REVISTA ROMANA DE PATRIA ISI OMAGIAZA PRESEDINTELE Cu sentimente vibrind de o puter- nied emofie, de legitima mindrie patriotic, cu inimile batind tn a- elasi ritm cu marea nimi a taril, Intr-o deplind comuniune de si fini si ginduri, Intregul nostru popor a trait bueuria une aniver. Siti inserise cu litere de aur in Bilele de epopve ale istoriei pa implinirea a peste 80 de ai activitate revolufionard si ziua nastere a celui mat —iubit, al natiunif noastre, —tovariisul NICOLAE CEAUSESCU Oamenii muncii din patria noss- tra, Indiferent de nationalitate intt-un singur glas, intr-o -atmos- Teri de mare entuziasm au adus eu acest prile) um fierbinte omagiu celui mai iubit fia al poporului roman, exorimind —_tovarasulu Nicolae Ceausescu sentimentele cele mai alese de’ profunda cinstire, ad- irafie si stima peatru neobosila si Strilueita aclivitate pe car Fagoard jn fruntea partidului tulai, pentru inestimabita contribu tie pe care 0 aduee 2i de zi, ceas de cceas, 1a taurizea destinului now, so- wa progre- epoeii noastee, ei 0 des Si civilizatie’ intelegerii si wicii Bucuria unui asemenea eveni- ment, eu prolunde semnifieatit pen. tru prezentul si viltorul nostru co- munist, este cu atit mai mare cu cit el a avut toe Intr-un conten (Continuare pe verso) IANUARIE 1984Proletari din toate tdrile, uniti-va! REVISTA ROMANA DE ANUL 59 (35 S ERIE NOVA) © FONDATA IN ANUL 1925 Sectoral I Bucuresti | ‘Telefon : 115059 CAsuta postal nr. 21 1984 PATRIA iS] OMAGIAZA PRESEDINTELE (Wrmare) politic 9 social de angajare si emu lafie creatoare, intr-un moment cind toate energille desedtusate ale poporulvi sint puse in slujba fauri fii unui stat modern, puternic si suveran, @ afitmarit fara precedent a patriel noastre printre najiunile lumii ‘In acest erestet de vese, cind tregul popor a celebrat 135 de ant de la marele eveniment istorie al Unitii, cind se apropie aniversares a 40 de ani de la marele act elibe Fator de la 23 August 1944 si cel de-al Xlli-lea Congres al partiau- Tui, tira gi poporul igi cinsteste barbatul care conduce sigur natit: nea spre comunism. Ia acest moment solemn cind aniversam peste cinel decenit de inflacaraté ‘activitate revolufionars Gl tiva de nastere a tovarayului Nicolae Ceaujeseu, memoria timpu- ul inzegistreazé’ 0 mune la Dorloasti si cutezStoare destinata Dinelui poporului, Implinirii celor mai inalyatoare si seumpe idealurt ale sale, Procesul de edificare a soctetajii sociatiste multilateral dezvoltate in Rominia poarti pecetes stilului sit Fevolufionar dle munca, a inteaset sale activitifi creatoare in siujba rogresului social al poporului, a cauzel libertitii sociale si nationale, a edifiearii nei lumi mai drepte si mai bune, Aliluri de topi cetdtenit _ pattiei hoastre sociatiste, nutrim sentimente de sincers si curati einstire a mare Tui barbat al laril, in viata si_acti vVitatea teoretica gi practic a ciituia Sint intuchipate cele mai inalte virtup) si aspirafii aie poporulul romén, pentru cd prezenta sa in fruntea partidului si statului a re~ prezentat si reprezinta garantia in deplinirii celor mai indriznete nazuinte, a celor mai arzitoare do- rinle de liberiate, prosperitate si ferleire ale poporalui. In framin tata sa istorie, in epocile hotiritoare pentru evolutia piterioard a irik oastre, poporul romfn a ridieat din ijlocul sau {ii cuterAtori si clar- vauatorl pe care i-a* urmat fea einstit” pentru contri butia lor Ja progresul $1 propisirea patriel, Mindru de trecutul séut glo- ios si de personalitagile care cAlau: zindu-l au faurit acele trainice unfi care leagi prezentul de trecut, operul nostru, intuind comunitates $i identitatea in gindire gi simtire, In holarirea de acfiune spre eli clar al faurieti uaet Rominii socia- Liste puternice si infloriioare pe care lesa adus proeminenta personalitate a conducatoraiui partidului si sta~ tului, vede in tovaragul Nicolae Ceausescu pe exponentul sau cel mai straluelt, Intreaga $a activitate teoretica si practica reflect 0 gin- dire originala, ewlezdtoare, recep- iva la nou, deo vie mobilitate ialectic’, opusa oriedrei inchistar, intransigenta fatk de ideologia re trogradi, aplicind creator principitle socialismului stiintifie Ia condifiite concrete ale Romdniel si ale evulus pe eare il strabatem. Caracterizati de un profund umanism revolutio~ nar, activitatea tovarasului Nicolae Ceauseseu reprerinta esenta expe- rientel istorice mulliseewlare a poporului romiin, generalizarea ei in anit de transformare socialist a (aril, peetigurind drumul Romaniei Spre comunism in contextul vastului proces revolutionar mondial. Prin mtultitudinea si diversitatea problemelor abordate, prin rigoarea Sliiplilies si prineipiala a solutiilor De care le preconizeaza si le pune . aetivitatea teoretied $i & tovarigului Nicolae Ceausesen in Iruntea partidului si statului nostru reprezints 0 contri- dufie de cea ma} inalta valoare Ia @evvoltarea creatoure a teoriel si i revolufionare, la imbogati- rea tezaurului de idei al socialismu- Tui si comunismului, al gindirii indreptaita viotica se poate spune ci nu exista domeniu sau problemi majoré a constructiel soctaliste tn Romania sau a lumil contemporane in justa solujionare a eivora si nu fle prezenta contributia de 0 ex- ceptionala valoare a tovarasului Nicolae Ceausescu. Pledoaria sa in- Hdedrata_ pentru oprirea nebunestei curse a inarmirilor, pentru desti dere gi infelegere, pentru rezolyaren tuturorproblemelor —conflictuale. doar la masa tratativelor, fir’ inter- venfia forfel sau a ameninfirli en forfa au Meut, pe bund dreptate, ca tovaragul Nicolae Ceausescu si fie recunoscut in jntreaga Iume con- temporana ca un veritabil campion al pieil. Strategia dezvoltarii ime- diate 1 de perspectiva a economie! si socletdfit romanesti, analiza ten Ginfelor si legitafilor | care guver- peaza evolutia social-politiea In so- cietatea contemporand, grija_per- manenta pentru adincitea democra- fle, pertectionarea continua $1 in- Horirea personalitayii umane, dez- voltarea stlintel si tehoicii, a cultu- ni $i artelor, Iupta pentru adevar, echitate si omenie, bazate pe uma nismal revolltionar $i ideal! eomu- asigurarea picli si securitatii egale pentru toate nativnile, cola- borarea interaafionats, edificarea tinei noi ordinal politics $1 econo mice, toate acestea sint nemijlocit legate de gindicea si _activitatea presedintelul Nicolae ‘Ceausescu. Invorite din adinea sa preocupare ge un inalt omanism pentru eres- entra deplina inflorire fizies, intelectual 5imo~ ali a personalititii, tovarisul Nicolae Ceausescu a inifiat compe- tiie nafionsie Cintarea Rom: wDacisda* care, asigurind © bars cu adevirat de mash vielii cullural-artistice si sportive a po- porului nostru, reprezinta — tot- Odaii — cadeul care garanteaui permanent realizarea depling a ex- pacititit si talentelor fieearui eet fean al patriei. Misearea sporliva din fata noastra, si cea sahisid in cadrul ei st ca pentru prima dats Romania $i se situeze 1a ultimele eompetititolim- pice 3 mondiale printre natiunile Sportive {runtage ale lumii, Patrungi de un putemic sentiment patriotic, al datoriel implinite, dar si al obligajiel_unei_permairente wutodepiisin, de valoarea identitatii dintre gindire si acliune, constienti ind ef saltul spre consaerarea de- finitiva pe plan mondial presupune munea asidud si fnalta responsa- bilitale pentru apararea gloriet tri colorulai_romanese.. sportivil nostri fruntasi sint hotiriti si faci in con- finuare dovada im suceese st vietorii pat ile fremiltind de bucurie, ef wi condueatorului mult iubit gi stimat tradifionalul LA MULTI ANT!DOAHHH44444004 044440444000 44404-0040404404046 Campionatele nationale de sah MARGARETA MURESAN O INVINGATOARE IN PREMIERA ie a fost, fara in- o lund a sahului. In acest sfirgit de an, la Baile Herculane si la Bucuresti s-au desfagurat, aproape si- multan, cea de-a 36-a final a campionatului national fe- minin si cea de-a 47-a a celui masculin. Actualele edifii ale celor mai impor- tante Intreceri din calenda- rul intern s-au distins prin aceea ci cle au avut darul si reuneascd — fard excep- Baile Herculane, 3— Am avut pritejul ferieit dea fi tirtor ocular lao” mare finald ! A fost uz crmplonat interesant $i foarte sermifindu-ne $a uurmérim pe tai mat Bune 16 fahiste ale faru, i refmul rind pe cele patra cise ale echipes vicecampicune nj ite eare, pentru prima oard duj-a plada' din Elvejia, s-au conjrun CLAS AM Reenstar tie — principalele for sahului romanese si si sta- bileasci ierarhii valorice reale, la capitul unor dis- pute deosebit de interesante. Nu dintr-o simpli... poli- tete masculina incepem re- latarile noastre cu campio- natul feminin, pentru cd — totusi — el ni sa plrut mai | dinamic, mai animat si ca un grad de combativitate superior, Agadar : 19 decembrie 1983 fin maren finalé « Daciadet ; in at doitea rind, pe ‘celelatte | compo: frente ale ecklpet nationale targte are, in. 1508, ne-aa odusvieiort in Meturite tu puternicele forma fii ‘ale EG. 9h Bulgersel; in al Fila sind cieee maeitre cx, oget, palmares natlonat. st tnter~ ‘rafiondl gt dar nu. tn altima nid" pe jucdfoarele: tinere, care FD Marea macsted interaaio MARGARETA MURESAN bat ta portite consacrarii, intre ele numérindu-se “actuala eampioand $i alte doud foste campioane de junioare. Ceea ce ni s-a parut cu ‘adevirat simbotic, Din punct de vedere valorie, ul- tima’finald feminind (cw Coeficten- ful tnternattonal vatorie — CLV. de 2065) poate fi comparata cu un turneu internapional destul de pu- ternic: 3 mari macstre, 4 macstre internafionale, 3 m™aestre F.LD.E., 5 maestre si 0 candidat-macstra (singura debutanta, dar fosté eam- pian nationalé ‘la gahul prin. Corespondenti |). Dealifel, selec @ fost foarte riguroasd, in faza fi- ‘ald objinind. catificarea doar 4 jucdtoare () dintre sutele de con- curente din intreaga fard care si-au incercat sansele in etapele preliminare. Aceste jucitoare din primut ega~ lon al farit au veprezentat, in ace- lagi timp, ‘cluburl sau’ asoeiatiispéitive puternice, care oferd con- Sat opadme pentra buna desoot- fare a 'yanutel feminin, inte. care Unioetshatea, Bucureyt, (4 jucd= toare) Medicina" Misoara (3), EM, Tima gk Mocantcd Pond Bucuresti Cateulto- ful Felten, LEED, gt Avia din Bubivepts(eie'o"jucbtoarey EC eriliee Gidecetnint feet sueprish' ns eu ous voatru tau conlderém” surprish oltoria Sept prima oard'tn coriera ef — 6 ture macsife MARGANECA MU: RESAN juctionre. cu. vecht stale de serbian defindtoare’ a "elul tat ‘mare. cocficent international Tinta somdnces precurt a anguTa foctird jucliotre core’ a. dayutat Sreadd un cet al eondidaielor iiet de. cemploand mondial Trotnptiocreo “a” set cu malté tmerole a tiguranya, obligindu-sl sdottarcle at tip pind titi fadbiluate dee mai opune re" Eaten. Feplut cd fila a fost una din- tre Bele Sua deputate in ult ft sate dovedit Ge lieve conside- fente concrete, positive Asif: circa combate ia, manife- tat one mal rdlet deci tall thi din cole a0 de ‘partide mal foutt ‘de. jundtate sau terminal rin victor 2), nici jucdtonre Sdecminind “camplonatul nein: wae —In cele 6207 minute de joc, sau tfectuae 4704 muti, ceva ce fepretindet madte dest de rid Gd uncle paride find tatrerupte fe ite tel on (Atenjie! Aceste combetant foo te special fuck fearale tnere olucana, Toni, Bac “A primele doud clesate au reat sce tn punetal foarte “ridicat : 73,33 gi, respectiv, 70%o (Muresan si Nuju) 5 a xtot multe finaliste sau ine depuine. punctajil mecsia? pentré enjiclental internajiona pa care Serie uresan Ginds ste, teu “teu “apt (Palincooiade, Stu, eum lagu ele) Sot thngeite aire pari mie et dat dovadd den Joe foarte ‘sowd. st. dirzenie, plersind eare gree, cuhevaate hy. stm- feed Spariade Mest, ‘NOt, Bramstden Chinas Toni Se oud partie) preptires tered tril cat (Sesturs gh tu unale ‘except ia essa” vel reatisinducse. 0 Me jes epdhtetetntre Joost ov Pas slots sf" bletont de Sune Lae alia Toth, Note. @ Bopinue'@ puncte din Ta ald. aera 6B aims st Polinroniade 3S din 7 in nem; Cote tet medalie cy, a anfing Mh Beane eur iets! mal en ae nae fase Nau 2's victor 5 remit Pegcevie = sieorys remize: REVISTA ROMANA DE Sau — S-au jucat partide de peste 40 de mutari, cea mai lunga find laraga — Ghinda (88 de mutari). De-a lungul celor 15 runde, pri- mele sase clasate (Muresan, Nutu, Pogoreviel, Baumstark, Bolihro- nade si ‘Oldragu) au” aspirat la titlul de campioand, ele jilnd li- dere, singure, sau’ ta egalitate, Muresan a detinut, insd, col mai ‘mult gefia clasamentulut: 14 din cele 15 runde. Cea maj spectacu- Toasd ascensiune a avut-o Nuju cu 5 victorii consecutive, dupi un inceput foarte slab (2,5 puncte in primele ‘sase runde). Polihraniade @ scdpat ‘cistigul in mai multe po- ziqit superioare in a doua jumd- fate a campionatului, Baumstark si-a revenit cu greu dupa esecurile consecutive ta “Muresan st Nutu (singureie infringeri), ‘dest a reali- zat unele partide ’ foarte. dune, Campioana de junioare, Olivagu, @ ameninjat merew locul intit, fiind la egalitete cu Muresan dupd rundele X, XI gi X11, dar infrin- gerea la Pogoreviel (runda XIII) @ scos-o din cursd, Marina, intr-o wozifie inferioard, ‘a dovedit fora ei de mare maestra, prin organiza rea rapidd @ unui ‘contraatac asi- Bra rocadet adverse, in care sacri- ficiite n-au lipsit, Campioana din 4982, Ghindi, @ jucat inegal chiar in timpul aceleiagi partide, fapt Bentru care a ratat cigtigul in citeva pozitii ‘mai pune, Reaultate sub asteptdri_ aw obtinit Jieman, componentt a echiper nefioncle, desi are la activ multe partielpari internafionate, precum 4 Chiricuta, care @ inscrig ‘cet mai slab rezul- tat al ei din ultimil ani, Cu toate acestea, sourta titlutui « fost decist de-abia in ultima rundd, dupa remiza dintre Muresan si Pogorevici, deourece, in cazul unet infringeri,” Muresan’ ar fi fost ta egalitate ‘ew Nuju gi ar fi urmat un meci de baraj. Incd 0 dovadé a dirzeniei eu care s-a jucat aceasté finaté pind in ultima etipat De data aceasta, spre deosebire de ‘alte concursuri, jucitoarele au dat dovadd de o mai bund cunoas- tere a regulamentulul joculul de §ah, neexistind probleme deosebite Ge ‘arbitral, De asemenea, nu s-a inregistrat ‘nici 0 depdsire a simpu- lui de gindire (care. ne-a juicat festa" Ia unele confruntari inter hafionale, chiar in 1983), desi_nu au. fost ‘putine crizele ‘de timp. Totodata, §-a Inregistrat un progres vizibil in eeea ee priveste serierea corectd a ‘partidelor, eu toate $l aicl, este ined loc de tmbunata- firi, Si nu uitém ef figa de partida poate fi 0 carte de vicitd care ca- racterizeazd pe autoral et, In acest sens, citém pozitly pe Polihroniade, Muresan, Baumstark, Olteanu, Se impune si facem si sd susti- nem ferm 0 propunere din parte futurar finalistelor : necesitatea de @ se acorda dowi 2ile libere tn Nr 1 — 1984 timpul campionatului, prima ta umaatee competes tar dows Inaintea ullimel runde, pentru a se da postbilitavea “de. ‘te termina toate’ ‘partidele intrerupte ji de a Gist solupit vlabile de resdloare tinor “situapl impreviaibite, eum fe intimplae, de ekempl, i finale Campionatutut republican” indie Guat maseulin ‘de ta. Bucuresti, FoR." de San fiind novoied ad amine neprevacut campionatut cu O'zl De refinut cf Pederafia Tnter= hajionaid’ de’ Sah (F1.DE)prevede Obligatoriu zl tiberd) nainten ttimet "runde, “aspect. rigicat "de ‘uli participant straint atunct Gind jodct la tumeete din Roman, * Citeva aspecte referitoare la de: fagurarea partidetor. Din cele 120 de partide, eu 1.d4 sau jueat 46 de partide, cu Led au inceput 59 de partide, cu 1.3 — 14 partide, iar cu Let numai o sin- gura partidd, In general, deci, re~ Perioriul este destul de restrins, mai ales cu negrul, Se merge prea mult cu pregatirea conereta ta ad- versard (ceva ce nu este rau), dar se neglijeazd aspectul surprizelor, situafie in care jucdtoarcle se descureé mai grew. Dacd, pentru deschideri, se depune un mare efort in cadrut’ studiului individual, in schimb mu se acorda sujicienta ‘tenfie jocului de mijloc, in care au loc nu putine gregelt de strate- ie. Partea cea mai slabd, insi, 0 Teprezinta faza joculut de final, de cele mai multe ort rezuttatul ‘de- pinzind — fara exagerare — de lanful de greseli de o parte si de alta. Cet mai dureros ‘este faptul ced erorile intervin chiar si dupa intrerupere, cind existé posibilita- tea de a se analiza amdnunjit si de a se studia anumite pozitit tip. Exemple ‘sint - numeroase. Dacd Natu, de pildd, ar fi jueat atent finatit de turnurl cw Muregan ar fi obfinut remizd, coca ce i-ar fi asigurat practic titlul de cam- pioand, dacd rezultatele ulterioare ar fi rdmas conform tabelulul, La @ doua mutare dupa intrerupere, Ouirast q@ Jucat mecanic, fapt ne- sesizat de Boicu, care ar fi putut cistiga elementar o piesd si partida, dar in cele din urma a cistigat prima jucdtoare. Tot dupa intre~ Pupere, Boicw a jucat o mutare foarte slabd, din punct de vedere strategie, tn partida cu Pogorevici, coca ce a dat posibilitate mar maestre 4-31 valorifice imediat sansele de contrajoc, prin activiza- rea pieselor ; intr-un final simpl de nebuni si dot piont contra cal gi doi ploni, Cilineseu a scdpat Gmea wizut") ocala de a 0 face ‘mat pe Ghindi, partida terminin- du-se, in cele din urmd, remizd! Desigur, existé si! exemple poal- tive, dar’ ele sint mai pufine. DeNe i — 108i REVISTA ROMANA DE SAH 8 MIHAI GHINDA LA AL TREILEA TITLU Bucuresti, 6 — 22 decembrie 1983 $i finala, masculina a reunit, in 1983, la a 47-a edifie, cele mai pu- temice forfe ale esichierului roma- nase, Printre concurenfi. s-au nu- marét 2 mari macstri, 7 maestri internationali, 5 maesiri F.LD.E. un maesiru’ si un candidat ‘de muestra, care era debutant, Primul oe pe ‘podium 1 pinteau, fireste, ‘oli, dar pretentiile cele mai auto: vlaate aparjineau celor care au mai fost ‘camploni, Astfel, Florin Gheorghiu — cu 8 titlurl ta activ, Mihai Subd si Minat Ghindd, cu cite doua, Theodor Ghigescu si Ovidiu Foigor, cu cite unul, ulti- mul apirindu-si cununa de lauri cuceriti in 1982, surprinaitor dar — cum aritam tunel — pe deplin meritat. Spre deosebire de intrecerea fe- mining, ritmul finalei masculine a fost mult maj lent, mai ales in prima of parte. In intiinirile dintre fuvoriti, remizele au abundat, iment neavind curajul si-sh asume riseul de a forja, Deaitfel, intre Eirat pasteipafen directa tn finola gurat participarea directa in finala din 1884 au fost decise doar 5 par- fide din 28 Ceca ee, si recunoay- tem, este foarte pulin — cam 18 la sutd ! Un start foarte puternic I-a avut Valentin Stoica, El a fost, altmin~ teri, si singurul Jucdtor care a ub- Yinut tre, vielorii consecutive (in rundele 3, 4 si 9), ceea ce i-a per mis sh se_instaleze in fruntea cla Samentului, Cigtigind apo} dowd partide la rind, in rundele a 10-a Sl a Il-a Stoica eva lider Inaintea Ainigului, cu 8 p urmat de Mihai Ghinaa' cu 75 p si de Florin Gheorghiu cu 7 p. Intre el urma pentru si se decidd cfstigAtorul, CLASAMENTUL FINAL Tv. Ghinda Unversiatea Buc. V stoica Cheorghia baie] [STi Peron ET Bucuresti 3. Granbarg C Ionescu BD Baroules D Barbe Te Gifescu P. Stefanov D ditgan EE Duy hapaea 0 1 Mardsestu [AEM Timgozra | 0% Oc Faisor——[Uiversitatea isi] 2 ¥4 s Laps “—— [0/4 [wert —[Uaatonu Buc Jo 5 W.nicolaide —[Macanca na Bye] 0 pildd, Baumstark si-a valorificat foarte vine avantajul in finatul cu nebunt de eulort diferite in partida cu Pogorevici, eigtigind Ia muta Yea $0; Olrasu s-a apérat foarte Dine intr-un final de turn $i cal contra doud turnuri, fard pioni, in partida cu Ghinda, ‘dupd ce avan- tajul a alternat in’ jocut de mijtoc si chiar in final; Gogalea a vato- rifieat wn avantaj minim in fina Tul de turnuri cu Teodorese Boicu si-a condus foarte bine pie~ sele in finalul cu Muresan, ob! gind-o pe aceasta <8 se recunoascd invinsd ete, Un capitol vast, asu- Bra clruia atit jucttoarele, ‘cit si antrenorii vor trebui sd Iuereze foarte muit pentru eliminarea ne- ‘ajunsurilor “existente. Sane amintim numai de eunagtintele de- ‘monstrate in final de cdtre marea maestré Nana Aleksandria, in timpul Turneulul international fe- ‘minin din august 1983, de ta Baile Herculane, cind a cistigat sau re- mizat pozifit egale sau pierdute in mod normal, desi jucttoarele noastre au deneficiat de avantajul dea avea mai multi anatizatori ! Constantin UNGUREANU ‘arbitra. Internaffonal Macsteul international SUHAL GHINDA ci Mines Subd piesduse consecutiv in vundele a fea gla 12a Stoica st la ‘Nicolaids, dupa ee 1a rudy a On fuses Invine deere sz, Pinigul isa aparfinut lal Mihak Ghinga. “Vietoriog in. rundele a Vea gi a 15a, el sa despring Scolind in evidenta elementele positive ale. tntresert celoc’ mal uni “gahisti oi frit, trebule "sk Censeninte ambit eos care a animat pe. cel” 18" competitor Expicalile sine ‘mat matte foainte de toate, faptul ed pe Unga Ioeul T al elasamentuiui, eaneuen{_ aveau de ‘dsputat gt sma” celotalte 7 Yocuet fruntaye, ‘primi @ avind ast- sturata "aed "eum. ardor mal Sus — participasea tied caliicarl in’ tinata"urmtoare. “Apo, taptul cé nual 6 elasare’ superioard ta cel mal important concurs in ca Tendaral hist. intern ‘poate rece- manda. pe un fuektor Pentsu ‘par tleiparea in commpetiite internalio- palo individuate, 3, tial, gta Hivetrula de asi menaja sau ame- ora coetlelentu,valotie indivi dual, acet Elo. deventtobligatoria pe cartea de visa a orichrul macs- fru care agpira. ln notoretate ‘Toute aceste eriteril" au facut” ca lupta th turmeu #4 fhe et se poate de dirak ‘q este Ihudabll cf Yorul nostru de. specialitate stimuleard atit de Juedterii cei mai activi, Git. talentele tn. formare, care urmeazh a8 ne reprezinte In viltoa- ele mari competi, pe plan ‘monatal Cel mai ambitioa 1, totodats, cel mal in forma inthe favorit a4 REVISTA ROMANA DE SAH Nr 1 — 1984 fost fir indoialA invingStorul, menioniim ascensiunes specta- Parik Stefanov 5, Dupi cum se maestrul internajional MIHA! euloasé a debutantulul Den Barbu- vede, nola activa a inizeeerii au GHINDA. El ‘redevine éampion, lescu, dar nu putem trece cu ve- imprimat-o juedtorii din a doua ju- dupa ani, #1 majoreaza la’ tel ‘numaral titlullor eigigate (ca mai defiaut in 1978. lU4). Cu. 103 Puliete din 19. ponblle (6 vetor S'femize, nicl “o-intringere), pri= ul jucttor si totodatt antecnorul formajier Universitatea Bucureyt, Gafindioaren tului de campioana a YArilpe chips, si-a_valorificat din plinrecunoséula sa ezudjie feotelie, cag forta tactleh, ar mal aley capacitatea dea. siipini Siimomentele de cumpand.ale par Hach “legind. cu ‘superiortate ‘dio acestea, indlacutabl, Aithat Ghindd ste de mulfi ani. valoare.recu- foscutd a gabulai\ rombnesc, dar deur ni se" pare cl fl_vedem la Gn adevirat apogea al maturitagi Sh agteptam. rezullate pe misura Zeestdin” Desigur, ‘oblectival” prin Gipal ai lal Chinda’ este titul de mare inaestru, Bl are forld. de mare maestru, Rimine, deat, so demonstreze in gtelcle’ puncle. sl Dprocente pe care le prelinde aceasts Inalt claiticare Treepia a doua in clasament este oeupatd de un ‘cocehipier al Gureatults, rogestrul International Valentin Stoica, to: de ia. Univer~ Sitatea ‘Bucuresti, De asemenca 0 Waloare fecunosettt @ gahulul n03- fu, ol a tint muled vreme tutu Sor afiat klar foarte aproape. dé h, dar un finiy slab gt mal ales Intdngerea din tunda a 13-4 sufe- Hid Ie fata. mesinulul turseul, Dan Bérbulescu (0 mare speranii | TRBrului) Ia obligat sa se Mule fumeasca doar’ cu medalla de Sruint ‘ cea cei priveste pe cei dot mani Tgeg, Porte’ Gheorghe $1 Minot Subecare s-au clasat_ pe Toure imediat urmatoare, trebule Stitat cd primul poate ff sasti- Sut dour paral cu cezultatul ob- flaws Wes by tard intringere, Gheorghe se’ pare eh a. mpisat prea Ura pe sseclerator, resting Rina ‘eelort remize. consecutive din prima, parte a imtreceri, Ore Guim. ia eguitate ct cel de-al dollea Gist Gar cu un coelicient. SB Ghai 'siaby,, el abtine “un. rezuliat eritoriu, Tn ceea,ce-1 priveste Be Mika! Subd, ar fide men(ionat cé ai'gea sustinut cw. multa Indieire Sitidete "mai mult” de _fumatate cee cie tind deci. Dar dou fafsingert aleatorti la. ulti dot Cumsalt Iau seos din curs, Pentr Subd. care a nai avut_asemenea Seatraperformante in seronul tn Sholay apare un semmal de alarm Sted numai pentru el, cl sh pen- Brion ect care f-indrumeaza in Tctivitaten de concurs, federatia sl Stabut sly AEM, Tiingoara recent in revlst8, simjim nevola dered regresul inregistrat de juci- tort de la care asteptam mai mull, macgtrii Internationali Theodor Ghifescu, Parik Stefanov si fostul campion, Ovidiu Foigor. Si ined despre remize... Ingrijo- rator de multe la jumatatea Intre- cerii, numérul lor s-a redus_ pe misurd ce se apropia finigul, Peo- centul a ramas totusi ridieat, daca socotim cd peste 61 la suth din intilniri s-au incheiat 1a egalitate, unele dupa o°disputa sumard, Cele mai multe remize: Mircea Pavlov 181, Florin Gheorghiu 11, Theodor Ghitescu si Ovidiu Foigor cite 10, Mihai Ghindd si Valentin Stoica cite 9. Cele mal pujine, Valeriu Nicolaide 31 Sergiu Lupu, cite 4, mitate a dlasamentului, Crea ce este bine pentru ei, dar deloe Liu- dabil pentru fruntagi, In ansambiu, finala a repregen~ tat un succes, Un sucees care pare si vesteasea” un progres, absolut, hecesar maj ales in seetorul mas- cculin al acestel activititi, allat in momentul de fafa ined sib. nivelul la care ne gindim cu justificate sperante, Mal ales ef 1904 este sh anul Olimpiadel sahiste. competitie Ja care jucitorii nostri au datoria Sa confirme un exeelent loc oeupot jin 1078, Ia Buenos-Aires, dar si sf infirme’ semiesecurile din Malla qi de la Lucerna, Nutrim speranja od ff vor reush si {ned aceasta t Valeriu CHIOSE partide si finaluri CAMPIONATUL NATIONAL MASCULIN APARAREA SICILIANA S, Lupa M. Ghinds Let ¢5 2.013 d6 3.04 Cte 4.Ce sd4 B.C:d4 a6 G.Ne2 eG 744 Det 8 ad bB 9.Nf3_Nb7 10.0—0 Cbd? M1. Rh1 TbS! (Dupa 0 deschidere in” teresanta s-a ajuns la una din po- zigiile cele mai discutate ule Scheveningen-ului, predilectie a lui Ghinda In Sicilian. Ultima sa mutare 11.7b8! reprezinta 0 fi nefe care previne Inaintarea tema- tic ef—ed gi este rodul unor in- delungate analize comune efectuate Ja Jotul olimpic alaturi de Stoica Si Sub’) 1245 e5 13.Cde2 nb! (O Misura do” prevedere _necesara) W.Ck3 TeS 15.Ch5 C:h5 16.N:hS Ne? 17.Ne3 (Albul nu objine nimic dupa 17.45?! N-d5_18.D:d50—0 cu amenintiile 19..C16 si 19,.De2) 1..CI6 IKNIS 0-0 19Del ‘Tres 2 BS! (Abul a provocat aceast’ fnaintare tematic’, ce da tnsé joc mai bun adversarlui) 2Lab5.a:b5 R2NDO DAT 23Tat Tas 24.Tfa1 bi 25.Ce2 dB! (Realicurea acestel inain- tari speeifice Sieilienei permite ne- grului si dicteze in continuare) Vert diagrama, 26.0 :a8 Tea8 2.TAL db 28.C:0 (Un sacrificiu desperat de ‘figura ehre inceared si intoared soarta sd 29.05 Cel 30.04 (O° mutare. inter 1, Yidie@ mania a Yo 8 Zit ZY | Ata @| A 8 Bi Yai: a D © partida buna, interesanta, care i-a permis lui M. Ghinda objine- rea celui de-al 3-lea titlu de eam- pion, N INDIANA VECHE Gheorghiu A. Kertesz 1.Cf2 dG 2d x6 dct Net 4.Ce2 5:7 (O continuare destul de popu- lard in turneele de acum citiva ani, care cere din partea negru- Iul'o aparare foarte exacté 5.d:e5 die5 G.D:d8+ Reds TNas+ 16 8. 00-04 Caz Naz! (Cea mai exact continuare. La 9.Ne3 poate urma 9..Nh6!, cu joe bun pentru negru) 9..Nf82 (© inexactitate dar era greu de presupus e& albulNe, 1 — 1984 va cépita avantaj decisiv in numai clteva mutéri..) 1084! (0 conti- nuare foarte energies, dup’ care negeul are mari probleme de re- zolvat, fiindes nu merge de exem- plu 10.08 i1g5! 5 12.C:05! C05 IB.NE} CAT TLNes gi albul_cis- tiga ugor.) 1.ch6 1Chi! Cet 12 a5! Tg8? (Continuarea naturali, dupa care negrul este probabil deja pierdut, insd niet dupa 12. C43 T3.C:g8 Ce 4.C:n9 Red 15. hd Ng? 16.g5 Neha i7a-n6 sau 16. g5 Nin8 I7N:hG situatia negrulul nu era de invidial) 13Ng2 e614 Nas! (Gahul decisiv, dupi care negrul pierde forfat material, Po- Zilia este foarte estetica $i merit © diagrama) 14..b6 15,C:e7! (Cel_mai_simplu, In timp ce continuarea. tentanta 15..C46 ofecea ined negrului dupi 15..b:a5_16.C:g8 Cigd 17.N:e6 Tod coretice de re Nie6 TDS 17. fn acelasi timp si o puternica i pion, albut fistivay I8..Nbr 19.Ning Neds Tedd Ty8 2.NI8} Cis 2255! (Cel mal exact) 22..The8 23.b3 Ce6 24 ‘Thal! (Cistigh un tempo decisiv fn atae, amenintind cu patrunderea pe linia a 2. 5:06 Rete 2h elt (Negru WH 8 roziste, saccificind Slea pion, tnsa diferenta de. m: terlale este prea mare) 28.03 2aTtL Kgl 10.06 Tet RNG S213 Tyes STH Ret 2 eB Tie3 35.T6:96-- Rh1 36.TKT si nesrul a cedal. Impogtanta teo- Tetieh a" partide! esto comside= rabilf APARAREA OLANDEZA ©, Foigor 8. Griinbers, 00 Cas 9.Ce3 Det 10.35 a adoptat un sisiem elasie d= tracarare:a planulus negrulu, da dupa cum-se vede Grunberg. 1n Fecunoseut specialist. a! Olandezei la negru realizeazi tolusi ideeo eschiderit, egalind relativ usor..) REVISTA ROMANA DE SAH A.d:06 WTel Tads 18.055 Ne8 14D? h6 18.C13 ‘Tes 16.Cd4 Ce5 (Negrul Soacd cel mai natu- ral mutari gi reuseste si prea inifiativa, adversarul sau_negasind tun’ plan’ adecvat de joc) | 17.b42! Coot IECied Ciel 19.Dez DDB! (Cistiga un pion, dupa care par- tida este practic’ decisi in favoa rea negrului) 20.1fa1 D:bt 21.Tb1 Des 32.Da4 a5!" (Deschide complet jocul in marea criza de timp a adversaru- lu) 2he:d5 ‘T:d5 24e3 R725.) AG 2.a3 Da6 27.03 Det 28De2 TeS! 29.Db3 Tas 30.013 TbS! gi din cauza pierderilor materiale, “albul a cedat, Partida este tiple pentru jocul nesigur al fostului eampion Ovidiu Foiger, care in aceasta finala a fost de nefecunoscut ! APARAREA BENONT Th. Ghitescu dd C86 Act C6 9.003 eS 4.05 oud Se:d5 d6 Get e6 TGS Nev S.Cge2 00. 9.0—0 af 10.04 Det 11. BR Cbd? I2.Cg3_ ef 1RNez THs (Desehiderea prezinté cert interes teoretie pentru specialisti, Intrucit maesiral Ghifescu. adoptd schoma havatd pe mutarile ZNds si 8. Ce2, care a adus numeroase suceese interne si internationale, in timp co adversarul stu, tinge Gebutant in finala, opteaza ‘pentru cel mal modern plan de contraca- are a acestui sistem, care econo- frisesie mutaren TYe8. Cine va avea oare cistig de cauzi 2) 14.Ned Co 1544 D5 Wass acb5 144 I. Maragescu (Albul a realizat Tnaintarea_ tema: cia ncestui gen de pozitil..) 1i..01d? “(Pe care. ins’ negrul 0 Iighora.) TReG! 206 1hd:e6 C16 20. 15 bd 21.043 Cid5 22.D:d5 RhS 23. Nai! (Albul a jucat excelent pint alel $1 se pare ‘ed victoria sa este oape Pozitianegruhil are inst SUrse..) 2ZBuNDT 2D:cd Cres? (Mutarea aceasta tactica reprezinta poanta plonulul negru, Oare ea este sufieienti pentru echilibrares Ssanselor 9 2NigT+ Regt 26D:e6 Diez 27. 16-51 (Un gah intern, dar decisiv) 2RHS 28.112 Det 20.47 Das (Sin- gura apirare contra gahului la £6) B0TaL Ret 31-6 DyS 32.0051! (© elegant inchelere a unei par- tide excelent condusa), Negrul a cedat, O partidi foarte’ importanta din punct de vedere teoretic i in acelagi timp una din cele mai fru mmoase ale ‘campionatulul, APARAREA SICILIANA D. Barbutescu V, Stolea Let 5 2.019 a6 3.04 CI6 4.Cc3 c:dd 5.C:d4 a6 6.Ne2 6 7.0-—0 Net 844 0—0 9h1 Det 10ad Chat 11. NI3 Ta8 (Deci din nou un Scheve- ‘ingen, varianté en vogue” a ul- timilor’ ani! De ‘data aceasta ne- grul nu dezvolti mebunul lab, adoptind un alt plan de joc, flex! Bil, dar destul de riscant) '12Dea Cbs 13g! (Tinarul Barbulescu, care la prima sa participare Ia o finalé nafionald s. Uisat 0 foarte ‘bund impresie, se lanseazi tntr-un Tach6 1485 atac la baioneta }) hig 1085 Ch? 16.60! fe Net Cis 18.a5! Del! (Mutare in care si-a pus negrul toate speran- ele, Tiindea aparent ea respinge pe cale tactiea toate amenintarile naverse...) 19.DI2 05! 20.Ne2i! (0 repriza extrem de nepldcuta. pen- teu negru, care in cluda une! re aistenje invergunate au va mal putea salva partida)20,.D:d4 21.Ne8! (Cistigi dama, dar “albul putea cfstiaa probabil gi mai simplu dup&. 21.D17+ Rh? 22D:e7 si nu merge 22..NR3 din cauza 23Dh4+..) 2LNIG! (Singura cale de-a prelungi rezisten{a) 22. Ned e:di_ 23.Ca2’ Ca7 24.Cb4. CoS 25.CAS! Decisiv) 25, 26.De2 NI5 S1.NA3 Te8 2.7365! (0 ultima lovituri tactic’, ce decide Imediat, aim cauza coniinuatll forjate 28 B95 2Nied fret SUCH+..) Ne- Brul a cedat. © interesant’ disputi_teoretica, Intr-o varianti controversata ! APARAREA SICILIANA A. Rertesz M. Suba Let cS 24 a5 S.e:d5 4.ce3 DaS 5.013 CG 8Ce5 6 TDI Chay 80:71 Cat In urma une @eschideri surprizA din partea ai bulul, gcesta a obfinut un mic avantaj, datorat si joculul putin hazardat al adversarului, care tre- ula s& efectueze Ja un moment dat mutarea a7—a6..) 9.b3 Net 10. Nbe NEG 11.0—0—0 Dad 12.¢4 Th8 18g5 Nad 14.Cb3! (Albu joacd ori ginal gl inventiv, consolidindu-si, dup schimbul nebunilor de negru. avantaj) M.uNib@- 15.R:b2 0-0 1GNA3 Cho 17.Cast of!? (Causing eu orlee pref complicatii tactice, negrul sacrified un pion) 18.C:04 Cet 19.Niet D5 20.Nd3 NDT 21.Dn5: (Mult mai bine decit 21.Net?! Niet 22.D:et Th6! si negrul_ are ganse reale do alac) 21.86 22The1 NaS 23.0¢4 Tht 24-Thd! (Odjine o important slabire a flancului re- Belut negru) 2.15 2X6 TAG 26. De3 Det 27:Tgi DgT 2.Rb1 Neb 20.Thed THIT 30.h4! (Inceputul ata cului decisiv, scurt, dar violent, pe care Kertesz fl va conduce cu pre cizie) 30..Dh6 3LDg3! RES (La 31.74 urma, desigur, 32:66 cu efstig rapid) 32Tg5 Tet 33.h5! (Gacrifietnd ined un pion, albul Geschide complet povitia defensiva adversa) REVISTA ROMANA DE SAH 34.De3! (Decisiv) 34.-ReT B5.De5+ RIT 86. Rag” 27. Des} a7 38, 5 89.D:b5-4 Ret 40.De5- RdT 41.Dat+ sl ob- servind ci se pierde cel ‘putin Nr 1 — 1984 dama, negrul a cedat. Una dintre marile surprize ale acestei finale ! Florin GHEORGHIU mare macstru international CAMPIONATUL NATIONAL FEMININ APARAREA OLANDEZA Margareta Muresan Eugenia Ghinda 1Cf3 {5 2d8 Cte 3.¢3 g6 4.Ne? Negi Sct 0-0 64-0 d6 7.d3 Deb 8Ce3 Nd7 9Cd4 Cas 10.04 Cet 11 Cred fred 12Nied 6 13.Ne3 CoT 14 Tel 5 15,Ce2 b5 18.b3 Tha17.Cl4 Rh6 184 DIT 19.h5 g5 20.Cg6! 20.-Rg8 21.0: Df 22.N-95 65 23:8 NIB 24Dh5 De? 25.N:f6 D:f6 26.14 Ted 27825 Dees 28D! (1-0). DESCHIDEREA ENGLEZA Dana Nufu Gertrude Baumstark LCL c5 2cd CHE 3Ce3 CG 4 a4 "e:dd 5.C:dd e6 6.Cdb5 Ne5 7. Nt4 09 BNeT De7 ONAG_N:d6 10, Dd6 Dd} 11.Ce7 Cod 12.C:e8 Tick 13g aG 14.Ne2 Db6 15.71 Dad 1D:di Cd 170-0 The 19-Tfdl CH 10s BS 25 a5 2Led diet 2.C:e4 Nb7 22C86 Neg? 24.R:92 Teds 25.C:15 e:f5 26.R13 Rte 27.RU 86. 28.06 T:al 20T:d1 Rey 30°TdT b6 B2cT Tes 38.706 GAMBITUL REGELUL ‘Smaranda Boicw Gertrude Baumstark Led e5 2f1 eff 3.013 a5 40:05 C86! 5.Ces Cxd5 6.C:5 Didd 74 Ne?! GNa3 Ned 9.N:t4 Ce6 10.04 Deb} 1LRt2 0001 12.Nea DIG 1BNed Ni3 14g:f9 Ne5 15.Da Nedt LGNie6 Need} 17.R:e3 Dest 1814 De5 (0=1). INDIANA DAME Gabriela Olarayu Marina Pogoreviel 1d4 Ct6 20h 06 313 be 4.43 Na6 5.Cbd2_Nbs 6.De2 0—0 7.NE2 6 80-0 G5 9.Tdl De? 10.03 Nb ALbA Chd7 T2.Nb2 Cg 1.4 f5 14 e:d5 c:d5 150-5 eds 16Te1 Ddd 17.Ce5 Nb7 18h3 Ché 19.Cc6? Das 20.N:d5 Rh8 21.Ne2 21.4) 22.94 {31 280-13 ‘T:t3t 24 N13 Dra 25.De2 (era mai, bine 25. ‘Te3) 25..Dh2 26RE1 Dh3- 27.Ng? Dhé 28.44? TH 20.Ce5 NieS 30.Nb7 Cigt SINGS Cho 32Rg2 Dgs- 33. Rhi C3 0-1), APARAREA SICILIANA iaia Jleman Elisabeta Polihroniade Let d6 2dt CIG 3Ccd 6 4.93 Ng? 5.Ng2 0—0 6.Cge2 Ca6 7.h3 eS 80-0 crdd 9.C:d4 Ces 10.Ng3 Cob 11,C:e6. Nie612.Dd2_Da7_13.Rh2 TacB 14-Tet TleB 15.Tadl Det 16. ‘Tdel Ca7 17.Cbs Ded 18.a4 Nib2 19. Tol Ng? 20.Ne3 Died 21Db4 Ted 22.093 T:b4 23.C:e2 Ted 24.Cbt Ne} =),Ne. 1 — 1984 FINALA B, APARAREA SICILIANA 'S. Giurumia A. Constantin Led ¢5 2.015 a6 301 ext 40:04 O16 5,Ce3_aG_G.£4 (O metodd foarte ‘Wiioasa de combatere a. sistemu- lui Najdorf, folosita cindva, cu mult succes de regretatul mare maestru V. Clocaltea) 6.06 (Alte posibilitatt ‘sint 6..DeT!, B..c5, 6 Cod7, 6.06) 7.Ne? De? SNES (A rezullat “prin intervertire de mu- tri, varianta Scheveningen, ultima mutare a albulul este Indreptata impotriva avansirit bT—p3 cu po- sibilitatea Nb7 Cbd? (ccea co ar asigura 0 pozitie armonioasi a fi- Bucilor negre) 8.Net 9.0—0 0-0 IORMI NT 11.64 Ce6 12.Cb8 961? (© mutare interesanti care are ca Scop sicl atragi pe alb in vi rlanta 13.957! Ce8 14.De2 18 15.0:16 N:f6!_ cu pozitie perfect viabili pentru nesru) I8.De2 Tek 14.Nes CaS 15.C:a5 DeaS 16.¢5! Cek 11. Tadt Cot? (0 sreseali! Trebuia totusl 17..f6! — Foarte nostim, Ia 17,.b5 18DE2 ba? 19.Nb6 se plerde dama —'18.h4! si lupta continua) ASDae! (Cu _amenintarea teribila 18C45!) 18.1 19.a31 Delt (Nu 19,.D°b2? 20-Tb1_ Diag 21.Tal Dod 22'Tfb1 Det 23.Ne2 DeB 24'Tb6 si dama neagri este prinsii) 20.b3 De6 21.85 Tes 22.Ne2 NIB 29.Ce2 5 ACES BS (La 24.Cd5 urma 2Get si nu merge. 25..C:a3 di cauza "28Tat) 25.D(2 Ng7 264 Teds? (Campionul de juniori al Roméniei este un jucitor talentat, dar ines lipsit de experient, El subestimeaza atacul albulul $1 pre- Eatepie Tinistit spargerea tematic d6—A5) 2TAS Nes 28.h:e6 ies 29. fig6! f:e6 | 30.DIT}- RAT 31,Chst (Acum totul se prabuseste Ia. 31 Cob sau S1..Ter ar urma desigic B2.016++) BLog:h SED:NS + Kgs 33. R6 i negrul a cedat Sorin GIURUMIA, macstri TLDE, * * * APARAREA FRANCEZA 1, Armas E. Reicher Let ¢6 2a a5 4.002 DOI? (O mutare mal rari, dar logic: ne~ grul vrea si Schimbenebunul Prost. si prewiteste -c7—e5) ACaIS C15 5.e5 ClaT 6.63 (Se ponte juca si Geb dics 7.C:e4 Nut saw’ 7. CoG cu iden. Coi—aS si albut sia © nuan{a mai bine) @.Net 7.Ndt NaG 8.Cfi N:d3 %D:4 CIs!? 10. RAY (aun foe Tinistit negeul nu are probleme deosebite — 10.Ca3 REVISTA -ROMANA DE SAH ‘ 7 Bucuresti, 1983 5 110-0 gs 12.Ne3 0—0 — aga cam incereat inti slabirea_pio~ nilor ‘negri) 10..e5! 11.Cg3 BS 12. Ngb (E rindul albului si scape de nebunal slab) W2..ef 18.N:e7 (Dupd 13.De% Ce 14.N:e7 C:e7! call ne sri se apropie de etmpurile. ideale 5 si g6) 13. M.De2 Ce6. 15. Ca2 g6 16.3 DS 1tad! ba! 18.b:eh bie3 19.013 Dba 29.6:45 (Deci prin ultimele mele mutari mu am obji- ‘nut avantaj, am reusit totust simi scot adversarul din’ tranges, unde este recunoscut ca un Bun si aprig luptator, imprimind jocului un itm mai Wet? (0. prims Inexactitate ; era riu si 20..C:di 21,Cid¢ D:a4 22.0—01, care da wlbu- lui avantaj, de exemplu : 22..e:45 B.DvI+ CaT 2.Tdl Des 25.T:d5 D:b5 26.a:b5, dar mergea 20-05, 2100 Ceb!. cu sanse egale) 21 Daz! e:ds 221et! ‘Cob 29.Ce? 0-0 MTe2 Dial 250-0 Ties (Dups 25..Ce7!? 26.Ta2! Da7 27.Cg6, albul éstreazd “un mie aventaj) "26.Ce2 Def? (Hartuit de vreo 10 mutéri, negral comite 0 eroare; pozilia Tut nu era striluciti Ins niet dupa 26..Da5_27'Ta2 DdB 28-a6 sau 28 Cbs) 27Ced! Dat 28.Ct6} (Dups 28.Cd6 TeT 29.Ta2 Db3 albul are probleme cu pionul dé, iar activi- tatea calului infiltrat in spatele liniitor adverse este fired precar’) 28..Ret Baden, ‘aparat, Ta 18 hulle 870, i Goat nts comietas far Sutroca (ume nett Stout Iisens tn puterniesJuedtor alm ceuptinden ‘reviaulrea st tixare frat ew paeticipatea. celor = Im valodre de") franei "fpropramul ofa ‘pubileat iw iieiba. francezd), ua oneurs ca fandleap, partide in consustajie St um bancnee oferie de. Seirdea in"gnoaren invingatnrulat Tn'ceea ‘ce priveste. tumeul dia Maden Maden, ‘avorghile. La. numat tiieva ae duph fn Fisboiut franeorgermans Maestrat Stern, aim Manvel W. Steintuy, elasat pe foeul sectind Sin'fost ‘niel_prim st niel"uitima oars clad pagnicu Joc ge san a avut ‘maga ‘san, auea rhb BADEN BADEN, 1870 (Cu pritesut {mptiniris unui veac ge Ia moartea tu 1 f Gitericepubticalt ate napa, euexind pte ned as Gongtenaul,inetnational de clint aloes ‘egutline ae joe, wn mare. tue puteentel Sucdtott“europent. Randerssen 4” iesie pe petinul loc, ca aun victor I Semple 'Sanigtt eunoseuth a uel 20qTfet! (Albul_va Tua coloan 102", element strategic decisiv pen- tru ‘stripunuerea defensivel negruc Tu), 20..Db5. 30.0841 Tie8 31:06 85 I2Cg5 Tat 38C:06 Tie6 34.7605! @eniru ca negrul si piardi du- Biul control al cimpului eB) 34. Dos RDI Taz 36.108 De7! dnge- nog ! Be ameninia 37/Th8! Kine .BODKEE Red 39/TeO+ sau 87.89 BeTecb! gith 39:Tegs_ mat) Su-ta® Tet W8Tech Teas $9-T:a8 DeT 40. Diy t62t a1.bast (Nu 4.D-0577 Del} cu gah etern) 41TeT? (Ne- geull er mai ‘fi continuat citeva Mutar) upd 4l..Rb7! 427-25. Te? , dar reniltatul ar {i fost dcolast) a2e:t6- Rif6 43.D10-4 (91 in fata matuelior : 43.RE7 44.Dt0-~ Hh? 45a aay 43.Ree 44.726 Ro? 4s.Dids Red 46Ta8..) negrul cedeaed. 1. ARMAS mogestra PLDE. rrurghentey, revista esirestul ‘Gotat eu prem etagaray gum a fost primal ea Tar tun "parvelpantSainei ‘et Iaeat wad pita "expe, VU. VALUREANUREVISTA ROMANA DE SAH Ne 1 — 1084 VASILI SMISLOV (veteranul) $I GARRI KASPAROV (mezinul) IN FINALA CANDIDATILOR @ Cei doi mari maestrii sovietici au obfinut victorii categorice in meciurile, semifinale Cititorii cunose pe larg din numarul trecut al Re~ vistel ,odiseen" care a precedat cele doul introceri Semifidale, din cadrul meciutilor eandidatsion, CG. Kasparov '— V. Koreinoj si V. Smislov — Z. Ribli Eraabsolut firese ca hotarirea unilateral. si avbi- ward a presedintelul F.LD.E. dl. F, Campomanes nu va rezista in faja congresului unde dreptatea a teumfat, $i astfel tn nolembrie-decembrie 1903, 1a Londra,’ Iumea sahulut a avut prilejul si urma- reascd dou dintre cele mai interesante dispute, um indrdzni si spunem din Intreagi istorie a competi- {lei supreme, de cind ea se destagoara dupa acest sistem, Surprindea, in primul rind, diferenja de virstd dintre cel patru combatanti. Koreinol era cu 82 de ani mai mare decit Kasparov iar Smisiov eu. 40 deeit Ribli. In primal ea si-a spus cuvintul tine. refea — aa cum ora do agteptat — in cel de-al dollea insa'a biruit experienia si marea putere de lupti a celui care mai fusese campion al lumii cu 28 de ani in urmé, ‘Ambele semifinale au ineeput sub semnul surpri- zel, Koreinol obljine victoria cu negrele in faja Iti Kasparov, lar Smisiov 1 invinge eu albele pe Ribli cele doud partide find de 0 deosebiti valoare teo- retica si estetica ‘Apoi, in meciul Kasparov — Korcinoi sa vizut cA tindrului_ mare maestru sovietie nu-i mere jocul. Au urmat patru remize in care Kasparov nu era are... Kasparov, Momentul psihologic al meciului sa produs in partida a 6-2, Un amanunt pitorese inaintea ci, Kasparov a primit un telefon de la fostul eampion al lumii M, Botvinnik eace ia spus Garri, dest in 1984 mw erat ined nascut, poate sii rezultatut meciului meu cu Selo Flohr? — Da, Mikait Moiseevici, a raspuns. Kasparov, i stiu, Mectul s-a incheiat la egalitate, Dumneavoastrd, ‘aft pierdut prima partidd 9 a 6-0, le-aft elstigat pe aT-a sha 9a. Botvinnik continuat foarte spiritual = Vexi, Garni, situatia ta este mult maj bund. TH nu ai plerdut ined partida a 6-a. Aceasta a 6-a partidi se va dovedi decisivé, Kas KASPAROV—KORCINO! sc see az crt cy peso son intre' doi tifani ai. sahulud, tm care conceptia de joc. si experienta lui Korcinot i-au adus un punct ex- trem de pretios, Partida Luni 21 nofembrie, orete. 18,00 GMT... Garrt espero #1 Vikior Keorcinol ‘ured pe estrada’ slit de festivitayi de "ig “Great EnsternG. Kasparov Hotel pentraprima partidd a semi- finale for. Kasparob pare. deosebit de incresiton, "A tras albele in Seura allel precedente, a st facut declaragit presel in senshl of sanse pare aii suridd deta inceput Dar, na fost aga} Spresurprin- deren "generate, favoritul iniroceri tate dominct im aceasta porta de Start, eu adevirat sensafionata, i fare’ Rorcinol, sicecampion mon iat en-tiire, demonstreged ed ete decis sirsi vindascump pletea, Koreinoi INDIANA DAMET Lad CHG 2et e6 3.013 v6 4.Ces NbT had a5 Gcxl5 Cis (Debutul primei partide anunta un uel psihologie foarte interesant ! care in meciul din sfer- a jueat apreape exclusiy Grinfeld-ul,revine In tige deschiderea sa preferati, desi stia Neest e& adversarul siu este la ora ac~ tuald specialistul ne bazate pe mutarea nuarea 7.26 apace tari cu Postiseh parov a cistigat-o, dar la conferinla de presi co a ‘urmat @ analizat-o foarte autocritie aritind ed, dupa ce stattse maj slab, a oblinut avantaj, a ratat clsti- aul inainte de intrérupere, iar dupa intrerupere ac Versarul sii ar {1 putut objine remizi cu o analiza si un joc exact. Asada, egalitate la jumatatea me- Giului. Inq doua jumatste a intininil, Kasparov sia surclasat pur si simplu adversarul. Ela cistigat partidele a 7-a, a 9a si a 1l-a @ remize), objinind Vieloria inainte de limita eu scorel mai mult declt concludent : 74. Si Smisiov a trecut printe-un moment dificil, pentru ci Ribli a ogalat’ imediat chiae in partida 2-0, Tn continuare, Ins, sia spus cuvintul marea forja de joc a lui S jproape incredibila pen- tru un gahist care in martie va implini 63 de ani Nu-i vorba e& la peste 60 de ani si Emanuel Lasker era ined redutabil. Dar, oricum, ‘nu mai aspira la titlul suprem, pierdut in 1921 la Capablanca. Cu_o mare siguranja in deschidere, Smisiov gi-a valoriti- eat avantajul culoril albe in partidele a 5-a sia T-a, Gesprinzindu-se la 2 puncte fafa de marele macstea uungur, Fostul campion’ al lumii a facut proba. si naltel sale maiestrii in final sau in apirarea unor Pozitii grele. In ultimele patru partide Ribli a parut Fesemnat, iar in cea de a Ii-a, care avea si pund punel meciulul, el a propus remiza, Smislov elstiga, Gee, cu BHA, Si astfel se ajunge la o final ew tolul insolita, in care diferen{a de virsta dintee eet doi competi: tosi este nici mai mult nici mal pujin decit... 42 de anit La sfirsitul meciului, Smisiov a fost sirbiterit de prietenii sii care fall oferit un. tort eu 63 de luminiri, in vederea Apropiate: aniversiri a zilei sale de’ nastere. Inalt, suplu, neardtindu-gi deloe vista, Smisiov a intrebat putin ironic —"Poate sd spund cineva of sint batrin? Nu indrazneste nimeni, Vasili Vasillevici ! In continuare, prezentim cititorilor, eu adnotirile mavelul maestru international Florin Gheorghiu, pri- mele partide din cele dowi meciuri, urmind ea in numerele viitoare si le publicdm si pe celelalte. in apa- oar tr-0 partid’ la _asemenea Kasparov va fl surpring “de 4 Planta do casi a. vicecampiond- Tui lumii) “RNDS1" eS 9.NGE Net Weel Cie 1.b:e3 oS! 12.3 DAG 18,0512 Dat H.d:es (Kasparov cautit cu orice pref sd confirme tactic mica! avanta} teoretic al albulul in deschidera, dar slabirea aceasta a ranula central de pion! per~ mite negrului egalarea jocului) 1 3 gO! ODE I5.e:b6 ach6 16.0—0 Der (A remultat, dupa cum se vede, 0 po- itie din Grunfeld in care’ pionul plus al albului nu are impor- tant’, negrul amenintind scl re jn orice moment) _17.NbS! (O finete tnctied, dupsi care negrul este acela care va avea un mic avantaj, intruelt nu merge acum 18.C:e3 D:e5 cu atae simul tan la cei do} nebuni ai albul Y. Koreinot Tal variantet 2031... Conti pentru primaGAREI KASPAROV, ABNhG Ng? 19.Nig? Regt 20.Dat-~ Rg8 2.Cx5 h6 (Din now activ, dar Korcinoi se aplré cu mult calm, cdutind simplificérile ce conduc spre final,.) 22.Ced Need 23.D:eb Cab 24.Des De5! 25.D:05 Cie5 Gtra- tegia negrulul s-a dovedit supe~ loan, atacul adversarului dove- dindu-se un simplu foc de paie. Finalul este superior’ pentru -Kor~ cinoi din cauza slabieiunit pionulu: 3 si @ majoritijil sale de pioni de pe flancul regelui) 26:1fb1 ‘Tras 27. NO TaG! 28.Tb4 RES 29.ad Tas 3 3 Ret 3LRg2 {5 82Nb5 Ta’ (Manevriad ‘calm, negcul a prelua inifialiva) $.Ta47! Td! Bex Catt (© poanti tactica dar de efect, care efslint | un pion, trecind partida intr-un final’ superior pentru negrw) 35Tiad (Sau 3.Niat bod Teb5 Batt Mas A7-THT hs Tei TAS 89-6 WS (Albu sina re- clstigat pionul, “day finalul sia este [rd sperante, Korcinoi va do- vedi in continuare 9 tehnica im- pecabila de realizare a avantaju- Tu) 40RI2 bd dLRe3 bg a2.ttaz Tet} 43.Re3 bat 1 A5Red TAZ thd fA! (Muta Higdtoare, dupa eate negrul obfine fin cel mal rau caz, doi pioni con feall legafi contra’ pionului h4..) 35. 3 REVISTA ROMANA DE SAH 40.Tg5 (Duph A7eft Ted albul plerdea forlat si plonul hi) 47.0 T+ A8Rdd Ted 49.0245 Ted! (Tale regele alb, asigurind tna ‘Grea propriilor pioni) 50.Th6 SUMS eS} S2R5 £5 si albul a codat. Kasparov 0 Koreinoi 1 Partida a 2-a Infringerea suferita din start de Garri Kasparov @ relansat enorm interesul pentr: ‘meci, Sala de le Great Eastern s-a dovedit neinci- patoore la jucarea celei de-a dove partide, iar cei 150. de laristi acreditaft la semifinate au cerut instatarea unor telefoane in plus. Bfervescenia tnutild, efel la a dour lor confruntare, cet dot corifei at esichierului s-au tmpacat destul de rapid pentru impirfirea punctulul APARAREA TARRASCH V. Koreinoi G. Kasparov Ladd dS Ret e6 3.Ce2 6 (Sur- prinzitor, Kasparov adopt o des chidere de-i este la inimi — Vert meciul de candidati cu Beliavaki furneul de Ia Niksiel, dar care i convine foarte bine $i adversaru- lui su) 4e:d5 ex KCL Cos 6 43 CIS TNez Ne 80—0 0-0 9, NgB!?_(O\ continuare yen vogue’ in marile (urnee, Se mai Joacd si Sd:e3 sau %.b3) S..cxd4 1OCdt 6 pare pe tinirulmare macstru s ILNe3 eS I2a8!? (Aceastd -mu- fare aparent modest a surprins s6 ute gindi a consumat) 40 de pentru a gasi cel just plan pentru negeu) 12 ABDb3 Dat 14.C:06 fies 15.Ta NaG 16.Nel_Rh6 17.Dal Det 19.03, 28 I.DhA Tack g0.ei!? (Albul fac © incereare de joc activ, nt une, totus, peobleme prea mar b8 @S.NI5 a5 20Mte2 Ret 30h ‘TaeT BL.CeI! si ta aceasti positie complicata, chiar usor avantajoasi pentru Kosparov, aeesta, in erial de timp, a aveepiat propimerea lui Kovelnol ! remiza Kasparov 0,5 Koreinol 15 Partida a 3-a $i iati-l pe Garni Kasparov 08 tindu-si ined propria cadents, $a Sd profite prea mutt de turul sit cu albele, Din now rere, INDIANA DAMEL G. Kasparov V. Koretn Ladd Cf6 Bet €6 3.013 D6 4.003 NDT Sal aS Gens Cxd3 7Dad +1? (O intdclee faf4 de prima’ partida VASILE SMISLOV In care Kasparov a tie" 7.e3) 7..Cha7 8. NUM e6 10g3 Ne? 1LNh3 0—0 12, Tel NOG 120-0 TeS 14.7 :06!? (Fonrte speciaculos, dar resur- Sele de apfirare ale negrulul sint Suficiente) H4.N:c6 15.D:e6 CIS 16. e3 Cob ENG Net IS.NieT si la propunerea lui Kasparov, s-a ‘cone semnat remlza, Kasparov 0,5 Koreinol 18 Partida a dea Jooul se tungeste piné Ia muta~ fecreta de intverupere, dar rezultatul este avelasl. Seria’ remi- eior continua. Un’ incident @ imercat ineheieree acestel partide. Koreinoi facind propunerea de re- 4 proatr-anuet din responsabillt Organteatorici, englezut Raymond Keene st nu. prin arbttrul tntitni- rii, marele macstru jugoslav. Sve- fozer Gligoriel, cum ‘sar fi cuve- nit, Kesparas "a comentat nefavo- radil acest fapt, der... a acceptat Propunerea, DESCHIDEREA CATALANA V. Koreinai G. Kasparov Lad a5 2.04 BNEE SD:ct D5 ey 0 6.0—0 ober 312 C6453 dict De Not 10.Na2 Chi 13.0bd2 ate de Nef H1,Det Ce6 12.N Nov 1iNg5! (Singura_ ine joc. activ) MW. Te 15.3 Cha 16, Cha “ho 17.Cas Nak 18.CeG N:c6 19NAG NbT 2N:et Diet 21.De5!? (Dupa aceasta avantajal albului ne pur teoretic) 2nD:e5 22 fises Cov! 2kat MM QA.CAL Nig? 25. Rag? lds 26.TTal TAs 22.Ce2 THs 2grTsds C2d5 20.CA4t Cet! 30.TAL RIS (Men{ine echilibrul_ partidel) HLCb3 Cob HEI Re7 38R03 96 34. Td? (W 35Ret 15} 36RdS ob Tel10 ReG 38Re3 e:fl-+ s0g:tt 95 40. Cas Crd A1-Tsat si dupa ana- liza ‘de acasé cei dol adversari au elzut de acord asupra remizel, Kasparov 15 Koreinoi 25 Uitimut tnainte de Seclangarea furtunii. A Patra remizd consecutivé, dinir-o Serle care nu trida ined’ aproape mimic din adeviratele resurse ale adversarilor, nrespiro* al mectului, DESCHIDEREA CATALANA G. Kasparov V. Koreinoi Lad C66 ct 6 3g3 a5 4.Nez Act 5.CE oS 60-0 Chat 7.Ca3 ChE 8.C:04 Cod 9Dad+ Nat 10. DS 1LDe2 ToS 12d:03 NicS (Negrul a jucat foarte activ si poate fi mulfumit de rezultatele Geschiderls) 13.Db3 0-0 14.Ce5 Db6 15.Ngs has 16.DI3 Net 17. Tid1 18:Te1 Teds 19.Dc6 Dab SMISLOV —RIBLI Pared pentru a nu iesi din nota generald a semifinalelor si aceasté ‘nsolita confruntare Vasilt Smis- lov — Zoltan Riblt, un ,meci at generafiilor", cum i s-a” spus, a inceput cu 0 surprizé. Cea furni- zatd de excampionul mondial care Ta tnving pe tingrul siu adversor in stilul demonstrat cindvo, in anit si cel mai buni. O partidd de Inalt nivel stun prefios punct din start pentru Smislov. INDIANA DAMET Y, Smislov 2, Ribli Lat C16 2.013 €6 Sch BG 40! Noi 5.Nd3 a5 6.b3 Net 7.0—0 0—0 S.Nbz 5 (Prin intervertire de mu- tari s-a ajuns lao varlanté mat vecke a Indienei damei, recoman- data si fucatd mult, acum iteva decenit de Keres si,. Smislov! La ora actuala mutariie en vogue" Sint 4.g3 $i mal ales 4.23, dar Smis- Yow rimine eredincios variantel care ja adus atitea succese) &.De2 exdt 10ctd4 Cos 1LCbd2 Ted 12. Tack Tes 13.041 Nfs 14.h3 36 15. Des! (Cel doi _adversari adopt cele mai bune planuri de joc atit {a alb, cit si la negru, Sistemul de aparare al negrulul a fost perfec fionat. de eatre maril maestri Browne, Portisen, Gheorghiu, In timp ce acest atac al albului a fost REVISTA ROMANA DE SAB recomandat de Spassii) 15..Na7 16. Ce5! dol Indie Cet (Duce Ia mari complicatii. Perfect jucabilé era si continuarea 17..C:e5. 18>EDISOROLIFIDESERSESIDSOSEHSOOOEOOO>OSOOOSOOD OOOOH PARTIDA SPANIOLA E, Nistor Gh, Stranutu Led €5 2013 Ccb_3NbS ae 4.03, CI 544 NaT GO—0 Ne? 7.405 Cie BC:e8 Nib5 9.Db3_d:es_ 10.D:b5: Dd7 11.D:e5 0-0 12.63 Ted 15.044 De6 14.DE2 Nab _15.Nes Dds 16 Del?! Neb! ATR Ngdt 18Rel DhS 19-TAL Dn2-+ 20.REL Dat} 21 Ngl Ch5 22.Ta5 Nh? 23,7-h5 Digi 2 Red Dig? } 25Rd3 Tad’ 26.1d TidS} QTe:ds Debt 24Rd2 Nid} 20.Rat Dal mat, APARAREA SICILIANA /, Blinda G. Catthman Led c5 2.013 Cop 3.4 e:a4 4.C:d4 C8 5.Ce8 5 6.Cdb5 dé 7.NE5 a6 8 Cas BS 9.Cd5 Nev 10.N:16 N06 11 3 0-0 12.Ce2 Tha 18b4 CeT 14 CHE RAG 15.Ce3 15 16.813 C15 17 Cas Des 18ha C:h4 19.43 Cad 20 Dis £5 21-THS Det 22.D:u4 fogs 28 Ne2 NeG 24CeT Ne# 25. TW 26 CaS Nob 27.003 Te? 2harbs abs 2ORd2 Td6 GONG New 3.Cud Rg? §2.7ahl Cfo 38.Ces. Ta? ‘S404 eld $5g:f4 RhB 36-THO TIT 97.Ca5 ToT S8TIh Tyr 39T-d6 ‘Tes 40. CoS Ter 4.TeS Ties 4215 THs 43. Td5 si negrul cedeazd INDIANA REGELUT M, Rudolf (anemarea) E, Gavris (Romania) BU/H/329 Lf 6 2.Cf3 NaT 3.g3 Cle 4.Ne2 a6 5.3 Cbd? 60—0 Chi! Te Cats BCod Ngd Gel Def 10.5 d:e3 1 f:0e5 CAT 12.44 5! 1345 Net 14 Nhat £5! 1Set6 Neto 16-73 Ces! Dibat 1eTs6!? C6 19. Nad D:h2+ 20Rh2 Cad 2.Rg? Cres 22,Tet AG 23.T:05 higs 2446! Rav 5.d:e7 Rael 26.T:g5 Re? 7. ‘Tig6 RIT 28.745 bs 20.Cd5 Tags B0Tg8 Togs SLOG “Pde 32Ret Tes} 33K Tel 34.04 Thi” 353 cf! 36b:c4 Tal 32Red Tiad 38Rd3 ‘Tas 39.c3 Taz 40.Cb4 Tb2. 41.05! bies 42.Ced a6 43Ret Reb! 44.R:c3 Toi 45.Red RdG 46.Cdd Th? 47. HH a3 48g5 a4 si albul_cedeaza deoarece nu mai poate prinde pio- nul a" (49.Cb5-+ T:b5). Rubsiea redactati de Comisia central de gah prin eorespondenté spare sub) ingesizea tal Stefan STOICA, str. Geiatlud REVISTA ROMANA DE SAH Nr. 1 — 1984 Studi: Coneursul_nostru international pe anul 1984 G. G,_Amirian G. M, Kasparian ‘A. Svetilskt (RSS) RSS) (RSS) @ @ ZF (A, a G0, la, a 227 A ta ee ee Di, Ua_ las Us 902 @ ‘Albul cfgtig ‘A. mltevsit tons) ©. Groeneveld (ima 8 8) cue ae TH) 1. A, Relabanow ass) ws GH) ™ P, males ‘rea aa C049) ‘ct, Goumonas Geass) 007 0}1a) Towers a soe (63) levers 1K ‘Astor 2X ©) cag ta at 3) Ses ta ) Cet ta ar ) ed ta 5Ne 1 — 1988 REVISTA ROMANA DE SAH 16 TURNEUL MONDIAL DE COMPOZITIE SAHISTA—W.C.CT-2 La sesiunea Comisiei permanente pentru compozi- | 15 puncte s1 E, Rusenescu 5 puncte. Performanta fie sahistd, care a avut loc la Canterbury in 1978, | maestrului M. Manolescu este remarcabild, el situin- sa hotdrit orgdnizarea celes de-a doua edifii & | du-se intr-un clasamant neoficial pe locul 3 in dis Turneulus mondial de compozifie sahistd (W.C.C.T.-2). | puta eu cet mai buni compositori ain lume, Locul & Invitafitle oficiale au fost lansate in cursul Tunii | objinut de echipa Romaniei este de asemenca exce~ januarie 1980, deoarece stabilirea temelor pentru cele | lent gi constitute oarecum o surprica, avind in ve~ zece grupe au necesitat un timp indelungot, Mentio- | dere e@ {ari cu veche tradifie sl mumar superior de nim ed fiecare echipd a avut dreptul de a participa cu cite doud compozifit 1a cel mult opt din cele zece Grune, la alegere, La aceasta editie au participat 29 de echipe din 29 de fart (fafa de 27 din W.C.C.T-1) cu 254 auiori si 439 de probleme si studii, Potrivit regulamentulul, tm anul urmdtor, federatia orgent- | 4 si mai multe mutdri) dupa echipa URSS. $i zatoare (R.F.G.) a tipdrit 0 brosura cuprinzind toate | locul 11am grupa BI (probleme in 3 mutari) dupa compozitori de valoare, cum sint Finlanda, Suedia, | | luerarite primite din partea echipelor participante, | echipa S.A. Participarea restrinsd a compositorifor Anglia, RPG. Franja, s-au clasat in urma echipet noastre. Este”de subliniat ta mod spectal poztfia frantasa obtinuta de reprezentantié nostri pe grupele de compozijie: locut 11 in grupa C (probleme in Aceste Iucrdri avind numere de ordine, deci fara | din provincie si verificarea insuficiont de. profundd umele autorilor, au fost supuse unet verificdri co- | a celor doud studit romdnesti ne-au privat de oc lective, intrucit ‘brosura a fost primita de fiecare | parea unui loe gi mai Inalt in clasamentul competl- cpitan de echipd. Ca urmare au fort elimin fret supreme a compozitiel sahiste corecte sau matematice) 162 de luerdyi, rami Prezentam problemele romdnesti clasificate, precum concurs 336 de comporifil, care au fost judecate de si toate compozifiile distinse cu locul 1. arbitrit celor 10 teme. Clasamentul final definitiv, asa cum rezuitd din Cele 104 puncte ale echipei noastre au fost reali- | tabelut de mat jos, a fost dat publicttayi, in eursul zate de M. Manolescu 42 puncte, V. Nestorescu | anulus 1982, odath tu brosura care cuprinde toate lu- 25 puncte, Em, Dobrescu 17 puncte, I, Grosu erdrile celei de-a doua edipit a W.C.CT.-2, SUTUATIA DEFINITIVA A TURNEULUI MONDIAL DE COMPO2I}IE $AMISTA W.C.C.T.-2 : eine gf pact ae gore a BEM Se on cemom/Banare Boers Be, So URSS. = oy a as Se 6 rt © a. Sets 3 f SE es Sear x 3 y BOR oaas 8 3 3 8 5 { Bulgaria at a a a . : Pais = z Ot ; puna SL l PGB i : } one 3 Tait a2 i : i ipehacce oh Re 3 ; ; i = a2 = poo oF : SU eEIN =e Pb Bane ho 5 24 i og i eee wa CE Stee he i } : Sees ee eS pa a z a i a ag aa a — aoe 3a Resuttatele veprezentangilor nogtri in W.0.0.2.-2 es se par epee ts scot Peach Seca S mauist socfia Smart seajie muta Seetia S muteet ae oe wl ag 2a tates pasha fe eee a a faye 8 8 a al oa erm ig a A) x By ©) cen xD) oH) souumn Ww. B) NDS! @Ded4) 1.N:e5 Die} —_D) Nel @CeT+) 1..b:08 T:e3 Tied 2agD} Tait Tad. ‘Ted eG 2.Dad Ded Det Daa. A) LCof! 2.CeB mat); 1.CaT? 1, C) LREBI'@.Teb-+) 1.Taied Thet —E) 1L.Nd@ (cugzwang) 3 d3 Ned Cg6? CyA? CdS? diecS! €5! CS! Cod! Need 28D BEC HAC, Nel otlunde 2.De2 Da? Dhd Da2+.16 REVISTA ROMANA DE §AH me bike nl ee ead soci Ueto! aie ao aa ae nog] leh sa tak ae a ea a 1a.g oa a a ame asam ‘aa 2 2 ‘ae eal ‘ze a a Oe aia at ea a ic i ea Pad aE Pe omen ce ome ane Nii a Ian ea lasate pe locul I —W.C.C.2,-2 1, velimirovte wee Taugostavia) ‘A Paniagoato oe a 1 vutitinitoe yi Vekopaey ‘RD, "eau soctia 2 mauiaet a a seca ruta . anes ssoctia mata sect #1 me ea axe al lB Be fistael) eM rt eee remcnn Peas ln 8 a1 oe mo ae al ingen” oat a) A angie eee 1 a a a No my) ‘Gano Gl ra ha bev cola fy aed! Ryd 2704 BBD 9. dame! implated 207 mat, Solon IAD Bue, tus Geo Negi} Rh¢ 4.N:5+ RhS 5.Nge 1 (@.Dc3_ mat), Ticl 2.NG+ RAS 3.Cie3+ 5 1..Cic2 hd 6.Ne2-+ Rh3 7.113-+ Ral &. K) Joe. aparent’ 1.16 (Dg6, 2.704} Cid BD:3+ 5 Cb 2. T6+ Rh3 9.763} Red 10.7:17+ ‘D:ha) 2.Te3 (Ted Te2) mat; 1.Net Sd2+. Fas uct, iu act nn 3, vind, La cal Septet ost Chives (Daw) 2.021 Nei ROU MNGFS Miho 15Neb+ si tle baterit abe se sdumba.”™” (er Ga Seb) mats by Ler MC nat Dimes @DetH Labial Thats CHER! COA Shar Nel) Cock SiNeat eceet carb 4. rd TE PO t (i) mat. Tema Cee! veprezinth Cobh RC Oceth tet ak “ity coat @Rby Tes Tet 2. Yh, wet dnventat” de compositorul 8D! mai) 1Nad ACEP REO 3. yt Dag ee francez Pierre Monreal in care Cit Re5 “4.Cg6+ Reé s.t4 ch? N8e Ded toate piesele au jocul normal, dar 6.Cgi} Rd6 TCeB4~ ReG B65 mat ; N) 1Ne5 @Rf2) 1.d4 2C:e7+ cu proprietatea, ca dupa orice cap- Let 2Cg0+ Reb UCxd4} Rdg 4, Red MCU Ret 4.Cig7+ Re3_5. turd, plesa eapturata renagte (re- C5 Re6 5.Cf8+ Re5 6.CdT+ Reo 8.Dib7 mat; 1/T:a? 2.C:g7y apare) pe locul ei , dar nu- 7Gc5-+ ReS Gide mat Red BC Rel ACieT- Re} mai in cazul cind acest Ise nu este H) LTds Rig3, 2.Tg6 Ts mat; Cid Neds GD:a7 mats 1-Cah3 — ocupat. 19f3 Reg? 2.Tes- Ta5. mat, 2CM Red BCL Ref 4Cn6-} “Ty Leet (ast? asda 3.0.16 DLL D+ Rees RDG) Red Catt Crud CD:nd mat, mat (INC); Ld8N? 2.N:e7 3T:g0 1D 20g Re BC+; LDgt OD LTglt+ BRhO Te 2Te6+ mat (NCT); 1Ld8C? 2.CicG ANH 2G Red aCd2s; L.Dshi 2, Reo ATed! at Std Red GTEi! mat (CTN)' 1... 2Db61 (eu ma- Cob-+ Red 3:Tel+ ete. at! TTot+ Rbs Tes remizs, turile reflete din cursa 2.D:d4? 3. I) Joc. aparent “1R:d6 2deD 7) A) L.tds C2! 2TdI+ Cot C16 mal; BD:e7? 3.T-g6 mat; 2, mat: 1Cf3? Gsd7!; 1.0157 CoB; 1, mat; B) ites C3d41 2T¢+ T45 Dag? 3.Neeb mat) 3D:b4l T:b4 mat Ce? Cal trel curse tematice’ in mati si 0, cursi_netematicd : 1.CH4? 2. care obstruclia calului asupra RY LNgT! Cod} die 33+) CaS 3.Ce7 mat,DEZLEGARI Se S82 — A, sturdeagy : -Tu7 ol Rabon Nieeure Dia Gab My SBa?t sts bags Nat hia Det he Bris" ahs Sat baa! bu Ghar Dur fiboit pie eal eiytiuiy Bars 'Snr viper our ialass ihe Bay Bab 1eDSt) DAE Dnt. fiw Ab ‘aia is Rav RES bat we Seat Soe a, ibn hatin Hi TAD wD Bah OE REE ie wo BEN Ld tau bt Ral 2NbI Aten 4 Nee nor nis’ net Biter cies O cures? Bate nas Steaua Roo 3th may. fuse aNey oa sh PEPE ray pk 3c (a, worn gran” td Chan oat tat Gr (Ted! bie. ete. ae ee Nf, at3 — C. Groenveld : s.r Ave ini Tetiase joblemn Wh edness, eos tmuntctnaene "nas RaKieuta Cy hema oper oa Thiel mpinge ait: “piss Peas Sates Koes Ne 48 — P. macoma s Lewy Gv:es uh dass wate Pee frat Cay" Eis; Coos give nat (ai Oe Fea at ty da! See? at) te clael Ny AS oat Gah deena fel nt Set ted fetise Uae mata ta SA Neo tN. dakowten tc ede nth, inereat < beer Bales fs hers bi ‘ala! peat gh abt Diutie" bese g, POEM RE uD Nr. is N. Vasluciko 3.743 to= ou" dopa Tos ™ Nr 40 V. Nestagenens ie at Cds neat pid, “Can Ceadtpla Sbstraghi pe gi! = Lage ch Se Ru Al, Pankeatiee 2 0h 5 psaret canis dae ponfia “iowa Saf ao adbih sone dive ne Seo SA, Sverlinak © cist Tae mat) Tih acti Rod Sehet Roa ERM ge Beet mat etd Deeg Hoe gerbe Piaeza cae F"punete) Sung Abate wel Ge 3tae tat FEA = Sy Plvoeae © 1a SOEAE eT Ee ad hep iatha Ree iNet How aot Re td Biases a aa ah, Se prabjemes Punotal maxim Ci secuett! tar dias ON, Sites "etenigara Dr Reaingncr, teurest sion lekeuney Cine £8 Ghia Mat ED Seminal Eas, fe Rowen tiusit EG Sarena Cheorphtapes Si ahs 1 Fuker, Sibiu Hea ce BG tart Oh Fanta, once §. Mo Baer so Stan cca 3 hi Mules CS Gi Basan a Ge Oh Ruse alt P Eofocaras ata © Susu viteooen Feat bute fe gStatiteneis er ete ab Eileen gee Se Mic aa a Blut cats iW. Eine este Sorat Pasaor "Seta Bind Siscu fone Wi Media, Sin Gi Mnricatolue Roslorit de Vede Bae Lele stent 1 Ebola, hae #16. Wuetaut tne oc a 2 Hetis egetata & feet Grove ER! Roradale root so — G. Nedelanu ¢ paver tis Atul Htteat Oat str tAcs Naa BD. Xr 88 — CL Goumendy =a) nary xO 2hg pet reat eon Bel Te 2 Bot Ba mah ues duties Rub see alin Tho NDT Nod ates Tad Ban Ser Gia thst. ice uve xa Sab Gi SUTUATIA DEZLEGATONILOM (ss. 1/1988 BE] 2 ioe | Sie Leal E oe Rw we & : a i ? 2 3; y 4 i sap it — a= oe! y as an Neg aes BNOLE Rae ae et Ras ADE les “EDieHS "Cee Ina dg Stu 8 prutieny Tosi GHOSE@ COMBWATI @ COMBINATI © @ COMBINATI @ COMBINATII o J diseea a= A-N VI. Diagonal si ve V. Labirint