Jump to content

restanțier

From Wiktionary, the free dictionary

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

From restanță +‎ -ier.

Adjective

[edit]

restanțier m or n (feminine singular restanțieră, masculine plural restanțieri, feminine and neuter plural restanțiere)

  1. debtor

Declension

[edit]
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative
indefinite restanțier restanțieră restanțieri restanțiere
definite restanțierul restanțiera restanțierii restanțierele
genitive-
dative
indefinite restanțier restanțiere restanțieri restanțiere
definite restanțierului restanțierei restanțierilor restanțierelor