acrescământ

Romanian

Alternative forms

• acrescămînt — 1953–1993 spelling

Etymology

From a- +‎ crește +‎ -ământ. Calque of French accroissement.

Pronunciation

• IPA^(key): /a.kres.kəˈmɨnt/
• Rhymes: -ɨnt
• Hyphenation: a‧cres‧că‧mânt

Noun

acrescământ n (plural acrescăminte)

1. (inheritance law) accretion

Declension

Declension of acrescământ

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) acrescământ	acrescământul	(niște) acrescăminte	acrescămintele
genitive/dative	(unui) acrescământ	acrescământului	(unor) acrescăminte	acrescămintelor
vocative	acrescământule		acrescămintelor

Further reading

• acrescământ in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)