Vai al contenuto

Theobroma cacao

À prupositu di Wikipedia
Arburu di cacao

Theobroma cacao

Theobroma cacao
Classificazioni scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Magnoliophyta
Classa Magnoliopsida
Ordini Malvales
Famiglia Sterculiaceae
Genaru Theobroma
Nomu binuminali
Theobroma cacao

Linnaeus, 1753

L'arburu di cacao o cacao (Theobroma cacao) hè un arburu sempreverde chì appartene à a famiglia di i Sterculiaceae.

Etimulugìa

[mudificà | edità a fonte]

A parolla Cacao vene da u spagnolu cacao, chì vene da u maya cacau ; cac chì significa rossu è cau chì significa forza è focu. I Maya anu tramandatu a cultura di u cacao à l'Aztechi, i quelli anu chjamatu u cacao cacahuatl in nahuatl. [1] Carl Linnaeus hà descrittu l'arburu di cacao in u 1753 sottu u nome scentificu Theobroma cacao, in u so libru Species plantarum.

Distribuzione giugrafica

[mudificà | edità a fonte]

L'arburu di cacao hè una spezia di pianta tropicale urighjinaria da u Messicu. Sta pianta cresce ancu naturalmente ind'a furesta amazzonica, nantu à e rive di u fiume Orinoco, ma ùn sò micca e listesse sottuspezie.

Cultura di theobroma cacao

[mudificà | edità a fonte]

L'aztechi adupravanu sta pianta per cultivà u cacao. Cù u cacao, facianu bivende alcoliche.

Plantazione di cacao, Costa Eburna

L'arburu di cacao vene da paesi tropicali. Necessita un clima tropicale o equatoriale cù una timperatura media di 25°C. Pò more à menu di 10°C. Necessita ancu assai acqua, trà 1 500 è 2 500 mm per annu. Sottu à l'equatore, l'arburu di cacao pò cresce sin'à 1000 m sopra u livellu di u mare. Un clima caldu è ùmidu tuttu l'annu hè perfettu per u sviluppu di stu arburu.

Paesi pruduttori di cacao

[mudificà | edità a fonte]
I Principali paesi pruduttori di cacao in u mondu (2017)[2]
Paese Produzione (2017) % (2017)
1 Costa Eburna 2 034 000 t 39 %
2 Ghana 883 652 t 17 %
3 Indunesia 659 776 t 13 %
4 Nigeria 328 263 t 6,3 %
5 Camerun 295 028 t 5 %
6 Brasile 235 809 t 4,5 %
7 Equatore 205 955 t 3,9 %
8 Perù 121 825 t 2,3 %
9 Ripublica Dominicana 86 599 t 1,6 %
10 Messicu 27 287 t 0,5 %
Graneddi di cacao, Costa Eburna

U cacao fù introduttu in Costa Eburna in u 1870 è in u 1880 a prima piantazione di cacao nascì in u paese d'Elima. L'Africani avianu pocu interessu in sta nova cultura. E prime piantazione di cacao sò nati durante a culunisazione francese. U principiu di sta prima cultura d'esportazione fù lentu. L'abitanti ùn vulianu cultivà nunda altru ch'è i so campi agriculi tradiziunali. Ma a produzione di cacao hà crisciutu. E plantazione sò divintati più importante. In u 1920, a Costa Eburna spurtava 1 023 t di cacao.[3] Oghji, a Costa Eburna hè unu d'i due principali paesi pruduttori mundiali di cacao, cù u Ghana.

America è Caraibi

[mudificà | edità a fonte]

U Messicu hè u paese d'urigina di u cacao. Ci sò ancu sottuspezie di theobroma cacao naturalmente prisente in l'Amazonia. In u 2017, u Messicu era u dicèsimu paese pruduttore di cacao cù 27 287 t. In u 2022, a Culumbia hà inavanzatu u Messicu, cù una produzione di 62 158 t.[4] In u mare di i Caraibi, a Ripublica Duminicana hè un importante pruduttore di cacao (nuvesimu paese pruduttore in u mondu in u 2017).

L'Indunesia hè u terzu paese pruduttore di cacao in u mondu.

Graneddi di cacao à u sole, Yaoundé

U cacao hè impiigatu per fà a cicculata. Anticamenti, i Maya poi l'Aztechi impieganu u cacao per fà bivende alcoliche è altri alimenti, ma ùn ci era zuccaru cù questu.

Noti è riferenze

[mudificà | edità a fonte]
  1. Theobroma cacao, situ uffiziale di u guvernu messicanu (in spagnolu)
  2. Statistiche da u FAO
  3. Cacao : des plantations en mesure d’affronter la concurrence étrangère, Le monde diplomatique (in francese)
  4. Crops and livestock products, FAO (in inglese)