Papers by chiselev alexandru
Current issues of social sciences and history of medicine, Oct 24, 2017
Кіселев Александру. Українські громади від повіту Тульча: між традицією та видовищем. Мета дослід... more Кіселев Александру. Українські громади від повіту Тульча: між традицією та видовищем. Мета дослідження. Представити ширшому читацькому колу елементи української нематеріальної спадщини з Добруджі та методи збереження цих предметів, особливо в народній драмі або подібних культурних проявах. У статті використано в якості методів дослідження спосіб усного, прямого та активного спостереження та співвіднесення з життєвими історіями живих свідків. Наукова новизна. Вперше досліджено елементи, що розглядалися як представники членів українських етнічних об'єднань, з порівняльної точки зору, у зіставленні їх з традиційними цінностями. Висновки. Аналізуючи різні аспекти нематеріальної спадщини, представлені на сцені або в інституційному контексті, можна класифікувати художні програми українських ансамблів Добруджан як справжніх, розроблених або стилізованих, з різними ступенями подання місцевої етнічної ідентичності. Ключові слова: Добруджа, нематеріальна спадщина, хохол, етнічна ідентичність, виконавська майстерність. Chiselev Alexandru. Ukrainian communities from Tulcea County: between tradition and spectacle. Aim of investigation. The article presents elements of the Ukrainian intangible heritage from Dobrudja and the methods of preserving these items, especially in spectacles or cultural manifestations. We used as research methodologies the oral methods, direct and participatory observation and the correlation with the life stories of the essential witnesses. Scientific novelty. For the first time, we researched the elements considered as representative by the members of the Ukrainian ethnic associations, from a comparative point of view with the traditional values. Conclusions. Analyzing different aspects of intangible heritage presented on stage or in an institutionalized context, we can categorize the artistic programs of the Dobrudjan Ukrainian ensembles as authentic, elaborated or stylized, with different degrees of presenting the local ethnic identity.
Етнологія Ethnology Актуальні питання суспільних наук та історії медицини. Спільний українсько-ру... more Етнологія Ethnology Актуальні питання суспільних наук та історії медицини. Спільний українсько-румунський науковий журнал. (АПСНІМ), 2017, № 4 (16), P. 89-95 Chiselev Alexandru. Les communautés ukrainiennes du comté de Tulcea entre tradition et spectacle. L'objectif de l'article. L'article présente des éléments du patrimoine immatériel ukrainien de Dobroudja et les méthodes de conservation de ces objets, en particulier dans des spectacles ou des manifestations culturelles. Dans ce cas, nous avons opéré avec une distinction entre le contexte traditionnel et le contexte institutionnalisé, pour décoder différents ensembles de valeurs spécifiques. Nous avons utilisé les méthodologies de recherche suivantes: les méthodes orales (questionnaire, interview), l'observation directe et participative et la corrélation avec les histoires de vie des témoins essentiels pour la reconstitution orale de certains objets traditionnels. Le terrain de notre recherche a eu une double hypostase: la première, dans les villages, pour recueillir, reconstituer et restituer le patrimoine traditionnel et la seconde, sur la scène ou dans les festivals, pour observer et décoder les items utilisés comme représentatifs pour exprimer l'identité ethnique. Nouveauté scientifique. Pour la première fois dans les articles scientifiques de Dobroudja, nous avons étudié les éléments considérés comme représentatifs par les membres des associations ethniques ukrainiennes, d'un point de vue comparatif avec les valeurs traditionnelles pour accentuer les variations de construction de l'identité individuelle et collective. Conclusions. En analysant les différents aspects du patrimoine immatériel présentés sur scène ou dans un contexte institutionnalisé, nous pouvons classer les programmes artistiques des ensembles ukrainiens de Dobroudja comme authentiques, élaborés ou stylisés, avec différents degrés de présentation de l'identité ethnique locale. Mots-clés: Dobroudja, patrimoine immatériel, Khokhol, identité ethnique, arts de la scène.
The Romanian ethnographic literature about copper vessels from Dobruja is incomplete and disconti... more The Romanian ethnographic literature about copper vessels from Dobruja is incomplete and discontinuous. The issue has been treated by various specialists from the perspective of an ethnic group, a museum collection or morphotypology and ornamentation. These contributions are important starting points for an eventually evolutionary and comparative approach of this craft, in this geographical space such objects being used or produced by Romanians, Aromanians, Meglenoromanians, Bulgarians, Turks, Tartars, Greeks and Gypsies. Depending on their use in the context of sacred-profane dichotomy, copper pieces can be classified into vessels for daily use (for preparing, preserving and serving food, transporting and storing water, milk, wine etc.) and vessels with ceremonial function (e.g., copper bottles for wedding at Aromanians and Bulgarians; ceremony tray, vessels for ablution at Turks and Tartars). In this scientific approach, we will try to make a sketch of coppersmith and copper vessels, based on bibliography, dialectical dictionaries and field research.
Cultural Heritage Care and Management. Theory and Practice, 2018
Meșterul trebuie privit și definit în contextul comunității căreia îi aparține și a societății di... more Meșterul trebuie privit și definit în contextul comunității căreia îi aparține și a societății din care face parte. El este un barometru al stării economice și a structurii ocupaționale a localității sale, a mentalității privind necesitatea produselor sale, de actualitate sau considerate depășite din punct de vedere moral, tehnologic sau funcțional.
Dispariția sau transformarea unor meșteșuguri nu reprezintă doar pierderea sau adaptarea unor obiecte, ea indică de fapt mutații în structura mentalitară, culturală și economică a societății care consuma vechile produse și urmează să le consume pe cele noi sau să nu le mai utilizeze deloc. În acest context factologic, intervin fenomenele de comodificare turistică și bricolaj cultural, având ca efect cumulativ crearea unei noi identități culturale.
Asupra omului văzut ca entitate dinamică cu tendinţe de perfecţionare (intelectuală, socială, eco... more Asupra omului văzut ca entitate dinamică cu tendinţe de perfecţionare (intelectuală, socială, economică) acţionează concomitent o serie de rituri cu valenţe diverse, uneori chiar contrare. Astfel, integrarea într-un nou context nu se produce brusc, ci doar printr-o succesiune de rituri ce separă treptat individul de vechiul context şi altă serie de rituri ce îl agregă mereu într-o altă poziţie. Aceste rituri acţionează cu intensităţi diferite raportat la un anume moment temporal. Dacă imediat după ieşirea dintr-un cadru iniţial riturile de segregare sunt predominate şi intense, cu timpul au loc integrări temporare, iar riturile de acceptare se manifestă din ce în ce mai puternic. Apare astfel evident pe de o parte, o interferenţă a riturilor de trecere, iar pe de altă parte, o interferenţă a riturilor de trecere cu alte categorii de rituri.
Lucrarea de față reprezintă o sinteză a campaniei de
cercetare, desfășurată în cadrul Proiectului... more Lucrarea de față reprezintă o sinteză a campaniei de
cercetare, desfășurată în cadrul Proiectului DeltaCraft,
având ca principal obiectiv documentarea asupra
tehnicilor și simbolurilor folosite în meșteșugurile
tradiționale din Delta Dunării.
Chiselev Alexandru -Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Tulcea Naşterea ca perioadă de trecere ... more Chiselev Alexandru -Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Tulcea Naşterea ca perioadă de trecere Naşterea este un act complex, cu aspecte fiziologice, psihologice, sociologice şi culturale, individuale şi de grup. Văzută ca moment esenţial al ciclului vieţii, alături de căsătorie şi moarte, ea reprezintă o reiterare a mitului cosmogonic la nivel intim individual, dar cu implicaţii la nivel familial, comunitar şi prin extensie regional, zonal, chiar mondial, prin consecinţele sale demografice.
A realiza o expoziţie presupune în primul rând a crede în ceva, iar în al doilea rând de a vedea ... more A realiza o expoziţie presupune în primul rând a crede în ceva, iar în al doilea rând de a vedea acel ceva într-alt mod, dintr-o altă perspectivă decât au făcut-o ceilalţi, deci original.
A realiza o expoziţie presupune în primul rând a crede în ceva, iar în al doilea rând de a vedea ... more A realiza o expoziţie presupune în primul rând a crede în ceva, iar în al doilea rând de a vedea acel ceva într-alt mod, dintr-o altă perspectivă decât au făcut-o ceilalţi, deci original.
În societatea contemporană expoziţii se organizează cu diverse ocazii, în diverse spaţii, mai mult sau mai puţin convenţionale (de la vitrinele magazinelor până în sălile muzeelor şi dincolo de ele).
Fiecare dintre expozanţi crede în acel ceva ce devine mobilul expoziţiei: comercianţii cred în atragerea cumpărătorilor şi creşterea vânzărilor (expoziţii cu vânzare, show – room-uri etc.), artiştii cred în catharsis şi afirmare artistică (expoziţii de autor), nonconformiştii cred în impresionarea publicului (aplicând tehnici neconvenţionale).
Şi la nivel muzeal situaţia este complexă, tocmai pe fondul existenţei unei diversităţi de profiluri (de la cele clasice până la cele ultramoderne), de strategii expoziţionale (modelul acţiunii prin mandat; modelul orientat spre piaţă; abordarea tranzacţională) şi nu în cele din urmă de mentalităţi (conservatoare sau inovatoare).
Aşadar expoziţia reprezintă materializarea unei idei şi expresia unei credinţe în acel ceva (tangibil sau nu). Se poate spune că expoziţia este un mix între artă şi tehnică, pornind de la o idee şi finalizând cu imaginea vizuală a ideii transfazate într-un cadru dat.
Drafts by chiselev alexandru
Dinamica tradițiilor de peste an. tradiții emblematice ale etniilordin Dobrogea de Nord, 2019
HAL is a multidisciplinary open access archive for the deposit and dissemination of scientific re... more HAL is a multidisciplinary open access archive for the deposit and dissemination of scientific research documents, whether they are published or not. The documents may come from teaching and research institutions in France or abroad, or from public or private research centers. L'archive ouverte pluridisciplinaire HAL, est destinée au dépôt et à la diffusion de documents scientifiques de niveau recherche, publiés ou non, émanant des établissements d'enseignement et de recherche français ou étrangers, des laboratoires publics ou privés. Dinamica rituală a tradițiilor de peste an. Tradiții emblematice ale etniilor din Dobrogea de Nord Alexandru Chiselev To cite this version: Alexandru Chiselev. Dinamica rituală a tradițiilor de peste an. Tradiții emblematice ale etniilor din Dobrogea de Nord
Uploads
Papers by chiselev alexandru
Dispariția sau transformarea unor meșteșuguri nu reprezintă doar pierderea sau adaptarea unor obiecte, ea indică de fapt mutații în structura mentalitară, culturală și economică a societății care consuma vechile produse și urmează să le consume pe cele noi sau să nu le mai utilizeze deloc. În acest context factologic, intervin fenomenele de comodificare turistică și bricolaj cultural, având ca efect cumulativ crearea unei noi identități culturale.
cercetare, desfășurată în cadrul Proiectului DeltaCraft,
având ca principal obiectiv documentarea asupra
tehnicilor și simbolurilor folosite în meșteșugurile
tradiționale din Delta Dunării.
În societatea contemporană expoziţii se organizează cu diverse ocazii, în diverse spaţii, mai mult sau mai puţin convenţionale (de la vitrinele magazinelor până în sălile muzeelor şi dincolo de ele).
Fiecare dintre expozanţi crede în acel ceva ce devine mobilul expoziţiei: comercianţii cred în atragerea cumpărătorilor şi creşterea vânzărilor (expoziţii cu vânzare, show – room-uri etc.), artiştii cred în catharsis şi afirmare artistică (expoziţii de autor), nonconformiştii cred în impresionarea publicului (aplicând tehnici neconvenţionale).
Şi la nivel muzeal situaţia este complexă, tocmai pe fondul existenţei unei diversităţi de profiluri (de la cele clasice până la cele ultramoderne), de strategii expoziţionale (modelul acţiunii prin mandat; modelul orientat spre piaţă; abordarea tranzacţională) şi nu în cele din urmă de mentalităţi (conservatoare sau inovatoare).
Aşadar expoziţia reprezintă materializarea unei idei şi expresia unei credinţe în acel ceva (tangibil sau nu). Se poate spune că expoziţia este un mix între artă şi tehnică, pornind de la o idee şi finalizând cu imaginea vizuală a ideii transfazate într-un cadru dat.
Drafts by chiselev alexandru
Dispariția sau transformarea unor meșteșuguri nu reprezintă doar pierderea sau adaptarea unor obiecte, ea indică de fapt mutații în structura mentalitară, culturală și economică a societății care consuma vechile produse și urmează să le consume pe cele noi sau să nu le mai utilizeze deloc. În acest context factologic, intervin fenomenele de comodificare turistică și bricolaj cultural, având ca efect cumulativ crearea unei noi identități culturale.
cercetare, desfășurată în cadrul Proiectului DeltaCraft,
având ca principal obiectiv documentarea asupra
tehnicilor și simbolurilor folosite în meșteșugurile
tradiționale din Delta Dunării.
În societatea contemporană expoziţii se organizează cu diverse ocazii, în diverse spaţii, mai mult sau mai puţin convenţionale (de la vitrinele magazinelor până în sălile muzeelor şi dincolo de ele).
Fiecare dintre expozanţi crede în acel ceva ce devine mobilul expoziţiei: comercianţii cred în atragerea cumpărătorilor şi creşterea vânzărilor (expoziţii cu vânzare, show – room-uri etc.), artiştii cred în catharsis şi afirmare artistică (expoziţii de autor), nonconformiştii cred în impresionarea publicului (aplicând tehnici neconvenţionale).
Şi la nivel muzeal situaţia este complexă, tocmai pe fondul existenţei unei diversităţi de profiluri (de la cele clasice până la cele ultramoderne), de strategii expoziţionale (modelul acţiunii prin mandat; modelul orientat spre piaţă; abordarea tranzacţională) şi nu în cele din urmă de mentalităţi (conservatoare sau inovatoare).
Aşadar expoziţia reprezintă materializarea unei idei şi expresia unei credinţe în acel ceva (tangibil sau nu). Se poate spune că expoziţia este un mix între artă şi tehnică, pornind de la o idee şi finalizând cu imaginea vizuală a ideii transfazate într-un cadru dat.