See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/316189981

Cum ar trebui să evaluăm surâsul?-Parametrii implicați în realizarea unui

design ideal al zâmbetului.

Article · January 2017

CITATIONS READS

0 98

2 authors, including:

Corina Cristache
Carol Davila University of Medicine and Pharmacy
64 PUBLICATIONS   50 CITATIONS   

SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

Stereolithographic technique for complete denture fabrication (PRIDENTPRO) View project

Cosmetic dentistry View project

All content following this page was uploaded by Corina Cristache on 18 April 2017.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

 Cum ar trebui să evaluăm surâsul?
- Parametrii implicaţi în realizarea unui design ideal
al zâmbetului

Corina Marilena Cristache 1), Tamara Mihuţ 2),

1) Șef Lucrări, doctor în ştiinţe medicale UMF „Carol Davila” Bucureşti,
F.M.A.M & medic primar chirurg oro-maxilo-facial la Concordia Dent Clinic,
2) Avocat Baroul București & Absolventă UMF „Carol Davila” Bucureşti, Specializarea Tehnică Dentară.

How should smile be assessed?

- Parameters involved in an ideal smile design
Abstract
Solving the esthetic aspects of dental problems requires professionals to establish a diagnosis, design a treatment plan and select
instrument and suitable materials for carrying out the treatment plan. This involves, first, a deep knowledge of cosmetic foundations
and its relevance in creating esthetic landmarks of a smile. The aim of this paper is to review the esthetic parameters during patient’s
evaluation in order to design an “ideal”smile.
Key-words: smile line, gingival biotype, facial esthetic, gingival esthetic
Rezumat
Rezolvarea aspectului estetic al problemelor stomatologice cere medicilor să stabilească un diagnostic, să proiecteze un plan de
tratament, să selecteze materialele și instumentele potrivite pentru punerea în practică a planului de tratament. Pentru aceasta este
nevoie, în primul rând, de cunoașterea fundamentelor estetice și a relevanţei acestora în crearea reperelor unui surâs estetic.
Articolul de faţă își propune să facă o trecere în revistă a parametrilor estetici cu care se începe evaluarea pacientului în vederea
modelării unui zâmbet “ideal”.
Cuvinte cheie: linia surâsului, biotipul gingival, estetică facială, estetică gingivală.

Introducere
Odată cu apatiţia stomatologiei elective, mai mult de jumătate din practicienii stoma-
tologi se preocupă de ramuri ce apaţin esteticii dentare, fie că este vorba de protetica
dentară, ortodonţie sau chirurgie. Totodată, numărul pacienţilor care solicită proceduri
cosmetice dentare în vederea obţinerii unui surâs perfect este în creștere.
În vederea optimizării esteticii dentare este necesară analiza componentelor surâsului,
precum și îmbunătăţirile care se pot aduce în scopul obţinerii unui surâs cât mai
aproape de ideal. Aceasta solicită perceperea intrinsecă a relaţiei dintre dinţi, gingie și
buze.

Tabel I. Analiza facială și dento-gingivală cuprinde 4 părţi distincte.

16 restaurări estetice
Tabelul II. Linia surâsului – CLASE (6).

Datorită variaţiilor multiple legate de vârstă, cultură, civilizaţie, Legat de acest ultim aspect se pot întâlni trei categorii: ascen-
individualitate, devine aproape imposibil să definim surâsul dent, descendent sau drept, dintre acestea ascendent și drept
ideal. Cu toate acestea, în cadrul analizei faciale a pacientului și fiind considerate mai estetice (4).
a proporţiilor dentare (Tabel I) se culeg toate informaţiile nece- Parametrii esenţiali în cadrul evaluării surâsului sunt: analiza
sare legate de relaţiile faciale și dento-gingivale atât în repaus, buzelor, linia surâsului, linia mediană interincisivă, linia gingivală,
cât și în timpul exercitării diverselor funcţii. Un surâs perfect ambrazurile gingivale, linia coletelor, zenitul gingival, linia mar-
depinde în mare măsură de simetria și echilibrul dintre caracter- ginilor libere ale incisivilor superiori, înclinarea axială a dinţilor,
isticile feţei și cele ale dinţilor. Culoarea, forma și poziţia dinţilor punctul de contact și spaţiul conector, ambrazura incizală, cori-
ocupă principalul loc în cadrul determinărilor estetice. Principiile dorul bucal, forma dinţilor și raportul lungime/lăţimea dentară.
artistice și știinţifice se corelează cu datele colectate de la
pacient, modelele diagnostic, studii clinico-statistice, măsurători Analiza buzelor
știinţifice și concepte artistice de bază ale frumuseţii. Buzele reprezintă un important ajutor în evaluarea compoziţiei
dento-faciale și stabilirea unui design al zâmbetului. Principalele
Evaluarea surâsului se realizează în funcţie de componentele forme de buze sunt dreaptă, curbă, eliptică, arcuită, rectangulară
sale esenţiale la nivel: facial, gingival, dentar. Astfel analizăm și inversă; dintre acestea formele dreaptă, curbă și eliptică sunt
următoarele aspecte (1, 2): întâlnite mai frecvent. Aspectele legate de morfologia buzei care
• Expunerea maximă a incisivilor centrali: cât din înălţimea inci- trebuie avute în vedere sunt: lărgimea, plenitudinea și sime-
sivilor centrali superiori este vizibilă în timpul zâmbetului; tria. În termeni generali, un zâmbet care are cel puţin jumătate
• Distanţa între marginea incizală a incisivilor centrali superiori și din lăţimea feţei la acel nivel este considerat estetic. După
buza inferioară: distanţa pe verticală între muchia incizală a incisi- plenitudine (sau volum) buzele pot fi clasificate ca fiind pline,
vului central superior și marginea superioară a buzei inferioare; medii sau subţiri. Simetria buzelor implică aspectul de imagine
• Distanţa interlabială: distanţa între tuberculul buzei superioare în oglindă a buzelor în timpul surâsului.
și mijlocul marginii superioare a buzei inferioare ; Linia surâsului (Tabel II) este determinată prin raportul dintre
• Lăţimea intercanină maxilară: distanţa între convexităţle max- poziţia marginii inferioare a buzei superioare și dinţi și ţesuturile
ime ale feţelor vestibulare ale celor doi canini maxilari; gingivale. Primii autori care au publicat conceptul de linie a
• Lăţimea tuturor dinţilor maxilari vizibili: distanţa între cel mai surâsului au fost Frush și Fisher (15). Hulsey (16) a raportat linia
distal aspect al celui mai posterior dinte vizibil al hemiarcadei surâsului la buza inferioară și a descoperit că reprezintă un fac-
dreapte până la cel mai mai distal aspect al celui mai posterior tor important care influenţează estetica surâsului. Ackerman și
dinte vizibil al hemiarcadei stângi; colab. (17) au redenumit-o curbura surâsului (smile arc).
• Lăţimea zâmbetului: distanţa intercomisurală; Având în vedere poziţia buzei superioare, linia surâsului poate fi
• Index-ul surâsului propus de Ackerman și Ackerman (3): înaltă, medie sau joasă (5). Cazurile cele mai greu de restaurat
lăţimea zâmbetului raportată la distanţa interlabială. Este utili- protetic în zona frontală sunt cazurile în care pacienţii au linia
zat în compararea diferitelor tipuri de zâmbete ale pacienţilor, surâsului înaltă, orice greșală având impact direct asupra esteti-
iar cu cât valoarea acestuia este mai mică, cu atât zâmbetul cii (19). În cazul în care avem o linie a surâsului înaltă se expune
pare mai tineresc (4). un excedent de ţesut gingival. Această situaţie este regasită în
• Coridorul bucal drept și stâng: distanţa orizontală de la literatura de specialitate sub denumirea de ‘‘gummy smile’’.
comisură la convexitatea maximă a feţei vestibulare a caninului
de fiecare parte;. Evaluarea dento-labio-gingivală începe prin determinarea
• Coridorul posterior drept și stâng: distanţa orizontală de la cel poziţionării optime a marginii incizale, completată cu raportatea
mai distal aspect al celui mai posterior dinte maxilar vizibil până acesteia la anumite repere.
la comisura bucală; Linia mediană interincisivă este linia formată la contactul
• Raportul coridorului bucal: lăţimea intercanină raportată la dintre cei doi incisivi centrali superiori. Ideal linia interincisivă
lăţimea zâmbetului; trebuie să fie perpendiculară pe planul incizal și să coincidă cu
• Raportul coridorului posterior: lăţimea tuturor dinţilor maxilari linia mediană a feţei. Printre reperele care ajută la stabilirea
vizibili raportată la lăţimea zâmbetului; liniei mediane a feţei se numără mijlocul nasului, al frunţii, linia
• Grosimea buzei superioare: distanţa verticală de la punctul cel interpupilar, filtrum-ul buzei superioare și bărbia. Dintre toate
mai înalt al buzei până la porţiunea cea mai joasă a tuberculului acestea filtrum-ul (are centrul în arcul lui Cupidon și se
buzei superioare;. potrivește cu papila interincisivă) este considerat unul dintre
• Grosimea buzei inferioare: distanţa verticală între punctul cel cele mai precise repere. Printre reperele mai puţin precise în
mai înalt al marginii superioare a buzei inferioare până la cea trasarea liniei mediane, datorită posibilelor variaţii ale structurii
mai joasă porţiune a roșului buzei inferioare; genetice, se numără cartilajul nasului și bărbia (7).
• Simetria surâsului este, de asemenea, foarte importantă. Linia interincisivă ar trebui să fie verticală atunci când capul pacien-
Trebuie analizată linia buzei superioare și poziţia unghiului tului se află în ortostatism. Linia interincisivă ar trebui mutată doar
comisural în raport cu buza inferioară. atunci când urmărim stabilirea unei relaţii estetice intra- și interdentară.

restaurări estetice 17
 Tabel III. Biotipul gingival – CARACTERISTICI .

Devierea liniei interincisive în limita a 4 mm faţă de linia La incisivii laterali superiori și la incisivii mandibulari zenitul
mediană a feţei este admisă (8). gingival coincide de cele mai multe ori cu axul longitudinal al
Linia gingivală și ambrazurile gingivale. Pentru incisivii cen- dinţilor (13).
trali și laterali ar fi ideal ca linia gingivală să fie paralelă cu planul
orizontal (ocluzal) și simetrică de fiecare parte a liniei mediane Linia marginilor libere ale incisivilor superiori este ideal să
(9). Conturul gingival trebuie să urmărească un arc radiant, iar coincidă sau să fie paralelă cu buza inferioară în timpul surâsu-
papila interdentară, ce conferă contur dintelui, ar trebui să aibă lui (Fig 3). Pentru realizarea unei linii a surâsului convexe,
între 4 și 5 mm (10). Simetria gingivală la nivelul incisivilor cen- muchia incizală a incisivilor centrali maxilari ar trebui să fie
trali, laterali și canini este esenţială în estetică. poziţionată mai jos faţă de cea a caninilor(13). Surâsul consid-
Un alt aspect care trebuie remarcat și de care trebuie să se ţină erat cel mai atractiv este acel surâs în care incisivii centrali sunt
seama, mai ales atunci când realizăm reustaurări estetice în extrudaţi 0,5 mm, iar cel mai neatractiv atunci când incisivii
zona frontală îl constituie biotipul gingival (Tabel III). Biotip gin- centrali sunt intrudaţi cu 1 mm, conform studiului realizat de
gival subţire prezintă dificultăţi la protezare datorită atât Machado și colab. (31).
sensibilităţii sale, cât și transparenţei pe care o prezintă. O linie a surâsului plată sau inversată este considerată
Ambrazura gingivală sau cervicală aflată deasupra ariei punctu- inestetică. În cazurile în care lungimea incisivilor centrali este
lui de contact interdentar este ocupată de papila interdentară. mai mică decât a caninilor, aspectul general pare îmbătrânit.
Aspectul papilelor interdentare este ușor alungit și convex,
continuând traseul ondulat al gingiei libere ce îmbracă coletul Înclinarea axială a dinţilor. În cazul incisivilor centrali și later-
dentar (12). ali, axul de înclinare al dinţilor se obţine prin unirea celui mai
Tarnow și colab. (13) au arătat, într-un studiu pe un număr de 30 înalt punct al coletului dintelui (zenitul gingival) cu mijlocul mar-
pacienţi cu implanturi dentare inserate (288 situri implantare), că ginii incizale. De cele mai multe ori se obţine un ax înclinat spre
pentru a obţine papilă interdentară în procent de 100% distanţa mezial. În cazul caninilor și al dinţilor laterali axul de înclinare se
între procesul alveolar și punctul de contact trebuie să fie mai determină prin unirea celui mai înalt punct al coletului dintelui
mică sau egală cu 5 mm (Fig. 1). Este indicat ca această (zenitul gingival) cu vârful cuspidului. În conformitate cu normele
distanţă maximă să fie luată în considerare și la dinţii naturali esteticii ideale, aceste axe sunt paralele între ele. De aseme-
atât în vederea asigurării prezenţei și menţinerii unei papile nea, acestea sunt paralele și cu axul format prin unirea unghi-
interdentare trofice, precum și în scopul evitării formării ului extern al fantei palpebrale cu comisura bucală (22).
triunghiurilor negre. Axul lung al dinţilor anteriori maxilari trebuie să urmeze, obliga-
Linia coletelor toriu, o înclinare progresivă pornind de la linia interincisivă spre
Contururile gingivale trebuie să fie simetrice, iar linia coletelor la distal. În cadrul unui surâs estetic gradul de înclinare axială
dinţii anteriori să se înscrie pe o dreaptă imaginară ce se întinde variază în funcţie de diferitele grupe de dinţi. Incisivii centrali
de la canin la canin. Coletul incisivilor laterali superiori ar trebui superiori ar trebui să prezinte simetrie bilaterală și să domine,
să fie poziţionat mai jos de această linie cu 1-2 mm în timp ce într-un anumit grad, în timpul surâsului. Începând cu incisivii
coletele incisivilor centrali și ale caninilor sunt poziţionate centrali superiori, pe măsură ce ne îndepărtăm de linia
aproximativ la același nivel (Fig.2) (13). interincisivă spre distal, gradul de basculare mezială trebuie să
În conformitate cu parametrii estetici (Tabel IV), prezenţa unei crescă progresiv (14) (Fig. 4).
papile trofice, roz pal joacă un rol important în alcătuirea surâsului Punctul de contact și spaţiul conector
chiar și în situaţia în care este expusă într-o mai mică măsură (30). Spaţiul conector este definit ca fiind aria în care dinţii anteriori
adiacenţi par să se întâlnească, iar punctul de contact este
Zenit gingival (gingival zenith) este punctul cel mai înalt al mar- punctul în care acești dinţi se întâlnesc efectiv. Spaţiul conector
ginii gingivale libere situat în axul lung al dintelui. Cel mai înalt are limite mai largi faţă de punctul de contact (fig.5). Punctele de
zenit gingival trebuie să fie poziţionat la nivelul caninului maxilar. contact sunt, în general, de dimensiuni mai reduse, și sunt

Tabel IV. Poziţia marginii

gingivale corelată cu
parametrii estetici.

18 restaurări estetice
Fig. 1. Distanţa între procesul alveolar și punctul de contact interdentar raportată la Fig. 2. Linia coletelor la dinţii anteriori se înscrie pe o dreaptă imaginară ce se
probabilitatea formării și menţinerii papilei interdentare după Tarnow și colab.(13). întinde de la canin la canin (10).

Fig. 3. Linia ideală a surâsului (10). Fig. 4. Înclinarea axială a dinţilor (10).

Fig. 5. Spaţiul conector ideal între incisivii centrali este de 50% Fig. 6. Aspectul ambrazurilor incizale

poziţionate spre apical pe măsură ce ne îndepărtăm de linia (“gură plină cu dinţi”), considerat în esenţă o restaurare protetică
interincisivă (14). de proastă calitate (15). Apariţia software-urilor de prelucrare a
imaginilor digitale a permis manipularea și testarea a numeroase
Ambrazura incizală este definită ca fiind spaţiul dintre dinţii variante pentru modelarea feţelor vestibulare în vederea obţinerii
anteriori ca rezultat al separaţiei muchiilor dinţilor. Acest spaţiu unor rezultate estetice ce pot fi realizate într-o manieră predictibilă
servește la individualizarea dinţilor și la îmbunătăţirea esteticii. (16).
Ambrazurile au o formă aproximativă de V, iar dimensiunea și
volumul ambrazurilor incizale dintre dinţi ar trebui să crească pro- EVALUAREA ESTETICII DENTARE
gresiv spre distal pornind de la incisivi către dinţii laterali (Fig. 6). Forma dinţilor
Anatomia dintelui este dezvăluită prin intermediul feţei vestibu-
Coridorul bucal simetric reprezintă un element estetic impor- lare. Faţa aparentă dintelui (44) este acea zonă a feţei vestibu-
tant. Factorii care influenţează coridorul bucal sunt prezentaţi în lare delimitată de muchiile rotunjite de tranziţie așa cum pot fi
Tabelul V. ele observate dinspre faţa vestibulară. Liniile de tranziţie
Tabelul V. Coridorul bucal.
marchează trecerea de la suprafaţa vestibulară la suprafeţele
mezială, cervicală, distală și incizală. Umbrele de evidenţiere
ale feţei vestibulare ale dintelui încep la liniile de tranziţie.
Aceste umbre demarchează limitele feţei aparente.
Legea ”feţei” impune ca, în scopul creării similitudinii între
dinţi dizarmonici, feţele aparente trebuie realizate astfel
încât să fie egale. Crearea egală a feţelor aparente în cazul a
doi dinţi dizarmonici adiacenţi, determină zone ce nu sunt simi-
lare în afară ariei de tranziţie.
Anatomia secundară, precum textura și luciul pot schimba
percepţia conturului și a luminozităţii dintelui. Tipurile diferite de
texturi, orizontale sau verticale pe faţa vestibulară a dintelui
crează diferite caracteristici vizuale (45). La aceasta se adaugă
Frush și Fisher au fost cei care au definit coridorul bucal ca fiind faptul că dinţii naturali sunt policromatici. Nuanţa (HUE),
spaţiul negativ între suprafaţa vestibulară a dinţilor laterali luminozitatea (VALUE) și saturaţia (CHROMA) sunt cele trei
și peretele intern al obrazului (15). Un coridor bucal prea dimensiuni cuantificabile utilizate în descrierea culorii dinţilor.
mare are drept rezultat prea mult spaţiu neocupat/gol, iar un În termeni geometrici, după formă, dinţii se împart în: părtaţi,
coridor bucal prea mic va crea impresia de aspect artificial ovoizi și triunghiulari. Dinţii pot prezenta un contur: plat, convex

restaurări estetice 19
 sau concav. Toate acestea conferă individualitate surâsului La polul opus dinţii tinerilor sunt mai texturizaţi, sunt mai
pacientului. Faţa vestibulară a dinţilor anteriori expune trei plan- luminoși, au o saturaţie scăzută, marginea gingivală cores-
uri privit din normă laterală. Profilul feţei vestibulare a incisivului punde joncţiunii smalţ-cement, marginea incizală este rotunjită
central prezintă 3 planuri distincte: gingival, mijlociu și incizal. astfel încât incisivii laterali par mai scurţi faţă de centrali și
Lipsa de conturare adecvată a acestor planuri va conferi un canini, ambrazurile cervicale sunt reduse, cu o individualizare
aspect plat (46). scăzută, de obicei cu linii hipoplazice și pete (26).
Lungimea/lăţimea dinţilor Percepţiile asupra culorii, mărimii, formei dentare sau a vârstei
Importanţa lungimii dinţilor a fost recunoscută, cercetată, și și genului pacientului, sunt bazate pe anumite prejudecăţi ce fac
intens documentată. Conform studiilor incisivul central are o parte din mediul cultural al fiecărui individ. Preconceptele per-
lungime medie de 10 mm, maximă de 12 mm și minimă de 8 ceptuale pot fi împărţite în două categorii: culturale și artistice.
mm (Tabel VI). Incisivul central are aproximativ a 1/16 din Utilizarea și manipularea acestor preconcepţii permit stomatolo-
lăţimea bizigomatică, iar lăţimea incisivului central se încadrează giei cosmetice să păcălească ochiul observatorului atunci când
între 75% și 80% din lungime. Lăţimea incisivilor centrali este de avem în vedere restaurări protetice.
dimensiune aproximativ egală cu lăţimea filtrumului buzei supe- Susţinătorii acestor teorii pretind că iluzia este arta schimbării
Tabel VI. Lungimi ideale ale dinţilor fronali maxilari (13, 35).
percepţiei în vederea creării unei apartenţe, alta decât
realitatea. Dinţii pot fi realizaţi astfel încât să pară laţi, înguști,
mici, mari, scurţi, lungi, îmbătrâniţi, întineriţi, masculini sau
feminini. Înţelegerea acestor principii de baza ale percepţiei și
manipularea lor în controlul iluziei permit realizarea unor
reconstrucţii protetice estetice (26, 27).
Concluzii
rioare (10, 17). Analiza parametrilor estetici rămâne o condiţie absolut
În vederea determinării lăţimii optime a dinţilor anteriori maxilari indispensabilă în realizarea unor restaurări protetice ideale.
pot fi utilizate câteva metode: Astfel, specialiștii trebuie, pe lângă tehnologia de care fac uz, să
- Măsurarea dimensiunilor dintelui omolog, aceasta fiind cea fie deschiși interpretărilor, să definească o formă inimitabilă sti-
mai simplă și accesibilă metodă pentru determinarea spaţiul lului pacientului, să devină creativi mereu în căutarea de smile
necesar pentru restaurarea dintelui pierdut (18). design-uri care să definească fizionomia pacientului, să își
- Utilizarea analizei Bolton - utilizează raportul între dinţii man- folosească intuiţia și simţul artistic în determinarea parametrilor
dibulari și maxilari în vederea obţinerii unei relaţii ocluzale zâmbetului optim, oferind acea tușă finală, ideală, într-un acord
ideale, rezultând un raport aproximativ de 0.78 (19). perfect cu prezentul concret.
- Utilizarea proporţiei de aur, respectiv a valorii 0.61803. Bibliografie:
Raportul de 1:1.681 (“raportul de aur”) este considerat, din 1. Grover N, Kapoor DN, Verma S, Bharadwaj P. Smile analysis
punct de vedere estetic, ideal. Raportul de aur se aplică în in different facial patterns and its correlation with underlying
aceeași măsură la bărbaţi, cât și la femei. hard tissues. Progress in orthodontics. 2015;16(1):1.
- Utilizarea proporţiei dentare recurente – Recurring Esthetic 2. Krishnan V, Daniel ST, Lazar D, Asok A. Characterization of
Dental (RED) proportion (20)– pornește de la conceptul conform posed smile by using visual analog scale, smile arc, buccal cor-
căruia un clinician poate utiliza o proporţie la alegere atâta timp ridor measures, and modified smile index. American Journal of
cât rămâne constantă spre lateral atunci când analizăm dinţii din Orthodontics and Dentofacial Orthopedics. 2008;133(4):515-23.
normă frontală. Utilizarea raportului cu valori cuprinse între 3. Ackerman MB, Ackerman JL. Smile analysis and design in the
50-80% (21) oferă o mare flexibilitate în armonizarea proporţiilor digital era. Journal of clinical orthodontics. 2002;36(4):221-36.
dentare cu cele faciale. 4. Manjula WS, Sukumar MR, Kishorekumar S,
- Utilizarea raportului lăţime/lungime. Raportul lăţime/lun- Gnanashanmugam K, Mahalakshmi K. Smile: A review. Journal
gime, mult discutat în literatura de specialitate (10), este între 75 of Pharmacy & Bioallied Sciences. 2015;7(Suppl 1):S271-S5.
– 80%, iar analiza unor surâsuri estetice demonstrează rate 5. Dong J-K, Jin T-H, Cho H-W, Oh S-C. The esthetics of the
între 70-75% sau 80-85%. smile: a review of some recent studies. International Journal of
- Regula 1-2-3-4-5. Oferă ajutor în menţinerea proporţiilor pe arcada; Prosthodontics. 1999;12(1).
lateralul este 2/3 din incisivul central și caninul 4/5 din lateral (22). 6. Liébart M-F, Fouque-Deruelle C, Santini A, Dillier F, Monnet-
Caracteristicile dinţilor Corti V, Glise J-M, et al. Smile line and periodontium visibility.
Dinţii feminini au o formă mai rotundă, manifestată atât prin Perio. 2004;1(1):17-25.
marginea incizală, cât și prin liniile de tranziţie. Ambrazurile 7. Lombardi RE. The principles of visual perception and their
incizale sunt mai pronunţate. În scopul creării iluziei de delicateţe clinical application to denture esthetics. J Prosthet Dent.
poate fi realizată marginea incizală mai translucentă și cu striaţii 1973;29(4):358-82.
hipoplazice albe. Transluciditatea marginii incizale apare ca o 8. McLaren EA, Culp L. Smile analysis. J Cosmet Dent.
linie gri la nivelul muchiei incizale a feţei vestibulare (14, 23, 24). 2013;29(1):94-108.
Dinţii masculini sunt mult mai angulaţi și neregulaţi. Odată cu 9. Rufenacht CR. Principles of esthetic integration: Quintessence
înaintarea în vârstă, saturaţia dinţilor, în cazul bărbaţilor, este Publishing (IL); 2000.
mai mare, culoarea corpului dintelui extinzându-se până la 10. Davis NC. Smile design. Dent Clin North Am. 2007;51(2):299-
marginea incizală. Ambrazura incizală este mai pătrată și nu 318, vii.
atât de pronunţată. Individualizarea este puternică, încorporând 11. Olssoin M, Lindhe J, Marinello CP. On the relationship
fisuri întunecate (23). between crown form and clinical features of the gingiva in ado-
Referitor la vârsta pacienţilor, dinţii vârstnicilor au următoarele carac- lescents. Journal of clinical periodontology. 1993;20(8):570-7.
teristici (25): lipsește texturizarea, sunt închiși la culoare, au o 12. Lazarescu F. Incursiune în estetica dentară. Bucureşti;
saturaţie mai mare a culorii, sunt mai scurţi, abrazaţi (în surâs pot fi 2013.
observaţi mai puţin), au coroana clinică mai mare (chiar dacă sunt 13.Tarnow DP, Magner AW, Fletcher P. The effect of the dis-
abrazaţi, consecinţă a retracţiilor gingivale), sunt mai individualizaţi, tance from the contact point to the crest of bone on the pres-
mai laţi cu ambrazuri cervicale deschise (triunghiuri negre). Incisivii ence or absence of the interproximal dental papilla. Journal of
inferiori expun margini incizale drepte cu insule de dentină (26). periodontology. 1992;63(12):995-6.

20 restaurări estetice
14. Parekh SM, Fields HW, Beck M, Rosenstiel S. Attractiveness
of variations in the smile arc and buccal corridor space as
judged by orthodontists and laymen. The Angle orthodontist.
2006;76(4):557-63.
15. Frush JP, Fisher RD. The dynesthetic interpretation of the
dentogenic concept. The Journal of Prosthetic Dentistry.
1958;8(4):558-81.
16. Hulsey CM. An esthetic evaluation of lip-teeth relationships
present in the smile. American journal of orthodontics.
1970;57(2):132-44.
17. Wheeler RC. A textbook of dental anatomy and physiology:
WB Saunders Company; 1974.
18. Sharma PK, Sharma P. Dental Smile Esthetics: The
Assessment and Creation of the Ideal Smile. Seminars in
Orthodontics.18(3):193-201.
19. Bolton WA. Disharmony In Tooth Size And Its Relation To
The Analysis And Treatment Of Malocclusion*. The Angle
Orthodontist. 1958;28(3):113-30.
20. Ward DH. Proportional smile design using the recurring
esthetic dental (red) proportion. Dent Clin North Am.
2001;45(1):143-54.
21. Azimi M, Dinparvar M, Teimourian H, Farhadian M.
Evaluating Recurring Esthetic Dental Proportion (RED) and
Golden Proportion in Natural Dentition. Avicenna J Dent Res.
InPress(InPress).
22. McLaren EA, Garber DA, Figueira J. The Photoshop Smile
Design technique (part 1): digital dental photography. Compend
Contin Educ Dent. 2013;34(10):772-4.
23. Chang CA, Fields HW, Beck FM, Springer NC, Firestone
AR, Rosenstiel S, et al. Smile esthetics from patients’ perspec-
tives for faces of varying attractiveness. American Journal of
Orthodontics and Dentofacial Orthopedics.
2011;140(4):e171-e80.
24. Frush JP, Fisher RD. How dentogenic restorations interpret
the sex factor. The Journal of Prosthetic Dentistry. 1956;6(2):160-
72.
25.Frush JP, Fisher RD. The age factor in dentogenics. The
Journal of Prosthetic Dentistry. 1957;7(1):5-13.
26. Aschheim KW. Esthetic dentistry: a clinical approach to
techniques and materials: Elsevier Health Sciences; 2014.
27. Frush JP, Fisher RD. Introduction to dentogenic restora-
tions. The Journal of Prosthetic Dentistry. 1955;5(5):586-95.

Contact autori: corinacristache@gmail.com

materiale şi tehnologii 21
 SUMAR

Editorial

Tratament multidisciplinar
ROLUL MEDICULUI DENTIST ÎN DIAGNOSTICAREA ȘI TRATAREA APNEEI
DE SOMN OBSTRUCTIVE – O RECENZIE A LITERATURII DE SPECIALITATE
Oana-Cella Andrei1), Mirela-Ileana Dinescu2), Cătălina Farcaşiu3), Livia-Alice Tănăsescu4), Marilena Bătăiosu5),
Luminiţa Dăguci6), Monica Scrieciu7), Constantin Dăguci8)
1,4) Department of Removable Prosthodontics, UMF Carol Davila Bucharest; 2) Resident, UMF Carol Davila
Bucharest; 3) Department of Pedodontics, UMF Carol Davila Bucharest; 5) Department of Pedodontics,
University of Medicine and Pharmacy, Craiova; 6,7) Department of Prosthodontics, Faculty of Dentistry,
University of Medicine and Pharmacy, Craiova; 8) Department of Prevention of Oro-Dental Diseases, Faculty of
Dentistry, University of Medicine and Pharmacy, Craiova
Vol. XII  nr. 1 (42)  Martie 2017
Restaurări estetice  Cod CNCSIS 902/9412/209,
CUM AR TREBUI SĂ EVALUĂM SURÂSUL?  Acreditată de CMDR cf. reg.
- PARAMETRII IMPLICAŢI ÎN REALIZAREA UNUI DESIGN IDEAL AL ZÂMBETULUI EMC al CMDR.
Corina Marilena Cristache 1), Tamara Mihuţ 2),
1) Șef Lucrări, doctor în ştiinţe medicale UMF „Carol Davila” Bucureşti,  Acreditată de OAMGMAMR
F.M.A.M & medic primar chirurg oro-maxilo-facial la Concordia Dent Clinic,  dentalTarget, revista de medicină
2) Avocat Baroul București & Absolventă UMF „Carol Davila” Bucureşti, Specializarea Tehnică Dentară. dentară ce apare de 4 ori pe an,
înaintea manifestărilor expoziţionale.
CONCEPT DIGITAL - IMPLEMENTAT METICULOUS
Restaurări integral ceramice maxilare şi mandibulare, în urma pierderii dimensiunii verticale de ocluzie  Distribuită gratuit, prin poştă,
Prof. Dr. Petra Gierthmühlen, Dusseldorf, şi Udo Plaster, Nuremberg/ Germania într-un tiraj de 6000 de exemplare,
Adaptare Dr. Andrea Czimmerman din Reflect Magazine nr. 3/2016 cabinetelor stomatologice şi
laboratoarelor de tehnică dentară.
CINCI CAZURI CLINICE – UN SINGUR CONCEPT
Restaurări integral ceramice cu IPS e.max  Prezentă şi disponibilă în cadrul tuturor
Dr Masayuki Okawa, Tokyo, şi Shigeo Kataoka, Osaka/Japonia manifestărilor expoziţionale de profil.
Adaptare Dr. Andrea Czimmerman din Reflect Magazine nr. 3/2015  Revista dentalTarget oferă o privire
de ansamblu asupra medicinei
Legislaţie medicală dentare fiind singura revistă
MALPRAXISUL ȘI MEDICINA DEFENSIVĂ românească de specialitate adresată
Tamara Mihuţ 1), Corina Marilena Cristache 2), Gheorghe Cristache 3) atât medicilor dentişti, tehnicienilor
1) Avocat Baroul București & Absolventă UMF „Carol Davila” Bucureşti, Specializarea Tehnică Dentară, dentari şi asistentelor de medicină
2) Șef Lucrări, doctor în ştiinţe medicale UMF „Carol Davila” Bucureşti, F.M.A.M & medic primar chirurg oro- dentară.
maxilo-facial la Concordia Dent Clinic,  Îscrisă în EBSCO database
3) Medic primar ORL, practică privată.
Dental Labor Manolache http://ebscohost.com

A.K. Dental Clinic

Revista de actualitate dentară Conf. Univ. Dr. Marilena Bătăiosu Interdisciplinaritate Director publicitate – marketing
ISSN -1842 -5054, Conf. Univ. Dr. Ligia Muntianu Prof. Gheorghe Drăgănescu Alexandru Dobre
Cod CNCSIS 902/9412/209, Conf. Univ. Dr. Mihai Burlibaşa Prof. Adrian Podoleanu Director executiv şi secretar de redacţie
Acreditată de CMDR cf. reg As. Univ. Dr. Mihaela Pantea As. Univ. Dorin Dodeniciu Sabina Lazărescu
EMC al CMDR, Dr. Alexandru Brezoescu Conf. Univ. Lavinia Denisa Cuc
Conf. Univ. Anca Tudor Editor Dental Target
Înscrisă în EBSCO. Prof. Dr. Carmen Todea Publicitate, contact şi abonamente
Prof. Nicolae Faur
e-mail: office@dentaltarget.ro Conf. Univ. Dr. Cosmin Sinescu Şef Lucrări Mihai Hluşcu Dental Target SRL
www.dentaltarget.ro Prof. Dr. Meda Negruţiu As. Univ. Radu Negru CP 76, OP 63, Bucureşti,
Tel. 0724 864 358 Prof. Dr. Mihai Românu Dr. Oana Ştefania Soare Tel. 0724 864 358,
Redactor Şef Prof. Dr. Dorin Bratu Dr. Ionuţ Soare office@dentaltarget.ro
Claudia Lăzărescu Prof. Dr. Angela Podariu Dr. Dragoş George Romanescu
Dr. Claudiu Anghel www.dentaltarget.ro
Redactor Şef Adjunct Prof. Dr. Cristina Maria Borţun Editura nu îşi asumă respon-
Prof. Dr. Gheorghe Matekovits Dr. Vladimir Roşca
Conf. Univ. Dr. Oana Cella Andrei sabilitatea pentru corectitudinea
Prof. Dr. Melinda Székely Colaboratori redacţionali şi exactitatea articolelor publi-
Consiliul editorial Prof. Dr. Ovidiu Nicolae Grivu
Medicină dentară Prof. Univ. Dr. Cosmin Sinescu cate, aceasta aparţinând în
Prof. Dr. Emanuel Bratu Şef Lucrări Dr. Corina M. Cristache totalitate autorilor.
Conf. Univ. Dr. Oana Cella Andrei
Conf. Univ. Dr. Marius Leretter Şef Lucrări Dr. Radu Stanciu Reproducerea articolelor se
Prof. Dr. Mihaela Păuna
Conf. Univ. Dr. Vasile Nicolae Şef Lucrări Dr. Gabriela Tănase poate face numai cu acordul
Prof. Dr. Emilian Hutu As. Univ. Dr. Ruxandra Mărgărit
Conf. Univ. Dr. Marina Meleşcanu-Imre Prof. Dr. Daniel Munteanu scris al editurii.
As. Univ. Dr. Livia-Alice Tănăsescu
Şef Lucrări Dr. Luminiţa Dăguci Tehnică dentară Dr. Alina Cibea Design copertă
Conf. Univ. Dr. Constantin Dăguci Tehn. Dentar Cristian Ioan Petri As. Univ. Radu Scurtu arths@arths.ro
Conf. Univ. Dr. Ioan Andrei Ţig Tehn. Dentar Bogdan Dobrin As. Univ. Sergiu Antonie
Conf. Univ. Dr. Monica Scrieciu Tehn. Dentar Liviu Fera Dr. Angelica Iliuţă DTP - Dan Cibea
Conf. Univ. Dr. Anca Frăţilă Tehn. Dentar M. Hermeneanu Dr. Călin Bertalanffy Tipografie - Everest
 1/2017

Vol. XII · nr. 1 (42)

Martie 2017

View publication stats