderson, asistenta trebuie sa
$tie ca: 0 nevoie fundamentala este 0 necesitate vitala, esenfiala a fiin/ei umane
pentru a-$i asigura starea de bine, In apararea fizica $i mentala.
Cele 14 nevoi fundamentale sunt:
1. .s..f,t:spirasi Cl avea o~a
circ_\!.lat~,
2. a.bea $i a manca
.
3. a.elimina
4.~~~.mi$ca...2i a~~~
bU~~~~!~.r~._
5. a dormi $i a se odihni
6 .~I~]iDJiilica.~L.dezbr:iic.a_,.
7. ~:$i menline temperatura corpulu!JrUimlte.JJ.9.!:rn?ll3_
8. a fi curat, lngrijit, de a proteja tegumeqtele ~imucoasele

obiectivului se fine cont de faPt~;'~~~~:~i~UI,

bolnav sau sanatos, formeazaun tot cu nevoi comune tuturor
fiinfelor umane, dar $i de faptul ca manifestarea nevoilor este
diferita de la un individ la altul.

3. Rolul profesiei - .geSEJillOeazaroIuL$o.9L?!

J)EJ.c::(m~::l
au
..l12.e'rnbrii
profgsLeC:::-.-"'Rolul asiste.nt~..e...mJp-~iL<it;lp_~n(t~llt~L
(a ceea ce nu

S:~~;/~~~~~~~~:
..

~~~~~it:t~~j~~iJ}~~:~~r~~~n:
_~nacet~~
cerinlele
mai
u~or
$i
fara
hanaicap.~-.---,--_.~-,.,.--'--_.~--

4. Sursa de dificu/tate
Dilicultatilelfira17ii'reTapacient, care fac ca persoana sa nu
QoataraSpunde~.la.lma.dl.o.llevoile
dsLojiP:S(L.
.- - de foria ,

'.saje~s;JDJ~cauzatJi__
-<~-~~------

9"i~gIi~glEi[e,'~=~'------"-'

..=sJe vOIDIL
- de cuno$tinte
Ac-este dificulta/I Ph de competenfa asistentei $i este important
de $tiut de care lipsa este data sursa de dificultate. Dar
dificultafile [ntalnite de pacient nu sunt toate legate de
profesiunea noastra.
:,'

~:\
::,

?R

_~----~-~~

1O.Cl.fQ!!lU.nic~.

11. a actiona conforrnjlropriilor conving(:!.!:i,~i\l9Iori,de a pracljca

reliqia
~"'.~-~~~_.'~-'
I.

12~ fi preocupat Tn vedere~ realizarii

13. a.se..r.e.crea....
14. a lnvata cum sa-ti pastrezi sanatatea

~'---'-_. ._--~-_.~.~
_.-."

')0

-_ __ .._---

Fiecare din aceste nevoi comporta diferite dimensiuni ale fiintei umane anume:
- }} dimensiune biologiccL(blgfiziologica)
-. 0 dimensiune psjhologic~
- 0 dimensiune sociologica
.;;; dim~ii"

} ~ cultural-spirituala

-~
Cele 14 nevoi fundamentale Imbraca forme foarte variate dupa: individ, starea
sa desanatcite, niafuritatea sa, obiceiuri personale ~i culturaje.'r-recar~ nevoie
prezinta componente bio-fizico-psiho-socio~culturale.
Cele 14 nevoi formeaza un tot: a considera 0 nevoie facand abstractie de
celelalte constituie 0 negatie a "totului"; a Incorca sa sopari fizicul do psihic 0 inutil.
Dupa concoptul Virginiei Henderson, scopul ideal al profesiunii de asistenta este
independenta persoanei In satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale.

j2.imensiunea socio-culturalL
- c1ir:natulfamilial ?;=esei:
~bieeiuri alime~arelegate de familie sau
culturalffiPodanta aeG g
entatieL
Dimensiunea spirituala (religioasa)
~strictia alimentara impusa pentruanumite religii (de exemplu, carnea de porc
la evrei).

.3. CLASIFICAREANEVOILOR UMANEDUPA TEORIA LUI MAS LOW-

Asistenta care vrea sa personalizeze Ingrijirile trebuie deci sa tina seama de

diversele dimensiuni implicate ~i de interactiunea Intre nevoL Satisfacerea
sau nesatisfacerea unei nevoi are consecinfe asupra satisfacerii sau
nesatisfacenl celorlalte nevoi.
Q.n.evoie nosatisfacuta poate sa P'1ra (sau sa fie) de._ordin bio-fiziologic, dar
aceasta nu inseamna ca este singura dimensiune interesatai De exemplu:nevoia
ae a elimina comporta ~i 0 dimensiune psihologica - nevoia de intimitate pe care 0
resi'11tepersoana sau tensiunea nervoasa care se repercuteaza, de asemenea,
cor'lj:;orta ~i dimensiunea clJltural-spirituala:
-- prin valoarea acordata igienei In anumite culturi
- sau legat de anumite obi~nuinte ~i ritualuri.

4. NEVOIA SI H~MEOSTAZIA

..

nevoiL.(t~....
a.s.e.JI!Lsc.a.-.Qata
fiind Insa legatura fiziologica care une~te functia
'-:Qa-rdiorespiratorie- unii prefera sil alature functia circulatorie ianevoia de a
.respira. Ni se pare~~
...-~-

0 alta problema carenue"sto"specificat~ ceste sexualitate~~onside~~

ca
-,
---::...~~:..:.::...:.:..:.:.:.=...:.:.:.~==~
faptul de a comunica Inglobeaza sexualitatea, aceasta fiind un mijloc de
combatere a solitudinii fiintei ~i de a comunica la nivelul corpului sEIU.
in concluzie - dimensiunile pot modifica manifestarile de satisfacere a fiecareia
di
voi.
eei In uen a sa IS acerea nevoilor fundamenta e.
--.
De exemg.lu:.
-----P~voia
de a se alimenta reamintim factorii dimensiunii psihologiee, s~ioculturale ~i chiar religioase (spiritual e) care pot influ~tis.facerea
nevoii.
Dimensiunea psihologtc8
- ""'factOripsihologici ca' Irica
alimente-

aoxietatea, emotia, repulsia pentru anumite

_'.

30
~",;' ,:,;,:;,,"~'J'.;-.'"

"., ,:',f~i:'"';'"

I
I
I
I
I

Satisfacerea In ansamblu a nevoilor unei persoane permite eonservarea In stare

de echilibru a diverse lor sale procese fiziologice $i psihologice.
Nevoia: stare care cere un aport,.2...':!2l!LareJQsa unui lucr~-Sie_neGesitate.,.Q~__
dorimaTdorit. vrut}, de utilitate.
75efinijia homeostaziej: _
.
~
echilibru ~i de. autoreg@.re ~~
__
~lls.!?~E?~a
_InJr.e.djYj~[~~,proceserrzlolo~~
gerso~mei. Acest concept se extinde, de asemenea, ;;i la
~o-s~ice~~------'--'~-"'"-'-''-'-'---'''''-'''
-.._ .

I'

-~~

o in c1asificarea nevoilor, dupa Virginia Henderson, circulatia este alatura,ta

.
_~

I\

AsHel, azi se vorbe~te de - homeostazie fiziologica ~i de

-~holTleosta~siho-so~~~lqy~!:
..
Evolutia spre0 nevoiesupmloara nu se poate realiza pe deplin d8cat atunei
efmd nevoia inferioara este satisfacuta.
Nesatisfacerea unei nevoi fie de ordin fiziologic sau psihologic este susceptibila
de-aavea:rep-ercuSlUilT"iaOl'la-saU-mar-m[me-rYe\roi:'-""-- .
- Exemplu aauloreglare -{fransPlrafj'a-uln-le5i:~IF- 0 eliminare insuficienta a
acidului uric poate provoca un oarecare grad de addoza metabolica pe care nevoia
de a respira va Incerca sa 0 compenseze printr-o respiralie rapida ;;i profunda,
antrenand astlel 0 mai mare eliminare de CO2 ~i 0 restabilire posibila a eehilibrului
aeido-bazic.
Exemplu cu efect mai putin favorabilln procesul de autoreglare: 0 persoana eare
nu se poate mi~ea va avea apetitul scazut, eapacitatea pulmonara redusa,
moti!itatea intestinala locetinita, tonusul psihologie seazut... ;;i deci homeostazia
proceselor fiziologice ~i psihologice poate Ii perturbata.

31

I
I
I
I
I
I

~
~~.

I
I
I
I
I
I

lerarhizarea nevoilor dupa ABRAHAM MASLOW

iN

.. ~ta
, la adult
.----

Depende'!1~
NEVOIA
DE RECUNOA$TERE
- de iubire - de recuno$tinta
- de stima - de recunoa$tere a
statutului,
a competenlei
- de respect

I
I

...

'I
t,

I
\1:

.'

'(:1'

ijJ:'

l.. .

..ru'.r,
.....
.~.
.
~
:
"j! .

, .

~: i

~f"

. ii'

I'.'

---------

'..
NEVOIA, DE ~IGURAN1A
- nevoia de siguranla se manifesta In cazul
nilor externe (pierderea locului de munca,
mediului, ora$ului) - catastrofe, razboi etc.
- evenimente sociale etc.
NEVOI FIZIOLOGICE
- (nevoi fizice $i corporale elementare)
- a manca, a bea, a te odihni, a comunica, a se distra, a elimina,
absenta durerii, anularea suferintei .
- nevoia de aer, apa...

Evolutia spre 0 nevoie superioara nu se poate realiza pe deplin decat atunci

cand nevoia inferioara este satisfikuta.
.

" ii;.i

IiI

32

II'bun
.. Atingerea.
nive!
echilibru unui
fiziologic

ace.e,.,."
..t.abi.!...in y_
.a. ._t.'-.'.S
.._.fCl.. fi?r:..e
.._....
.a_..!!...
e...l.l.~.i/o...__.,(.!cJ
.r. ...Ie
fl. _,i. '.".:
$i
P?lO.9logigLpilr:U!QtiuoL~e_care
mdee!.!Deste...Jo.Qh19ul
Insu'iL(singur),fara
ajLJtorLJIunEiialte
'~lliJrsoa~ Independenta este (Jecis'atisfacerea uneia sau mai
multor nevoi prin actiuni proprii, Indeplinite de persoana Insa$i.
Pentru copii, independenla se considera $i atunci cand
nevoile sunt Indeplinite cu ajutorul altora (de catre altii) In functie
de faza de cre$tere $i de dezvoltare a copilului.

!neapacitatea persoanei de J:J adopta eomp!!!!?!J7ente sa.!:!-cje..

a Indeplini singur, fag ajutorul l)J1~lte_p'~rsoaQ_~!
..9-EEI,1.QLc;Cl!.e
sao; permita un nivel aeeeptabill~._.~.?ti$fac_e,Le.?O.~\l9i-'Q~as.tfer,Incat sa fie iodepencrenr.~-"-'" .,
Originea probabilcfa acestei dependente este 0 lipsa de forta
(cand pacientul nu poate), lipsa de voiota (cand nu vrea), lipsa
de cunoa$tere (caod pacientul ou $tie cum sa actioneze pentru
satisfacere.a oevoilor fundamentale).
Observafie:
'Asistenta$tie ca propria sa competenta nu este suficienta In
vastul domeniu al sanatatii. A$a, de exemplu, In cazul unui
pacient nesatisfacut prin lipsa de bani, de locuinta, caldura,
interventia asistentei este limitata. De aceea, ea recunoa$te
competeota altor profesioni$ti cu care lucreaza interdependent.

NEVOIA DE APARTENENTA
nevoia de a stapani situaliile
de a apartine unui grup
de a fi recunoscut $i acceptat de catre grup
de a avea cui Imparta$i
nevoia de putere

sA~g.~~~ui_fU~~Ji~M.~~T~~E

Ca sa-$i mentina~un echilibru fiziologic $i psihologic, pacientul trebuie sa atinga

un nivel minim de satisfacere a nevoilor sale.

.~I

.'l

5. INDEPENDENTA 51 DEPENDENIA.

Important de tetiJE!!.:..

__
I

_~tiunea
de "nivel...:..?cceptabil In satishr::erea ne\l.Qilo-r"
~seamna ca pO;;Ua.exista.-Un..oarac.are
insatjSfacfie.iE~~'
ca acest lucru sa presupuna 0 depen.d~.s_o_aog,L..__
..

gracrae

De exemplu: 0 persoana este independenta daca folose$te

Intr-un mod adecvat, fara ajutorul altei persoane, un aparat, un
dispozitiv, 0 pmteza (proteza auditiva, oculara, dentara, carja,
sac de stomie, membru artificial etc.), fapt care.i permite sa
maoifeste 0 stare de bine - deci este independenta,
Dependenta apare din momentul In care persoana trebuie sa
recurga la alta persoana pentru a utiliza un aparat, un dispozitiv
de sustioere sau 0 proteza. 0 alta precizare: se considera ca
este eronat sa caiificam pacientul "dependent", de aceea este
preferabil sa se spuna "problema de dependen,tii".

.,.,

Manifestarea

Atunci cand 0 nevoie fundamentala este nesatisfacuta din

C;9uzayngL=-~Jdr.~~LdfLgJfLc-\Jltate,
__
aR~t_una _sau rrl9-LlTlulte
masiTfestaride dependenta. Acestea sunt siimniiobservabile ale

-dec.iepen- ~

-_

d~

__'

~""",,,',-,,,,,_~,,"""_',_~-

~~_._"'._.

__

.~

''''''_,.,'_''C,

,',"."

.., .... _......

__",.

iJiieT"riiifiifiiteificapaClitIjia persoanei de a raspunde prin el

insu$i la aceasta nevoie (vezi Anexa 2).

~;

Exemplu: incapacitatea unei persoane sa-$i protejeze

Itel,1H!I1entele-poate. duce la -ro$eatasau la leziune =este 0_
manifestare de dependenla fata de aceasta nevoie, sau incapacitatea de a comunica poate produce, de asemenea,
manifestari de dependenta care pot conduce la izolarea sociala.
Dependenta unei persoane trebuie sa fie considerata
(apreciata) nu numai In raportcu intensitatea sa, dar $i In raport
cu durata sa (de la cateva zile la ani de zile). Astfelea
(dependenta) poate fi: moderata sau totala, temporara sau
permanenta.

Clasificarea nivelurilor de deper:'d~"-~i!

__

.~

~~-..-....-.

w_'

ImportanJa practica:

-_.

Nivelul de dependenlaJindicele~c!St_g.r.a.Yita~U~!_J::>~.ls..Q~D~LJlJgrlJite$e_.
poate
determina.:aup.a-e..val.uar.ea.JunctiBL~lQ!=tE;lm~[lgilDIEVdependenta
a fiecarei nevbifun"damentale,
dUQaurmatorul
tabel: ..".',,..
---~-"-----_ .. .....-_.---------_.-----~-~_.~.~._~----

Evaluarea r1Ivelului de dependenta a pacientului folose$te ca instrument de

masura pentru a ne orienta In procesul de Ingrijire. Astfel, consemnarea $i
urmarirea nivelului de dependenta ne permite aprecierea rezultatului obtinut In
urma tratamentului $i interventiilor de Ingrijire.
Determinarea $i consemnarea nivelului de dependenta se pot face $i numai
pentru una sau mai multe dintre nevoile nesatisfacute. acordand nevoii respective
punctaj de la 1\a 4, fara sa se mai facEttotalizarea punctelor.

Jipuri

Niveluri de

a nivelurilor de

Nivel1

Nivel2

Potenliala

.E5llsoana
~ste
independenta
$i autonomil

Persoana
prezinta 0

Nive/4

-~

--

--~

--I?ersQana
prezini~-o--'-

d~2end~N~-dep'_e-n~:N~

moderata

majora

Persoana
prezinta 0
dependenta
totala

Fiecare nevoie fundamentala'poate fi Incadrata Intr"una dintre::;l:.!e patru

categorii.
Totalul de puncte obtinut permite c1asificarea pacientilor In patru categorii de
dependenta, astfel:

,-

Actuala

D~-

canda

__

34

In acela$i timp, daca problema este erezenta,dependenta

este ACTUALA _
----.d--;-ln.a.c-e~t9Cl.b
actiunile vor fi qorec,tive..

Permanenta

----~

I
I
I
_
I.

I'
I
I
-j' I

Cand dependenta pacientului __~~__.!l?.9.uce__este In

DESCHE$1 ERE -J:Q!!JlaSlstemtelin~9Elst.CCl.~jEicteii sLJ.s/ine
-.~~t progres $i de. a ajuta l2acientul sa-$i r~9illigC!sc~_graC~~
---

._p~na
= nivel 1
_._-. __ la 14 _ .._ .._-----_
pacient cudependent~_moderata:delCl._l;i_@
28 = nivel 2
padent~~~!i;pg.~d~n-ta.majOJa:--.-- deJa.,?9 I~ 42-=- ~i;el 3
pac-ier;-tcu deRen..<:J~Q.l~JQ!ill(l;____
de la 43'la-S5 = nivel 4
.,- -----_._.
-

Exemplu: la un pacient subalimentat, imobilizat,poate U$orsa

apara rO$eata sau rani prin presiune (escara). a actiune
preventivil poate evita aceasta problema de dependenta.

oplimaL@.avl0!J2!!!!e.

patru
categorii de dependenla ..
Clasificarea Tn--___
~__~~---_._c_-_.-.---<---,------_
persoana
...
---._----......- ......ind~R.eDdenta___
, ..--_.

Daca problema de dependenta este posibil sa apara din

pred)sp~zitii, atunci vorbim de~ star~e_1
dependenta PO I ENTIALA.
.
In acest caz trJ5uie planificata 0 interventie_

ca.~ia anumltor

dependen~a

Nivel3

~i nivelul de intervf;!n~ie

Dependenta poate sa intereseze aspectul biologic, psihologic, social, cultural $i

spiritual al fiintei umane. Pacientul poate sa prezinte patru forme de dependenta:
-:"potentiala
-actuala _
- descrescanda
~erm..9nent~
Aceasta problema trebuie sa fie considerata sub unghiul celor 3 (trei) niveluri de
interventii - deja mentionate: prevenirea primara, secundara $i tertiara.

~,

Tabel de coresponden~a

~~a

I
I

---

Daca In ciuda Ingdjirilor din_l::1arteaasistentei problema nu

poate fi corectata, de.Qendentaeste atuncIPERMANENTA-sau--'
gBONICA (exemplu in-paraPieQlef-ROluT -aSISlentelesteTri
acest caz suplinrreaaceea ce el nu poate face independent $i
de a-I ajuta sa se adapteze In aceste limite.

35

---.J

I
I
I:~

UJ.'f=.....

~'\/'

,r

. ",".'"

'c'i(,;,!JIi"C'ii

.'

il

6. SURSELE DE DIFICULTATE
.

I
I
I
I
I:
I:

--------

4. Sursele de dificultate de ordin spiritual.

ESte yorba ~~ asf?J!.?-tli!a..sp.Ldtl,H~j51c
..[~~Ql.ti"p_~r~S>Cl.rlc:lL?$':Jf)rC!_
sensulUl vietii, intrebari religl.~.se, filosofic~_li!DJ.t~in.QI9-C!l~"!!:Sla
r.err9I~I:C:a@-i
di!1LQers,oanei insatisfaclii. Au repercusiuni (maT
ales) asupra persoanelor in v~rsta
muribunzi.
Dar pot aparea manifestari de dependenla $i la alte categorii.

Sursele de dificultate'se definesc ca fiind cauza dependentei = orice obstacol

major care lmpiedica satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale
constituie 0 sursa de dificultate. Sursele de dificultate pot fi cauzate de:
1. Factori de ordin fizic
2. Factori de crdin psihologJc
3. Factori de oraln social.
4.'Factori de ordin SRiLitJ!..gL
5. Factori legati de insuficient~uno~tin{e (vez0nexa 4)
-:-de ordin

frzrc:--

1. Sursele de dificultate de. ordin fizic cLJWind..JQ?te

~~
(p~edlcile).fizic~ dauatura in~d[\sec~q!Lfr0.!!i~l.~~~~"
.ce Influenteaza n..e.gatl~cer~?un~@_?S!!,U:D.9Ll!!1!1!.9.LlJgY()1
.~ndamentale.
Sursele dedificultate intrinseci provin de la
indMCrulInSU$i.Poate fi yorba de 0 problema articuiara, de 0
paralizie, de 0 problema metabolica, de 0 infectie, de 0
excrescenta care obtureaza trecerea aerului, a alimentelor, a
substantelor excretoare etc. Sursele de dificultate extrinseci
cuprind agenti exteriori care in contact cu organismul uman
impiedica functionarea normala (ex. 0 sonda nazo-gastrica sau
vezicala care cauzeaza iritatii, pansament compresiv, 0
imobilizare etc.)

-~

--

Z..2ursele de dificJJ1.talfU:!!!ordinJ2$iJJQ1Qg~C?_cuprind
sen!iment~ $i emotii - ~J?G~tanre-sLTfletl3$ti.~i_!!1t~I~~tualE[care pm Influ.e.nta.....s-illisfa~C3:~]nl,l1]11Qr....nevo.!.,JundarTlentale
(tulburari de gandire, anxietate, stres; situatii de cri.:s?,mo.dltlcarea scheme.LSQ[Qoral~ao~-et(UK1ariffestarile
de
dependenla la acest nivel pot---am-em=-tbate nevoile (ex.
anxietatea poate cauza hiperventilatie, anorexie, diaree,
perturbarea capacitatii de comunicare etc.).

...,.~rdin

'.3>Sur:seJLd8-dific-I:Jltate-de ..orc!in__
~oQgLc.URriDQ..moble me/e
g~nerat~ersOqn&I!L@PQrtj~_IL?.Qt.lol!9j~1
sau, cu parten~TQJ_~~
viata, cu familia sa, cu prietenii,cucolegiraEfmTH'lCa-:':'Pe scuft
P[Qbl@meleJegafe=aelnseic:iiita::':ilQ.g?d~.@aJ~
.tii~'CQDlu_iJitate,
Aceste surse pot fi prezente pe planuri rela{ionale culturale $i
economice. Se pot prezenta sub forma de modificare a rolului
sau social (serviciu nou, $omaj) dificultati de comunicare,
probleme de adaptare la 0 cultura, sentiment de respingere etc.
Asistenta nu poate intotdeauna sa influenteze direct problemele
genemte de aceste surse de dificultate, dar ea trebuie sa $tie sa
Ie recunoasca $i sa ajute pacientul. Asistentele trebuie sa
deceleze nivelul igienei locuintelor, salubritatea, aerul ambiant
etc. Sursele de dificultate de ordin social pot sa afecteze
caiitatea vietii (cu repercusiuni asupra tuturor nevoilor) ~i pot fi
surse de stres, de depresie, de rnalnutritie etc.

psihologlc

social

-:th

'saura:

-:_,

-lipsa de
.~

5. Sursele de dificultate legate de lipsa cf!!..E.'!.!2.0$tinJe:

...
ASlsfenta poate ~Qien1uLhcl1$1iQ.area
unOJ:g_~QQ$.tirll?
c~e-su nt nece~!:!LP.Q!J!r..~_i!::~~tl!!~Lr:L
satLstac.e~J:l~vo i~~'::.
Astfel sunt necesare informatii p-entru: cun.Q.atereade sine,
gJ----nosTInte
despre saoaf8tesi~bo-a1'''cunoa$ter~.Cl._C;.~LQrj~ltf
gersoane cunQa~r.aa..medi-61!t4i-soGial.-.---..

Unde. cum poate intervent.~sis_tellt~?

---~_._'-------~---~------'-----~'-'---'
'~""--

Interven{ia asistentei ~oate .fi asupr?__

:3.!:JE~~L~t~
..Q!1if!:J!1at~
__
9jf~fL_~slJ_?$upra
manifestarilor- de dependenla.-UneonfiiSa
IllJ~E2_po'ate.
._.--- --.._. __ .-_........C!_$.uPJg9ursl:lLc!?_~djJiG.l,JLtgle
. .
.-.....
.---.. -_.- .._-- ..

.~

__

- Astfel, fala de 0 problema de retentie urinara, datorita efectului anesteziei la un

pacient operat, asistenta nu poate actiona asupra sursei, ea poate actiona doar
asupra retentiei, care constituie problema de dependentiila pacientului. Din contra,
cand este yorba de insuficiente cuno$tinte, acliunile asistentei pot viza direct sursa
de dificultate - printr-o invatare (educare) adecvata a pacientului.
Alte situalii in care intervenlia asistentei asupra sursei de dificultate nu este
posibila: deficitul vizual sau intelectual.
Exista insa situalii in care interventia asistentei poate fi la cele doua niveluri: de
exemplu, un pacient cu escara datorita imobilizarii (asistenta se ocupa de rana, dar
$i de sursa de dificultate - prin schimbarea pozitiei pacientului).

~7

ceea ce este pacientul, asupra suferintei, asupra obiceiurilor sale de viata $i asupra
starii de satisfacere a nevoilor fundamentale.
2. Analiza $i interpretarea date/or ne permit sa punem In lumina problemele
specifice de dependenta $i sursa de dificultate care le-a generat, adica elaborarea
"diagnosticului de Ingrijire".
CAPITOLUL III
-.;2

:;t~

PROCESUL DE INGRIJIRE
Prezentare

generala

Ce este procesul (sau demersul) de Ingrijire?

Este 0 metoda organizata $i sistematica, care permite acordarea de Ingrijiri
individualizate. Demersul de Ingrijire este centrat pe reacfiile particulare ale
fiecarui individ (sau grup de indivizi) la 0 modificare reala sau potentia/a de
sanatate.

e Dupa Genevieve

Dechanoz, procesul de Ingrijire reprezinta aplicarea modului

$tiinfific de rezolvare a problemalor, a analizei situatiei, a Ingrijirilor, pentru a
raspunde nevoilor fizice, psihosociale ale persoanei, pentru a renunta fa
administrarea Ingrijirilor stereotipe $i de rutina, bazate pe necesitati
presupuse, Infavoarea unor Ingrijiri individualizate, adaptate fiecarui pacient.
Este un mod de a g~mdi logic, care permite interventia con$tienta, planificata
a Ingrijirilor, In scopul protejarii $i promovarii sanatatii individului.
Aplicarea cadrului conceptual al Virginiei Henderson In procesul de Ingrijire
u$ureaza identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social, cultural $i
spiritual $i gasirea surselor de dificultate care Impiedica satisfacerea nevoilor. De
asemenea, permite stabilirea interventiilor capabile sa reduca influenta acestor
surse de dificultate, In scopul de a ajuta persoana sa-$i recapete autonomia (pe cat
posibil).

Etapele procesului de ingrijire

Procesul de Tngrijirecomporta cinci etape:
1. Culegerea de date
2. Analiza $i interpretarea lor (probleme, diagnostic de Tngrijire)
3. Planificarea ingrijirilor (obiective)
4. Realizarea interventiilor (aplicarea lor)
5. Evaluarea

3.P/anificarea ingrijiri/orne permi!A:

a) determinarea scopurilor (obiedfveloi) care trebui urmarite-"": mai precis'
determinarea obiectivelor de atins (rezultatul a$teptat);
b) stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor (pentru atingerea
rezultatelor).
4. Executarea, aplicarea interven/iilor
Utilizarea planului de interventii elaborat (precizarea concreta a interveniiilor).

I
I
I
I.
I
I
I
I
I

5. Eva/uarea consta In analiza rezultatului obtinut (daca interventiile au fost .

adecvate, daca s-a obtinut rezultatul dorit sau nu) $i daca au aparut noi date In
evolutia starii pacientului (care trebuie notate) $i, eventual, daca este necesara
reajustarea interventiilor $i obiectivelor (proces ciclic).
Care sunt avantajele utilizarii procesului $tiinJific din punct de vedere al calitafii
ingrijirilor?
Avantajul cel mai mare este legat de faptul ca demersul se sprijina pe date!e
fumizate de pacient sau luate din alte surse sigure. Acesto date permit sa se vada
situatia Tn ansamblul ei $i sa se aprecieze nevoile reale ale fiecarui pacient
considerat ca 0 persoana diferita $i unica In sine.
Demersul constituie deci un instrument:
- de individualizare
- de personalizare a Ingrijirilor - ele concura Ia umanizare.
o alta calitate a demersului consta Tnfaptul ca informaiiile constituie 0 resursa
foarte utila pentru controlul calitatii de Ingrijire; pune la dispozi!ia Intregii echipe de
Ingrijire detaliile planificarii Tngrijirilor, facand posibila raJionalizarea ingnjin!or,
coo~d,~narea$i :;tabilirea prioritafii'l

1. CULEGEREA DE DATE SAU APRECIEREA

prima etapa a demersului (procesului) de ingrijire

1. Culegerea de date
Culegerea datelor ne permite sa facem 0 inventariere a tuturor aspectelor
privind pacientul In globalitatea sa. Se poate spune ca ele ne informeaza asupra a

Culegerea datelor este faza initiala, debutul procesului de Ingrijire de la care

Incepe derularea acestui demers. Culegerea informa!iilor este un proces continuu,
In sensul ca pe tot parcursul muncH sale, asistenta nu inceteaza de a observa, de
a intreba $i de a nota datele privind pe fiecare pacient.
Deci - Incepand de la sosirea pacientului In spital sau Tnmomentul contactuiui
initial cu personalul de Ingrijire, Intr-un centru de sanatate, In comunitate $i pe tot
parcursullngrijirii, culegerea de date permite asistentei sa-$i stabileasca acfium!e
de ingrijire.

38

39

I
I
I
I)

<,:...J,~",j:,;i";,~.ra';'

-I
I
I
I,
I
Ii
I,

1:

Multe dintre asistenteie din spital se informeaza despre pacient Inca Inainte de
a-I vedea (citesc dosarul, Intreaba date mai semnificative) pentru a-I aborda cu un
spirit deschis.
Tipuri de informalii cu/ese
Informatiile culese sunt:
- date obiective - observate de asistenta despre pacient
_- date $ubiective - expuse oe pqcient
>'''-C
- date continand informatii trecute
- date conti nand informatii actuate
- date legate de viala pacientu/ui, de obiceiuri/e sale, de anturaju/ SEW sau
de mediu/ Tnconjurator.
o

Ingrijirea pacientului porne;;te de la informatiile primite. Scopul investigalii/or

noastre este de a rezo/va prob/eme/e pacientu/ui, pe care acesta nu $i Ie poate
rezolva singur - deci: identificarea prob/eme/or.
Identificarea problemelor
de
Ingrijire a pacientului se bazeaza pe cunoa$terea pacientu/ui:
- cunoa;;terea deficientelor pacientului
- cunoa;;terea a;;teptarilor acestuia In ce prive;;te:
- Ingrijirea
- sanatatea
- spitalizarea sa
- cunoa;;terea propriilor resurse pentru a face fata nevoilor de sanatate.
Prin cuno;;tintele noastre trebuie (putem) sa aprofundam problemele reale ;;i
potentiale.
Toate informatiile culese pot fi grupate In doua mari categorii:
- date relativ stabile
- date variabi/e

1:

Date relativ
stabile

- /nforma/ii genera/e: nume, varsta, sex, stare civila etc.

- Caracteristici individuate: rasa, limba, religie, cultura, ocupatie
etc.
- Gusturi personate $i obiceiuri: aiimentatia, ritm de viata etc.
- Evenimente biogratice" legate de sanatate: boli anterioare,
sarcini, interventii Chirurgit:ale, accidente-etc. "'~ .
-'c,._
- E/emente
fizice $i reacliona/e:
grup sanguin,
deficite
senzoriale, proteze, alergii etc.
- Releaua de suslinere a pacientu/ui: familie, prieteni etc.

Date varia bile

Sunt date In continua evolutie, schimbare ;;i care cer 0

constanta reevaluare din partea asistentei. Date variabile legate
de. starea fizica: temperatura,
tensiunea
arteriala,
functia
respiratorie,
apetitul
sau anorexia,
eliminarea,
somnul,
mi;;carea,
reactii
alergice,
inflamatii,
infectii,
oboseala,
intensitatea durerii, reactii la tratament, la medicamente etc.
Date variabile legate de condiliile psihosocia/e: anxietate, stres,
confort, inconfort, stare depresiva, stare de con;;tienta, grad de

40

autonomie,
capacitate a de comunicare,
acceptarea
sau
neacceptarea rolului etc.
A;;a cum am mai mentionat, colectarea datelor este un
proces continuu care trebuie urmarit de catre asistenta In
munca sa zilnica pentru a descoperi cum sa se ajunga la
satisfacerea nevoilor.
-Aceste
date sunt la dispozitia intreg'fi.e-8chipe de Ingrijir-e;;i
constituie un instrument de iucru In procesul de Ingrijire, care
trebuie sa fie adus la zi cu regularitate, In functie de evolutia
starii pacientului.

Surse de informa~ie
Pentru culegerea datelor, asistenta trebuie
informatii, astfel:
- sursa directa, primara: pacientul
- surse secundare sau indirecte:
- familia ;;i anturajul pacientului
- membrii echipei de sanatate
- dosarul medical - actual - anterior
...:..scheme
de referinta
(consultarea
hemodializa)

sa recurga

unoI'

la diferitesurse

date;

cazuri

Mijloacele principale cele mai eficace de a obtine informatiile

Indoiala urmatoarele:
a) observarea pacientului
b) interviul pacientului
c) consultarea surselor secundare (mai sus-enumerate)

Observarea
Observarea ramane elementul primordial,
pe parcursul activitatii.

de

specifice:
. ~.

dorite sunt fara

.."k'-~,.

de baza, pe care II folose$te asistenta

Observarea presupune: 0 capacitate intelectuala

intermediul simturilor, detaliile lumii exterioare (diferite
Observarea este un proces mintal activo
Observarea se bazeaza pe subiectivitatea celui ce
marea sa "fragilitate".
Observatia este filtrata prin mecanismele noastre
emotivitate.

deosebita
detalii).

de a sesiza, prin

observa, ceea ce determina

senzoriaie,

de perceptie

$i

Pe scurt, perceptia este un proces selectiv care ne duce la a vedea ceea ce am

mva/at sa vedem ;;i la ceea ce (?ste de vazut. Trebuie deci ca in atentia noastra sa
fie diminuarea subiectivitalii (prin efort intelectual).

41

,..-

Implicarea simt;urilor

Interviul

In cursul muncii sale pentru pacient, asistenta se folose~te de organele de simt,

vedere, auz, atingere ~i miros.
Vederea: ne aduce 0 multitudine de informatii privind caracteristicile fizice ale
unei persoane (fizionomia, privirea, comportamentul
etc.). Ea ne informeaza, de
asemenea,
asupra
anumitor
semne ~i simptome
care traduc 0 nevoie
insatisfacuta, 0 problema de sanatate:
- fata trista saLJdenotand suferinta
- agitatie sau descurajare
- eruptii ale pielii, ictere etc.
Auzu/: prin simtul auzului ne parvin cuvintele
- intonatia vocii
- gemete, vaicareli, plangeri
- zgomote emise de pacient, batai cardiace, gaze
Atingerea: joaca rol important la examenul fizic sau la palparea anumitor par1i
ale corpului, permitand cunoa~terea detaliilor (induratie, grosimea unei mase,
caJdura membrelor etc.)
Mirosu/ permite:
- decelarea unui miros relevant pentru gradul de curatenie al pacientului
-- procese patologice - infectia unei plagi care degaja miros urat
- halena - de exemplu la un diabetic (In acidoza)

GeneralitaJi:
/nterviu/-Intrevederea,

dialogul, discutia cu pacientul

Interviul este 0 forma special a de interactiune verbala care se desfa$oara In
intimitate Intre asistenta ~i persoane care recurg la Ingrijiri de sanatate.
Per~ite de?istar~a nevoilor n~s.?tisfacute ale persoanei $i diverse ma~ifestari
de dependenta pe care Ie determlna.
."
Interviul este un instrument prin excelenta de persona/iz.are a Ingrijirilor
(instrument de cunoa~tere a persona!itatii).

CondiJiile
pentru
interviu

Utilizarea observat;iei
Pentru a fi p,icace, observatia trebuie sa fie facuta cu multa atentie, asistenta
trebuie sa-~i dezvolte spiritul de observatie, trebuie deci, pe cat posibil, sa faca
abstractie de propriile preocupari ~i sa se concentreze asupra pacientului ~i
asupra a tot ceea ce-Ilnconjoara.
Cadrul conceptual al nevoilor fundamentale constituie 0 grila de observatie
sistemica $i practica. Aceasta grila cu cele 14 nevoi ale pacientului din punct de
vedere bio-psiho-social,
cultural, spiritual permiteobservarea
pacientului ca un tot
- adica de a avea 0 viziune ho/istica asupra persoanei. Presupune, de asemenea,
! depistarea surse/or de dificu/tate care sunt cauza dependentei
pacientului.

E/emente de evitat

Asistenta trebuie sa se 'fereasca de:

- subiectivism
- judecati preconcepute
- rutina $i superficialitate
- !ipsa de concentratie $i continuitate

"'. '-'

Precizare:

,,'

In observarea pacientului de catre asistenta, pentru culegerea

datelor, se recurge $i la instrumentele de masura termometrice, aparate de monitorizare etc. Acestea ar fi informatiile culese dupa modelul medical, dar.este foarte
important ca datele sa fie dupa modelul nou, al procesului de lngrijire care permite
o viziune globala a pacientului din punct de vedere bio-psiho-sociallnacordarea
de
ingrijiri individualizate. Daca folosim modelul medical vom avea numai informatii
medicale.

---

42

Abilitati ale
asistentei de
a facilita
interviul

Trebuie sa se tina cont de anumiti factori importanti:

- alegerea momentului oportun pentru pacient
- respectarea:
- orei de masa
- momentelor de oboseala ~i de repaus
- a perioadelor cand pacientul se simte foarte suferind
- asistenta sa-$i organizeze astlel munca sa, Incat sa prevada
un timp suficient de lung pentru a permite pacientului sa se
exprime In ritmul sau
- asistenta trebuie, de asemenea, sa creeze toate condiliile
tinand cont de - intimitatea la care pacientul are drept - $i de
confortul pacientului
- interviul se bazeaza pe abilitatea asistentei de a stabili 0
comunicare eficace $i clara
- de asemenea, interviul presupune capacitatea asistentei de a
manifesta un cornportament care sa reflecte:
- atitudine de acceptare
- capacitate de ascu/tare
- atitudine de respect
- capacitate de empatie
Asistenta demonstreaza acest comportament prin:
- mentinerea unui contact vizual - expresie (mimica)senina
a
fetei - surazatoare (dupa caz)
- printr-o pozitie comodi:i ~i limbaj care dovedesc pacientului
dorinta sa de a-I asculta ~i de a-i u~uraurmarirea
interviului.

Abi/itatea de a faci/ita (favoriza) interviu/

Sunt numeroase abilitati, descrierea lor depa$ind cadrul
acestui Indrumar.
Vom enumera cateva:
a) Abi/itatea de a pune lntrebari adecvate
Intrebarile pot fi: Inchise sau deschise.
intrebari/e lnchise - aduc un raspuns limitat prin "da" sau
"nu".

43

I
I
I
I
I
I
I'
I
I
I
I
I

~.",,', ..." -,".,' "'~.:l;\"N,-';;,,"."i\N':.",.!'.;\N'J\:\I'~'I1',! ..'tW'Y"Al,

'),_">;.y;)

I",'"

",,'\i,P,",'\"

"', ",!,.hl',,,,.'"

<",,',

"""1'",..,,',)

Exemplu de Intrebare Inchisa: "Ati dormit bine?" (raspuns

monosilabic).
I
fntrebarile deschise - permit pacientului sa se exprime.
Exemplu de Intrebari deschise: "Vorbiti-mi despre problema
care v-a adus la spital". Sau: "Puteti sa-mi descrieti obi$nuinta
" dumneavoastra In legatura cu somnul?"
"i""
,,',
-'
'",
-,
,
Intrebarile deschise pot fi de diverse tipuri:
- de tip narativ (ex. "Povestiti-mi ce probleme
mai
creeaza boala"), "Povestiti-mi ceea ce s-a petrecut"
(desfa$urarea unui eveniment).
- de tip descriptiv (ex. "Descrieti-mi felul dumneavoastra de
a proceda").
- de tip de calificare (ex. "De ce nu mfmcati niciodata
carne?").
b) Abilitatea de a confirma (valida) perceptiile sale In legatura cu
, pacientul, In a$a fel Incat sa elimine subiectivismul observatiei
sale (ex. "Mi-ati spus ca sunt doua zile de cand vomati"). Cereti-i
sa va repeteceea ce credeti ca nu ati Inteles.
c) Abilitatea de a readuce pacientulla raspunsurile necesareatunci cand face digresiuni (ex. "Vad ca va preocupa mult
digestia dv., dar n-ati putea sa-mi dati amanunte $i despre
somnul dv. ?").
d) Abilitatea de a face 0 sinteza (ex. pe scurt, "Ceea ce mi-ati
povestit demonstreaza ca nu puteti niciodata sa va destindeti
din cauza nervozitatii dv.").
e) Abilitatea (capacitatea) de a aplica 0 ascultare actMi:
- prin repc;tareauitimei par1idin fraza pacientului,
- prin extragerea $i reformularea continutului emotiv din enuntul
pacientului $i raspunzandu-i In a$a fellncat sa-i demonstrati ca
Intelegeti ceea ce el simte (traie$te).
Aceste accesibilitati sunt 'necesare pentru a nu-I face PE?
pacient sa se Inchida In el, sa nu mai raspunda. Asistenta sa
$tie cum sa puna Intrebari suplimentare sau sa treaca sub
tacere unelechestiuni care pun pacientulln situatii neplacute.

I
I

t.n~I"I<.~'"

.' ~, ...

Tipuri
de interviu

va

I,
Ii
I':

I,
I(!
I,',,',',,'
,

iH

Seop

- Inceperea relatiei asistenta-pacient, relatie favorizata de

schimbul de informatii, idei $i emotii
.- obtinerea de informatii asupra celor cinci "dimensiuni" ale
pacientului: fizica, afectiva, intelectuala, spirituala, sociala
- observarea pacientului: interactiunile dintre pacient $i familia
sa, modul In care evolueaza In mediul spitalicesc
- furnizarea de date pacientului, care-I vor determina sa puna
Intrebari $i sa participe la stabilirea obiectivelor $i efectuarea
Ingrijirilor
.1..1.

Etapele
interviului

- structurat
- pentru obtinerea datelor de baza ale fiecarui pacient
Ex.: "Cum va numiti?"
"Cu ce va ocupati?"
- semistructurat
- condus cuobiective $i puncte de reper dinainte precizate
Ex.: "Relalati-mi despre suferintele dv. legate de constipatie".

a. inceperea interviului
- asistenta se prezinta declinandu-$i numele, functia $i
explicand scopul interviului
Ex.: "Bunil ziua die ... Ma numesc ... $i sunt asistenta. A$ dori
sa discutam 10 minute In legatura cu starea dv. de
sanatate $i sa-mi raspundeti la cateva intrebari care-mi
vor permite sa planific ingrijirile. Sunteti de acord?"
- pacientul va fi asigurat de confidentialitatea interviului
b. desfa$urarea inferviului
- asistenta pune Intrebari deschise sau inchise, ale caror
raspunsuri vor forma "profilul" pacientului
- pe parcursul interviului, asistenta $i pacientul devin, rand pe
rand, emitator $i receptor
Ex.: PacieQtul: "Pentru ce este sun;;a de oxigen pe peretele
de deasupra patului meu? Asta Inseamna ca sunt gray
bolnav?"
Asistenta: "Nu, nu Inseamna asta. Toate saloanele din
aceasta sectie sunt prevazute cu surse de oxigen. Spitalul are un sistem central de distribuire a oxigenului $i,
daca un pacient are nevoie, putem sa i-I administram rapid. Acesta este motivul pentru care ati fost nelini$tit?"
Pacientul: "Nu, eram doar curios".
Asistenta: "in aceasta situatie, aveti a,lte probleme care
nelini$tesc?"
..
.
Pacientul: "Da".
este de preferat sa se semnaleze apropierea sfar$itului
interviului
Ex.: "Am sa va mai pun doua Intrebari" sau "Vom termina In
doua minute".

. va

c. concluzia interviului
- la sfar$it, asistenta va trage concluziile asupra interviului
Ex.: "Va multumesc ca mi-ati raspuns la aceste Intrebari".
"Am Inteles care
sunt problemele".
"Raspunsurile date de dv. ma vor ajuta sa va planific
Ingrijirile".

va

Af;:

r-

Fi~a de interviu

Profilul pacientului
Este constiluit din informatiile culese prin interviu ~i cuprinde ca elemenle de
baza urmaloarele:
InformaJii
generale

"

/- nume, prenume
-sex
"",I - sl-are civila -;- ocupatie
- religie
- surse de sustinere

"';,"'

Antecedente
familiale

- boli cronice, afectiuni mentale ale membrilor de familie

Mod de viaJa,
obi~nuinJe

- utilizarea de alcool, tutun, droguri

- obiceiuri de munca, somn, alimentatie
- practicarea exercitiilor fizice

Probleme de
sana tate
actuala

- apari!ia simptolilelor:
- natura lor
- caracteristici (Iocalizare, durata, intensitale elc,)
- factori dec/an~atori (frig, umezeala, efort etc.)
- masuri luate pentru a Ie u~ura ~i efectul acestora
- cLino~tinte despre sanatate

Mediul
ambiental
Profilui
psiho-social,
~i cultural

ELEV
$COALA
ANUL

DATA

_
_

slarea
_
_
_

OBI$NUINTE DE VIATA
ALCOOL: dalnu/ocazional; TUTUN: dalnu/ocazional.
DROG: dalnu/denumirea
mod de administrare_______
CAFEA: dalnu/ocazional.
Dieta
; Greutate
/kg; Inaltime__ ; TA _
Puis __
/min.; Semne particulare
Alergii cunoscute:
reactia

_
_

Aulonom
serniindependent
dependenl
_
Proleze: dentaralocularalauditivalde membrulvalvulara;
Stimulator cardiac/din anul __
; Lentile de contactlochelari - dioplrii
;
Afectiuni care limiteaza activilatea: cardiace/respiratoriillocomotoriilsenzoriale/
altele
~
_

- factori de risc (poluanti, zgomote, trepidatii)

- securitatea fizica (respectarea masurilor de 'protectia muncii)
-

Iimbavorbita, etnie
,~::-ccapacitaticognitive
- emotii, senlimente, stari suflete~ti care pot influenta satisfacerea nevoilor
- probleme generate In raport cu familia, anturajul

I ~

DATE GENERALE DESPRE PACIENT

INITIALELE PACIENTULUI
varsta
sexul
civila~
nr. copii __ ' religia
profesia
stalutul socialocupatia
Iocul de munca
DOMICILlUL: Localitatea
casa
camere
LOCUIE$TE: singur/cu sot(ie)/cu copiilcu parinti/institutionalizat.

STAREA DE DEPENDENTA

-----

- bolile copilariei, vaccinari

- lraumalisme
- spitalizari (experienta pacienlului cu ocazia spitalizarilor anterioare)
- interventii chirurgicale
- alergii medicamentoase
- utilizarea lralamenlelor empirice

Antecedente
medicare

STAGIU PRACTIC
SPECIALITATEA '-----

ALTE PROBLEME DE SANATATE

Spitalizari anterioare pentru
Operatii/interventii
Tratamente preserise
Impresii din spitalizarea anterioara

la dala
Iadata
urmate: daJ"1u.

_
_
_

PREZENTARE DE CAZ (CULEGEREA DE DATE):

Il!INOTA:
In culegerea dalelor, pe langa profilul pacientului, va fi inc/us ~i examenul
sistemelor ~i aparatelor:
- examenul fizic
- investigatii radiologice ~i endoscopice
- explorari func!ionale
- examene de laboralor

46

Data aparitiei
Motivele internarii
Probleme de sanatate (dependenta - P -)
Sursele de dificultate (etiologia - E -)
Manifestari de dependenta (semne ~i simptome - S -)
Alte date: (investigatii parac/inice elc.)

47

I
I
I
I
I
I

_
_
_
_

I
I

I
I
I
I
I
I

I
I,.
j:':

i,:

I':
I
I
I
lIi!
I
I~I';
::1:;

'l:':'}

ii'il"

:,:1:,

H\,

2. ANALIZA $IINTERPRETAREA

DATELOR

- caracterul schimbator al unui mare numar de date

- subiectivitatea persoanei care culege datele
- caracterul adesea urgent $i grav al situatiei.
Rolul asistentei este sa determine prin datele culese ee nevoie
este nesatisfacuta, sa determine unde se atla sursa de difieultate
, (care reprezinta obstacolul In satisfacerea nevoii).
Diverseie cuno$tinte ale asistentei In nursing $i in $tiintele
conexe (anatomie, tiziologie, fiziopatologie, psihologie, sociologie etc.) Ii vor fi sprijin In procesul de analiza $i interpretare a
datelor.

a doua etapa a procesului de ingrijire

Pentru ca datele culese sa poata orienta asistenta spre interventii individualizate
este important ca ele sa fie analizate $i interpretate. Aceasta presupune
identificarea nevoilor specifice ale pacientului, nu numai a celor care caracterizeaza
orice fiinta umana. De exemplu, ne\ioia de a fi curat este comunatLituror,ln timp be
nevoia de a face zilnic dU$ este personala, particulara pentru 0 anumita persoana.
o alta persoana, pentru a fi independenta, are nevoie sa-$i poata.spala zilnic parul.
Exista, de asemenea, nevoi personale In ceeace prive$te dintii, barbieritul, unghiile
etc. Identificarea nevoilor particulare se face, pe cat posibil, cu participarea
pacientului. Datele culese pentru cele 14 nevoi vor indica una sau mai multe nevoi
particulare. Acestea pot sa conduca actiunile asistenteila interventii individualizate.

Departajarea intre manifestarile de independen~a

$i manifestarile de dependen~a

1:1'1

'L',','t,'"

ANALIZA $1 INTERPRETA REA DATELOR iN CADRUL CONCEPTUAL

AL VIRGINIEI HENDERSON~ PRESUPUN UN EXAMEN AL DATELOR
$1 CLASIFICAREA LOR

l!,i'

ll\i:

',:.,.i,.,:

!ii!

Ana!iza

,\::,i

'hi,

Ei

i'i!.

I'i:

~'!\!
lf
l,n
j'ii
Ii

'W:

Interpretarea

Analiza datelor se face prin:

- examinarea datelor
- clasificarea datelor: date de independenta - acelea care
permit satisfacerea autonoma a nevoilor
-~
-date de dependenta
- stabilirea problemelor de Ingrijire
- recunoa$terea legaturilor $i a prioritatilor (problemelor).
Analiza presupune, de asemenea, regruparea datelor la
fiecare din cele 14 nevoi.
Regruparea permite identificarea resurselor individuale.
Interpretarea datelor Inseamna a da un sens, a explica
originea sau cauza problemei de dependenta, adica a defini
sursele de dificultate.
,~~',
.

De retinut: Analiza $i interpretarea datelor vor conduce asistenta la stabilirea

diagnosticului de Ingrijire.
Nota: Organizarea datelor se poate face $i dupa diferite alte metode (Maslow,

Gordon, pe sisteme

sistem respirator, sistem cardiovascular etc.).

ComplexitaAnaliza $i interpretarea datelor - In nursing este 0 sarcina

tea analizei ~i complexa.
a interpreHlrii
Diticultatea provine din:
(diticultate)
- numarul mare de date culese (relativ la eele 14 nevoi)
- varietatea surselor de informatii (pacient,familie, dosar,
eehipa de ingrijire etc.)

48

Exemplu

~:I i

Comportamente ale pacientului care-i

favorizeaza satisfacerea nevoilor

Comportamente ale pacientului care

nu-i favorizeaza satisfacerea nevoilor

- i$i ia masa regulat cu poM;

- alimentatie variata care respecta normele;
- nici 0 alergie alimentara;
- hidratare In jur de 2000 ml/zi.

- lipsa poftei de mancare;

- greutate la stomac atunci cand
manaflCa;
- dificuitate in a dormi de doua zile;
- spune ca nu simte gustul alimentelor
pentru ca este prea nervos $i se
gande$te cum va fi la Intoarcerea lui
acasa.

Din coloana stanga se poate vedea ca aceasta persoana evolueaza bine, in

general. Dar starea sa actuala arata (coloana dreapta) un oarecare dezechilibru,
datoritall,nei neiini$ti legata de relntoarcerea acasa. Aceasta persoClnaare nevoie
de suportul asistentei $i de informatii'prlvind convalescenta acasa. Aceasiiil'
nelini$te $i lipsa de informatii pot constitui 0 problema dedependenta.
Exercitiu:
M. P.este un pacient de 76 de ani, spitalizat de mai multe saptam{mi ca urmare
,a unui accident vascular cerebral (AVC) cu imobilizare aproape completa a parjii
drepte. EI prezinta de asemenea dificultate in articularea cuvintelor. Respiralia sa
este superficiala: ritm 24/min. Apetitul sau este bun, dar are nevoie de ajutor pentru
a-$i taia alimentele $i suslinerea mainii drepte (este dreptaci). Se hldrateaza bine,
poate sa lina un pahar, poate sa ceara bazinetul, dar nu poate sa-$i menlina
scaunul prea mult (incontinenla de fecale $i pierderi de urina, scaune moi). Ra$eala
la nivefu! sacrului (29 em diametru). De cateva zile paate sa se intaarca in pat
ajutandu-se de marginea patului. Se ridica in fotaliu 1 ora zilnic, se simte in general
anxios, in momentul ridicarii fiindu-i frica sa nu cada. Cu taate aceste limite,
An

--..,

,::.

comunica bine, ii place sa-I atingi, sa-I mf'mgai. Se plictise$te, n-are decat un
televizor. Se simte foarte singur. Facefi partaj intre datele care-i favorizeaza
satisfacerea nevoilor $i intre cele care nu-i favorizeaza, deci partaj intre
manifestarile de independenja$i manifestarile de dependenja. Pentru a U$ura
exercijiul va enumeram manifestarile de dependenja.
Manifestarile de independental_

Manifestari de dependenta
- respiratie superficiala ritm 24/min
- partea dreapta imobilizata
- are nevoie de ajutor pentru a-$i taia
alimentele $i pentru sustinerea mainii
sale
- nu poate sa-$i retina scaunul mult
timp - incontinenta de fecale $i urina
- ro$eata la nivelul sacrului
- anxios In momentul cand se' ridica: Ii
este frica sa nu cada
- dificultate In a articula cuvintele, se
piictise$te, se simte singur.

Diagnosticul de ingrijire (de nursing)

Pomind de la informatiile culese $i de la departajarea manifestarilor de
dependenta, asistenta poate sa defineasca problemele pacientului ~i sa puna un
diagnostic de Ingrijire.
Formularea sintetica a informatiilor Intr-un diaUllostic de Ingrijire u~ureaza
munca asistentei, pentru ca se c1arifica sensul interventiei sale.
Definirea diagnosticelor de Ingrijire nu este un element nou. Inceputul I-a facut
Florence Nightingale In anii 1854-1855. Au urmat din ce In ce mai multe descrieri
despre problemeleo& Ingrijire$i despre necesitateaunui 'cadru conceptual pentru
profesia de asistenta.
In u!timele doua decenii (pe plan mondial), Ingrijirile acordate de asistente au
evoluat considerabilln materie de responsabilitate.
Invatamantul tinde sa formeze nu numai asistente executante, ci - de preferinta
- asistente care sa raspunda In mod autonom de problemele unui individ.
Pe scurt, cand rolul asistentelor a inceput sa evolueze, ele s-au reunit pentru a
forma grupul de studiu pentru c1asificarea diagnosticelor de Ingrijire - S.U.A. 1973.
Grupul de studiu: Asociatia Nurselor Americane (A.NA) - a fost format din
asistente practiciene, asistente din Invatamant, teoreticiene, conducatoare. Acest
grup elaboreaza 0 lista de diagnostice care au fost studiate $i testate In practica.
.A.poi,acest grup se transforma In "North American Nursing Diagnosis Associations"

50

== N.A.N.D.A. = Asociajia Nord-Americana de Diagnostic de ingrijire (in franceza

A.N.A.D.I. = Asociafia Nord-Americana de Diagnostic Infirmier).
In cadrul acestui grup, care se reune$te periodic, se completeaza lista de
diagnostice, se dezbat probleme de educatie continua, d.efolosire a unui vocabular
(In formularea diagnosticului) mai uniform ~i mai comod. In Anexa 5 se prezinta lista
de diagnostice acceptate de a VII-a Conferinta a Grupului National pentru
Clasificarea Diagnosticului de Nursing (NANDA).

Dif~rite
definitii ale
diagnosticului de
ingrijire

Reproducem dif~~itedefinitii ale diagnosticului de ingrijire:

1. Diagnosticul de Ingrijire este 0 forma simpla $i precisa care

descrie raspunsul (reacjia) persoanei (sau grupului) la 0
problema de sanatate. EI constituie 0 judecata practica bazata
pe colectarea $i analiza datelor $i serve$te de pivot la planificarea Ingrijirilor. Diagnosticul de Ingrijire releva rolul autonom
al asistentei. ("Planification de soins infirmiers", autori: Louis
Grondin, Rita I. Lussier, Margot Phaneuf, Lise Riopelle).
2. Diagnosticul de Ingrijire este un enunt concis actual sau
potential, al manifestarilor de dependenta al persoanei,
regrupate sau nu $i legate de 0 sursa de dificultate. ("Repertoire
des Diagnostics Infirmiers", autori: Riopelle, Grondin, Phaneuf).
3. Diagnosticul de Ingrijire - 0 problema de sanatate reala sau
potentiala pe care nursele, prin baza pmgatirii ~i experientei lor
sunt capabile (calificate) sa acorde' Y;igrijire. (Gordon - "Le
diagnostic infirmier - Temoin du role propre de I'infirmiere",
Amiec Cahier nr. 12, pg. 41).
4. Un diagnostic de Ingrijire este enuntul care descrie raspunsul
uman (stare de sanatate sau alterare actuaJalpotentiala a unui
mod de interactiune) al unui individ sau al unui grup, pe care
asistenteie pot sa Ie identifice legal $i pentru care ele pot
prescrie interventii definitive In vederea mentinerii sanatatii sau
; reducerii, eliminarii, prevenirii deteriorarilor (i'nrautatirii) (L.J.
Carpenito - "Le diagnostic infirmier - Temoin du role propre de
I'infirmiere", Amiec Cahier nr. 12, pg. 42).
5. In 1990 este adoptata oficial definitia diagnosticului de
i'ngrijire (de nursing) de catre Adunarea Generala (ANADI):
"Enuntul unei judecati clinice asupra reactiilor la problemele de
sanatate prezente sau potentiale, la evenimentele de via(a ale
unei persoane, ale unei familii sau ale unei colectivitati". ("Le
diagnostic infirmier - Temoin du role propre de I'infirmiere",
Amiec Cahier nr. 12, pg. 14).

Diagnosticele de Ingrijire servesc ca baza pentru a alege intervenliile de

Ingrijire vizand atingerea rezultatelor pentru care asistenta este responsabila.

51

I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
'1
I

.',' ,,'.",' . ":.',' ";.,",,.' .;l:i,..W'~t'/(':i1i~:t~>:

0""

I
I
I
I
I

Componentele diagnosticului de ingrijire [de nursing)

Diagnosticul de ingrijire este format din doua sau trei parii principale:
1. Problema de dependenta a persoanei
2. Cauza problemei de dependenta
3. Semne :;;i simptome
1. Prima
parte a diagnosticului

Prima parte a diagnosticului consta i~onuntu/ prob/emei,

problema care exprima 0 dificultate traM de persoana, un
comportament
sau 0 atitudine
nefavorabila
sanatatii
sau
satisfacerii
nevoilor
sale.
Reamintim
ca: problema
de
dependenta 0 putem defini ca 0 schimbare defavorabila de ordin
bio-psiho-social, cultural sau spiritual in satisfacerea unei nevoi
fundamentale
care se manifesta prin semne observabile.
Precizare: Problemele de dependenta se definesc in urma
analizei :;;i interpretarii datelor (a manifestarilor de dependenta).
Termenii care arata 0 schimbare in starea de sanatate :;;i
frecvent folositi in formularea problemei sunt: alterare, deteriorare, deficit, incapacitate, diminuare, dificultate, perturbare.
Dupa culegerea
datelor,
asistenta
poate sa traga 0
conciuzie, explicand ciar situatia :;;idefinind problemele.
De exemplu:

alterarea starii de con$tienta...

atingerea integritatii pielii .
a/terarea integritajii fizice .
a/terarea mobilitajii fizice
a/terarea eliminarii intestina/e: constipatie

Ex. P = alterarea eliminarii intestinale: constipatia

E = din cauza imobilitatii
S;" manifestata prin scaune rare, dure, senzatii de presiune la nivelul rectului,
dureri abdominale.
Exista trei tipuri de diagnostice de ingrijire:
- diagnostic
actual - cand manifestarile
lobservabile;

I
I,
IIlj,!':ii"",

A doua parte a diagnosticului este constituita dirt enuntul

cauzei (eti%gia) problemei, adica a sursei de dificu/tate.
Reamintim ca sursa de dificultate po ate fi definita ca 0
piedica (obstacol major) in satisfacerea. uni3ia sau,mai mu!tor
nevoi fundamentale.

:'Ii

It

r:

Ik'I'"
l<"":

~;:'i:'
~! i

;'~1il

,i,li):

pilL

:i!iJP
i~Wii
I""'"

Cauza poate fi legata de factorii de ordin fizic, psihologic, social :;;ispiritual sau
o insuficienta cunoa:;;tere - vezi pag. 36-37 :;;i Artexa 4.
Diagnosticul de ingrijire format din 3 Parti utilizeaza formula P.E.S.
1. Probleme de sanatate
2. Etiologia .
3. Semne :;;i simptome
P
E
S
Probleme de
dependenta

Etiologia sau cauza

Semnele prin
care se
manifesta

sunt

prezente,

O'

Sinteza celar 3 tipuri de diagnostic de ingrijire

Actual

Problema
este prezenta,
semnele
:;;i simptomele
sunt
validate $i cauza identificabila.
Ex. "A/imentatie inadecvata prin deficit din cauza star;;

depresive':
Potential

Problema are mari $anse sa survina. Sunt prezenti factorii, de

risc.

Ex. "Atingerea potentia/a a integritatli pielii, din. cauza

imobilitatii':
Problema poate sa fie prezenta (prezenta problemei nu e
certa), dar sunt indicii care lasa sa se intrevada. Colectarea de
date va trebui sa infirme sau sa confirme. Ex .. "Perturbarea

posibila a stimei de sine din cauza unei dificulta{i in asumarea

I (o/u/ui de tata sau disfunc{ii sexua/e".

Deoarece diagnosticu/ de ingrijire trebuie sa se orientezespre actiuni/e

autonome, este esen{ia/ a se identifica 0 cauza sau eti%gia asupra careia
asistenta poate sa ac{ioneze.

Orienta rea diagnosticelor spre inter.ven1:iiautonome

si/sau
interventii
.
. de colaborare
Formularea diagnosticului de ingrijire seface
deci pornind de la informa!iile
culese, analiza :;;i interpretarea
lor de catre asistenla $i exprima
problema
persoanei, cauza acestei problemH :;;i semnele prin care se manifesta :;;i care reies
'din dalele culese (dupa cum reiese din exemplele anterioare).
In acest sens redam mai jos $i alte exemple:

'~;,iil,'!ii'i'.,i,'!""""'",',',':,'

1~,1I::il

dependenta
,

- diagnostic potential - cand 0 problema poate surveni, daca nu se previne;

- diagnostic posibil - este acela care descrie 0 problema a carei prezenta nu este
sigura. In loc sa se ri:;;te descrierea unui diagnostic eronat, este preferabil sa se
prezinte ca ceva posibil, atragand in felul acesta atentia personalului de ingrijire
care urmeaza apoi sa infirme sau sa confirme diagnosticul.

Posibil
2. A doua
parte a diagnosticului

de

t;~

Ell:emple
Exemplul1
Date culese:
- amputatie de gamba stanga;
- refuza sa-~i priveasca bontul;
- i~i ascunde bontul sub cuvertura;
- e!<primasentimente negative fata de
, aceasta operalie;
- vorbe~te putin.

Diagnostic de rngrijire:
Alterarea imaginii corporale din cauza
amputatiei gambei, manifestata prin...

Problema

conexa

Exemplul2
Date culese:
- sta toata ziua la televizor, nu-I intereseaza alte lucruri
- se apropie putin de alte persoane,
spune ca se simte singur ~i se
plictise~te, prime~te putini vizitatori.

L.J. Carpenito, toate problemele identificate de catre asistenta se pot defini in doua
tipuri de probleme utilizand doi termeni ~i anume:
- diagnosticul de 'ingrijire (probleme cu rol propriu de 'ingrijire) ~i
-probleme conexe (cu rol de colaborare sau cu rol interdependent de ingrijire).
Problemele conexe pe care Ie identifica asistenta sunt probleme reale sau
potentiale de sanatate (complicatii) care rezulta sau pot rezulta din situatii
patologice sau iatrogene.

Diagnostic de fngrijire:
- sedentarism din cauza /ipsei de
motivatie de a face alte activitati sau
exercitii
- sentiment de inutilitate din cauza
lipsei de activitate sau
- sentiment de singuratate din cauza
izolarii sociale

Exemplul3
Dupa culegerea datelor ~i separarea manifestarilor de dependenta ale
pacientului M.P., prezentat in pag. 49, putem formula urmatoarele diagnostice:
Diagnostice
1. Problema respiratorie potentiala din cauza imobilitatii manifestata prin...
2. Dificultate in a se aliment:l din cauza imobilitatii partii drepte manifestata
prin ...
3. Mofidicarea eliminarii intestinale ~i urinare (incontinenta) din cauza pierderii
controlului sfincterian manifestata prin...
4. Lezarea integritatii pielii din cauza presiunii asupra sacrului, manifestata
prin...
.---'''''-''
-",: , . ---c. ", --

Problema conexa este definita astfel:' n.

- problema reala sau potentiala de sanatate (complicatie)
corespunzand unui raspuns fiziopatologic al organismului (unui
traumatism, unei boli) pe care asistentele au intreaga responsabilitate sa Ie recunoasca, sa Ie semnaleze ~i sa Ie trateze in
colaborare cu medicul. Se impune deci ca asistentele sa
identifice ~i problemelede ingrijire care tin cont de functiile de
colaborare (diagnostic de ingrijire colaborativ).
A~a, de exemplu, in cazul unui "diabetic" (cand pot aparea:
hipotensiune, stare de le~in, tremuraturi, ro~eata a felei,
iritabilitate sau somnolenta, voma) sau in cazul "iminentei de
infarct miocardic" (cu dureri retrosternale, aritmii, tahicardie
etc.), cazuri 'in care interventiile asistentei sunt de colaborare,
dar permit 'in acela~i timp ~i interventii autonome, vizand
conforful bolnavului, dlminuarea anxieta!ii etc.
Exemple de diagnostic de ingrijire colaborativ (reunina
problema $i cauza):
- Intoleranta (imposibilitatea, nu suporta) la activitati fizice din
cauza conditiei sale cardiace.
- Modificarea starii de confort din cauza durerii retroslernale.
- Anxietatealegata de frica de moarte.

Trebuie sa tinem cont in acela~i timp de functiile de colaborare ale_asistentei cu

medicul. Trebuie precizat ca nu toate problemele identificate de asistenta pot sa
constituie diagnosticul de ingrijire cu rol propriu (independent). Astfel, dupa

Precizare
in formujarea diagnosHc'Uluide rngtijire, cauzele (sursell,Fdedifi6uitiJie);care
constituie a doua componenta a diagnosticului, se leaga de prima componenta
- de problema - prin urmatoarele cuvinte: legatde, din cauza - a$a cum ali
vazut fn exemplele de mai sus.
in cazul imposibilita!ii de a cunoa$te clar sursa de dificultate, asistenta va
descrie doar problema pacientului (sau specifica: sursa posibila!!).
Se poate fntampla ca uneori problema de dependen!a sa fie privita ca 0
sursa de dificultate sau invers.
Exemplu: "durerea" poate fi 0 problema de dependen!a, dar $i sursa de
dlficultate (ex. fn mi$care). Tot a$8 $i frica, stresul, doliul etc. care pot fl, de
asemenea, tratate ca'probleme de dependenlii $1ca surse de dificultate.

54

55

5. Anxietate - legata de limitele sale (frica de a cadea)

6. Alterarea comunicarii din cauza AVC, manifestata prin dificultate in
articularea cuvintelor
Diagnosticele astfel formulate orienteaza munca asistentei spre interventii cu
obiectivul bine precizat.

Problema conexa (de colaborare)

I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I

.... ~~.

--'-"-

I
I,

I
I
I
I
I
I,.
;
I
I~::~1'~
J.i,l;.;...

Exerci1=ii
Cazul nr. 1

problemele de dependenta

M.S., 63 ani, este vaduv de 0 luna; In prezent refuza sa se alimenteze, plange

frecvent, se izoleaza. Fiica sa declara ca el se treze:;;te foarte devreme :;;iumbla fara
rost, In lungul :;;i latul camerei. Fata sa este trista:;;i Impietrita. Fiind de putin timp
!}[,rlsiohar, el este'iipsltde
ocupatie: Diagnosticelede
Ingrijire pot fi formulate
reunind problema :;;i cauza sa.
PROBLEMA DEDEPENDENT}.,
Stare depresiva
Sentiment de izolare

manifestate

Alegeti 0 singura problema - pe care 0 considerati

formularea diagnosticului - avand urmatoarele date:

prin ... (vezi textul).

1. Date culese

Cazul nr. 2

din lista

PROBLEMA DE DEPENDENT}.,
Constipatie

1) Alterarea comunicarii
2) Izolarea sociala

- comunica putin, este retras

- se simte singur $i Inlaturat

3) Anxietate

- arata ostilitate

4) Alterarea procesului

2. Date culese
Pacientui

manifestate
:

".

""'.::'.-:

prin ... (vezi textul).

Cazul nr. 3
1.0. - 38 ani, operat de putin timp, este purtatorul unei colostomii (anus artificial).
EI este adesea trist :;;ipierdut In ganduri. Refuza ca sotia sa-I asiste la Tngrijirile sale
speciale :;;i nu se Intoarce spre ea imediat dupa ce :;;i-a efectuat Ingrijirile.

Din cauza schemei corporale

56

2) Perturbarea

interrelatiilor

sociale

3) Perturbarea

cronica a stimei de sine

- "altadata eu puteam sa fac fata

4) Perturbarea
sine

situationala,

,I

a stimei de

R=4

Doamna T. (68 ani) a fast alta.data pianista concertista,

ginerele sau.

SURSA DE DIFICULTATE
Modificarea schemei corporale
Noua imagine corpora/a

SEMNE
manifestate prin ... (vezi textul) ..

imaginii corporale

Prezentare de cazuri

.i'h
"\;

Sentiment de rU$ine fata de ...

Perturbarea imaginii de sine

1) Modificarea

- "eu nu voi mai ajunge sa ... "

situCltiil()E.c~lor mai dificile pe.
cand acum ... "

..

PROBLEMA DE DEPENDENT}.,
Problema de cuplu

de gandire

Probleme

se exprima In felul urmator:

- "eu ilu mai va/orez nimic acum"

verbale

R=2

SURSA DE DIFICUL TA TE
Dieta saraca In fibre
Lipsa de mi:;;care
Lipsa de cuno:;;tinte
SEMNE

I::

cea mai potrivita pentru

Probleme

- lipsa familiei sau a prietenilor

M.1. - pacienta de 40 ani, se plange ca nu are scaun decat la 5 sau 6 zile.

Fecalele sunt de consistenta dura :;;i dificil de eliminat. Este 0 femeie putin activa,
e<:ireia Ii place sa manance bine. Meniul sau se compune Intotdeauna din carne,
cartofi, paste tainoas.e :;;i produse de patiserie.

');

i8

to ate (sau numai) diagnosticele

Exerci1=iide testare a cuno~tin1=elor

i"

'~I::!~:I~

$i

Putem sa formulam propriul nostru diagnostic de Ingrijire - mai bine-zis putem

sa formulam problema identificata de noi la 0 pelsoana priri propriii nO$tri termel'l[l
Importanta este identificarea corecta a problemei pe care 0 prezinta persoana $i
formularea care sa ne conduca (orienteze) spre interventiile ce Ie putem face (spre
aplicarea practica a Ingrijirilor).

SEMNE

0~:

I;;:: ~:.'
~l~:

de dependenta

- vezi pag. 33 $i 34

2. Nu este obligatoriu sa utilizam

NANDA sau alte c1asificari adoptate.

SURSA DE DIFICUL TA TE
Doliul neacceptat Inca
Pensionar,fara
ocupatie

i~:'

..

AtenJie:
1. Trebuie sa $tim sa facem diferenta Intre manifestarile

t
if
j

locuie$te cu fiica sa $i

Ea a trebuit sa se pensioneze devreme din cauza unei art rite reumatoide severe.
Ii place sa asculte muzica $i sa citeasca Insa, In prezent, nu po ate sa asiste la
concertul orchestrei simfonice cu toate ca are abonament pentru sezon. Este
obligata sa stea acasa cand are durerile articulare $i resimte oboseala cand I$i
spore$te activitatile. Mi$carile mainii sunt limitate mai ales in flexie. Degetele sun!
deform ate :;;iedematiate; merge Incet $i cu rigiditate. Fiica sa spune ca trebuie sa-$i
ajute mama pentru cea mai mare parte a activitati!or sale.
,.,.

..

~,

~1

r;

. Alegeji cea mai buna formulare de diagnostic (problema + etiologie) pentru

sintetizarea datelor culese de la dna T.:
1) Deficit de 'ingrijire personala din cauza intolerantei la activitati fizice;
2) Intoleranta la activitati fizice legata de diminuarea tonusului muscular;
3) Diminuarea mobilitatii fizice din cauza durerilor articulare, limitelor functionale;
4) Perturbarea de rol legata de pensionarea fortata, de incapacitatea de a-$i
asuma rolul (pianista);
5) DiminuareC},ry.cbilita1iifizicedin ,:::auzaartritei,
R

r.i-

f[

~:.

I{

~,
~;.

e"

!r

=3

Doamna M. (83 ani) are 0 fractura de $old de acum 5 ani $i, 'in prezent, se mi$ca
putin 'in timpul zilei. Prezinta uneori incontinenta urinara $i se plange de mici
pierderi de urina. Se plange ca nu poate sa readoarma dupace a fost la toaleta
noaptea.
Este somnolenta dimineata $i spune frecvent ca este foarte obosita pentru a se
scula la micul dejun. In cursul zlei este iritabila $i se plange ca aSistenta n-o lasa
sa-$i faca siesta.
Cum poate fi formulat diagnosticul de ingrijire? (problema + etiologia)
R = Perturbarea obi$nuintelor de somn din cauza necesitatii de a se scula pentru a
urina $i a diminuarii mobilitatii.

;i
~;:
'j

:!

....

,.:l'P'

Exerciliul nt". 3
Doamnei 1.1. 'ii place sa cante la pian. Ea sufera de artrita $i are probleme - vezi
diagnostic.
a) ( ) constipatie din cauza alimentatiei sarace 'in fibre
b) ( ) depresie u$oara, probabil cauzata de 0 pensionare anticipata
c) ( ) alterarea mobilitatii degetelar din cauza artritei
Stabiliti prioritatile.

[:
(r

..

Criterii care permit stabilirea unor priorita~i

intre problemele de dependen~a
Pentru a stabili 0 ordine a plioritiiJilor intre diagnosticele de ingrijire, trebuie
avuta in vedere mai intai in ce ma$.i1r.3nevoia nesatisfacutfi ameninja (vatama)
homeostazia pacientului sau securitatea sa $i gradul de dependenja.
Asistenta trebuie sa se ocupe mai intai:
1 . de 0 nevoie a carei nesatisfacere pune 'in pericol starea de homeostazie a
pacientului;
2. de 0 nevoie a carei nesatisi'acere antreneaza 0 foarte mare cheltuiala de energie;
3. de 0 insatisfactie care poate sa compromita serios securitatea pacientului;
4. de 0 nevoie a carei nesatisfacere determina un grad important de dependenta;
5. de 0 nesatisfacere la nivelul unei nevoi care repercuteaza asupra mai multor
nevoj'
6. de o~ev'o-ie'acKrei nesatisTacere vatama (deranjeaia)coi1fortufpaCientului;
~
7. de 0 nevoie a carei nesatisfacere se repercuteaza asupra demnitatii pacientului It
(Iipsa de respect, comunicare sau informatie insuficienta);
::
8. de 0 nevoie care este importanta 'in ochii pacientului (exemplu: pacient paralizat, e
afazic, sa comunice cu cop!ii).
;:'
c

~
Exerc;.tiu/ nr. 1

;;

Puneti cifrele 1, 2 sau 3 'in paranteza - dupa prioritatea apreciata de'

dumneavoastra:
Operata 'in ajun pentru vezica biliara
a) ( ) modificarea respiratiei din cauza durerii
b) ( ) durere toracica dreapta - datorita interventiei
c) ( ) risc potential de hemoragie din cauza unor probleme sanguine

58

Exerciliu/ nr. 2
Doamna X este urmarita la domiciliu. Ea a avut 0 interventie asupra colonului $i
este purtatoarea unei colostomii; iata diagnosticele elaborate:
a) ( ) insuficienta cunoa$tere 'in legatura cu 'ingrijirea colostomiei
b) ( ) 0 lejera alterare a func1ieidigestive - posibila anxietate
c) ( ) modificarea schemei corporale - rau (greu acceptabila)
Stabiliti prioritatile.

Sinteza diferen~elor intre diagnosticul de ingrijire

$i diagnosticul medical
Diagnosticul de ingrijire

Diagnosticul medical

1. Tine cont de starea pacientului

care traie$te 0 problema de dependenta $i de reaclia sa fata de aceasta
stare.
2. Identifica un raspuns umah specific la un procent de boala particular,
conditie sau situatie.
3. Se schimba 'in functie de modificarile raspunsurilor pacientului.

1. Tine eont de problema de sanatate 'in sine, descrie procesul, exemplu:

artrita reumatoida, AVe

4. Nu exista 0 terminologie anume

desemnata $i acceptata de comunitatea profesionala de nursing pentru a
descrieJeaetiavmana. '=='.-v'
5. Tine cont de sursele de dificultate
(sau de factorii care contribuie) care
cauzeaza problema de sanatate.
Ex.: Aport caloric (excedent) 'intrecand nevoile organismului, legat de
inactivitate sau Iipsa de cuno$tinte.
6. Serve$te ca ghid 'in determinarea
tipurilor de interventii nursing care vor
asigura ca 'ingrijirea acordata, furnizata
de arice nursa, sa promoveze reactii
sanatoase $i un trai de calitate.
7. Orienteaza asistenta spre interventii autonome.

2. Identifica un proees anume de

boala 'ill legatura cu patologia unor
organe $i sisteme specifice.
3. De obicei ramane constant 'in
decursul bolii (de$i mai poate fi adaugat
$i un alt diagnostic).
4. 0 terminologie anumita a fost desemnata $i acceptata de comunitatea
profesionala medicala pentru a descrie
procesele specifice .debpala.
e'"
5. Formularea sa nu impliea, 'in general, factorii etiologici. Ex.: obezitatea.

6. Serve$te ca ghid Tndete~minarea

cursu lui obi$nuit al tratamentuiui medical pentru promovarea 'insanato$irii.

7. Orienteaza practicianul spre tratament medical.

59

-.-J

I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I

I
I

I"

3. PLANIFICAREA iNGRIJIRILOR*
a treia etapa a procesului de ingrijire
Dupa formularea diagnosticului de ingrijire, asistenta elaboreaza un plan de
actiune, care sa influenteze pozitiv starea fizica $i mentala a persoanei $i sa reduca
problemele de dependenta.
Detinilie: Planlficarea ingrijiriI6r'irlJ'eamna stabil/rea Uhui plan do interven/ie,
prevederea etapelor, a mijloacelor de desfa$urare ca $/ a precau/ii1or care trebu/e
luate.
De retlnut: Planul de interventie tine cont $i de prescriptiile medicale. Planul de
interventie cuprinde doua componente:
a. obiectivele de ingrijire
b. interventiile
Planul de /nterven/ie permite asistentei sa judece urgen/ele$i importan/a
problemelor de dependenJ<}i,putfmd astfel sa decida priorita/ile pe care trebuie sa
Ie respecte in cursul unei z/Ie de munca.
Acest plan se intocme$te tinand cont de loate sursele de informatie $i de
participarea tuturor colaboratorilor din echipa de ingrijire, in vederea c1arificarii
problemelor pe care Ie are persoana (pacientul) $i pentru 0 orientare comuna a
actiunilor ce urmeaza a fi intreprinse.
Un astlel de plan, care u$ureaza urmarirea ingrijirilor ce trebuie acordate de
catre toti membrii de echipa, din toate turele de lucru, constituie un instrument de
comunicare, de uniticare $i de continuitate a ingrij/r/lor.

I'
I
I
I,
I
'.:.;:
I
I1
'nl
I
,ll
IJ~
'".

,'!

::i:'

Important: Deoarece planul de ingrijire este stabilit pornind de la nevoile $i

capacitatile pacientuiui, acesta are dreptul sa participe la deciziile privind intervenliile, are dreptul sa-$i spuna opinia asupra ingrijirilor pe care Ie dore$te. Obiectivul
principal al ingrijirilor este de a aduce persoana laun grad optim de independenta
in satisfacerea nevoilor proprii.
Este deci esential - in masura in care este posibil, sa se colaboreze cu
persoana ingrijita in pregatirea planului de interventii $i inelaborarea prioritatilor.
Asistentatrebuiecsa informeze perso.anadesprE'~actiunilepe care Ie intreprinde
$i sa-i solicite acordul.

ii,
(':

n
'1:

l,ll

i:

i:(

ir"'
:.
'l".

:i';i

J~!

! Ii

.'i!
1;1,1

De exemplu: Asistenta poate sa-i spuna unui pacient slabit care sta de mult
timp in pat: "Planul de ingrijire pe care I-am facut pentru dv. impune sa va ridicati
din pat. Astazi va voi a$eza in fotoliu, in trei reprize. Pentru a evita problemele
respiratorii $i ca sa nu va incerce 0 stare de slabiciune, ar fi bine ca dv. sa nu
ramaneti in fotoliu mai mult de 30 de minute. Sunteti de acord sa incercam?" Sau
unui pacient cu incontinenta in urma indepartarii unei sonde, care poate fi reeducat,
i se poate spune: "Mi-ar placea sa va ajut in rezolvarea problemei dv. vezicale.
Daca vreti, eu va duc la toaleta la fiecare doua ore in cursul zilei, ca sa puteti dv.,
putin cate putin, sa reluaji mai bine controlul vezical. Dv. ce credeti inacest sens?"
Unui pacient atazic, in recuperare, i se poate spune: "Eu cred ca dv. v-ar placea
"Planificarea ingrijirilor" se mai nume;;/e ;;i "Plan de in/erven/ii"

~n

sa incercati sa va exprimati, nu-i a$a? Daca ma ajutati, putem incepe sa lucram

impreuna la pronuntia a doua consoane. In timp ce va fac toaleta (baia partiala) $i
de fiecare data cand voi veni sa va vad vom cauta cuvinte care incep - cu p" $i
f" $i dv. veli incerca sa Ie pronuntati cu mine. Gasiji ca aceasta este 0 idee buna?"
In unele cazuri, planurile de interventie se pot face in Intregime cu colaborarea
pacientului, dar nu intotdeauna este posibil acest lucru. Uneori nu este de dorit sa
se comunice pacientului toate,oiJ.iI1.r:;tiveie
propuse. Aceasta in cazul in care exista
riscul de a-i produce acestuia nefini$te sau reactii negative.
Nota: Plan/ficarea presupune stabilirea prior/ta/ilor de ingrijire in urma carora se
stabi/esc obiectivele. lerarhizarea nevoi/or, dupa Maslow, furn/zeaza, de exemplu,
o metoda de a slab/Ii priorila/i/e:
Prioritatea 1: nevoi fiziologice (respiratie, circuiajie, nutrijie, hidratare, eliminare,
temperatura, confort fizic)
Prior/tatea 2: nevoi de securitate(pericole din mediul inconjurator, frica)
Priorita/ile 3-4-5: nevoia de a simti dragostea, de a nu fi izolat (pierderea unei
fiinte dragi, stima de sine, realizarea etc.)
.
Precizare: Problemele care trebuie trecute in planul de ingrijire se aleg
cu discernamant, deoarece, teoret/c, fiecare pac/ent ar putea avea 50-60 de
diagnostice de ingrijire $/ atunci folosirea planului ar fi aproape imposibila.

a. Obiectivele de ingrijire prima componenta a planificarii ingrijirilor

Un obiectiv de ingrijire poate fi definit astfel: descrierea unui comportament pe
care-I a$teptam de la pac/ent. un rezultat pe care dor/m sa-I ob/inem In urma
interventiilor. Acest rezultat define$te comportamentul scontat al pacientului, un
comportament care se dortl$te sa se vadain manifestarile pacientului (reaclii
specifice prevazute) (Anexa 3). Pacientui $i familia trebuie inclu$i in acest proces
de formulare a obiectivului.
Obiectivu/ de ingrijire vizeazil deci atitudinea, comportamentul sal! acjiunea
P?<::ientuluiin$Yo$i(sau a familiei, a grupuluic~ic;Q'ectivitatii).
. lata un exemplu de obiectiv care ar fi acceptabil in cazul unui pacient partial
paralizat:
Ca pacien!ul sa se imbrace fara ajutor in decurs de... (saptamani)
sau
Ca pacientul sa-$i men/ina tot timpul gamba (pic/orul) $i bra/ul drept (daca ele
sunt afectate), intr-o buna poziJ/e anatomica, se prec/zeaza $i obiectivul de ingrijire:
"asistenta va verifica la fiecare 3 ore".

Caracteristicile

unui obiectiv de ingrijire

Obiectivul de ingrijire trebuie astfel formulat incat sa reiasa clar $i precis care
sunt rezultatele pe care pacientul (familia, grupul, colectivul) $i asistenta spera sa
Ie obtina, precum $i care sunt actiunile, interventiile pe care asistenta $1pacientul
(familia, grupul, colectivui) Ie pot intreprinde pentru a atinge scopul fixat.
~1

it

~
~
~

II
51 I

Pentru aceasta, asistenta trebuie sa formuleze obiectivele pornind de la sistemul ~.

S.P.I.R.O. = mijloc mnemotehnic pentru elaborarea obiectivelor de ingrijire. ~.
Obiectivele astfel formulate trebuie sa raspunda la urmatoarele cinci intrebari:
~'
S
P

Ex.Ca dna X sa procedeze ea insa$i la aplicarea dispozitivului

de stomie de fiecare data".
sau
"Ca dna X sa mearga cu ajutorul carjelor de 3 ori pe zi - cate
minute".

1\;
r~

specificitate: cine face actiunea?

performanta: ce face pacientul? ce se poate face pentru pacient?
1= implicare: cum se face actiunea?
R = realism: in ce masllra 5e poate face acHi;.nea?
0= observabil: cand?

iii'

~
[;'
2.~.
~.

Deci obiectivul trebuie sa aiba urmatoarele (componente) caracteristici:

Ca dna X...

Specificitate

Performanfa

I
II

~;

~~

- sa apat1ina unui singur subiect (familie. grup etc.) ex. "Ca

dna x...'~

~'

Specificitate
Performanta
Implicare
Realism
Observabil

u;
rik
fX

- actiuni, atitudini, comportamente a$teptate de la persoana.

pornind de la un verb activ (vezi anexa 3) ex. "Ca dna X sa
in/eleaga $i sa efectueze ... "

[~,~

It:'

~:
:~;:

Specificitate
CINE face actiunea?

~~
~~;

Nota:
in situa/ii grave de dependen/a marcata, implicarea
asistentei in vederea satisfacerii nevoilor este aproape totala avand in vedere ca pacientul nu poate totdeauna sa se implice. I"'
in acest caz obiectivul va avea un caracter mai pasiv, dar el are
intotdeauna ca subiect pacientuf. Exprimarea In alj'oste cazuri t
se va face cu verbe la diateza pasiva. Ex. "Dna X va fi &
supravegheata fa fiecare ora privind. .. "
,)'

it

Tntrebari la care
un obiectiv de ingrijire
trebuie sa raspunda

~~,

Implicare

Realism

i:~:,

- nivelul de angajare a persoanei (trebuie sa actioneze singur

sau cu ajutor).
Ex. "Ca dna X sa inteleaga $i sa efectueze ea insa$i ...
sau "Ca dna X sa mearga cu ajutorul (asistentei, carjei)"

..~ obiectivul trebuie sa tina cont totdeaunade capacitatile fizice.

'l,nteleduale:-' afective .ale' persoanei; 'p"eiltfD'8:"fi aplicabil. el '-,
trebuie sa fie realist $i aceasta atat din punct de vedere al ::
capacitatii persoanei, cat $i din punct de vedere al abilitatii $i ~.
disponibilitatii asistentei pentru a-I ajuta sa atinga obiectivul. Ex. ~
"Ca dna X sa efectueze ea insa$i ingrijirile stomiei respectand ~;
principiile inva/ate'~
Nota:
Se subintelege ca asistenta este capabila sa-I inve/e pe
pacient principiile de lngrijire a unei stomii.

.~

Irnplicare

CUM?

Observabil

62

!I

Obs.ervabil

Tnce fel face

pacientul actiunea?

'-'T~.~:A~~~ent

-.

11'0"1_-_

se face actiunea?

Realism
iN CE MAsURA

se poate face actiunea?

- comportamentele. actiunile $i atitudinile sa poata fi "obiectiv"
obserJabile, masurabile, evaluabile cu precizie.

I
I
I
I
I

Perforrnanta
CE FACE?
Pasiv
Activ
CE se face CE se face
de catre
pentru
pacient?
pacien!?

[,i
~
l;'

63

I
I
I

I'

,~-

.4"

I
Ii
.',
I
I.
I
l
I..
I\~:i,,:
I
II I!.''l!~'j"
II
I....',li
1
Ii" -ll:'~'iI::iiilIIJI
1'"''

Nota: Se Intampla uneori ca obiectivul sa nu poata fi formulatrespectand

orbe$te regulile redactate, dar este important ca descrierea obiectivului sa fie clara
$i precisa orientand interventia. Obiectivul este uneori formulat $i In termeni de
interventii executate de asistenta:
Exemplu:

I::

:.:!'

j;:

- Asigurarea confortului (pat comod etc.)

- Prevenireacomplicatiilor infectioase{mobilizarea pacienty111J "ltc.)
- Ameliorarea microclimatului...

ii'

i)

Precizam ca este preferabil ca obiectivele sa fie formulate In termeni de

comportament a$teptat de la pacient, mai curand decat In termeni de interventii
executate de asistenta (sau alta persoana).
De asemenea, sa aiba 0 formulare In termeni care sa stabileasca obiectivul ce
poate fi realizat. (Mai ales studentii au tendinta sa exprime obiectivele ca posibil
de realizat 100%).
Obiective/e pot fi:
1 - pe termen scurt (O.T.S.) ore, zile
2 - pe termen mediu (O.T.M.) 0 saptami'ma
3 - pe termen lung (O.TL) saptamani, luni

i.il

Ii:
!\

i\I'
iiI,

lir
ill

ili'

iill:, "

Exemple:

O.T.S. - Dna X va f a$ezata In fotoliu In fieeare zi, timp de 0 ora, de 3 ori pe zi

(acesta este un obiectiv de interventie a asistentei)
O.T.M.'::Ca Intr-o saptamana dna X sa mearga fara ajutor pana la baie
O.T.L. - Ca dna X sa-$i mareasca progresiv mobilitatea degetelor ca sa fie
capabila sa tricoteze In termeD de 0 luna.

'.'i'{.:..'...,

Ji!i! :,,:,}

!Iil',+,

:\;
i~;
\::~
..
:.

llit~!!.fr.:
)

lilli'"''

i]l!::.:t"

"'d~!,:!::~,;

:II~;:";'.''.:. '.

::j,.[:

I;I'!.".:

ill oJ,..

iiIQ:,J:jl

11

....
;

i."
:ili'ji

:l! I
.1.1:

II

l:

"I,'

Pentru fiecare problema pot fi formulate unul sau mai multe obiective.
Pentru aatinge un obiectiv Indepartat se fixeaza mai multe obiective seurte sau
pe termen mediu.

Exemplu: Dna X va trebui sa faca In fieeare zi, In trei reprize, exereitii de flexie
I a-degetelor
$i pumnului ftermen sClJrtLIntr-Q saptflmana ea sa fiecapabilc'Lsa

preseze 0 minge rand pe rand, In fiecare mana (termen mediu).

Aceste obiective cumulate vor duce putin cate putin la obieetivul pe termen
lung = peste 0 luna sa tricoteze.
In cazul unui pacient internat In spital O.T.L. - global - este considerat ca
obiectiv de atins pana la externarea pacientului $i trebuie seos In evidenta In
planul de Tngrijire, pentru ca toata eehipa de Ingrijire sa $tie spre ce rezultat tind
eforturi/e comune.

I'i

i".,..
,.1,.....

Exemplu: Dna X se va ridica Intotdeauna cu ajutor.

. De fefimJt:

Exemplu: Ingrijim doua femei In jur de 70 de ani. Una activa $i una care nU-$i
parase$te patul(zace la pat). Ambele operate de fractura de col femura!.
Obiectivul, in primu/ caz va fi ca la intoarcerea la domiciliu,la sotul ei,sa fie
capabila sa mearga cu ajutorul unui baston, sa fie capabiia sa efectueze sarcini
zilnice obi$nuite.

64

.:"t-"-

Este uti/ in anumite cazuri sa se menjioneze in formu/area obiectivu/u/

momentu/ in care se va face eva/uarea sa. De ex.: "a se eva/ua /a fiecare ora" sau
"a se eva/va /a trei zi/e" etc.

Exerci~iu de elaborare a obiectivelor

Pornind de /a urmatoare/e diagnostice de ingrijire, e/abora!i obiective/e necesare:
1. Deshidratare u$oara, legat de 0 hidratare insufieienta;
2. Diminuarea amplitudinii respiratorii, din cauza imobilizarii indelungate (varsta
74 ani);
3. Predispozitie la escare de decubit, din cauza ca pacientui este imobilizat de
mai multe zile $i se mi$ca foarte putin In pat.

8ugeram urmatoare/e raspunsuri:

Rl= Ca pacientul sa bea 2000 ml lichide timp de 24 ore (Ia interventii se va

preciza eum se va face repartizarea cantitaiii de lichide).
Ca pacientul sa-$i amelioreze amplitudinea respiratiei: sa faca exerciiii
respiratorii timp de cinci minute de doua ori pezi.
R3 = Ca pacientul sa se Intoarca $i sa-$i schimbe pozitia In pat, ajutandu-sede ,.
marginea patului sau auxiliar, la fiecare 2 ore.
R2

!!I~';"J.":',

!',1,

Obiectivul, In a/ doi/ea caz, va fi ca pacientul sa se Inapoieze la casa de batrani

cu fraetura vindecata $; tara complicatii.
Un alt tip de obiective pe care asistenta trebuie uneori sa Ie elaboreze sunt
obiective/e permanente.

b. Interven~a a.doua componenta

a.:plal1ificarii ingrijiriior'"

Alegerea interventiei permite asistentei sa determine modul de a actiona pentru

a corecta problema de dependenta a pacientului.
Actiunile asistentei (de ex.: de suplinire sau de eompletare a ceea ce pacientul
nu face singur) au ca scop conservarea sau atingerea unui grad optim de
independenta a pacientului .
Asistenta care intocme$te planul de Ingrijire trebuie sa se gandeasca la
interventii care raspund cu adevarat nevoilor specifice ale pacientului.
Interventiile trebuie sa fie deci: novatoare, personalizate, observabile,
masurabile (evaluabile).
. Pentru ca interventiile sa fie evaluabile trebuie:
'
Ii. - sa se indice la ce ora (2, 6 sau 10 h), In care moment al zilei (dimineata, dupa
baie etc.);

~"

f
-Ia ce interval (de trei ori pe zi, de patru ori pe zi etc.);
- sau ce continuitate, pe ce durata trebuie sa se desfa90are actiunea asistentei
sau sa se supravegheze continuu selllnele (de ex. dispneea).

4. EXECUTAREA (APLICAREA) iNGRIJIRILOR -

apatra

etapa a procesului de ingrijire

~1
~/

f;

Pacientul: executa actiunile planificate pentru el, In functie de resursele proprii

(ex. exercitii, raspunde la diver~istimuli. ..)

supervizeaza aceste actiuni, Incurajeaza, informeaza, 19i manifesta

empatia, ajuta 9i efectueaza toate Ingrijirile necesare pacientului.
Asistenta:

Echipa de fngrijire: asigura completarea $i eficacitatea activitatii profesionale.

Familia: in anumite circumstante este alaturi In actiuni de Ingrijire.

(tara

~
~
~
~
V
~;'

.~,

Aplicarea Ingrijirilor constituie momentul realizarii con9tiente ~i volu'Stare a

interventiilor planificate pentru a obtine rezultatul a9teptat. Aplicarea In practica a
actiunilor are ca scop sa ajute pacientul sa-$i mentina sau sa-9i recapete
independenta sau un oarecare nivel de independenta. In aplicarea In practica a
interventiilor sunt antrenati: pacientul, asistenta, echipa de Ingrijire, familia
(apartinatorii). Implicarea acestora are ca scop de a reduce sau a elimina cauza
problemei.

Exerci1=iu- pentru integrare

l'k;,

~
~1
g

;
~
ri

evaluare)

Domnul V.A., In varsta de 68 de ani, este spitalizat de putin limp pentru

probleme cardiace - care acum sunt In ordine. Cateva elemente reies din
culegerea de date. EI se alimenteaza destul de bine, se hidrateaza foarte putin (0
bautura la masa d~ pranz). Cu t~ate ca i.s-a rec.om.andatsa umble, el.ar~ dificult~t:
In a. sedeplasa um cauza unel fractun a gambel drepte, unde mal'<;lfnte putma
durere. Are nevoie de ajutor pentru a umbla. Se jeneaza sa-i ceara ajutor asistentei.
Nu suna decat foarte rar. Defecare regulata, la doua zile, Insa scaune dure, mictiuni
putin mai frecvente. EI spune ca se retine adesea de a urina. Incontinenta u$oara
ocazionala. Se plange uneori de durere In partea inferioara a abdomenului.

Nota:Se acordti prioritate nevoii de a se mi$ca pentru ca aceasta fi produce

cea mai pronunJata dependenla. cu repercusiuni asupra altor nevo/: Pentru a u;;ura
demersul, problema cardiaca. se lasa. deoparte.

;f

Plan de ingrijire [ghid) (tara evaluare]

rt:

ft'
~,~

Nevoia

rr

~
~
f.\:

Date care
demonstreaza
dependenta

Diagnostic de
ingrijire

Obiective

Interventii

- Dificultate In a
se deplasa;
- Durere la nivelui gambei;
- Are nevoie de
ajutor pentru a
umbla

Alterarea mobilitalii din cauza seehelei unei fracturi manifestate

prin... (vezi nota
de la sfar$itul
planului)

Ca Intr-o saptamana el sa fie

capabil sa se deplaseze pentru a
merge la toaleta

Se fac exercilii
pasive $i active
ale membrelorinferioare de doua
ori pe zi. Se
determina
pacientul sa mear- I
ga cu ajutor de I
trei ori pe zi, einci
minute la Inceput I
'$iapor=descand'
un rninutln lie~
care zi

I---

r'

Exemplu: "Se determina pacientul sa practice exercitii respiratorii (10 respiratii ~

abdominale profunde), cate 5 minute la 2 ore"
ti
Semm1tura: Maria Pop
I:

A elimina

...

.-

.,

f:

- Ii este jenasa Dificultate In a Ca el sa-$i ex- Se raspunde cu

ceara ajutor;
comuniea, legata prime nevoile eu rapiditate cand
- Nu suna decat dejena
rnai multa Indra.z- suna; Ii subliniez
foarte rar
neala
(a se disponibilitatea
evalua la trei zile) asistentei pentru
a-I ajuta
- Mictiuni putin Modificarea
Ca el sa-$i resta- Se explica pacimai frecvente;
schemei urinare bileasca 0 sche- entului
neee-

f;

66

I
I

f.;

ASE
mi$ca
(a III-a etapa) 9i executarea Ingrijirilor (a IV-a etapa) sunt strans legate, astfel:
U
- In rubrica planificare, decidem intelventiile care trebuie sa se execute In etapa ~;
urmatoare: "ridicarea pacientului de 3 ori In cursul zilei", In rubrica executarea g:
l!iterventiilor: "ridic pacientul de trei ori In cursul zilei". Aceasta relatie stransa poate
sa fie sursa de confuzie Intre cele doua etape pentru studentii de la $coala
postliceala sanitara - care ar trebui atunci cand concep planul de Ingrijire sa repete
acelea9i elemente 9i In etapa a III-a 9i In etapa a IV-a.
pE:Jntrua se evita aceCista confuzie- este posibil ca interventia (atatln ce
prive$te planificarea c~t 9i 'aplicarea) sa fieconsemnata 0 singura dataln plar)uILle'-Ingrijire Intr-o rubrica de "interventii".
Trebuie sa precizam ca realizarea interventiei reiesedin evaluarea starii
pacientului Inainte, In timpul 9i dupa interventie. Este insa foarte important ca
A coU'
interventia sa fie formulata dar 9i precis, In consecinta va trebui indicat:
~i:
munica
::'.
- cui se adreseaza actiunea (persoana, familie etc.)
~:~
- orarul (Inainte de masa, la doua ore; de 3 ori pe zi, la culcare sau data)
~
- natura actiunii cu un verb activ, observabila, masurabila
~~
- semnatura asistentei care planifica, executa Ingrijirile.
ObservaJie: Cele doua etape ale demersului de Ingrijire: planificarea Ingrijirilor

F
in procesul de ingrijire I
I
I

I
I
I
I

~-'I
I
I
I

67

.1

I
I
I

- Incontinen)a 0cazionala;
- Dureri (uneori)
In partea inferioara a abdomenului

I'

(u$oara incontinen)a) din cauza dificulta)ii In a

se adapta pentru
mobilizare

1-

A se
Se hidrateaza Insuficienta
hidrata pu)in; nu bea hidratare, legata
lichideIntre mese de frica de a fi 0bligat sa mearga
la toaleta

I,
I,

..
'"
'.'
1
I'.'
:"'

".

:1.:

ma urinara normala o,a, de

eliminare Intr-o
saptamana

Ca el sa bea
1500 m! de Iichid
In 24 ore (a se
evalua zilnic)

"r.

!1]1';

iii;}W

'ii,;!

i!~::,n:
ilL::'
'llil;
11.",,),
'11"";1

I
1
1..:.."
I iid'
r
Ilii.."~":ilil,'
~i:il,:.'.":..'.i i.-. '

1\1
\':

:1.. \',.'

ingrijirilor'!iii

,.1'... '...

..

.1"

:W'

<,

I
,,]'!l

'1\
, ,1'1'"

I-'::'!\

rela1=ia asistent-paciEmt

In optica Virginiei Henderson, Ingrijirile trebuie sa fie de suplinire In salisfacerea

nevoilor fundamentale.
pe asemenea, Ingrijirile trebuie sa favorizeze drumul spre independen)a, spre
ca$tigarea autonomiei pacientului. Pentru aceasta, asistenta trebuie sa fie capabila
de disponibilitate, de vointa de a ajuta $i de 0 deschidere fala de aljii, care constituie
un climat esenjialln desfa$urarea aclivitajii.

~
~,

~
~
~
~.

~
~
~
"

Aceasla relajie trebuie sa urmareasca stabilirea unei comunicatii: funcjionala,

pedagogica $i terapeutica.
functionala - U$urarea sch;mburilor (dialogurilor) eotidiene
pedagogidi -Inva)area
= transmiterea
informajiilor necesare prevenlrll
(primare, secundare $i terjiare), reabilitarii atat fizic, cat $i psihie
a pacientului
terapeulica - stabilire~.Intre asistenta $i pacienl a unei relajii de:
-- acceptare reciproca
- atitudine de: respect, caldura
- Injelegere empatica faja de pacient.

t~>

,I

I'

Executarea

flf

Nota: La formularea diagnosticului - din acest plan -, semnele (a treia

componenta a diagnosticului) reies din datele care demonstreaza dependenfa,
consideram ca nu mai este necesar sa Ie scriem aiGi.

:.~~:.-:;,,~.'f"
iJ.;;'tf'v~$J:1~.#)';f;~:;,,;~,;

~ Nu sunteti roboji. Fiji aten); la reacjiile pacientului $i modifieaji orice ;ntervenjie

ineficace;
_ Imp!icaji pacientul $i familia sa. Explicati-Ie Intotdeauna raliunea intervenjiilor
d-voastra;
_ Pregatiji mediullnconjurator terapeutic $i fara pericole.

sitatea de a urina
atunci cand simte
aceasta senza)ie
pentru a evita
incontinen)a. Se
va conduce la
toaleta la doua
ore. Se lasa urinarul la Indemana pe timpul
nop)ii.
Se lasa porjia de
apa la Indemana.
Se explica necesitateade a bea
cel pujin
un
pahar de apa
Intre mese. Se
ofera pacientului
un pahar de suc
la ora 10, la ora
14 $i la ora 20.

.~ .

In cursul Ingrijirilor (igiena, tratament), asistenta se Intrejine cu pacientul, "

asculta, " atinge (cu duio$ie), raspunde la Intrebarile sale, Imparte cu el povara bolii
~i: $i comunica acestuia In)elegerea sa empatica.
Acest contactcu pacientul este un pretext pentru a realiza relatii de Incredere,
~.:~
re,specVecip~s(;"Qf1~~,.ceconferaIngrijirilorun. caracte[ u[1l.c:lncare es,tB0 condijie
~~.
a calita)iilngrijirifor. Adesea Insa,din c~l.Uzasarci~-i1orp'e care aSistenta trebuie s~
:;Ie Indeplineasca, se observa ca nivelul rela)iilor Intre Ingrijitor $i cel Ingrijit nu este
propice stabilirii acestora, deoarece preocuparea asistentei este mai degraba
centrata asupra sarcinilor de Indeplinit, decat asupra persoanei Insa$i. Este cazul
~:~ pacienlilor cu stare grava $i multe tratamente, cand asistenta este
supraaglomerata.
.~
Trebuie Insa sa se jina cont de faptul ca, cu cat starea pacientului este mai
Sfaturi pentru efectuarea interven1=ii1or de ingrijire
~ critica, cuatat anxietatea $i durerea sunt mai ma,i $i el are nevoie, cu atat mai mult,
- Nu efectua)i niciodata acte de Ingrijire tara a se cunoa$te rajionamentul, efectul fj
de supon $i Injelegere din partea asistentei.
a$teptat;
~
0 problema asemanatoare se pune $i In cazul Ingrijirii unui pacient confuz sau
- Inainte de orice acjiune reexaminaji pacientu! pentru a evalua st~rea problemelor :~ . in~on$tie!1t,cand interesul pentru stabilirea unei relajii cu pacientul trebuie sa fie
$i verificali daca intervenjiile prevazute sunt Intotdeauna potrivite (praCticaji 0 ill" eVident. In aceste situajii, Ingrijirile acordate cu caldura $i respect pot sa creeze
culegere specifica de date);
~ pacientului, emojional, revenirea unei fiacar; de con$tienja.
Precizare: Fiecare plan de Ingrijire va fi completat cu:
- Intervenjii constante:
Ex.: A$ezarea obieelelor la Indemana pentru eel cu defect vlzual. ..
- Elemenle de-supravegheat:
comportament
reacjii la medicamente
funcjii vitale elc.
- intervenjii cu roldelegat care reies din prescripjiile medicului.

;;~
;r

ij

h~

c:n

In munca sa pentru pacient, asistenta trebuie sa comunice cu el in multiple

circumstante:
- atunci cand aceasta ajunge la spital
- atunci cand se face interviul pentru culegerea de date
_ atunci cand se executa ingrijirile zilnice, moment in care asistenta trebuie sa-i
explice totul pacientului astfel ca el sa fie informat despre tratamente, despre
exameneleyi)rterventiile pe care va trebui sa Ie suporte etc.
Aceasta comunicare verbal a $i nonverbala trebuie sa fie 0 comunicare
terapeutidi, 0 relalie de ajutor pentru pacient.
Atitudinea de a asculta, arta de a pune intrebari $i dea raspunde (interesul
concentrandu-se spre pacient) nu sunt dedit cateva din caracteristicile acestei
forme de comunicare.

Situa~ii sau reac~ii in timpul ingrijirilor,

care trebuie sa fie in aten~ia asistentei

Anxietatea - este un sentiment de inconfort $i de tensiune pe care-I resimte

persoana. Poate sa apara sub forma acuta in prezenta unei dureri, a fricii, a
nelini$tii etc. Ea poate sa produca u$oare modificari ale pulsului, ale respiratiei, ale
tensiunii arteriale, 0 cre$tere marcanta a acestor semne vitale. Asistenta trebuie
sa invete sa deceleze anxietatea pacientului, putand fi de mare ajutor pentru
acesta.
Stresul.- este una dintre problemele cele mai raspandite in timpul nostru. EI
se manifesta atat din punct de vedere fizic, cat $i psihologic. Stresul psihologic
provine dintr-un dezechilibru intre exigenlele la care individul trebuie sa facti fala
$i capacitatea sa de a corespunde. Pe de alta palte, este prezent sentimentul de
a nu avea destul timp: viata este ca 0 cursa permanenta contra cronometru.
Stresul poate antrena:lumeroase probleme de s(matate -atat pe plan psihologic
(anxietate, frica de e$ec, depresia), cat $i pe plan fizic, prin insatisfactia anumitor
nevoi fiziologice ca foamea, setea, frigul, inconfortul etc. Indiferent de provenienta
streslJlui (fizi'c'sau"pshYOlogic), ei poate afectaorganecadeA:l)l,emplu stqrnacul
(ulcer de stres). Asistenta poate sa ajute persoana printr-un suport psihologic $i
prin rolul sau de suplinire in satisfacerea nevoilor fundamentale ale persoanei la
care ea acorda ingrijiri.
Frica - Anxietatea se asociaza adesea cu frica. Frica este un sentiment pe
care-I resimte persoana fata de un pericol fizic sau psihologic. Nu trebuie sa
minimalizam importanta acestui sentiment tata de un tratament, fata de interventii
sau fa1a de moarte. Atunci cand asistenta $tie sa deceleze frica la persoana
ingrijita, este important ca ea sa-i demonstreze intelegere, vointa sa de a-I asculta
$i de a-I asigura.
Durerea - este 0 senzatie neplacuta perceputa intr-unul sau mai multe puncte
ale organisinului. Ea este insotita de reactii psihologice (anxietate, depresie, furie

70

etc.), de preocupari sociale (nelini$te, ingrijorare pentru viitor, pentru familie), iar
intrebarile cu caracter religios se intensifica. Exista diverse forme de durere, dar
putem sa Ie c1asam in doua mari categorii: durerea acuta $i cronica. Rolul
asistentei fata de aceasta dificultate consta in a-i administra medicamentele (rol
delegat), in a-I acorda ingrijiri care sa-i potoleasca starea de rau fizic, dar
comunicarea terapeutica cu ace$ti pacienti care sufera are 0 importanta unica.
$in(1uratatea - Soala, infirmitatea$i batranetea nu sunt atractive. Persoanele
in var;ta, bolnavii cronici :;;1 persoanele dinunitatile psihiatrice traiesc frecvent
experienta singuratatii $i a izolarii. Singuratatea este starea individului care se
regase$te singur cu el insu$i. Uneori, aceste momente sunt benefice pentru fiinta
umana. Dar trebuie sa existe un echilibru intre gradul de intimitate de care
persoana are nevoie (pentru conservarea demnitatii sale) $i intre legaturile sociale
care sunt necesare pentru (realizare) deschiderea $i dezvoltarea personalitatii.
Singuratatea frecventa $i prelungita a persoanelor bolnave duce adesea la
deteriorarea mentala $i afectiva. Rolul asistentei pentru a ajuta persoana
singuratica este de a stabili 0 relatie de ajutor, de a stabiii un c1imatde incredere,
de acceptare, de respect $i intelegere. Relatia de ajutor nu inseamna a da sfaturi
persoanei, ci a-I su.stine in dificultatea sa aducandu-i suficienta caldura $i
intelegere empatica. In afara de situatiile amintite mai sus, asistenta intalne$te la
pacienti, in timpul executarii ingrijirilor sale, multe alte dificultati de care trebuie sa
tina cont. Astfel, mai amintim:
Imobilitatea sau diminuarea activitatii normale (poate afecta perceptia imaginii
$i stimei de sine).
.

~'>..

instriiinarea - este yorba de pacientii aflati in servicii!e de sanatate care

sesizeaza (percep) ca nu exista loc - ca nu se tine seama - de opiniile lor, de
nelini$tea lor, de capacitate a lor de decizie, de dreptul lor la informalie, de
preferintele lor $i chiar de personalitatea lor, cu caracteristicile proprii.
Sentimentul de neputin!ii - situatie in care pacientul se vede condamnat $i
constata cu amaraciune inutilitatea ingrijirilor, i$i da seama ca nimeni nu poate sa
faca nimic mai mult pentru el.

. Mocfificaret!Lsr:bflmei cprporale - O,.schir:nbareprogre~,iy}l.cum arfi:, slabirea, I

obezitatea, menopauza, imb<itranirea, poate'
producc:\.la unele~persoane
perturbari importante. Insa $ocul cel mai puternic este format de 0 boala
deformanta cum ar fi: artrita, paralizia, ori de interventii chirurgicale mutilante
(amputatia membrelor, a sanului, a organelor genitale etc.). Aceste situalii, care
ating schema corporala $i la care pacientul se resemneaza cu dificultate, II fac pe
acesta sa traiasca sentimente de frustrare, de devalorizare $i pierderea Increderii
In sine.

sa

Pierderea unei fiinte dragi, a unui ral, a unui statut social sau a unui avantaj
creeaza dificultati de ordin material, profesional sau emotiv.
Doliu! - dupa decesul unei fiinle dragi este

I importante.

pierdere cu repercusiuni

I
I
I
I
I
I
I
I
I
1
I
I

-I

71

.".:, ,",'

I
I
I
I'
I'
I
I
I
1
I
I
I
I
:1
.. '~.

1-

I-

Toate aceste situatii pot fi reduse (atenuate) de catre asistenta, prin ingrijiri
potrivite, printr-o inte/egere empatica, printr-o prezenta umana $i caldura
sufleteasca, gata sa ajute persoana ce traie$te aceste dificul!ati.
Dar, fara o'prezenta de calita!e $i 0 comunicare ce constituie 0 re/aPe de "ajufor,
toate aceste ingrijiri se pot vadi iluzorii.
De re!inut: in vederea executMi unor ingrijiri potrivite fiecaruj pacient, asistenta
trebuie sa $tie sa aplice mai multe metode de actiune care sa u$ufeze suferintele
persoanei bolnave $i sa-i asigure un plus de confort $i 0 stare de bine.
Executarea ingrijirilor constituie un moment potrivit pentru asistenta, care vrea
sa invete, sa informeze pacientul asupra problemelor sale de sanatate, asupra
tratamentului sau, ori despre obiceiurile de viata mai putin potrivite pentru
satisfacerea nevoilor fundamentale. lnvafarea pacientului este un act de ingrijire
esential $i necesar. Aceasta invatare poate sa fie specifica (ex.: a invata pacientul
sa-$i faca injectie - in cazul diabetului) sau poate sacontina alte sfaturi practice.
!nainte de a incepe invatarea, trebuie mai intai sa-ievaluam
cuno$tintele
pacientului $i dorinta de a invata. Trebuie sa incurajam pacientu/ sa puna intrebari.
ii putem spune, de exemplu: ..Puneti-mi toate intrebarile pe care Ie vreti, chiar daca
ele vi se par stupide. Noi toti ne simtim cateodata limitati, deci sa nu credeti ca
sunteti singurul, toate intrebarile sunt importante, chiar $i acelea care va par
neinsemnate."

1. Rezultatul

I.

De exemplu: un obiectiv ooate fi formulal in felul urmatpfii

... :.ca dna X sa acceptE{5~-$i exprime maine sentimentele resimtite cu ocazia
primului pansament dupa mastectomie".

Pentru a realiza acest obiectiv, asistenta i$i va planifica toate interventiile in

vederea obtinerii acestui rezultat: va merge sa vada pacienta cand ea va fi mai
odihnita, 0 va asculta, 0 va stimula sase exprime, va manifesta empatie, va
incepe sa abordeze cu ea probleme legate de perceperea imaginii de sine.
Pentru a$ti daca obiectivul a fost atins, asistenta va trebui ea insa$i sa-$i puna
ni$te intrebari in legatura cu modul in care a reu$it sa intretina 0 relatie cu
pacienta.
Exemp/u de evaluare

judecata) asupra progresului

Evaluarea este 0 conditie abso/ufa a calitatii ingrijirilor. Daca interventiile

planificate nu $i-au atins scopullor, atunci trebuie sa $tim de ce nu avem rezultatul
scontat $i trebuie sa $tim cum sa corectam situatia.
''''''Cand se Ttlce eva/uarea 1-'

.C.o;

.,"-

,="._,,~"

Evaluarea trebuie sa se faca cu regularitate, la diverse intervale. Un obiectiv

indica, in general, in ce timp trebuie sa se faca evaluarea.
De exemplu: daca exista mentiunea ..se va evalua maine" sau ... "din 3 in 3 ore"
sau ..in 3 zile" - atunci trebuie sa fie facuta examinarea in termenul fixat.

"

Doamna X, inca $ocata, nu poate sa se exprime prea mult; plange, este

descurajata, dar, In urma discutiei avute cu asistenta, este mai calma. Dupa cum
se vede, rezultatul nu a fost atins $i obiectivul va trebui reluat. La 0 noua Incercare
de evaluare putem sa demonstram ca obiectivul a fost atins.
Dna X accepfa sa vorbeasca despre sentimentele sale, plange, zice ca nu va
mai fi niciodata ea insa$i, ca se devalorizeaza. ii teama pentru relatiile sale cu
sotul. Spune ca s-a mai Imbarbatat vorbind cu asistenta.
Rezultatul este satisfacator - pacienta vorbe$te despre sentimentele sale, dar
apar alte probleme, alte dimensiuni - care vor fi subiectul unor noi obiective cu
evaluarile necesare. Dupa cum se vede, evaluarea rezultatelor este, Intr-un fel, 0
culegere de date, atingand anumite aspecte ale prob/emei de sanatate a
persoanei. Noile date obtinute despre evolutia pacientului sun! astfel adaugate,
sunt revazute, sestabilesc prioritatile, obiectivele $i se decid noi interventii daca
este cazul - proces ciclic.
.

5. EVALUAREA iNGRiJUllLOR
(0

ob1=inut

Cand asistenta formuleaza obiectivele ingrijirilor, ea exprima ce rezultat

prevede sa se obtina in urma ingrijirilor acordate.

;~

a cincea 9i ultima parte a demersului de ingrijire

Evaluarea consta in a aduce 0 apreciere
pacientului in raport cu interventiile asistentei.

..' ~~'''''.~'
,." "." " .,...

..

Deci:cvaluarease face-pe,tot timpul Tngrijirii.Cand se observa ca semnelenul(~

s-au diminuat (ca obiectivul pentru persoana nu a fost atins), ca actiunile de
ingrijire {ale asistentei) nu au avut impactul dorit, procesul de ingrijire se reia de la
prima etapa (reformulareadiagnosticului, a obiective/or, se modifica interventiile).
Evaluarea permite reajustarea obiectivelor $i deci modificarea interventiilor. Ea
prezinta 0 asemanare cu spirala educatiei, caci ne permite sa evaluam In
permanenta.

Ce se eva/ueaza?

Exista mai multe metode de a determina ceea ce trebuie evaluat. Ne propunem

sa evaluam doua aspecte:
1. Rezultatul obtinut sau schimbarea observata - adica reactia papientului la
ingrijiri;
2. Satisfactia pacientului insu$i.

72

2. Satisfac1=ia pacientului
Este important sa se cunoasca aprecierea pacientului, insa trebuie In acela$i
timp sa avem rezerve, pentru ca pacientul nu $tie intotdeauna ceea ce implica 0
buna ingrijire; este, de asemenea, posibil ca lui sa-i displaca unele interventii, de$i
beneficiaza de 0 ingrijire excelenta.

,~-

..'- .--"~.-..

~
Evaluarea nu ar fi completa fara 0 evaluare a Intregului proces urmat. Aceasta
evaluare este necesara atunci cand situatia pare sa stagneze, cand nu se vad
rezultate. De asemenea, se impune 0 evaluare a procesului urmat cand se produc
numeroase schimbari In starea pacientului (interventii, complicatii, na$tere etc.),
pentru ca va fi necesara introducerea unor date rloi.
Cum se face el'aluarea?
Evaluarea se face pornind de la un punct de referinta care de fapt este
obiectivul de Ingrijire.
De exemplu: obiectivul pentru 0 escara de 2 cm diametru $i 2 mm profunzime
poate fi: "ca escara de decubit sa granuleze Intr-o saptamana". Pornind de la
acest punct de referinta, asistenta va putea cu u$urinta sa judece evolutia acestei
probleme. Persoana care faceevaluarea unui obiectiv dat va trebui sa Inregistreze
observatia, sa indice data $i sa semneze.
Concluzie: procesul de Ingrijire este un proces cielic $i permanent relnnoit.
Precizare
Planurile de Ingrijire, a$a cum Ie gasim descrise In diverse publicatii, pot fi
considerate planuri de referinta care furnizeaza linii directoare $i care trebuie luate
In seama.
Toate pot fi instrumente de lucru utile $i trebuie folosite ca puncte de plecare,
pentru ca aduc informatiile de baza, ajuta Invatarea, u$umaza demarajul planifidlrii,
ajuta la stabilirea unui plan de Ingrijire individualizat.
Utilizarea lui nu trebuie sa se faca orbe$te, pentru ca In nici un plan standard scris In termeni generali - nu pot fi cuprinse $i tratate toate problemele particulare.
Analizand cu atenlie planul standard, putem determina ce se aplica la pacientul
nostru, astfellncat obiectivele acestuia sa fie extrem de specifice $i individuaJizate.
Un plan de Ingrijire extensiv line cont atat cie prescriptii1e medicale, cat $i de
interventiile autonome ale asistentei. Astfel, asistenta trebuie sa verifice prescriptia
medicului Inainte de a-$i planifica intervenliile autonome.
"'~Deexemf-tff/: unul din pacienti prezinta.ca,diagnostic de Ingrijire "intoleranta ia
activitate". Asistenta nu va putea sa-$i planifice mijloacele de intervenlieperitru
aceasta problema Inainte de a $ti care sunt activitatile autorizate de medic.
Inainte de a decide interventiile autonome, asistenta va verifica prescriptiile
medicale referitoare la:
- limitarea activitatilor fizice
- restriclii alimentare
c- alte prescriptii ale medicului cu rol delegat.

74

PARTEA A DOUA

NEVOILE

FUNDAMENTALE
ale fiintei umane ~i probleme de ingrijire

.:"

I
I
I
I
I
I
I
I
I
"I
I
I
I
I

.' ._,~._."'Jo1jN'./' .
~
tr:.,J-,jI.i"~:Il}L'(j-'~.::,;4~~

I
I
I"
Ii
,
.
.
I
~:.;,
I

r ...

:"

"Respiratia coree/a es/e Ie fel

de necesara ca $i hrana'~
(Vechi proverb hindus)

~
.

,.

~!:

it~

..,

~)t!

~, A.RESPIRATIA
c.t:
~j

;'f,

g1.

!:i/,'

f~

lil".

'.'
"
'
.
I

t:i
~.

Ii

.l,~

I.

,r.,""

'.,!' ..."',....

iF'

c-;;:

'". ~.~

~.

~~
..

~
q~
,l,
.'~-:

I.'

"~~=-:.

~.;:}'=,_,~",;:_~_

;:;~

f""

~;;
~.
~:

~
;.

~,

\t':

... !. 1::\1":,1

;.jl

~
It.

1/

1"\'

Illi

fl'lt

Ij1iMl"

1 .. 1"
I. I}

Defini~ie
A respira reprezinta nevoia fiintei umane de a capta oxigenul diri mediul
inconjurator, necesar proceselor de oxidare din organism, $i de a elimina dioxidul
de carbon rezultat din arderile celulare.

~;'

':::;',:1

1. NEVOIA DE A RESP!RA
$1 A AVEA a BUNA CIRCULATIE

i~'
~;

if

t{

[~
if;

I. Independenta in satisfacerea

nevoii d~ a respira

Este determinata de mentinerea integritatii cailor respiratorii $i a mU$chilor

respiratori, de functionarea lor efidenta.
Etapele respiratiei:
"a) Venti/alia' -rprezinta. patmnderea aerului incareaf cuoxigEm'in-plamani $i
eliminarea aerului incarcat cu dioxid de carbon. Ventilatia are doitimpi: inspiratia $i
expiratia; ea este influentata de:
- permeabilitateacailor respiratorii;
- concentratia oxigenului in aerul respirat;
- maturitatea centrului respirator bulbar;
- expansiunea cutiei toradce;
- functionarea normala a centrilor care regleaza respiratia.
b) Difuziunea gazelor- este procesul prin care oxigenul din alveoiele pulmonare
trece in capilarele perialveolare $i CO2 din capilare trece in alveolele pulmonare.
Este influentata de:
- diferenta de presiune a O2 In aerul alveolar $i concentra(ia O2 din SElnge;
- starea peretelui alveolar;
- marimea suprafetei alveolare
77

c) Etapa circulatorie - consta in conducerea O2 prin vasele arteriale la lesuturi

$i a CO2 adus de la lesuturi, prin vasele venoase, la plami'm, pentru a se elimina.~:
Este influenlata de:
- cantitatea de hemoglobina din sange;
- debitul cardiac;
- numarul de hematii;
- permeabilitatea relelei periferice arteriale
d) E:tapa tisulara ~. reprezinta schimbul de gaze dintre sange $i;,;suturi, cu
ajutorul unui sistem enzimatic complex.
Asistenta medicala face observatii privind etapa ventilatorie a respiraliei.

Factorii
Factori
biologici

care influen1=eaza satisfacerea

I.~

Factori
sociologici

- Varsta - la copii, numarul de respiralii pe minut este mai mare

ca la adult;
- Sexul - la femei se inregistreaza valori ale frecvenlei
respiratorii la.limita maxima a normalului, la barbati !a limita
minima;
- Statura - la persoanele mai scunde, numarul de respiratii pe
minut este mai mare decat la persoanele inalte;
- Somnul- in timpul"somnului, frecventa respiraliilor este mai
scazuta dedit in timpul starii de veghe;
- Postura - pozitia corecta a toracelui permite expansiunea
plamanului in timpul respiratiei. Individul sanatos poate respira
in ortostatism, $ezand, culcat. Pozitia care favorizeaza
respiratia este cea $ezand $i ortostatica, prin contractia
corespunzatoare a diafragmei;
- Alimentalia - influenteaza menlinerea umiditatii cailor
respiratorii $i prin aportul de glucoza favorizeaza 0 buna
funclionare a diafragmei $i a celorlalli mU$chi respiratori;
- Exercljiul fizic - influenteaza frecventa respiratiei.
persoanele neantrenate dau semne de obosealala un efort mai mic
decat cele antrenate;
- Emo.tiile-lnfluenleaza
fre.cvenla$i amplitudinea respiratiei; I
aeeea"$iinfluemlifo illtplMsul, r~sul;
-"
.,.-" .. ~.-;.,- Mediul ambiant - procentajul adecvat de oxigen (21%) din
aerul atmosferic favorizeaza respiratia; mediul poluat, incarcat
cu particule microbiene, chimice, influenteazanegativ respiratia;
umiditatea aerului inspirat de 50-60% creeaza un mediu
confortabil;
- Climaiul - influenteaza frecventa respiraliei; caldura
determina cre$terea frecventei, frigul - scaderea frecventei;
vantul perturba respiralia; altitudinea, prin rarefierea aerului,
determina cre$terea frecventei;
- LocLiIde munca- prin poluare chimica sau microbiana, devine
un mediu nefavorabil bunei respiratii;

78
L.

Amplitudinea

,-'

'-~.~;-

- este data de volumul de aer care patrunde $i se elimina din

plaman la fiecare respira!ie. Din acest punct de vedere
respiratia poate fi profunda sau superficiala;

nevoii de a respira

----------------

Factori
'psihOlogici

r~.

~I'

Manifesta,; de independenta

_----,.----------------------- reprezinta numarul de respiratii pe minut

Frecvenla
- este influenlata de varsta $i sex
respiraliei
la nou-nascut
- 30-50 r/min
la 2 ani
- 25-35 r/min
la 12 ani
- 15-25 r/min
adult
-16-18 r/min
-"15-25 r/min
varstnic

Ritmul

- reprezinta pauzele egale dintre respiratii, deci, respira!ia este

ritmica;

Zgomotele
respiratorii

- normal, respiratia
zgomotoasa (sforait);

5imetria
ml~carilor
respiratorii

- ambele hemitorace prezinta aceea$i mi$care de ridicare $i

coborare in timpul inspira!iei $i expiratiei;

Tipul de
wspiraJie

- sunt trei tipuri de respiratie:

- costal superior, intalnit la femeie, prin ridicarea partii
superioare a cutiei toracice, datorita maririi diametrului
anteroposterior in timpul inspiratiei;
- costal inferior, intalnit la barbat, prin marirea diametrului
lateral al cutiei toracice;
- abdominal, intalnit la copii $i varstnici, prin marirea
diametrului vertical al cutiei toracice;

Mucozitali

Tusea

este Iini$tita; in somn, devine mai

mucoasa respiratorie
transparente, dense;

este

umeda,

secretii

redus8,

-teprezinta o8l1piratie forjutG; prin care seelimin3.'secrctiilc ,din

caile respiratorii; este un fenomen de protec!ie alorganismului,

Interven1=iile asistentei pentru men1=inereaindependen~ei

in satisfacerea nevoii
- exploreaza deprinderile de respiralie ale pacientului
-invata pacientul:
- sa fad\. exercitii respiratorii
- sa faca exercitii de mers, de relaxare
- sa aiba posturi adecvate, care sa favorizeze respira!ia
- sa inlature obiceiurile daunatoare (imbracaminte stramta, tabagism, mese
copioase)

I
I
I
I
I
I
I
I I
I
I
I
I

79