Gugygy
Gugygy
Gugygy
№. 2 (4), 2016
Ştiinţe Sociale
Valentin TOMULEŢ,
Dr. hab., prof. univ.,
Universitatea de Stat din Moldova
14
Buletinul Ştiinţific al Universităţii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul
№. 2 (4), 2016
Ştiinţe Sociale
without trial sentence, were canceled. As a result most of them were ruined and fell
into dependence on landowners and the state.
But even in such circumstances, by the „Regulation on the rights of property
of residents of Bessarabia” of 10 March 1847, „mazili” and „ruptashi” from
Bessarabia were liquidated as a social and fiscal category, being included into
Russian „odnodvortsy”, which had seriously affected the social and legal state of
these social / fiscal categories of the population.
1
Mai detaliat despre noţiunea de identitate a se vedea: Mihail Ungureanu, Câteva clarificări
conceptuale. Reflecţii despre identitate. În: Etnosfera, nr. 1, 2009, p. 1-10.
2
Полное собрание законов Российской империи (ПСЗРИ), собр. II, т. XXII, отд. первое, 1847,
№20987, СПб., 1848, c. 190-197.
3
Despre drepturile şi privilegiile odnodvorţilor a se vedea mai detaliat: Arhiva Naţională a Republicii
Moldova (ANRM), F. 8, inv. 1, 1869-1874, d. 43, f. 46.
15
Buletinul Ştiinţific al Universităţii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul
№. 2 (4), 2016
Ştiinţe Sociale
Pertu cel Mare (1682-1725). Potrivit recensământului fiscal din anii 1676-1710,
toţi oamenii slujitori încadraţi în serviciu mai înainte (până la Petru I) au fost
împărţiţi în două categorii: odnodvorţi (cei care îşi asigurau existenţa doar de pe
seama agriculturii şi nu primeau nici un fel de remunerare bănească) şi oamenii
slujitori din anii precedenţi (care făceau serviciul militar şi primeau soldă
bănească), fiind incluşi în categoria contribuabililor. În categoria odnodvorţilor
erau incluse deseori şi alte categorii, care locuiau la periferiile naţionale ale
Imperiului Rus şi care aveau ca sursă de existenţă doar agricultura; aceştia nu
primeau nici un fel de remunerare bănească. La 22 ianuarie 1719 odnodvorţii şi
oamenii slujitori încadraţi în serviciu mai înainte au fost incluşi în categoria
ţăranilor de stat şi impuşi aceloraşi prestaţii. Dar, măsura respectivă a provocat
nemulţumirea acestei categorii sociale, care înainte beneficia de anumite privilegii.
Ulterior, în timpul domniei Elisabetei Petrovna (1741-1761), a fost creată o
comisie specială pentru cercetarea situaţiei în care s-au pomenit odnodvorţii.
Rezultatele activităţii acestei comisii şi-au găsit reflectare în instrucţiunile din 1754
şi 1766, care îmbunătăţeau parţial situaţia acestei categorii sociale4.
După anexarea Basarabiei la Imperiul Rus în categoria odnodvorţilor au
nimerit, ţărani transferaţi în provincia nou-anexată din guberniile interne ruse. A
stabili numărul lor în Basarabia până la1847 este destul de dificil. Totuşi izvoarele
de arhivă atestă prezenţa lor. Spre exemplu, în iunie 1824 odnodvoreţul din satul
Roşie, ţinutul Akkerman Vasile Şuvleakov ruga Comisia regională instituită pentru
organizarea unui recensământ fiscal al populaţiei de ai permite să se mute cu traiul
în oraşul Chişinău. El scria că doreşte să se mute împreună cu fiul său cu traiul în
Chişinău, din care considerent a prezentat un permis de la comunitatea locuitorilor
din satul Roşie, ţinutul Akkerman prin care el, împreună cu familia sa erau excluşi
din rândul locuitorilor acestui sat pentru a fi înscrişi în categoria locuitorilor din
Chişinău5. Din acest permis aflăm că Vasile Şuvleakov avea la moment 79 de ani,
iar familia era alcătuită din 8 persoane – 4 de sex masculin şi 4 de sex feminin.
Permisul era semnat de Condrat Mironov, Stepan Stan, Pavel Ciuşcari, Ivan Bacal,
Efrim Chiriac, Mihailo Şcerbin, David Gavrilov, Tanas Karacaş, Echim Vâlcu,
Filip Carbunean, Trocen Pordinov şi întreaga comunitate a bătrânului6 Vasile
Untilă şi vornicul Casian Draponici7.
Din unele surse de epocă aflăm că odnodvorţii reprezintă „o stare socială
privilegiată, scutită de prestaţii, care îşi are propria cârmuire sătească şi care, în loc
de impozitul (birul – V.T.) pe familie comun în Basarabia, plătesc o dare numită
4
Н.К. Ткачева, Из истории однодворцев в XVIII в. Тезисы докладов десятой сессии симпозиума
по аграрной истории Восточной Европы (Ленинград, январь 1968 г.), М., 1968, с. 107-110.
5
ANRM, F. 3, inv. 1, d. 97, f. 86.
6
Bătrân – denumire dată părţilor din moşiile răzeşeşti, care au fost divizate potrivit spiţei genealogice
a satului dat (Instituţii feudale din Ţările Române. Dicţionar / Coordonatori: Ovid Sachelarie şi
Nicolae Stoicescu. – Bucureşti, 1988, p. 40-41, 323).
7
ANRM, F. 3, inv. 1, d. 97, f. 87.
16
Buletinul Ştiinţific al Universităţii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul
№. 2 (4), 2016
Ştiinţe Sociale
dajdie, mai mică decât birul”8. În plus odnodvorţii beneficiau şi de alte privilegii:
a) nu puteau fi deposedaţi de avere şi supuşi pedepsei corporale fără sentinţa
judecăţii; b) erau scutiţi de dările de stat şi cele locale; c) beneficiau de dreptul de a
se încadra în serviciul militar şi civil de rând cu odnodvorţii ruşi; d) satele cu
odnodvorţi erau împărţite în plase, în frunte cu un „starşina” electiv etc.9
În unele izvoare întâlnim termenul ruptaşi-răzeşi, în altele – răzeşi-mazili.
Aceştia erau „ţărani odnodvorţi”, care deţineau în proprietate ereditară loturi de
pământ pe moşiile răzăşeşti. Tot ei mai figurau în unele izvoare cu termenul de
răzeşi-odnodvorţi 10.
Prin legea din 1847, odnodvorţii din Basarabia au fost atribuiţi categoriei
ţăranilor de stat. Ei erau divizaţi în odnodvorţi care locuiau pe domeniile statului şi
odnodvorţi stabiliţi pe moşii private. Odnodvorţi care locuiau pe domeniile statului
erau subordonaţi Administraţiei proprietăţilor statului, iar odnodvorţi stabiliţi pe
moşii private – instituţiilor care se ocupau de problemele ţărăneşti11. Cercetătorii
Ya.S. Grosul şi I.G. Budak, care au cercetat aplicarea reformei agrare în Basarabia
constată că „legea din 1847 îi egala pe odnodvorţii care se ruinau cu starea socială
a ţărănimii, şi numai o parte din ei intrau în numărul marilor proprietari funciari” 12.
În acest sens avea dreptate P.G. Gore care scria că termenul stabiliţi
(водворенных), nu poate fi referit la odnodvorţii din Basarabia fiindcă, spre
deosebire de odnodvorţii din guberniile ruse, pe aceştia nimeni nu i-a stabilit pe
pământ, din considerentul că ei locuiau pe pământurile lor dintotdeauna. Iar în
judeţele în care locuiau compact – Orhei, Bălţi şi Soroca, pământuri de stat nici nu
existau13. Credem, că în categoria odnodvorţilor stabiliţi pe domeniile statului pot fi
incluşi doar acei străini care au venit de peste hotare, în special, din guberniile
interne ruse, dar care la moment erau puţini la număr.
Alte surse ne confirmă, că în categoria odnodvorţilor au intrat nu doar
categoriile privilegiate ale mazililor şi ruptaşilor din Basarabia, dar şi o parte din
colonişti din guberniile interne ruse. Iată ce povesteşte un bătrân din satul Troiţkoe,
judeţul Bender: „Părinţii noştri au venit în 1828 din guberniile Kursk şi Orlov.
Acum noi suntem odnodvorţi, cum s-ar spune, răzeşi: în Patrie aveam câte 9
desetine de pământ de persoană, iar aici – câte 30 de desetine”14. Dar numărul
acestor ţărani era neînsemnat.
8
Памятная книжка Бессарабской области на 1862 год, Кишинев, 1862, p. 153.
9
ПСЗРИ, собр. II, т. XXII, отд. первое, 1847, №20987, СПб., 1848, c. 190-193, 197.
10
ANRM, F. 24, inv. 1, d. 52, f. 1-2; Положение крестьян и крестьянское движение в Бессарабии.
(1812-1861 годы). Сборник документов / Составители И.А. Анцупов, К.П. Крыжановская. Том. III,
Часть I, Кишинев, 1962, c. 575.
11
Н.В. Лашков, Бессарабия – к столетию присоединения к России. 1812-1912 гг. Географи-
ческий и историко-статистический обзор состояния края, Кишинев, 1912, c. 68.
12
Я.Гросул, И.Будак, Крестьянская реформа 60-70 гг. XIX века в Бессарабии, Кишинев, 1956, c. 157.
13
П.Г. Горе, Историческая записка об однодворцах (мазылах), Кишинев, 1908, с. 8-9.
14
Русские в Южной Бессарабии (К истории колонизации), În: Русский архив, М., 1902, книга II, с. 155.
17
Buletinul Ştiinţific al Universităţii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul
№. 2 (4), 2016
Ştiinţe Sociale
15
Dosarele cu referire la confirmarea titlului de odnodvorţi în aceste sate a se vedea: ANRM, F. 3, inv. 3, d.
81, f. 1-3; d. 82, f. 1-3; d. 83, f. 1-41; d. 84, f. 1-2; d. 86, f. 1-1; d. 88, f. 1-15; d. 89, f. 1-23; d. 90, f. 1-6, d.
91, f. 1-25, d. 92, f. 1-17; d. 93, f. 1-2; d. 94, f.1-9; d. 95, f. 1-55; d. 96, f. 1-2; d. 97, f. 1-18; d. 98, f. 1-7; d.
99, f. 1-17; d. 100, f. 1-7; d. 101, f. 1-7; d. 102, f. 1-7; d. 103, f. 1-15; d. 104, f. 20; d. 105, f. 1-3; d. 106, f.
1-20; d. 107, f. 1-34; d. 108, f. 1-36; d. 109, f. 1-16; d. 110, f. 120; d. 111, f. 1-70; d. 112, f. 1-16; d. 113, f.
1-26; d. 114, f. 1-32; d. 116, f. 1-13; d. 117, f. 1-15; d. 118, f. 1-16; d. 119, f. 1-20; d. 120, f. 1-202; d. 121,
f. 1-2; d. 122, f. 1-14; d. 163, f. 1-49; d. 124, f. 1-131; d. 125, f. 1-16; d. 126, f. 1-3; d. 127, f. 1-65; d. 129, f.
1-47; d. 130, f. 1-15; d. 131, f. 1-27; d. 132, f. 1-19; d. 133, f. 1-16; d. 1345, f. 1-23; d. 135, f. 1-22; d. 136,
f. 1-19; d. 197, f. 1-24; d. 138, f. 1-12; d. 139, f. 1-20; d. 140, f. 1-40; d. 141, f. 1-24; d. 142, f. 1-25; d. 143,
f. 1-28; d. 144, f. 1-24; d. 145, f. 1-12; d. 146, f. 1-12; d. 147, f. 1-30; d. 148, f. 1-2; d. 149, f. 1-19; d. 150, f.
1-36; d. 151, f. 1-21; d. 152, f. 1-25; d. 153, f. 1-3; d. 154, f. 1-2; d. 156, f. 1-54; d. 157, f. 1-30; d. 158, f. 1-
12; d. 159, f. 1-10; d. 160, f. 1-28; d. 161, f. 1-6; d. 162, f. 1-18; d. 163, f. 1-4; d. 164, f. 1-12; d. 165, f. 1-
29; d. 166, 1-26; d. 167, f. 1-13; d. 168, f. 1-20; d. 168, f. 1-131; d. 170, f. 1-31; d. 171, f. 1-10; d. 172, f. 1-
20; d. 173, f. 1-12; d. 175, f. 1-12; d. 176, f. 1-8; d. 177, f. 1-8; d. 179, f. 1-22; d. 180, f. 1-16; d. 181, f. 1-3.
16
ANRM, F. 3, inv. 3, d. 95, f. 1 verso.
18
Buletinul Ştiinţific al Universităţii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul
№. 2 (4), 2016
Ştiinţe Sociale
17
ANRM, F. 3, inv. 3, d. 89, f. 1-1 verso.
18
Ibidem, f. 4-4 verso.
19
Ibidem, f. 12, 13.
20
Ibidem, f. 9-9 verso.
19
Buletinul Ştiinţific al Universităţii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul
№. 2 (4), 2016
Ştiinţe Sociale
21
ANRM, F. 3, inv. 3, d. 94, f. 1-2.
22
ANRM, F. 3, inv. 3, d. 91, f. 1 verso.
23
Ibidem, f. 12-13.
24
ANRM, F. 3, inv. 3, d. 101, f. 1-1 verso.
20
Buletinul Ştiinţific al Universităţii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul
№. 2 (4), 2016
Ştiinţe Sociale
25
ANRM, F. 3, inv. 3, d. 101, f. 2-4.
26
Comunitatea mic-burghezilor – comunitate, constituită în mediul urban, în Basarabia, după
anexarea ei în 1812 la Imperiul Rus, potrivit principiului social, etnic şi religios existent în Imperiul
Rus, în scopul organizării activităţii economice, spirituale şi reglementării repartizării impozitelor şi
prestaţiilor (Valentin Tomuleţ, Basarabia în epoca modernă (1812-1918) (Instituţii, regulamente,
termeni). Ediţia a III-a, revăzută şi adăugită, Iaşi, 2014, p. 230).
27
Arhiva Istorică de Stat din Rusia (AISR), F. 1287, inv. 37, d. 871, f. 3 verso-4.
28
Ibidem, f. 4-4 verso.
29
В.Жуков, Динамика роста и состава городского населения Кишинева (1812-1861 годы). În:
Труды Центрального Государственного Архива МССР, Кишинев, 1962, том I, с. 190, 192.
30
AISR, F. 1287, inv. 37, d. 950, f. 2.
31
AISR, F. 1287, inv. 37, d. 871, f. 5.
21
Buletinul Ştiinţific al Universităţii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul
№. 2 (4), 2016
Ştiinţe Sociale
32
AISR, F. 1287, inv. 37, d. 950, f. 7.
33
Ibidem, f. 7 verso-8.
34
Despre decizia Consiliului Suprem din 18 martie 1843 a se vedea: ПСЗРИ. Собр. II , т. XVIII,
1843, отд. первое, №16597, СПб., 1844, с. 119-120.
35
ANRM, F. 88, inv. 1, d. 1142, f. 204, 206-206 verso.
36
Ibidem, f. 206 verso-207 verso.
22
Buletinul Ştiinţific al Universităţii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul
№. 2 (4), 2016
Ştiinţe Sociale
Raportul, în %
VIII (1835)** IX (1850) X (1858)
Raportul, în %
Raportul, în %
Pe care
pământuri
Sex masculin
Sex masculin
Sex masculin
Sex feminin
Sex feminin
Sex feminin
Numărul
Numărul
Numărul
trăiau
total
total
total
odnodvorţii
* Arhiva de Stat din regiunea Odesa (ASRO), F. 3, inv. 1, d. 50, anii 1856-1861, f. 24; d. 76, a.
1852, f. 4-4 verso, 66.
** Pentru anul 1835 în Tabel n-au fost incluşi rupta de vistieria: 5 persoane sex masculin şi
sex feminin ce trăiau pe pământurile statului, 50 – pe pământurile aflate în posesie şi 15 – pe
pământurile orăşeneşti. Documentul a fost perfectat la sfârşitul anilor ’50 ai secolului al XIX-lea, din
care cauză, mazilii şi ruptaşii la 1835 sânt identificaţi cu odnodvorţii.
37
ANRM, F. 2, inv. 1, d. 5776, f. 3 verso.
23
Buletinul Ştiinţific al Universităţii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul
№. 2 (4), 2016
Ştiinţe Sociale
Conform datelor statistice ale populaţiei din Basarabia din 18 iunie 1858,
odnodvorţii constituiau o categorie socială neînsemnată numeric comparativ cu
restul populaţiei. Conform aceloraşi date statistice din 1858, dar cu referinţă numai
la persoanele de sex masculin, odnodvorţilor le revenea doar 11948 (4,9%)
persoane de sex masculin din numărul total de 231384 (95,1%) persoane de ţărani
(Tabelul 2).
Tabelul 2
Numărul ţăranilor şi odnodvorţilor din Basarabia, conform datelor
statistice din 18 iunie 1858*
Categoriile de populaţie Raportul, în %
Judeţele Ţărani În % Odnodvorţi În % În total În %
Ţărani Odnodvorţi
Persoane de sex masculin
Chişinău** 40455 17,5 2741 22,9 43196 17,8 93,7 6,3
Orhei 40501 17,5 5404 45,2 45905 18,9 88,2 11,8
Bender 7651 3,3 105 0,9 7756 3,2 98,6 1,4
Akkerman 1456 0,6 1 0,01 1457 0,6 99,9 0,1
Cahul** 2247 1,0 33 0,3 2280 0,9 98,6 1,4
Hotin 56189 24,3 201 1,7 56390 23,2 99,6 0,4
Iaşi 41280 17,8 2272 19,0 43552 17,9 94,8 5,2
Soroca 41605 18,0 1191 10,0 42796 17,6 97,2 2,8
Numărul 231384 100,0 11948 100,0 243332 100,0 95,1 4,9
total
Raportul, 95,1 - 4,9 - 100,0 - 96,3 3,7
în %
cauză atât moşierii, cât şi ceilalţi deţinători de proprietăţi funciare au fost rugaţi să
prezinte informaţii detaliate despre starea moşiilor sale. Ca rezultat în Fondul 88,
Adunarea Deputaţilor Nobilimii din gubernia Basarabia, s-au adunat mai multe
dosare ce conţin informaţii interesante despre aceste moşii38. Spre exemplu, satul
Tomeşti din judeţul Iaşi, plasa Bolotina, ce aparţinea răzeşilor-odnodvorţi39
dispunea la 1861 de 175 fălci40 de pământ arabil şi 65 fălci de pământ nearabil,
avea 39 de familii, inclusiv: 32 familii de odnodvorţi şi 5 familii de ţărani înscrişi
în această localitate şi 2 familii de ţărani străini. Toţi ei trăiau pe pământurile pe
care le deţineau în proprietate. În unele cazuri izvorul îi identifică pe odnodvorţi cu
răzeşi41. Cu denumirea de răzeşi-odnodvorţi îi întâlnim pe odnodvorţi şi în ocina
Dămăşcani, judeţul Iaşi, plasa Bolotina care dispunea în 1861 de 230 fălci de
pământ arabil şi 120 fălci de pământ nearabil, şi în care locuiau 21 familii răzeşi-
odnodvorţi. Toate pământurile aparţineau răzeşilor42.
Totuşi izvorul face distincţie între aceste categorii de ţărani. Spre exemplu
satul Buteşti din ţinutul Iaşi, plasa Bolotina, ce aparţinea răzeşilor dispunea la 1861
de 550 fălci pământ arabil şi 50 fălci pământ nearabil, pe care erau înregistraţi 72
familii, inclusiv: 40 familii de odnodvorţi, 28 familii de ţărani (răzeşi), 4
odnodvorţi străini şi 4 odnodvorţi care erau plecaţi. Toţi ei trăiau pe pământuri
personale43. În celelalte sate numărul odnodvorţilor era mai mic ca cel al ţăranilor
răzeşi. Pe moşia Criuleni, plasa Vulpeşti, judeţul Iaşi ce aparţinea micilor
proprietari funciari – răzeşilor, care dispunea la 1861 de 900 fălci pământ arabil şi
180 fălci pământ nearabil, erau înscrişi 91 de familii, inclusiv: 80 familii de ţărani
(răzeşi), 8 familii de odnodvorţi şi 3 familii de mici burghezi. Toţi ei trăiau pe
pământuri proprii44. În satul Cetireni, acelaşi ţinut Iaşi ce aparţinea micilor
proprietari funciari – răzeşilor (date cu referinţă la suprafaţa de pământ care era în
proprietatea ţăranilor lipsesc din considerentul că moşia se afla în litigiu), erau
înscrişi 247 familii de răzeşi, 2 familii de odnodvorţi, 32 familii de ţărani străini şi
2 familii de mici burghezi. În categoria odnodvorţilor erau înscrişi 57 de familii şi
7 familii de ţărani. Toţi ei trăiau pe pământuri proprii45. În satul Ciulucani, acelaşi
judeţ ce aparţinea răzeşilor şi care la 1861 dispunea de 657 fălci pământ arabil şi
38
ANRM, F. 88, inv. 1, d. 1584, 1585, 1586, 1587.
39
Răzeşi-odnodvorşi – ţărani odnodvorţi, care deţineau în proprietate loturi de pământ pe moşiile
răzăşeşti cu dreptul de proprietate ereditară (ANRM, F. 88, inv. 1, d. 1586, f. 111-112, 129-129 verso,
223-223 verso).
40
Falce – unitate obişnuită de măsură moldovenească, folosită la măsurarea pământului. În Basarabia
3 fălci constituiau 4 desetine domneşti (ANRM, F. 2, inv. 1, d. 6314, f. 3-3 verso). Desetină – unitate
de măsură agrară egală cu 1,09 ha (Vasile Breban, Dicţionar general al limbii române, Bucureşti,
1992, vol. I, p. 269).
41
ANRM, F. 88, inv. 1, d. 1586, f. 111-112.
42
Ibidem, f. 129-130.
43
Ibidem, f. 165-165 verso.
44
Ibidem, f. 207-207 verso.
45
Ibidem, f. 209-209 verso.
25
Buletinul Ştiinţific al Universităţii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul
№. 2 (4), 2016
Ştiinţe Sociale
175 fălci pământ nearabil erau înregistraţi 120 de familii, inclusiv: 77 familii de
răzeşi, 6 familii de odnodvorţi şi 37 ţărani străini46.
Date similare întâlnim şi în judeţele unde ponderea mazililor şi ruptaşilor era
destul de mică. Spre exemplu, localitatea Dubăsarii Vechi din judeţul Bender ce
aparţinea moştenitorilor răposatului nobil Nicolae Macri dispunea în 1861 de 1300
fălci de pământ arabil, 2530 fălci pământ nearabil, 135 familii de ţărani înscrişi, 76
familii de mici burghezi (44 din Chişinău şi 32 din Bender), 5 ţărani străini, 10
familii de odnodvorţi şi 25 familii de răzeşi47.
Datele cu referinţă la suprafeţele de pământ şi numărul de familii în
localităţile populate de răzeşii odnodvorţi din judeţul Iaşi în 1861 sânt sistematizate
în Tabelul 3.
Tabelul 3
Suprafaţa proprietăţilor funciare şi numărul populaţiei în judeţul Iaşi
populate în 1861 de răzeşii odnodvorţi*
Suprafaţa proprietăţilor funciare Numărul populaţiei
Denumirea Pământ Pământ Numărul Ţărani Ţărani Mici Numărul
Păduri Odnodvorţi
localităţilor arabil nearabil total înscrişi străini burghezi total
Fălci Familii
Mândreşti 1884 200 250 2334 110 126 39 - 275
Năpădeni 1501 250 44 1795 97 119 60 - 276
Zgărdeşti 1200 114 - 1314 97 46 19 - 162
Criuleni 900 180 - 1080 80 8 3 - 91
Cilucani 657 175 - 832 77 6 37 - 120
Dumbrăviţa 600 101 - 701 89 54 40 - 183
Cucioaia 462 141 10 613 66 8 8 - 82
Buteşti (sat) 550 50 - 600 28 40 4 - 72
Buteşti (slob.) 670 130 - 500 101 2 - - 103
Bocşa 335 10 30 375 50 - 30 - 80
Dămăşcani 230 120 - 350 - 21** - - 21
Goreşti 220 100 - 320 - 45** 5 - 50
Tomeşti 175 65 - 240 5 32 2 - 39
Cetireni -*** -*** -*** -*** 247 2 32 2 283
Numărul - - - - 1047 509 279 2 1837
total
În % - - - - 57,0 27,7 15,2 0,1 100,0
* ANRM, F. 88, inv. 1, d. 1585, p. I, f. 85-86, 87-88, 89-90, 91-92, 93-94; d. 1586, f. 73-74, 111-
112, 121-122, 128-129, 165-166, 207-208, 209-210, 223-224, 231-232.
** Răzeşi-odnodvorţi.
*** Izvorul nu indică suprafaţa deţinută în proprietate de locuitori, din considerentul că
moşiile se afla în litigiu.
46
Ibidem, f. 73-73 verso.
47
Ibidem, d. 1585, p. I, f. 171-172.
26
Buletinul Ştiinţific al Universităţii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul
№. 2 (4), 2016
Ştiinţe Sociale
Raportul,
Raportul,
Numărul
Numărul
Numărul
total
total
total
în %
în %
în %
masculin
masculin
masculin
feminin
feminin
feminin
Judeţele
Sex
Sex
Sex
Sex
Sex
Sex
Oraşele
Chişinău 476 497 973 94,6 - - - - - - - -
Orhei - - - - 4 3 7 18,9 1 3 4 13,3
Bălţi 14 15 29 2,8 16 14 30 81,1 14 12 26 86,7
Akkerman 19 8 27 2,6 - - - - - - - -
În total 509 520 1029 100,0 20 17 37 100,0 15 15 30 100,0
Judeţele
Chişinău 2671 2565 5236 19,3 4488 4459 8947 28,8 2908 2908 5816 20,7
Orhei 5075 5733 10868 40,0 6066 5716 11786 37,9 5865 6956 11921 42,4
Iaşi 3437 2974 6411 23,6 3462 3035 6497 20,9 3511 3073 6584 23,4
Soroca 1422 1350 2772 10,2 1317 1256 2573 8,3 1325 1261 2586 9,2
Hotin 809 765 1574 5,8 552 449 101 3,2 431 412 843 3,0
Bender 150 140 290 1,1 188 105 293 0,9 2021 167 368 1,3
Akkerman 11 7 18 0,1 9 5 14 0,1 8 7 15 0,1
În total 13575 13594 27169 100,0 16082 15025 31107 100,0 14249 13884 28133 100,0
Numărul
14084 14114 28198 - 16102 15042 31144 - 14264 13899 28163 -
total
Raportul,
49,9 50,1 100,0 - 51,7 48,3 100,0 - 50,6 49,4 100,0 -
în %
* ANRM, F. 151, inv. 1, d. 93, p. I, f. 1 verso-2, 53 verso-54, 91 verso -92.
27
Buletinul Ştiinţific al Universităţii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul
№. 2 (4), 2016
Ştiinţe Sociale
Soroca – 10,2% (1863), 8,3% (1864) şi 9,2% (1865). În judeţele Hotin, Bender şi
Akkerman numărul odnodvorţilor era destul de mic şi varia între 5,8% şi 0,1%.
Statisticile cu referinţă la odnodvorţi sânt destul de contradictorii. În 1863
înregistrăm un număr de 973 de odnodvorţi în oraşul Chişinău, ca în anii următori
aceştia deja să nu mai fie înregistraţi în acest oraş. Acelaşi lucru îl putem constata
şi pentru oraşul Akkerman. În schimb, pentru oraşul Orhei, observăm un lucru
diametral opus: lipsa odnodvorţilor în anul 1863 şi prezenţa lor, deşi într-un număr
destul de mic, în anii următori. Probabil la 1864 pământurile odnodvorţilor din
oraşele Chişinău şi Akkerman care se aflau în subordinea oraşelor au fost date în
subordinea judeţelor.
Pentru a înţelege şi mai mult cum erau repartizaţi odnodvorţii în interiorul
judeţelor, să analizăm statistica oficială datată cu anul 1868 a acestei categorii
sociale pentru două judeţe – Chişinău şi Iaşi, cu o pondere destul de mare a
odnodvorţilor (Tabelul 5).
Tabelul 5
Evoluţia numerică a odnodvorţilor (răzeşilor) din judeţul Chişinău în anul 1868*
Numărul de persoane** Numărul Raportul,
Plasele Sex
masculin Sex feminin total în %
Zberoaia 1200 1159 2359 31,0
Nisporeni 138 136 274 3,6
Vorniceni 130 102 232 3,0
Boldureşti 434 411 845 11,1
Hânceşti 7 6 13 0,2
Bujori 26 15 41 0,5
Văsieni 322 317 639 8,4
Lăpuşna 13 11 24 0,3
Mereni 205 215 420 5,5
Costeşti 173 208 381 5,0
Ialoveni 450 373 823 10,8
Sireţi 544 488 1032 13,6
Volcineţ 279 253 532 7,0
Numărul total 3921 3694 7615 100,0
Raportul, în % 51,5 48,5 100,0 -
* ANRM, F. 151, inv. 1, d. 5, p. III, f. 405 verso-406.
** În majoritatea plaselor era indicat – odnodvorţi (răzeşi).
28
Buletinul Ştiinţific al Universităţii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul
№. 2 (4), 2016
Ştiinţe Sociale
concentraţi mai masiv în 4 plase: în Zberoaia 2359 (31%) persoane, Sireţi – 1032
(13,6%), Boldureşti – 845 (11,1%), Ialoveni – 823 (10,8%) şi în plasa Văsieni 639
(8,4%) persoane. În celelalte plase numărul odnodvorţilor era destul de mic şi varia
între 5,5% şi 0,2%.
O situaţie similară o constatăm şi pentru judeţul Iaşi, unde şi aici odnodvorţii
sânt identificaţi cu răzeşii (Tabelul 6).
Tabelul 6
Evoluţia numerică a odnodvorţilor (răzeşilor) din judeţul Iaşi în anul 1868*
Numărul de persoane**
Numărul Raportul,
Plasele Sex
Sex feminin total în %
masculin
Bălţi-Slobozia 81 55 136 2,2
Copăceni 271 220 491 8,0
Brânzeni 57 49 106 1,7
Bolotina 428 406 834 13,7
Făleşti 48 50 98 1,6
Săcureni 244 241 485 7,9
Vulpeşti 163 166 329 5,4
Corneşti 692 603 1295 21,2
Ghiliceni 1237 1092 2329 38,2
Numărul total 3221 2882 6103 100,0
Raportul, în % 52,8 74,2 100,0 -
* ANRM, F. 151, inv. 1, d. 5, p. I, f. 126 verso-127.
** În majoritatea plaselor era indicat – odnodvorţi (răzeşi).
48
În ţinutul Akkerman, spre exemplu, odnodvorţii erau notaţi între paranteze – răzeşi (ANRM, F.
151, inv. 1, d. 5, p. III, f. 533).
29
Buletinul Ştiinţific al Universităţii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul
№. 2 (4), 2016
Ştiinţe Sociale
Raportul, în %
Raportul, în %
pe pământuri
deţinute în
răzeşeşti
Persoane
Burlaci
Familii
Judeţele posesie
Persoane
Persoane
Burlaci
Burlaci
Familii
Familii
Chişinău 1303 21,7 3008 21,6 67 18,3 217 475 8 1086 2533 59
Orhei 2653 44,2 6088 43,8 161 44,0 163 388 16 2490 5700 145
Soroca 600 10,0 1377 9,9 32 8,7 201 467 16 399 910 16
Iaşi 1275 21,2 2959 21,3 99 27,0 281 643 17 994 2316 82
Bender 41 0,7 107 0,8 3 0,8 20 52 1 21 55 2
Hotin 131 2,2 372 2,7 4 1,1 53 173 2 78 199 2
Numărul
6003 100,0 13911 100,0 366 100,0 935 2198 60 5068 11713 306
total
Raportul,
100,0 - 100,0 - 100,0 - 15,6 15,8 16,4 84,4 84,2 93,6
în %
* ANRM, F. 8, inv. 1, anii 1869-1874, d. 43, f. 41-41 verso.
49
Despre drepturile şi privilegiile odnodvorţilor a se vedea mai detaliat: ANRM, F. 8, inv. 1, 1869-
1874, d. 43, f. 46.
50
ANRM, F. 8, inv. 1, 1869-1874, d. 43, f. 20-20 verso.
31
Buletinul Ştiinţific al Universităţii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul
№. 2 (4), 2016
Ştiinţe Sociale
32
Buletinul Ştiinţific al Universităţii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul
№. 2 (4), 2016
Ştiinţe Sociale
33