Villanöva: diferénse tra e verscioìn
Nisciùn ògètto de modìfica Etichétte: Modiffica visuale Modìfica da mobile Modìfica da web pe mobile Modiffica da mobbile avansâ |
m wl Etichétta: Editor wikitesto 2017 |
||
(39 verscioìn intermédie de 2 uténti no són mostræ) | |||
Lìnia 1: | Lìnia 1: | ||
{{ |
{{Arbenganese}} |
||
{{Divisione amministrativa |
{{Divisione amministrativa |
||
|Nome=Villanöva |
|Nome = Villanöva |
||
|Panorama |
|Panorama = VillanovadAlberga scorcio.jpg |
||
|Didascalia=Vista du sentru stòicu |
|Didascalia = Vista du sentru stòicu de Villanöva |
||
|Tipo=[[Comun|cumün]] |
|||
|Bandiera= |
|||
|Stato = ITA |
|||
|Voce bandiera= |
|||
|Grado amministrativo = 3 |
|||
|Stemma= |
|||
|Divisione amm grado 1 = Liguria |
|||
|Voce stemma= |
|||
|Divisione amm grado 2 = Savuna |
|||
|Stato=ITA |
|||
|Amministratore locale = Pietro Balestra |
|||
|Grado amministrativo=3 |
|||
|Partito = lista sivica "Torre e Mura Civiche" |
|||
|Divisione amm grado 1=Liguria |
|||
|Data elezione = 26-5-2014 |
|||
|Divisione amm grado 2=Sann-a |
|||
|Data rielezione = 10-6-2024 |
|||
|Amministratore locale=Pietro Balestra |
|||
|Mandato = 3 |
|||
|Partito=lista sivica "Torre e Mura Civiche" |
|||
|Data |
|Data istituzione = 1861 |
||
|Abitanti = 2706 |
|||
|Data rielezione=27-5-2019 |
|||
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2019&lingua=ita Dàttu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 30 de zügnu du 2019. |
|||
|Mandato=2 |
|||
|Aggiornamento abitanti = 30-6-2019 |
|||
|Data istituzione=1861 |
|||
|Sottodivisioni = Bussu(r)éu, Ligu, Marta, Cuascu |
|||
|Abitanti=2706 |
|||
|Divisioni confinanti = [[Arasce]], [[Arbenga]], [[Andeua|Andöa]], [[Casanöva]], [[Garlenda]], [[Utuê]] |
|||
|Note abitanti=[http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2019&lingua=ita Dàttu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 30 de zügnu du 2019. |
|||
|Aggiornamento abitanti=30-6-2019 |
|||
|Sottodivisioni=Bussu(r)éu, Ligu, Marta, Cuascu |
|||
|Divisioni confinanti=[[Arasce]], [[Arbenga]], [[Andeua]], [[Casaneuva|Casanöva]], [[Garlenda]], [[Utuê]] |
|||
|Zona sismica = 3 |
|Zona sismica = 3 |
||
|Gradi giorno=1258 |
|Gradi giorno = 1258 |
||
|Nome abitanti = |
|||
|Diffusività= |
|||
|Patrono = San Steva |
|||
|Nome abitanti= |
|||
|Festivo = 26 dixembre |
|||
|Patrono=san Steva |
|||
|Mappa = Map of comune of Villanova d'Albenga (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |
|||
|Festivo=26 dixembre |
|||
|Didascalia mappa = Pusisiùn du cumün de Villanöva inta pruvinsa de Savùna |
|||
|PIL= |
|||
|PIL procapite= |
|||
|Mappa= Map of comune of Villanova d'Albenga (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |
|||
|Didascalia mappa=Pusisiùn du cumün de Villanöva inta pruvinsa de Savùna |
|||
|Sito=http://www.villanovadalbenga.com/ |
|||
}} |
}} |
||
'''Villanöva''' (scrìta ascì ''Vilanöva'' o ''Villaneuva'', dìta ascì ''Villanöva d'Arbenga'', in italian ''Villanova d'Albenga'') u l'è in cumün inta [[Provinsa de Sann-a|Pruvinsa de Savuna]]. |
'''Villanöva''' (scrìta ascì ''Vilanöva'' o ''Villaneuva'', dìta ascì ''Villanöva d'Arbenga'', in italian ''Villanova d'Albenga'', ''Vilanœva'' o ''Villanöva'' in urmeàscu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengio|léngoa=LIJ, IT}}</ref>) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüe]] inta [[Provinsa de Sann-a|Pruvinsa de Savuna]]. |
||
== Geugrafìa == |
== Geugrafìa == |
||
<gallery widths=" |
<gallery widths="140" heights="125" mode="packed"> |
||
Immaggine:Aeroporto di albenga da monte tirasso.jpg|U campu pe' l'aviasiùn C. Panero dau Tiràssu |
|||
File:Confluenza arroscia lerrone.jpg|Vista da cunfluensa fra u s-ciümme Lerùn e l'Aròscia, cun in sce u sfundu u cavalcavìa de l'autustradda |
|||
Immaggine:Lerrone a villanova.jpg|U s-ciümme Lerùn a Villanöva |
|||
Immaggine:Panoràmma de Vilanêuva d'Arbénga.jpg|Villanöva vista daa Sèlla d'Arnascu |
|||
File:Piazza di Ligo.jpg|A ciàssa da géxa inta frasiùn de Ligu |
|||
File:Aeroporto di albenga da monte tirasso.jpg|L'aeiupòrtu de Villanöva d'Arbenga intitulàu a Clemente Panero vistu dau munte Tiràssu |
|||
</gallery> |
</gallery> |
||
U teritòiu cumünàle de Villanöva u se tröva inte l'entrutèra arbenganese, ai limiti de punente da ciàna de Arbenga. U burgu u nasce inta bàssa valà de l'Aròscia, pocu primma che in te stu chi u se ghe càcce u turente Lerun. E muntagne che sircundan u cumün e sun prinsipalmènte de culétte o di pözzi, cumme a Punta Gazzulìn (224 m), ai cunfìn cun [[Utuê]], u Munte Pagliassa (480 m), c'u se tröva versu [[Andeua|Andöa]], e u Pözzu Barbé(r)a (276 m), versu [[Bastia (Arbenga)|Bastìa d'Arbenga]]. |
U teritòiu cumünàle de Villanöva u se tröva inte l'entrutèra arbenganese, ai limiti de punente da ciàna de Arbenga. U burgu u nasce inta bàssa valà de l'Aròscia, pocu primma che in te stu chi u se ghe càcce u turente Lerun. E muntagne che sircundan u cumün e sun prinsipalmènte de culétte o di pözzi, cumme a Punta Gazzulìn (224 m), ai cunfìn cun [[Utuê]], u Munte Pagliassa (480 m), c'u se tröva versu [[Andeua|Andöa]], e u Pözzu Barbé(r)a (276 m), versu [[Bastia (Arbenga)|Bastìa d'Arbenga]]. |
||
===Frasiùi=== |
|||
Dandu améntu au cumüne de Vilanöva ghe sun tréi frasiùi: Bussu(r)éu, Lìgu e Marta. A ste chi u và azuntu u gruppu de ca' de Cuàscu, ricunusciüu cumme lucalitài.<ref>{{Çitta web|url=https://www.villanovadalbenga.com/index.php/storico-trasparenza|tìtolo=Statüu cumünàle de Villanöva d'Arbenga|vìxita=2021-07-15|léngoa=IT}}</ref> |
|||
=== Frasiùi === |
|||
'''• Bussu(r)éu''': u l'è ina frasiùn c' a se tröva in sce a stradda che culéga a zòna de Villanöva a Càxu de [[Arasce|A(r)àsce]], ad in artéssa de 59 m s.l.m., u burgu u l'è nasciüu in epuca tardu medievàle, a diféza da zòna circustante.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.villanovadalbenga.com/turismo/index.php/territorio/bossoleto|tìtolo=A frasiùn de Bussuéu|vìxita=2021-07-15|léngoa=IT}}</ref> |
|||
Dandu améntu au cumüne de Vilanöva ghe sun tréi frasiùi: Bussu(r)éu, Lìgu e Marta. A ste chi u và azuntu u gruppu de ca' de Cuàscu, ricunusciüu cumme lucalitài.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.villanovadalbenga.sv.it/Statuto|tìtolo=Statüu cumünàle de Villanöva d'Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2024-04-14}}</ref> |
|||
* '''Bussu(r)éu''': u l'è ina frasiùn c' a se tröva in sce a stradda che culéga a zòna de Villanöva a Càxu de [[Arasce|A(r)àsce]], ad in artéssa de 59 m s.l.m., u burgu u l'è nasciüu in epuca tardu medievàle, a diféza da zòna circustante.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.comune.villanovadalbenga.sv.it/Guidaalpaese?IDDettaglio=50757|tìtolo=A frasiùn de Bussuéu|léngoa=IT|vìxita=2024-04-14}}</ref> |
|||
* '''Lìgu''': a l'è ina frasiùn ai cunfìn cun Marmö de [[Casanöva]], fundà antigamènte (atùrnu au [[XII secolo|XII seculu]]) cun u numme latìm de Castrum Lii.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.villanovadalbenga.sv.it/Guidaalpaese?IDDettaglio=50759|tìtolo=A frasiùn de Ligu|léngoa=IT|vìxita=2024-04-14}}</ref> |
|||
* '''Marta''': u l'è in picìn burgu rü(r)àle che u se tröva in sce ina culétta c'a suvrasta Villanöva, quaxi ai cunfìn cun [[Garlenda]]. U nucleu ciü antìgu da frasiùn u saiéva rizalènte a l'ànnu 1153.<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.comune.villanovadalbenga.sv.it/Guidaalpaese?IDDettaglio=50760|tìtolo=A frasiùn de Marta|léngoa=IT|vìxita=2024-04-14}}</ref> |
|||
* '''Cuàscu''': u l'è in grùppu de ca' spàrsu che u se tröva inta zona da Stràdda Pruvinsàle 453, divìsu in dùi burgàe, Cuàscu de Surva e Cuàscu de Sutta.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.comune.villanovadalbenga.sv.it/Guidaalpaese?IDDettaglio=50758|tìtolo=A frasiùn de Cuascu|léngoa=IT|vìxita=2024-04-14}}</ref> |
|||
=== Cunfìn === |
|||
'''• Lìgu:''' a l'è ina frasiùn ai cunfìn cun Marmö de [[Casaneuva|Casanöva]], fundà antigamènte (atùrnu au [[XII secolo|XII seculu]]) cun u numme latìm de Castrum Lii.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.villanovadalbenga.com/turismo/index.php/territorio/ligo|tìtolo=A frasiùn de Ligu|vìxita=2021-07-15|léngoa=IT}}</ref> |
|||
U teritòiu cumünàle de Villanöva u cunfina cun [[Arbenga]] a nord e a levante, [[Arasce|A(r)àsce]] a sud e a levànte, cun ascì a meridiùn [[Andeua|Andöa]]. A punente i ghe sun ascì [[Utuê]], [[Casanöva]] e [[Garlenda]]. |
|||
'''• Marta''': u l'è in picìn burgu rü(r)àle che u se tröva in sce ina culétta c'a suvrasta Villanöva, quaxi ai cunfìn cun [[Garlenda]]. U nucleu ciü antìgu da frasiùn u saiéva rizalènte a l'ànnu 1153.<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.villanovadalbenga.com/turismo/index.php/territorio/marta|tìtolo=A frasiùn de Marta|vìxita=2021-07-15|léngoa=IT}}</ref> |
|||
'''• Cuàscu''': u l'è in grùppu de ca' spàrsu che u se tröva inta zona da Stràdda Pruvinsàle 453, divìsu in dùi burgàe, Cuàscu de Surva e Cuàscu de Sutta.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.villanovadalbenga.com/turismo/index.php/territorio/coasco|tìtolo=A frasiùn de Cuascu|vìxita=2021-07-15|léngoa=IT}}</ref> |
|||
===Cunfìn=== |
|||
U teritòiu cumünàle de Villanöva u cunfina cun [[Arbenga]] a nord e a levante, [[Arasce|A(r)àsce]] a sud e a levànte, cun ascì a meridiùn [[Andeua|Andöa]]. A punente i ghe sun ascì [[Utuê]], [[Casaneuva|Casanöva]] e [[Garlenda]]. |
|||
== Stoia == |
== Stoia == |
||
<gallery widths=" |
<gallery widths="135" heights="125" mode="packed"> |
||
Immaggine:Villanova d'Albenga-centro storico1.jpg|Villanöva, vista du burgu |
|||
Immaggine:Villanova d'Albenga-pozzo.jpg|U pussu medievàle, atìvu fin au [[1930]] |
|||
Immaggine:Villanova d'Albenga-mura e torri1.jpg|A tùre versu vàlle |
|||
File:VillanovadAlberga veduta mu.jpg|E müaie de diféza che e sircundan u sentru stòicu |
|||
Immaggine:VillanovadAlberga veduta mu.jpg|E müaie de diféza che e sircundan u sentru stòicu |
|||
File:Villanova d'Albenga-mura e torri8.jpg|Àtra vìsta de müaie, cun üna de déxe tùri |
|||
Immaggine:Villanova d'Albenga-mura e torri8.jpg|Àtra vìsta de müaie, cun üna de tùri |
|||
</gallery> |
</gallery> |
||
E prime testimunianse che i ne cuntan de in insediamentu inta zòna de l'udierna Villanöva sun da riscuntrà intu [[Etæ de Mëzo|mediuevu]], quande l'àia a vegne mensciùna sutta ai dumini du munasté de San Martin de l'[[Ìsua Gainâa|Ìsua Gainàa]]. U burgu peò u l'è |
E prime testimunianse che i ne cuntan de in insediamentu inta zòna de l'udierna Villanöva sun da riscuntrà intu [[Etæ de Mëzo|mediuevu]], quande l'àia a vegne mensciùna sutta ai dumini du munasté de San Martin de l'[[Ìsua Gainâa|Ìsua Gainàa]]. U burgu peò u l'è sucescìvu a stu duminiu chi, difatti Villanöva a vegne custituìa ufisialmente inte l'ànnu [[1250]], pe opera du libéu cumün de [[Arbenga]], che intu stessu periudu, fin au [[1288]] u fundià ascì atre due "ville növe", curispundenti a Pûi, ancöi frasiùn de [[Utuê]] e [[Cixan]], inta valà du Néva. |
||
A mutivasiùn de anda a custruì sti növi burghi furtificài a fa parte de ina strategìa attuà dai arbenganesi, in moddu da evità a caà inta ciàna da parte di marchesi de Clavesana, zà scignùi de gran parte di feudi de l'entrutèra, cumme quellu de Utuê. A vegne cuscì favuìa l'emigrasiùn dae campàgne versu u növu sentru furtificàu. U paìse u vegne dunca suttupòstu, asseme ai vari insediamenti ciü picìn li vixìn ae lézzi de Arbenga, furmàndu in ünica entitài aministratìva.<ref>{{Çitta web|url=https://www.villanovadalbenga. |
A mutivasiùn de anda a custruì sti növi burghi furtificài a fa parte de ina strategìa attuà dai arbenganesi, in moddu da evità a caà inta ciàna da parte di marchesi de Clavesana, zà scignùi de gran parte di feudi de l'entrutèra, cumme quellu de Utuê. A vegne cuscì favuìa l'emigrasiùn dae campàgne versu u növu sentru furtificàu. U paìse u vegne dunca suttupòstu, asseme ai vari insediamenti ciü picìn li vixìn ae lézzi de Arbenga, furmàndu in ünica entitài aministratìva.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.villanovadalbenga.sv.it/Guidaalpaese?IDPagina=50741|tìtolo=U Burgu de Villanöva, stòia e urbanistica|léngoa=IT|vìxita=2024-04-14}}</ref> |
||
Nunustante l'impunente diféza, dàa dai müai aturnu ae ca' du burgu, Villanöva a subìsce ciü de in incursciùn intu sò teritòiu, prinsipalmente causàe dai marchesi vixìn, e ai inìssi du [[XV secolo|XV seculu]] dai scignùi de [[Carizan|Caissàn]]. Nu manca poi l'incursciùn di [[ |
Nunustante l'impunente diféza, dàa dai müai aturnu ae ca' du burgu, Villanöva a subìsce ciü de in incursciùn intu sò teritòiu, prinsipalmente causàe dai marchesi vixìn, e ai inìssi du [[XV secolo|XV seculu]] dai scignùi de [[Carizan|Caissàn]]. Nu manca poi l'incursciùn di [[Repùbrica de Zena|zenesi]], cun survatüttu a famìa di Spìnua, chi i tentàvan de aluntanà u paìse da a sféa de influensa ingàuna.<ref>{{Çitta web|url=https://siusa.archivi.beniculturali.it/cgi-bin/siusa/pagina.pl?TipoPag=prodente&Chiave=7465|tìtolo=Scheda du cumün de Villanöva d'Arbenga|vìxita=2021-07-17|léngoa=IT}}</ref> |
||
U tentatìvu u nu sciòrte e dunca i villanuvési i restan favurevuli a Arbenga, cunfluendu poi inta [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]], rimanendu fedele a l'istitusiùn ascì düante e guère cuntru i Savoia intu [[XVII secolo|XVII seculu]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/comune/villanova-albenga|tìtolo=U cumün de Villanöva in Pruvinsa de Savuna|vìxita=2021-07-17|léngoa=IT}}</ref> A resta dunca in màn repübbricàna fin a l'arìvu de [[Napolion Bonaparte|Napuleun]] e di fransesi, a partì dau [[1797]]. U paìse u vegne dunca inglubàu inta [[ |
U tentatìvu u nu sciòrte e dunca i villanuvési i restan favurevuli a Arbenga, cunfluendu poi inta [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]], rimanendu fedele a l'istitusiùn ascì düante e guère cuntru i Savoia intu [[XVII secolo|XVII seculu]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/comune/villanova-albenga|tìtolo=U cumün de Villanöva in Pruvinsa de Savuna|vìxita=2021-07-17|léngoa=IT}}</ref> A resta dunca in màn repübbricàna fin a l'arìvu de [[Napolion Bonaparte|Napuleun]] e di fransesi, a partì dau [[1797]]. U paìse u vegne dunca inglubàu inta [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüe]]. Sutta a növa duminasiùn fransese u se trasfurma dunca in te in cumün indipendente da l'istitusiùn arbenganese intu [[1805]], faxente sempre parte da circuscrisiùn lucàle. Cun a restaurasiùn du [[1815]] u passa sutta i pusedimenti du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]], divegnüu poi [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]] dau [[1861]], inseìu intu sircundàiu de Arbenga, poi cunfluìu inta pruvinsa de Savuna, intu [[1946]] trasfurmàu inta növa [[Italia|Repübbrica Italiana]]. |
||
Cun u decretu du [[1863]] u pìa u numme ufisiàle de Villanöva d'Arbenga, lé andàla a distingue da àtri paìsi cun a stéssa denuminasiù. Fra u [[1973]] e fìn au 31 dixembre [[2008]] u l'ha fàu pàrte da Cumunitài muntana Ingauna, poi divegnüa "du Punente Savunese" fin au [[2011]], ànnu da sòa supresciùn. |
Cun u decretu du [[1863]] u pìa u numme ufisiàle de Villanöva d'Arbenga, lé andàla a distingue da àtri paìsi cun a stéssa denuminasiù. Fra u [[1973]] e fìn au 31 dixembre [[2008]] u l'ha fàu pàrte da Cumunitài muntana Ingauna, poi divegnüa "du Punente Savunese" fin au [[2011]], ànnu da sòa supresciùn. |
||
== Abitànti == |
|||
=== Evulusiùn demugrafica === |
|||
{{Demografia/Villanöva}} |
|||
=== Minuànse fureste === |
|||
Dandu amèntu ai dàtti de l'Istat ai 31 de dixembre du 2017, i sitadìn furèsti a a Villanöva d'Arbenga i sun 182. |
|||
== Pòsti de interesse == |
== Pòsti de interesse == |
||
=== Architetüe religuse === |
|||
<gallery widths="150" heights="150" mode="packed"> |
|||
U cumün de Villanöva d'Arbenga u fa eclesiasticamènte da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga-Impeia]], chi dunca e ghe sùn dui diferenti parocchie: quella de San Stéva (Villanöva) e quella de San Benàrdu (pé a frasiùn de Ligu). |
|||
File:Villanova d'Albenga-chiesa santa caterina1.jpg|Géxa da Parocchia de Santa Cateìna intu burgu de Villanöva |
|||
File:Villanova d'Albenga-chiesa santa caterina3.jpg|Dettàiu da paruchiàle de Santa Cateìna cun u campanì |
|||
==== Géxe du sentru de Vilanöva ==== |
|||
File:Villanova d'Albenga-chiesa santa maria del soccorso1.jpg|Géxa de Santa Maìa reunda |
|||
<gallery widths="180" mode="packed"> |
|||
File:Villanova d'Albenga-chiesa santo stefano di cavatorio1.jpg|Géxa de San Stéva, vixìn au lucàle semitéiu |
|||
Immaggine:Villanova d'Albenga-chiesa santa caterina1.jpg|Géxa da Parocchia de Santa Cateìna intu burgu de Villanöva |
|||
Immaggine:Villanova d'Albenga-chiesa santa caterina3.jpg|Dettàiu da paruchiàle de Santa Cateìna cun u campanì |
|||
Immaggine:Villanova d'Albenga-chiesa santa maria del soccorso1.jpg|Géxa de Santa Maìa reunda |
|||
Immaggine:Villanova d'Albenga-chiesa santo stefano di cavatorio1.jpg|Géxa de San Stéva, vixìn au lucàle semitéiu |
|||
Immaggine:Villanova d'Albenga-oratorio san giovanni battista.jpg|L'uatòiu de San Giuvanni Batìsta intu sentru du paìse |
|||
Immaggine:Villanova d'Albenga-santuario di nostra signora delle grazie1.jpg|Santuàiu da Nostra Scignùa de Grassie |
|||
</gallery> |
</gallery> |
||
* '''Géxa da Parocchia de Santa Cateìna''' de Lisciandria, a se tröva intu burgu de Villanöva, da a strutüa a ina sula navà a cunserva tréi pàe d'atà che e rafigüan a Trinitài intu mezzu fra a Madonna e i Santi, a Madonna Regina cun aturnu i sànti e a Madònna du Carmine, tütte e tréi prubabilmente datàe du [[XVIII secolo|XVIII seculu]]. A cunserva ascì ina séie de pitüe a frescu rizalènti au [[1632]]. |
|||
===Architetüe religuse=== |
|||
* '''Uatòiu de San Givanni Batìsta''', l'edifìssiu u se tröva intu burgu de Villanöva, sede da cunfraternita cun u meximu numme. U cunserva ascì ina séie de afreschi due de ste chi (a Teuìa di Santi e a Madonna cun u Bambìn) databili au [[XIV secolo|XIV seculu]], mentre l'àtru, rafigüante a Pasciùn de Cristu a saieva stà dipinta intu [[XV secolo|XV seculu]]. Drentu i se pònan vegghe ascì e crùxi duveàe inte prucesciùi intu paìse, cun ascì ina stattua pregià du [[1834]]. |
|||
U cumün de Villanöva d'Arbenga u fa eclesiasticamènte da diocexi de Arbenga-Impeia, chi dunca e ghe sùn dui diferenti parocchie: quella de San Stéva (Villanöva) e quella de San Benàrdu (pé a frasiùn de Ligu). |
|||
* '''Géxa de San Steva''', a se tröva inte vixinànse du lucàle semitéiu, a l'è una de ciü antìghe géxe du cumün, rizalente au [[XII secolo|XII seculu]], anche se a prezenta ciü rimanézzamenti sucescìvi, cumme ascì a tùre du campanì, che a g'ha ciü avertüe a bifura, datàe du [[XIII secolo|XIII seculu]]. |
|||
====Géxe du sentru de Vilanöva==== |
|||
* '''Gexétta de Santa Maìa Reùnda o du Sucùrsu''', a se tröva in Via Rumma, pocu de föa dau paìse, in sce a stràdda pé l'Ae(r)iupòrtu, a l'è ina capeletta de stìle rinascimentale, cun u campanì da a grossa ciànta quadrà. A cianta de bàze da capéleta a l'è reunda, cun in diametru de 10,40 metri. |
|||
'''• Géxa da Parocchia de Santa Cateìna''' de Lisciandria, a se tröva intu burgu de Villanöva, da a strutüa a ina sula navà a cunserva tréi pàe d'atà che e rafigüan a Trinitài intu mezzu fra a Madonna e i Santi, a Madonna Regina cun aturnu i sànti e a Madònna du Carmine, tütte e tréi prubabilmente datàe du [[XVIII secolo|XVIII seculu]]. A cunserva ascì ina séie de pitüe a frescu rizalènti au [[1632]]. |
|||
* '''Santuàiu da Scignùa de Grassie''', a l'è ina gexétta edificà in stìle baoccu. Drentu u se ghe tröva ina statua da Madonna, du scultù zenese Barabìn, cun ascì de impurtanti pitüa a frescu. |
|||
==== Géxe de frasiùi ==== |
|||
'''• Uatòiu de San Givanni Batìsta''', l'edifìssiu u se tröva intu burgu de Villanöva, sede da cunfraternita cun u meximu numme. U cunserva ascì ina séie de afreschi due de ste chi (a Teuìa di Santi e a Madonna cun u Bambìn) databili au [[XIV secolo|XIV seculu]], mentre l'àtru, rafigüante a Pasciùn de Cristu a saieva stà dipinta intu [[XV secolo|XV seculu]]. Drentu i se pònan vegghe ascì e crùxi duveàe inte prucesciùi intu paìse, cun ascì ina stattua pregià du [[1834]]. |
|||
<gallery widths="180" mode="packed"> |
|||
Immaggine:Chiesa Parrocchiale San Bernardo.jpg|A géxa da parocchia de San Benàrdu a Lìgu |
|||
Immaggine:Campanile Chiesa di San Bernardo.jpg|Dettaìu du campanì da géxa |
|||
Immaggine:Oratorio San Giovanni Battista.jpg|L'uatòiu de San Giuvanni de Lìgu |
|||
Immaggine:Ligo Piazza della Chiesa.jpg|Lìgu, a ciàssa da Géxa |
|||
Immaggine:Gêxa de Nostra Scignua Sunta (Bussuréu, Villanöva)-Vista esterna.jpg|A gexa da Sunta de Bussu(r)éu |
|||
Immaggine:Uatòiu de San Marcu (Cuàscu de Surva, Villanöva) 01.jpg|L'uatòiu de San Marcu, a Cuàscu |
|||
</gallery> |
|||
;Lìgu |
|||
'''• Géxa de San Steva''', a se tröva inte vixinànse du lucàle semitéiu, a l'è una de ciü antìghe géxe du cumün, rizalente au [[XII secolo|XII seculu]], anche se a prezenta ciü rimanézzamenti sucescìvi, cumme ascì a tùre du campanì, che a g'ha ciü avertüe a bifura, datàe du [[XIII secolo|XIII seculu]]. |
|||
* '''Géxa da Parochia de San Benardu''', a se tröva a Lìgu, inta ciàssa intu sentru du paìse, cun in àtu campanì c'u domina a zòna. |
|||
* '''Uatòiu de San Giuvanni Bastìsta''', in fàccia aa géxa da frasiùn, sede da cunfraternita lucàle, u cunserva au sò internu ina séie de cartelammi, ina séie de rapresentasiùn religiùse scenugrafiche, esposte ascì resentemente a [[Zena]], intu palàssu Ducàle.<ref name=":1" /> |
|||
;Bussu(r)éu |
|||
'''• Gexétta de Santa Maìa Reùnda o du Sucùrsu''', a se tröva in Via Rumma, pocu de föa dau paìse, in sce a stràdda pé l'Ae(r)iupòrtu, a l'è ina capeletta de stìle rinascimentale, cun u campanì da a grossa ciànta quadrà. A cianta de bàze da capéleta a l'è reunda, cun in diametru de 10,40 metri. |
|||
* '''Géxa da Sunta''', a se tröva intu sentru da burgà de Bussuéu, edificà intu [[XVII secolo|XVII seculu]]. A cunserva a càssa de prucesciùn da Madonna Sunta, duveà pé e feste religiùse inta frasiùn.<ref name=":0" /> |
|||
;Màrta |
|||
'''• Santuàiu da Scignùa de Grassie''', a l'è ina gexétta edificà in stìle baoccu. Drentu u se ghe tröva ina statua da Madonna, du scultù zenese Barabìn, cun ascì de impurtanti pitüa a frescu. |
|||
* '''Géxa dedicà a Santa Marta''': a se tröva in pusisiùn ciü àta rispettu aa ae àtri abitasiùi du paìse, de stìle baoccu, cun u campanì che u svetta inte sta parte de valà.<ref name=":2" /> |
|||
===Géxe de frasiùi=== |
|||
<gallery widths="150" heights="150" mode="packed"> |
|||
File:Chiesa Parrocchiale San Bernardo.jpg|A géxa da parocchia de San Benàrdu a Lìgu |
|||
File:Campanile Chiesa di San Bernardo.jpg|Dettaìu du campanì da géxa |
|||
File:Oratorio San Giovanni Battista.jpg|L'uatòiu de San Giuvanni de Lìgu |
|||
File:Ligo Piazza della Chiesa.jpg|Lìgu, a ciàssa da Géxa |
|||
</gallery> |
|||
====Lìgu==== |
|||
'''• Géxa da Parochia de San Benardu''', a se tröva a Lìgu, inta ciàssa intu sentru du paìse, cun in àtu campanì c'u domina a zòna. |
|||
;Cuàscu |
|||
'''• Uatòiu de San Giuvanni Bastìsta''', in fàccia aa géxa da frasiùn, sede da cunfraternita lucàle, u cunserva au sò internu ina séie de cartelammi, ina séie de rapresentasiùn religiùse scenugrafiche, esposte ascì resentemente a [[Zena]], intu palàssu Ducàle.<ref name=":1" /> |
|||
* '''Uatòiu de San Marcu''': u se tröva a Cuàscu de Surva, de strutüa gòtica, mensciunàu zà intu [[1586]], affrescà in periudu medievàle dai Guîdu da Rànsu.<ref name=":3" /> |
|||
====Bussu(r)éu==== |
|||
'''• Géxa da Sunta''', a se tröva intu sentru da burgà de Bussuéu, edificà intu [[XVII secolo|XVII seculu]]. A cunserva a càssa de prucesciùn da Madonna Sunta, duveà pé e feste religiùse inta frasiùn.<ref name=":0" /> |
|||
====Màrta==== |
|||
'''• Géxa dedicà a Santa Marta''': a se tröva in pusisiùn ciü àta rispettu aa ae àtri abitasiùi du paìse, de stìle baoccu, cun u campanì che u svetta inte sta parte de valà.<ref name=":2" /> |
|||
====Cuàscu==== |
|||
'''• Uatòiu de San Marcu''': u se tröva a Cuàscu de Sutta, de strutüa gòtica, mensciunàu zà intu [[1856]], affrescà in periudu medievàle dai Guîdu da Rànsu.<ref name=":3" /> |
|||
=== Architetüe militàri === |
=== Architetüe militàri === |
||
;U Castéllu de Lìgu |
|||
==== U Castéllu de Lìgu ==== |
|||
Isulàu rispettu au paìse de Lìgu i se trövan i resti du castellu, a testimuniànsa de l'impurtansa cuvèrta da l'abitàu, fundàu cumme ''Castrum Lii aturnu'' au [[XII secolo|XII seculu]] e ugettu de cuntése fra e putense lucàli. Pé seculi a furtessa a l'éa puntu de avistaméntu, ma ascì in riferiméntu, perché culucà in te ina pusisiùn che a domina l'intrega valà. Inta zòna, assemme au castellu derucàu se tröva ascì a capeletta da Madonna da Néve, razunzibile grassie a ina seie de senté, versu Villanöva e [[Garlenda]]. |
Isulàu rispettu au paìse de Lìgu i se trövan i resti du castellu, a testimuniànsa de l'impurtansa cuvèrta da l'abitàu, fundàu cumme ''Castrum Lii aturnu'' au [[XII secolo|XII seculu]] e ugettu de cuntése fra e putense lucàli. Pé seculi a furtessa a l'éa puntu de avistaméntu, ma ascì in riferiméntu, perché culucà in te ina pusisiùn che a domina l'intrega valà. Inta zòna, assemme au castellu derucàu se tröva ascì a capeletta da Madonna da Néve, razunzibile grassie a ina seie de senté, versu Villanöva e [[Garlenda]]. |
||
;E müaie du burgu |
|||
U burgu, fundau intu [[1250]], ma terminàu sulu aturnu au [[1288]], u l'éa stàu edificàu dau cumün de Arbenga, cun ascì ina lunga séie de spéze, racolte inti registri storici. Ancù aù se pònan vegghe e müaie difensìve, perfetamente cunservàe, cun ina artessa màscima de 7 métri. Pé evità e incursciùi intu paìse inti tempi antìghi l'éan duveàe e déxe tùri de avistamentu (tütte de ciànta quadrà), séi de ste chi ai quattru cantu du burgu, ciü àtre inti quattru punti cardinali. A se truvàva ascì in àtra tùre, aù inglubà inte l'uatòiu de San Giuvanni, dunca uiginaiamènte ste chi e l'éan unze. |
U burgu, fundau intu [[1250]], ma terminàu sulu aturnu au [[1288]], u l'éa stàu edificàu dau cumün de Arbenga, cun ascì ina lunga séie de spéze, racolte inti registri storici. Ancù aù se pònan vegghe e müaie difensìve, perfetamente cunservàe, cun ina artessa màscima de 7 métri. Pé evità e incursciùi intu paìse inti tempi antìghi l'éan duveàe e déxe tùri de avistamentu (tütte de ciànta quadrà), séi de ste chi ai quattru cantu du burgu, ciü àtre inti quattru punti cardinali. A se truvàva ascì in àtra tùre, aù inglubà inte l'uatòiu de San Giuvanni, dunca uiginaiamènte ste chi e l'éan unze. |
||
L'àsse stradàle prinsipàle u l'è custituìu da Via Garibaldi, che a pàssa atraversu dui particulàri tùri, che g'han a funsiùn de pòrte da sitài. Duzze i sun i carùggi tutàli chi i se dröven in mòddu paralélu aa stràdda prisipàle. Sentru da vìtta du burgu, fin ai [[Anni 1930|ànni 30]], u l'éa u pùssu medievàle, scituàu inta ciàssa che a pòrta u sò numme. E ürtime mudifiche che i sun stàe fàe au burgu e sun rizalenti au [[1921]], quande u vegne deliberàu da u cunsìu cumünàle l'abatimentu de parti ciü periculanti da sìnta, pé questiùi de següessa, ma ascì pé fà di amudernamenti pé a salüte pübbrica. |
L'àsse stradàle prinsipàle u l'è custituìu da Via Garibaldi, che a pàssa atraversu dui particulàri tùri, che g'han a funsiùn de pòrte da sitài. Duzze i sun i carùggi tutàli chi i se dröven in mòddu paralélu aa stràdda prisipàle. Sentru da vìtta du burgu, fin ai [[Anni 1930|ànni 30]], u l'éa u pùssu medievàle, scituàu inta ciàssa che a pòrta u sò numme.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/valli-ingaune.htm|tìtolo=Descröve e vàlli de Arbenga, Villanöva d'Arbenga|vìxita=2021-07-19|léngoa=IT}}</ref> E ürtime mudifiche che i sun stàe fàe au burgu e sun rizalenti au [[1921]], quande u vegne deliberàu da u cunsìu cumünàle l'abatimentu de parti ciü periculanti da sìnta, pé questiùi de següessa, ma ascì pé fà di amudernamenti pé a salüte pübbrica. |
||
== Ecunumìa == |
== Ecunumìa == |
||
{{Seçión vêua}} |
|||
== Cultüa == |
== Cultüa == |
||
===Dialettu de Villanöva=== |
=== Dialettu de Villanöva === |
||
{{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèximu argumentu in detaiu}} |
|||
U dialettu parlàu a Vilanöva u l'è de stampu [[Dialétto arbenganéize|arbenganese]] e u fa parte du grùppu du [[Lìgure céntro-òcidentâle|Ligüe sentru-ucidentàle]], u presenta carateristiche peò ciü particulàri, riscuntrabili inte tütta a valà de l'Aroscia e du Lerùn, ligà stuticamènte a [[Arbenga]], ma ascì a a sitài de [[Arasce|A(r)àsce]]. |
|||
U dialettu parlàu a Villanöva u l'è de stampu [[Dialettu arbenganese|arbenganese]] e u fa parte du grùppu du [[Lìgure céntro-òcidentâle|Ligüe sentru-ucidentàle]], u presenta carateristiche peò ciü particulàri, riscuntrabili inte tütta a valà de l'Aroscia e du Lerùn, ligà stuticamènte a [[Arbenga]], ma ascì a a sitài de [[Arasce|A(r)àsce]]. |
|||
===Enugastrunumìa=== |
|||
Üna de specialitài enugastrunomiche ciü impurtanti du paìse a l'è "a ventre", in segundu piàttu prepa(r)au cun u stömegu de tùnnu, fàu cöxe e poi spessiàu cun i aròmmi da ciàna arbenganese. U se tratta de ina pietansa antiga, purtà da chi u s'éa spustàu a travaià in Sardegna, inte "tunnare", i cuscì dìti tuna(r)òlli. Presenti ascì e tipiche süppe e turte da cuxìna ligüe, ciü i baxìn, scimili a quelli d'Arbenga, ma cun di güsti diferenti. De resente difatti a l'è stà presentà a varietài de baxìn ae viulette, prudusiun tipica di campi cultivài da zòna.<ref>{{Çitta web|url=https://www.villanovadalbenga.com/turismo/index.php/cultura|tìtolo=Villanöva d'Arbenga, a cultüa|vìxita=2021-07-17|léngoa=IT}}</ref> |
|||
=== |
=== Enugastrunumìa === |
||
Üna de specialitài enugastrunomiche ciü impurtanti du paìse a l'è "a ventre", in segundu piàttu prepa(r)au cun u stömegu de tùnnu, fàu cöxe e poi spessiàu cun i aròmmi da ciàna arbenganese. U se tratta de ina pietansa antiga, purtà da chi u s'éa spustàu a travaià in Sardegna, inte "tunnare", i cuscì dìti tuna(r)òlli. Presenti ascì e tipiche süppe e turte da cuxìna ligüe, ciü i baxìn, scimili a quelli d'Arbenga, ma cun di güsti diferenti. De resente difatti a l'è stà presentà a varietài de baxìn ae viulette, prudusiun tipica di campi cultivài da zòna.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://www.comune.villanovadalbenga.sv.it/Guidaalpaese?IDDettaglio=50763|tìtolo=Villanöva, a cultüa|léngoa=IT|vìxita=2024-04-14}}</ref> |
|||
'''• E "Röe d'Epuca"''': a l'è ina asuciasiùn federà cun u club ASI, che a se occupa prinsipalmente de veiculi stòici a dùi e quattru röe, nasciùa intu [[1990]] au a cunta in grossu gruppu de assuciài inte tütta a [[Rivêa de Ponénte|Rivéa de Punente]].<ref>http://www.ruotedepocarivieradeifiori.it/</ref> |
|||
=== Asuciasiùi === |
|||
* '''E "Röe d'Epuca"''': a l'è ina asuciasiùn federà cun u club ASI, che a se occupa prinsipalmente de veiculi stòici a dùi e quattru röe, nasciùa intu [[1990]] au a cunta in grossu gruppu de assuciài inte tütta a [[Rivêa de Ponénte|Rivéa de Punente]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.ruotedepocarivieradeifiori.it/|tìtolo=E Röe d'Epuca de Villanöva|léngoa=IT|vìxita=2024-04-14}}</ref> |
|||
=== Istrusiùn === |
=== Istrusiùn === |
||
Villanöva a g'ha in sò scistémma de scöe cumpletu (da a matèrna fin ae elementari), grassie ae quàli u recàmpa ascì i studenti dai àtri paìsi vixìn, che u l'è cumpresu inte l'istitüu cumprenscìvu de Arbenga II.<ref>https://www.icalbengasecondo.edu.it/ |
Villanöva a g'ha in sò scistémma de scöe cumpletu (da a matèrna fin ae elementari), grassie ae quàli u recàmpa ascì i studenti dai àtri paìsi vixìn, che u l'è cumpresu inte l'istitüu cumprenscìvu de Arbenga II.<ref>{{Çitta web|url=https://www.icalbengasecondo.edu.it/luogo/sede-villanova-dalbenga/|tìtolo=A scöa elementàre de Villanöva d'Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2024-04-14}}</ref> |
||
=== Bibliuteche === |
=== Bibliuteche === |
||
A Villanöva d'Arbenga u se tröva u pòlu biblitecà(r)iu dedicàu a |
A Villanöva d'Arbenga u se tröva u pòlu biblitecà(r)iu dedicàu a Nelson Mandela, a cüa du cumün e, fin au [[2011]], da a Lucalitài Muntàna Ingauna, sede ascì de mustre e cuncursi, cun ina sala dedicà ascì ai fiöi. |
||
=== B === |
|||
== Feste e fée == |
== Feste e fée == |
||
* '''Prucesciun du Venardi Santu''': a l'è ina de rapresentasiùi religiuse ciü sentìe intu paìse, urganizà dae cunfraternite lucàli, cun a prucesciùn di cristi e ascì u curteu che u segue a càssa prucesciunàle da Maonna Adulurà vestìa de négru. Doppu de sta chi, da tradisiùn, vegne sézu u "falò", cun scopi scìmili au cunfögu zenése, vegne poi preparàu inte ca' du burgu "a ventre" de tunnu, de lungu acumpagnà cun e patàtte.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.villanovadalbenga.sv.it/Guidaalpaese?IDDettaglio=50764|tìtolo=E celebrasiùi du Venardi Santu|léngoa=IT|vìxita=2024-04-14}}</ref> |
|||
* '''Fèsta de sciùe "infiorata" de San Giuvanni''': a se tegne ai 24 de zügnu cun a decurasiùn di ca(r)uggi du burgu, fà cun e sciùe lucali, au passaggiu de cunfraternite di cristezànti, chi i pòrtan ascì a càscia prucesciunàle du santu e vegnan caciài pé tèra e sciùe de San Giuvanni, ciamàe ascì ginèstre.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.villanovadalbenga.sv.it/Guidaalpaese?IDDettaglio=50765|tìtolo=Festa de San Giuvanni|léngoa=IT|vìxita=2024-04-14}}</ref> |
|||
* '''Festa di Caruggi''': a l'è ina sagra de l'estài c'a se tegne pé i caruggi de Villanöva, düante sta chi i se pònan tastà i piàtti tipici da tradisiùn ligü(r)e, prinsipalmente quelli de l'entrutèra.<ref name=":4" /> |
|||
* '''Rievucasiùn stòica''': U l'è l'eventu c'u se tegne intu burgu de Villanöva, cun a rapresentasiùn di fàtti du [[1250]], cun a fundasiùn du paìse, a opera du cumün de Arbenga, düante sta chi u se pò vegghe u curteu stòicu, cun ben 300 figüanti e ascì a sfilata di cumüi vixìn, tütti cun a pròpia insegna.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/rievocazione-storica-a-villanova-dalbenga/|tìtolo=Rievucasiùn stòica de Villanöva|léngoa=IT|vìxita=2024-04-14}}</ref> |
|||
* '''A Muntata''': a l'è üna de celebrasiùi stoiche da sitài, cun a culucasiùn da statu da madonna da a géxa de San Steva au santuàiu, acumpagnàu dau curteu e dai canti religiusi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.villanovadalbenga.sv.it/Guidaalpaese?IDDettaglio=50766|tìtolo=A muntata da Madonna de Grassie|léngoa=IT|vìxita=2024-04-14}}</ref> |
|||
* '''Benedisiùn de Castagne''':a se tegne u 25 de marsu pé festezà l'arìvu da prìmma, au pùssu e vegnan distribuìe e castagne, benedette dau prève. A cumensà sta tradisiùn i l'éan stài i Navun, ina de famìe villanuvesi. Interutta sulu düante a segunda guèra, a tradisiùn a l'è turnà a vìve intu [[1974]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.villanovadalbenga.sv.it/Guidaalpaese?IDDettaglio=50768|tìtolo=A benedisiùn de castagne|léngoa=IT|vìxita=2024-04-14}}</ref> |
|||
* '''Distribusiùn du pàn''': se tegne düante a festa de San Marcu inta frasiùn de Cuascu, se tratta de ina tradisiùn purtà avanti dai tempi antìgi, anche se a nu a s'è tegnüa fra i ànni '70 e '80. A deivéea dàe antighe rugasiùi, e benedisiùi di campi, düante a quale e famìe da zòna e se scangiàvan u pàn ae uìve da velli prudòttu.<ref name=":4" /> |
|||
== |
== Aministrasiùn == |
||
{{ComuniAmminPrecTitolo}} |
|||
{{clear}} |
|||
{{ComuniAmminPrec|19 lüiu 1985|15 lüiu 1990|Pietro Balestra|Demucrassia Cristiana|Scindicu|}} |
|||
{{ComuniAmminPrec|15 lüiu 1990|24 avrì 1995|Pietro Balestra|Demucrassia Cristiana|Scindicu|}} |
|||
{{ComuniAmminPrec|24 avrì 1995|14 zügnu 1999|Pietro Balestra|Torre e Mura Civiche<br/>(lista sivica)|Scindicu|}} |
|||
{{ComuniAmminPrec|14 zügnu 1999|14 zügnu 2004|Pietro Balestra|Torre e Mura Civiche<br/>(lista sivica)|Scindicu|}} |
|||
{{ComuniAmminPrec|14 zügnu 2004|8 zügnu 2009|Domenico Cassiano|Torre e Mura Civiche<br/>(lista sivica)|Scindicu|}} |
|||
{{ComuniAmminPrec|8 zügnu 2009|26 mazzu 2014|Domenico Cassiano|Torre e Mura Civiche<br/>(lista sivica)|Scindicu|}} |
|||
{{ComuniAmminPrec|26 mazzu 2014|27 mazzu 2019|Pietro Balestra|Torre e Mura Civiche<br/>(lista sivica)|Scindicu|}} |
|||
{{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2019|9 zügnu 2024|Pietro Balestra|Torre e Mura Civiche<br/>(lista sivica)|Scindicu|}} |
|||
{{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2024|''in càrega''|Pietro Balestra|Torre e Mura Civiche<br/>(lista sivica)|Scindicu|}} |
|||
{{ComuniAmminPrecFine}} |
|||
== Vie de cumünicasiùn == |
|||
== Nòtte== |
|||
=== Stradde === |
|||
<references/> |
|||
U teritòiu cumünàle de Villanöva d'Arbenga u l'è traversàu da a Stràdda Nasiunàle 453, che culega u cumün cun Utuê a punente e Bastia, [[Leca (Arbenga)|Leca]] e Arbenga versu punente. U burgu de Villanöva u l'è culegàu ascì cun a Stradda Pruvinsàle 6, c'a pòrta versu [[Garlenda]] e [[Casanöva]], inta valà su Lerùn. A frasiùn de Bussu(r)éu a se tröva lungu a stradda pruvinsàle 55 pé a frasiùn a(r)ascìna de Càxu. U cumün u l'è poi furnìu de dui sciurtìe in sce a Stradda Nasiunàle 717 (Aurelia Bis), che a culéga [[Arbenga]] a [[Arasce|Aràsce]], a prìmma a se tröva a [[Bastia (Arbenga)|Bastìa d'Arbenga]] e a segunda versu Garlenda. |
|||
=== Campu de l'aviasiùn de Villanöva === |
|||
A partì dau [[1922]] u l'è stàu custruìu in [[Campu pé l'aviasiùn di aparecchi de Villanöva|campu pé l'aviasiùn di aparecchi]] (o aeiupòrtu) inissialmente pé ina funsiùn militàre, aù prinsipalmente duveàu pé e pröve da vixìna Piaggio Aereo Space e pé aerei privài, stu chi u l'è intitulàu a Clemente Panero, resentemente mensciunàu ascì cumme Riviera Airport. Pé e dimensciùi ridòtte u nu l'è servìu dai grossi aerei de linéa. Chi u se pö truvà ascì a sede da Prutesiùn Sivìle e ascì de l'aéreu-club de [[Sann-a|Savuna]] e da Rivêa Ligü(r)e.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.villanovadalbenga.sv.it/Guidaalpaese?IDDettaglio=50761|tìtolo=U campu pé l'aviasiùn de Villanöva dedicàu a Clemente Panero|léngoa=IT|vìxita=2024-04-14}}</ref> |
|||
== Nòtte == |
|||
<references responsive="" /> |
|||
== Àtri prugètti == |
== Àtri prugètti == |
||
Lìnia 156: | Lìnia 182: | ||
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}} |
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}} |
||
{{Contròllo de outoritæ}} |
{{Contròllo de outoritæ}} |
||
[[Categorîa:Comûni da provinsa de Sann-a]] |
[[Categorîa:Comûni da provinsa de Sann-a]] |
Ùrtima versción de 23:22, 15 set 2024
AR
|
Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese |
Villanöva cumün | |||
---|---|---|---|
Vista du sentru stòicu de Villanöva | |||
Localizaçión | |||
Stâto | Itàlia | ||
Región | Liguria | ||
Provìnsa | Savuna | ||
Aministraçión | |||
Scìndico | Pietro Balestra (lista sivica "Torre e Mura Civiche") da-o 26-5-2014 (3º mandòu da-o 10-6-2024) | ||
Dæta de instituçión | 1861 | ||
Teritöio | |||
Coordinæ: | 44°02′45.63″N 8°08′35.28″E | ||
Altitùdine | 29 m s.l.m. | ||
Superfìcce | 15,89 km² | ||
Abitanti | 2 706[1] (30-6-2019) | ||
Denscitæ | 170,3 ab./km² | ||
Fraçioìn | Bussu(r)éu, Ligu, Marta, Cuascu | ||
Comùn confinanti | Arasce, Arbenga, Andöa, Casanöva, Garlenda, Utuê | ||
Âtre informaçioìn | |||
CAP | 17038 | ||
Prefìsso | 0182 | ||
Fûzo oràrio | UTC+1 | ||
Còdice ISTAT | 009068 | ||
Cod. cadastrâ | L975 | ||
Targa | SV | ||
Cl. scìsmica | zöna 3 (sismicitæ bàssa)[2] | ||
Cl. climàtica | zöna C, 1 258 GG[3] | ||
Sànto patrón | San Steva | ||
Giórno festîvo | 26 dixembre | ||
Cartògrafîa | |||
Pusisiùn du cumün de Villanöva inta pruvinsa de Savùna | |||
Scîto instituçionâle | |||
Villanöva (scrìta ascì Vilanöva o Villaneuva, dìta ascì Villanöva d'Arbenga, in italian Villanova d'Albenga, Vilanœva o Villanöva in urmeàscu[4]) u l'è in cumün ligüe inta Pruvinsa de Savuna.
Geugrafìa
[modìfica | modìfica wikitèsto]-
U campu pe' l'aviasiùn C. Panero dau Tiràssu
-
U s-ciümme Lerùn a Villanöva
-
Villanöva vista daa Sèlla d'Arnascu
U teritòiu cumünàle de Villanöva u se tröva inte l'entrutèra arbenganese, ai limiti de punente da ciàna de Arbenga. U burgu u nasce inta bàssa valà de l'Aròscia, pocu primma che in te stu chi u se ghe càcce u turente Lerun. E muntagne che sircundan u cumün e sun prinsipalmènte de culétte o di pözzi, cumme a Punta Gazzulìn (224 m), ai cunfìn cun Utuê, u Munte Pagliassa (480 m), c'u se tröva versu Andöa, e u Pözzu Barbé(r)a (276 m), versu Bastìa d'Arbenga.
Frasiùi
[modìfica | modìfica wikitèsto]Dandu améntu au cumüne de Vilanöva ghe sun tréi frasiùi: Bussu(r)éu, Lìgu e Marta. A ste chi u và azuntu u gruppu de ca' de Cuàscu, ricunusciüu cumme lucalitài.[5]
- Bussu(r)éu: u l'è ina frasiùn c' a se tröva in sce a stradda che culéga a zòna de Villanöva a Càxu de A(r)àsce, ad in artéssa de 59 m s.l.m., u burgu u l'è nasciüu in epuca tardu medievàle, a diféza da zòna circustante.[6]
- Lìgu: a l'è ina frasiùn ai cunfìn cun Marmö de Casanöva, fundà antigamènte (atùrnu au XII seculu) cun u numme latìm de Castrum Lii.[7]
- Marta: u l'è in picìn burgu rü(r)àle che u se tröva in sce ina culétta c'a suvrasta Villanöva, quaxi ai cunfìn cun Garlenda. U nucleu ciü antìgu da frasiùn u saiéva rizalènte a l'ànnu 1153.[8]
- Cuàscu: u l'è in grùppu de ca' spàrsu che u se tröva inta zona da Stràdda Pruvinsàle 453, divìsu in dùi burgàe, Cuàscu de Surva e Cuàscu de Sutta.[9]
Cunfìn
[modìfica | modìfica wikitèsto]U teritòiu cumünàle de Villanöva u cunfina cun Arbenga a nord e a levante, A(r)àsce a sud e a levànte, cun ascì a meridiùn Andöa. A punente i ghe sun ascì Utuê, Casanöva e Garlenda.
Stoia
[modìfica | modìfica wikitèsto]-
Villanöva, vista du burgu
-
U pussu medievàle, atìvu fin au 1930
-
A tùre versu vàlle
-
E müaie de diféza che e sircundan u sentru stòicu
-
Àtra vìsta de müaie, cun üna de tùri
E prime testimunianse che i ne cuntan de in insediamentu inta zòna de l'udierna Villanöva sun da riscuntrà intu mediuevu, quande l'àia a vegne mensciùna sutta ai dumini du munasté de San Martin de l'Ìsua Gainàa. U burgu peò u l'è sucescìvu a stu duminiu chi, difatti Villanöva a vegne custituìa ufisialmente inte l'ànnu 1250, pe opera du libéu cumün de Arbenga, che intu stessu periudu, fin au 1288 u fundià ascì atre due "ville növe", curispundenti a Pûi, ancöi frasiùn de Utuê e Cixan, inta valà du Néva.
A mutivasiùn de anda a custruì sti növi burghi furtificài a fa parte de ina strategìa attuà dai arbenganesi, in moddu da evità a caà inta ciàna da parte di marchesi de Clavesana, zà scignùi de gran parte di feudi de l'entrutèra, cumme quellu de Utuê. A vegne cuscì favuìa l'emigrasiùn dae campàgne versu u növu sentru furtificàu. U paìse u vegne dunca suttupòstu, asseme ai vari insediamenti ciü picìn li vixìn ae lézzi de Arbenga, furmàndu in ünica entitài aministratìva.[10]
Nunustante l'impunente diféza, dàa dai müai aturnu ae ca' du burgu, Villanöva a subìsce ciü de in incursciùn intu sò teritòiu, prinsipalmente causàe dai marchesi vixìn, e ai inìssi du XV seculu dai scignùi de Caissàn. Nu manca poi l'incursciùn di zenesi, cun survatüttu a famìa di Spìnua, chi i tentàvan de aluntanà u paìse da a sféa de influensa ingàuna.[11]
U tentatìvu u nu sciòrte e dunca i villanuvési i restan favurevuli a Arbenga, cunfluendu poi inta Repübbrica de Zena, rimanendu fedele a l'istitusiùn ascì düante e guère cuntru i Savoia intu XVII seculu.[12] A resta dunca in màn repübbricàna fin a l'arìvu de Napuleun e di fransesi, a partì dau 1797. U paìse u vegne dunca inglubàu inta Repübbrica Ligüe. Sutta a növa duminasiùn fransese u se trasfurma dunca in te in cumün indipendente da l'istitusiùn arbenganese intu 1805, faxente sempre parte da circuscrisiùn lucàle. Cun a restaurasiùn du 1815 u passa sutta i pusedimenti du Regnu de Sardegna, divegnüu poi Regnu d'Italia dau 1861, inseìu intu sircundàiu de Arbenga, poi cunfluìu inta pruvinsa de Savuna, intu 1946 trasfurmàu inta növa Repübbrica Italiana.
Cun u decretu du 1863 u pìa u numme ufisiàle de Villanöva d'Arbenga, lé andàla a distingue da àtri paìsi cun a stéssa denuminasiù. Fra u 1973 e fìn au 31 dixembre 2008 u l'ha fàu pàrte da Cumunitài muntana Ingauna, poi divegnüa "du Punente Savunese" fin au 2011, ànnu da sòa supresciùn.
Abitànti
[modìfica | modìfica wikitèsto]Evulusiùn demugrafica
[modìfica | modìfica wikitèsto]Abitanti censìi[13]
Minuànse fureste
[modìfica | modìfica wikitèsto]Dandu amèntu ai dàtti de l'Istat ai 31 de dixembre du 2017, i sitadìn furèsti a a Villanöva d'Arbenga i sun 182.
Pòsti de interesse
[modìfica | modìfica wikitèsto]Architetüe religuse
[modìfica | modìfica wikitèsto]U cumün de Villanöva d'Arbenga u fa eclesiasticamènte da diocexi de Arbenga-Impeia, chi dunca e ghe sùn dui diferenti parocchie: quella de San Stéva (Villanöva) e quella de San Benàrdu (pé a frasiùn de Ligu).
Géxe du sentru de Vilanöva
[modìfica | modìfica wikitèsto]-
Géxa da Parocchia de Santa Cateìna intu burgu de Villanöva
-
Dettàiu da paruchiàle de Santa Cateìna cun u campanì
-
Géxa de Santa Maìa reunda
-
Géxa de San Stéva, vixìn au lucàle semitéiu
-
L'uatòiu de San Giuvanni Batìsta intu sentru du paìse
-
Santuàiu da Nostra Scignùa de Grassie
- Géxa da Parocchia de Santa Cateìna de Lisciandria, a se tröva intu burgu de Villanöva, da a strutüa a ina sula navà a cunserva tréi pàe d'atà che e rafigüan a Trinitài intu mezzu fra a Madonna e i Santi, a Madonna Regina cun aturnu i sànti e a Madònna du Carmine, tütte e tréi prubabilmente datàe du XVIII seculu. A cunserva ascì ina séie de pitüe a frescu rizalènti au 1632.
- Uatòiu de San Givanni Batìsta, l'edifìssiu u se tröva intu burgu de Villanöva, sede da cunfraternita cun u meximu numme. U cunserva ascì ina séie de afreschi due de ste chi (a Teuìa di Santi e a Madonna cun u Bambìn) databili au XIV seculu, mentre l'àtru, rafigüante a Pasciùn de Cristu a saieva stà dipinta intu XV seculu. Drentu i se pònan vegghe ascì e crùxi duveàe inte prucesciùi intu paìse, cun ascì ina stattua pregià du 1834.
- Géxa de San Steva, a se tröva inte vixinànse du lucàle semitéiu, a l'è una de ciü antìghe géxe du cumün, rizalente au XII seculu, anche se a prezenta ciü rimanézzamenti sucescìvi, cumme ascì a tùre du campanì, che a g'ha ciü avertüe a bifura, datàe du XIII seculu.
- Gexétta de Santa Maìa Reùnda o du Sucùrsu, a se tröva in Via Rumma, pocu de föa dau paìse, in sce a stràdda pé l'Ae(r)iupòrtu, a l'è ina capeletta de stìle rinascimentale, cun u campanì da a grossa ciànta quadrà. A cianta de bàze da capéleta a l'è reunda, cun in diametru de 10,40 metri.
- Santuàiu da Scignùa de Grassie, a l'è ina gexétta edificà in stìle baoccu. Drentu u se ghe tröva ina statua da Madonna, du scultù zenese Barabìn, cun ascì de impurtanti pitüa a frescu.
Géxe de frasiùi
[modìfica | modìfica wikitèsto]-
A géxa da parocchia de San Benàrdu a Lìgu
-
Dettaìu du campanì da géxa
-
L'uatòiu de San Giuvanni de Lìgu
-
Lìgu, a ciàssa da Géxa
-
A gexa da Sunta de Bussu(r)éu
-
L'uatòiu de San Marcu, a Cuàscu
- Lìgu
- Géxa da Parochia de San Benardu, a se tröva a Lìgu, inta ciàssa intu sentru du paìse, cun in àtu campanì c'u domina a zòna.
- Uatòiu de San Giuvanni Bastìsta, in fàccia aa géxa da frasiùn, sede da cunfraternita lucàle, u cunserva au sò internu ina séie de cartelammi, ina séie de rapresentasiùn religiùse scenugrafiche, esposte ascì resentemente a Zena, intu palàssu Ducàle.[7]
- Bussu(r)éu
- Géxa da Sunta, a se tröva intu sentru da burgà de Bussuéu, edificà intu XVII seculu. A cunserva a càssa de prucesciùn da Madonna Sunta, duveà pé e feste religiùse inta frasiùn.[6]
- Màrta
- Géxa dedicà a Santa Marta: a se tröva in pusisiùn ciü àta rispettu aa ae àtri abitasiùi du paìse, de stìle baoccu, cun u campanì che u svetta inte sta parte de valà.[8]
- Cuàscu
- Uatòiu de San Marcu: u se tröva a Cuàscu de Surva, de strutüa gòtica, mensciunàu zà intu 1586, affrescà in periudu medievàle dai Guîdu da Rànsu.[9]
Architetüe militàri
[modìfica | modìfica wikitèsto]- U Castéllu de Lìgu
Isulàu rispettu au paìse de Lìgu i se trövan i resti du castellu, a testimuniànsa de l'impurtansa cuvèrta da l'abitàu, fundàu cumme Castrum Lii aturnu au XII seculu e ugettu de cuntése fra e putense lucàli. Pé seculi a furtessa a l'éa puntu de avistaméntu, ma ascì in riferiméntu, perché culucà in te ina pusisiùn che a domina l'intrega valà. Inta zòna, assemme au castellu derucàu se tröva ascì a capeletta da Madonna da Néve, razunzibile grassie a ina seie de senté, versu Villanöva e Garlenda.
- E müaie du burgu
U burgu, fundau intu 1250, ma terminàu sulu aturnu au 1288, u l'éa stàu edificàu dau cumün de Arbenga, cun ascì ina lunga séie de spéze, racolte inti registri storici. Ancù aù se pònan vegghe e müaie difensìve, perfetamente cunservàe, cun ina artessa màscima de 7 métri. Pé evità e incursciùi intu paìse inti tempi antìghi l'éan duveàe e déxe tùri de avistamentu (tütte de ciànta quadrà), séi de ste chi ai quattru cantu du burgu, ciü àtre inti quattru punti cardinali. A se truvàva ascì in àtra tùre, aù inglubà inte l'uatòiu de San Giuvanni, dunca uiginaiamènte ste chi e l'éan unze.
L'àsse stradàle prinsipàle u l'è custituìu da Via Garibaldi, che a pàssa atraversu dui particulàri tùri, che g'han a funsiùn de pòrte da sitài. Duzze i sun i carùggi tutàli chi i se dröven in mòddu paralélu aa stràdda prisipàle. Sentru da vìtta du burgu, fin ai ànni 30, u l'éa u pùssu medievàle, scituàu inta ciàssa che a pòrta u sò numme.[14] E ürtime mudifiche che i sun stàe fàe au burgu e sun rizalenti au 1921, quande u vegne deliberàu da u cunsìu cumünàle l'abatimentu de parti ciü periculanti da sìnta, pé questiùi de següessa, ma ascì pé fà di amudernamenti pé a salüte pübbrica.
Ecunumìa
[modìfica | modìfica wikitèsto]Cultüa
[modìfica | modìfica wikitèsto]Dialettu de Villanöva
[modìfica | modìfica wikitèsto]U dialettu parlàu a Villanöva u l'è de stampu arbenganese e u fa parte du grùppu du Ligüe sentru-ucidentàle, u presenta carateristiche peò ciü particulàri, riscuntrabili inte tütta a valà de l'Aroscia e du Lerùn, ligà stuticamènte a Arbenga, ma ascì a a sitài de A(r)àsce.
Enugastrunumìa
[modìfica | modìfica wikitèsto]Üna de specialitài enugastrunomiche ciü impurtanti du paìse a l'è "a ventre", in segundu piàttu prepa(r)au cun u stömegu de tùnnu, fàu cöxe e poi spessiàu cun i aròmmi da ciàna arbenganese. U se tratta de ina pietansa antiga, purtà da chi u s'éa spustàu a travaià in Sardegna, inte "tunnare", i cuscì dìti tuna(r)òlli. Presenti ascì e tipiche süppe e turte da cuxìna ligüe, ciü i baxìn, scimili a quelli d'Arbenga, ma cun di güsti diferenti. De resente difatti a l'è stà presentà a varietài de baxìn ae viulette, prudusiun tipica di campi cultivài da zòna.[15]
Asuciasiùi
[modìfica | modìfica wikitèsto]- E "Röe d'Epuca": a l'è ina asuciasiùn federà cun u club ASI, che a se occupa prinsipalmente de veiculi stòici a dùi e quattru röe, nasciùa intu 1990 au a cunta in grossu gruppu de assuciài inte tütta a Rivéa de Punente.[16]
Istrusiùn
[modìfica | modìfica wikitèsto]Villanöva a g'ha in sò scistémma de scöe cumpletu (da a matèrna fin ae elementari), grassie ae quàli u recàmpa ascì i studenti dai àtri paìsi vixìn, che u l'è cumpresu inte l'istitüu cumprenscìvu de Arbenga II.[17]
Bibliuteche
[modìfica | modìfica wikitèsto]A Villanöva d'Arbenga u se tröva u pòlu biblitecà(r)iu dedicàu a Nelson Mandela, a cüa du cumün e, fin au 2011, da a Lucalitài Muntàna Ingauna, sede ascì de mustre e cuncursi, cun ina sala dedicà ascì ai fiöi.
Feste e fée
[modìfica | modìfica wikitèsto]- Prucesciun du Venardi Santu: a l'è ina de rapresentasiùi religiuse ciü sentìe intu paìse, urganizà dae cunfraternite lucàli, cun a prucesciùn di cristi e ascì u curteu che u segue a càssa prucesciunàle da Maonna Adulurà vestìa de négru. Doppu de sta chi, da tradisiùn, vegne sézu u "falò", cun scopi scìmili au cunfögu zenése, vegne poi preparàu inte ca' du burgu "a ventre" de tunnu, de lungu acumpagnà cun e patàtte.[18]
- Fèsta de sciùe "infiorata" de San Giuvanni: a se tegne ai 24 de zügnu cun a decurasiùn di ca(r)uggi du burgu, fà cun e sciùe lucali, au passaggiu de cunfraternite di cristezànti, chi i pòrtan ascì a càscia prucesciunàle du santu e vegnan caciài pé tèra e sciùe de San Giuvanni, ciamàe ascì ginèstre.[19]
- Festa di Caruggi: a l'è ina sagra de l'estài c'a se tegne pé i caruggi de Villanöva, düante sta chi i se pònan tastà i piàtti tipici da tradisiùn ligü(r)e, prinsipalmente quelli de l'entrutèra.[15]
- Rievucasiùn stòica: U l'è l'eventu c'u se tegne intu burgu de Villanöva, cun a rapresentasiùn di fàtti du 1250, cun a fundasiùn du paìse, a opera du cumün de Arbenga, düante sta chi u se pò vegghe u curteu stòicu, cun ben 300 figüanti e ascì a sfilata di cumüi vixìn, tütti cun a pròpia insegna.[20]
- A Muntata: a l'è üna de celebrasiùi stoiche da sitài, cun a culucasiùn da statu da madonna da a géxa de San Steva au santuàiu, acumpagnàu dau curteu e dai canti religiusi.[21]
- Benedisiùn de Castagne:a se tegne u 25 de marsu pé festezà l'arìvu da prìmma, au pùssu e vegnan distribuìe e castagne, benedette dau prève. A cumensà sta tradisiùn i l'éan stài i Navun, ina de famìe villanuvesi. Interutta sulu düante a segunda guèra, a tradisiùn a l'è turnà a vìve intu 1974.[22]
- Distribusiùn du pàn: se tegne düante a festa de San Marcu inta frasiùn de Cuascu, se tratta de ina tradisiùn purtà avanti dai tempi antìgi, anche se a nu a s'è tegnüa fra i ànni '70 e '80. A deivéea dàe antighe rugasiùi, e benedisiùi di campi, düante a quale e famìe da zòna e se scangiàvan u pàn ae uìve da velli prudòttu.[15]
Aministrasiùn
[modìfica | modìfica wikitèsto]Perîodo | Prìmmo çitadìn | Partîo | Càrega | Nòtte | |
---|---|---|---|---|---|
19 lüiu 1985 | 15 lüiu 1990 | Pietro Balestra | Demucrassia Cristiana | Scindicu | |
15 lüiu 1990 | 24 avrì 1995 | Pietro Balestra | Demucrassia Cristiana | Scindicu | |
24 avrì 1995 | 14 zügnu 1999 | Pietro Balestra | Torre e Mura Civiche (lista sivica) |
Scindicu | |
14 zügnu 1999 | 14 zügnu 2004 | Pietro Balestra | Torre e Mura Civiche (lista sivica) |
Scindicu | |
14 zügnu 2004 | 8 zügnu 2009 | Domenico Cassiano | Torre e Mura Civiche (lista sivica) |
Scindicu | |
8 zügnu 2009 | 26 mazzu 2014 | Domenico Cassiano | Torre e Mura Civiche (lista sivica) |
Scindicu | |
26 mazzu 2014 | 27 mazzu 2019 | Pietro Balestra | Torre e Mura Civiche (lista sivica) |
Scindicu | |
27 mazzu 2019 | 9 zügnu 2024 | Pietro Balestra | Torre e Mura Civiche (lista sivica) |
Scindicu | |
10 zügnu 2024 | in càrega | Pietro Balestra | Torre e Mura Civiche (lista sivica) |
Scindicu |
Vie de cumünicasiùn
[modìfica | modìfica wikitèsto]Stradde
[modìfica | modìfica wikitèsto]U teritòiu cumünàle de Villanöva d'Arbenga u l'è traversàu da a Stràdda Nasiunàle 453, che culega u cumün cun Utuê a punente e Bastia, Leca e Arbenga versu punente. U burgu de Villanöva u l'è culegàu ascì cun a Stradda Pruvinsàle 6, c'a pòrta versu Garlenda e Casanöva, inta valà su Lerùn. A frasiùn de Bussu(r)éu a se tröva lungu a stradda pruvinsàle 55 pé a frasiùn a(r)ascìna de Càxu. U cumün u l'è poi furnìu de dui sciurtìe in sce a Stradda Nasiunàle 717 (Aurelia Bis), che a culéga Arbenga a Aràsce, a prìmma a se tröva a Bastìa d'Arbenga e a segunda versu Garlenda.
Campu de l'aviasiùn de Villanöva
[modìfica | modìfica wikitèsto]A partì dau 1922 u l'è stàu custruìu in campu pé l'aviasiùn di aparecchi (o aeiupòrtu) inissialmente pé ina funsiùn militàre, aù prinsipalmente duveàu pé e pröve da vixìna Piaggio Aereo Space e pé aerei privài, stu chi u l'è intitulàu a Clemente Panero, resentemente mensciunàu ascì cumme Riviera Airport. Pé e dimensciùi ridòtte u nu l'è servìu dai grossi aerei de linéa. Chi u se pö truvà ascì a sede da Prutesiùn Sivìle e ascì de l'aéreu-club de Savuna e da Rivêa Ligü(r)e.[23]
Nòtte
[modìfica | modìfica wikitèsto]- ↑ Dàttu Istat - Pupulasiùn rexidente ai 30 de zügnu du 2019.
- ↑ Clascificaçion sismica (XLS), in sce protezionecivile.gov.it.
- ↑ Lézze 26 agósto 1993, n. 412, alegòu A, Tabélla di gràddi/giórno di Comùn pe Región e Provìnsa (PDF), in sce efficienzaenergetica.acs.enea.it, 1 màrso 2011, p. 151. URL consultòu o 25 arvî 2012.
- ↑ (LIJ, IT) Giuseppe Colombo, Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian, Cengio, Litografia Fracchia, 1986.
- ↑ (IT) Statüu cumünàle de Villanöva d'Arbenga, in sce comune.villanovadalbenga.sv.it. URL consultòu o 14 arvî 2024.
- ↑ 6,0 6,1 (IT) A frasiùn de Bussuéu, in sce comune.villanovadalbenga.sv.it. URL consultòu o 14 arvî 2024.
- ↑ 7,0 7,1 (IT) A frasiùn de Ligu, in sce comune.villanovadalbenga.sv.it. URL consultòu o 14 arvî 2024.
- ↑ 8,0 8,1 (IT) A frasiùn de Marta, in sce comune.villanovadalbenga.sv.it. URL consultòu o 14 arvî 2024.
- ↑ 9,0 9,1 (IT) A frasiùn de Cuascu, in sce comune.villanovadalbenga.sv.it. URL consultòu o 14 arvî 2024.
- ↑ (IT) U Burgu de Villanöva, stòia e urbanistica, in sce comune.villanovadalbenga.sv.it. URL consultòu o 14 arvî 2024.
- ↑ (IT) Scheda du cumün de Villanöva d'Arbenga, in sce siusa.archivi.beniculturali.it. URL consultòu o 17 lùggio 2021.
- ↑ (IT) U cumün de Villanöva in Pruvinsa de Savuna, in sce provincia.savona.it. URL consultòu o 17 lùggio 2021.
- ↑ Statistiche ISTAT; URL cunsultàu u 30 dixembre du 2023.
- ↑ (IT) Descröve e vàlli de Arbenga, Villanöva d'Arbenga, in sce scoprialbenga.it. URL consultòu o 19 lùggio 2021.
- ↑ 15,0 15,1 15,2 (IT) Villanöva, a cultüa, in sce comune.villanovadalbenga.sv.it. URL consultòu o 14 arvî 2024.
- ↑ (IT) E Röe d'Epuca de Villanöva, in sce ruotedepocarivieradeifiori.it. URL consultòu o 14 arvî 2024.
- ↑ (IT) A scöa elementàre de Villanöva d'Arbenga, in sce icalbengasecondo.edu.it. URL consultòu o 14 arvî 2024.
- ↑ (IT) E celebrasiùi du Venardi Santu, in sce comune.villanovadalbenga.sv.it. URL consultòu o 14 arvî 2024.
- ↑ (IT) Festa de San Giuvanni, in sce comune.villanovadalbenga.sv.it. URL consultòu o 14 arvî 2024.
- ↑ (IT) Rievucasiùn stòica de Villanöva, in sce ivg.it. URL consultòu o 14 arvî 2024.
- ↑ (IT) A muntata da Madonna de Grassie, in sce comune.villanovadalbenga.sv.it. URL consultòu o 14 arvî 2024.
- ↑ (IT) A benedisiùn de castagne, in sce comune.villanovadalbenga.sv.it. URL consultòu o 14 arvî 2024.
- ↑ (IT) U campu pé l'aviasiùn de Villanöva dedicàu a Clemente Panero, in sce comune.villanovadalbenga.sv.it. URL consultòu o 14 arvî 2024.
Àtri prugètti
[modìfica | modìfica wikitèsto]- Wikimedia Commons a contêgne di files in sce Villanöva
Contròllo de outoritæ | VIAF (EN) 243725688 · WorldCat Identities (EN) 243725688 |
---|