Limba guarani
| Guarani Avañe'ẽ | |
| Pronunție | ʔãʋ̃ãɲẽˈʔẽ |
|---|---|
| Vorbită în |  Argentina Bolivia Brazilia Paraguay |
| Regiuni | America de Sud |
| Număr de vorbitori | 4.926.984[1] |
| Sistem de scriere | alfabetul latin |
| Tipologie lingvistică | Limbă aglutinantă |
| Clasificare | |
Limbile amerindiene
| |
| Statut oficial și codificare | |
| Limbă oficială în | Bolivia[2] Corrientes (Argentina)[3] Paraguay[4] |
| Organ de reglementare | Academia de la Lengua Guaraní[*]  |
| ISO 639-1 | gn |
| ISO 639-2 | grn |
| ISO 639-3 (cel mai răspândit dialect) | gug |
| Extras | |
| Declarația Universală a Drepturilor Omului – articolul 1: Mayma yvypóra ou ko yvy ári iñapyty'yre ha eteîcha tecoruvicharendá ha acatúape jeguerekópe; ha ikatu rupi oikuaa añetéva ha añete'yva, iporâva ha ivaíva, tekotevê pehenguéicha oiko oñondivekuéra.[5] | |
| Răspândire în lume | |
| Puteți vizita Wikipedia în Guarani. | |
| Această pagină poate conține caractere Unicode | |
Modifică date / text  | |
Guarani (Avañe'ẽ) este o limbă amerindienă vorbită în America de Sud de 4.926.984 de oameni [1] și este așadar una din cele mai vorbite limbi amerindiene.
Guarani este limbă oficială în Paraguay (cu spaniola) și în provincia Corrientes (Argentina) și una din cele 36 de limbi oficiale în Bolivia.[2] Guarani a devenit pe 22 noiembrie 2006 lângă spaniolă și portugheză a treia limbă oficială a organizației Mercosur.[6]
Clasificare și limbi înrudite
modificareLimba guarani este o limbă amerindienă din grupul limbilor tupiane. Limba guarani este subîmpărțită în cinci limbi similiare, care sunt inteligibile între ele:
- Guarani paraguayană (codul ISO 639-3: gug) este vorbită de 4.850.000 de vorbitori[7], fiind așadar cea mai răspândită variantă de guarani. În zona capitalei Paraguayului (Asuncion) se vorbește guarani paraguayan cu multe cuvinte împrumutate din spaniolă. Această variantă se denumește Jopará. Alte denumiri pentru guarani paraguayană: avañe’e.
- Guarani est-boliviană (codul ISO 639-3: gui) este vorbită de 51.230 de vorbitori.[8] Alte denumiri pentru guarani est-bolivian: chawuncu , chiriguano, guarani vest-argentiniană.
- Mbya sau Mbyá (codul ISO 639-3: gun) este vorbită de 25.450 de vorbitori.[9] Alte denumiri pentru mbya: bugre, mbiá, mbuá.
- Ava (codul ISO 639-3: nhd) este vorbită de 11.900 de vorbitori.[10] Alte denumiri pentru ava: apytare, chiripá, nhandeva, ñandeva, tsiripá, txiripá. Dialectul apapocuva este similiar cu guarani paraguayană.
- Guarani vest-boliviană (codul ISO 639-3: gnw) este vorbită de 7.000 de vorbitori.[11] Alte denumiri pentru guarani vest-boliviană: simba, simba guarani.
Distribuție geografică
modificareLimba guarani este vorbită în America de Sud. Este vorbită în următoarele țări:[1]
- Argentina: Guarani est-boliviană (guarani vest-argentiniană) este vorbită de 15.000 vorbitori (dată necunsoscută)[8] și mbya (guarani est-argentinian) de 3.000 de vorbitori (anul 2002).[9] Guarani este limbă oficială în provincia Corrientes din 28 septembrie 2004.[3]
- Bolivia: Guarani est-boliviană este vorbită de 33.700 de vorbitori (anul 2000) în zona sud-centrală a râului Parapetí și în orașul Tarija.[8] Guarani vest-boliviană este vorbită de 7.000 de vorbitori (dată necunoscută) în departamentul Chuquisaca.[11]
- Brazil: Mbya este vorbită de 6.000 de vorbitori (anul 2007)[9] și ava de 4.900 vorbitori (anul 1995) în sud-vestul Braziliei.[10] Guarani este limbă oficială în orașul Tacuru din 24 mai 2010.[12]
- Paraguay: Guarani paraguayană este vorbită de 4.650.000 de vorbitori (anul 1995).[7] Guarani paraguayan este limbă oficială[4] și cea mai vorbită limbă în Paraguay. Educația în Paraguay este bilingvă (guarani și spaniolă). Ava este vorbită de 7.000 vorbitori (anul 1991) în estul Paraguayului[10], guarani est-boliviană de 2.530 de vorbitori (anul 2007) în Chaco (zonă în vestul Paraguayului)[8] și mbya de 16.400 de vorbitori.[9]
Cei mai mulți vorbitori de guarani sunt bilingvi, vorbind guarani și spaniolă sau portugheză.
Fonetică
modificareVocale
modificareLimba guarani are șase perechi de vocale: a, e, i, o, u, y. Fără diacritice aceste vocale sunt pronunțate oral: /a/, /e/, /i/, /o/, /u/, /ɨ/. Pentru vocalele semiînchise [e] și [o] se folosesc deseori alofonele [ɛ] și [ɔ]. Cu tildă, vocalele sunt pronunțate nazal: /ã/, /ẽ/, /ĩ/, /õ/, /ũ/, /ɨ̃/.
| Anterioare | Centrale | Posterioare | |
|---|---|---|---|
| Închise | /i/, /ĩ/ | /ɨ/, /ɨ̃/ | /u/, /ũ/ |
| Semiînchise | /e/, /ẽ/ | /o/, /õ/ | |
| Deschise | /a/, /ã/ |
Consoane
modificare| Bilabiale | Labio- dentale |
Alveolare | (Alveolo-) Palatală |
Velare | Labio- velare |
Glotale | |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Oclusive surde | p | t | k | kʷ ⟨ku⟩ |
ʔ ⟨'⟩ | ||
| Fricative surde | s | ɕ ⟨ch⟩ |
x ~ h ⟨h⟩ | ||||
| Oclusive sonore | ᵐb ~ m ⟨mb⟩ ~ ⟨m⟩ |
ⁿd ~ n ⟨nd⟩ ~ ⟨n⟩ |
ᵈj ~ ɲ ⟨j⟩ ~ ⟨ñ⟩ |
ᵑɡ ~ ŋ ⟨ng⟩ |
ᵑɡʷ ~ ŋʷ ⟨ngu⟩ |
||
| Sonante sonore | ʋ ~ ʋ̃ ⟨v⟩ |
ɰ ~ ɰ̃ ⟨g⟩ ~ ⟨g̃⟩ |
w ~ w̃ ⟨gu⟩ ~ ⟨g̃u⟩ |
||||
| Bătute | ɾ ~ ɾ̃ ⟨r⟩ |
||||||
Consoanele sonore au alofone orale (stânga) înainte vocale orale și alofone nazale (dreapta) înainte vocale nazale.
Există de asmenea consoana ⁿt (scris ⟨nt⟩). Consoana vibrantă /r/ (scris ⟨rr⟩) și consoanele /l/, /f/ și /j/ (scris ⟨ll⟩) provin din limba spaniolă.
Consoana orală [ᵈj] este pronunțat deseori în dialecte [dʒ], [ʒ] sau [j], iar alofonul nazal rămâne mereu [ɲ].
Accent și oscilație
modificareToate cuvintele în limba guarani se termină cu un sunet vocalic, iar accentul se pune în mod normal mereu pe ultima silabă. Sufixe rămân neaccentuate.
Limba guarani are o caracteristică specială denumită oscilație: Multe cuvinte care încep cu sunetul /t-/ schimbă acest sunet dacă sunt folosite în relații posesive.[13]
| guarani | română | guarani | română | guarani | română |
|---|---|---|---|---|---|
| tape | drum | che rape | drumul meu | hape | drumul lui/ei |
| téra | nume | nde réra | numele tău | héra | numele lui/ei |
Mai demult, și unele cuvinte care nu încep cu sunetul /t-/ fac această mutație consonantică:
| guarani | română | guarani | română | guarani | română |
|---|---|---|---|---|---|
| óga | casă | ñande róga | casa noastră (inclusiv) | hóga | casa lui/ei |
Gramatică
modificareLimba guarani este o limbă aglutinantă, deseori clasificat chiar ca limbă polisintetică și folosește așadar foarte multe afixe. Ordinea cuvintelor este subiect-verb-obiect, iar dacă subiectul este omis obiect-verb.
Guarani pură (Guaraniete) este o limbă fără gen gramatical și fără articol hotărât, iar sub influența din limba spaniolă la se folosește acum deseori ca articol hotărât pentru cuvinte în singular, iar lo pentru cuvinte în plural.
Pronume
modificare| Persoana I | Persoana a II-a | Persoana a III-a | |
|---|---|---|---|
| singular | che | nde | ha'e |
| plural | ñande (inclusiv), ore (exclusiv) |
peẽ | ha'ekuéra / hikuái1 |
1 Hikuái se folosește după un verb.
Limba guarani deosebește între ñande (inclusiv persoana cu care se vorbește) și ore (exclusiv persoana cu care se vorbește) pentru persoana a III-a plural.
Pronumele reflexiv este je: ahecha ("Mă uit."); ajehecha ("Mă uit la mine.")
Vocabular
modificareNumeralele
modificareLimba guarani are un sistem de numerație cu baza 5 (un sistem cvinar). Există doar cuvinte pentru numerele de la 1 până 5, 10, 100 și 1.000. Numerele de la 6 până 9 se compun din cuvântul pentru cinci (po, care înseamnă de asemenea "mână"), urmat de numărul 1 (peteĩ), 2 (mokõi), 3 (mbohapy) sau 4 (irundy). Așa se compun și numerele între 11 și 19, folosind cuvântul pentru 10 (pa) ca bază. 20 se formează din cuvântul pentru 2, urmat de 10 (mokôipa). Nu există cuvinte pentru "milion" sau numere mai mari. Pentru numere mari se folosesc de obicei numere spaniole.
| număr | guarani | număr | guarani | număr | guarani | număr | guarani |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | peteĩ | 11 | pateĩ | 21 | mokôi papeteî | 40 | irundypa |
| 2 | mokõi | 12 | pakôi | 22 | mokôipa mokôi | 50 | popa |
| 3 | mbohapy | 13 | paapy | 23 | mokôipa mbohapy | 60 | poteîpa |
| 4 | irundy | 14 | parundy | 24 | mokôipa irundy | 70 | pokôipa |
| 5 | po | 15 | papo | 25 | mokôipa po | 80 | poapypa |
| 6 | poteî | 16 | papoteî | 26 | mokôipa poteî | 90 | porundypa |
| 7 | pokôi | 17 | papokôi | 27 | mokôipa pokôi | 100 | sa |
| 8 | poapy | 18 | papoapy | 28 | mokôipa poapy | 1000 | su |
| 9 | porundy | 19 | paporundyii | 29 | mokôipa porundy | 2000 | mokõisu |
| 10 | pa | 20 | mokôipa | 30 | mbohapypa | 10000 | pasu |
Numărul 631 este poteîsa mbohapypa peteî, iar 1999 su porundysa porundypa porundy în guarani.[14]
Zilele săptămânii
modificare| română | guarani |
|---|---|
| duminică | arateî |
| luni | arakôi |
| marți | araapy |
| miercuri | ararundy |
| joi | arapo |
| vineri | arapoteî |
| sâmbătă | arapokôi |
Ortografie
modificareLimba guarani are o ortografie fonemică și folosește alfabetul latin cu șase digrame și semne diacritice. Litere B, C, D și H se folosesc doar în digrame, iar litere F, Q, W, X și Z nu se folosesc deloc. Litera L și digrama Rr se folosesc doar în cuvinte preluate din limba spaniolă. Tilda pe o vocală înseamnă că această vocală este pronunțat nazală: ã, ẽ, ĩ, õ, ũ, ỹ. Accentul ascuțit (´) se folosește pentru a marca accentuarea (muanduhe). Dacă accentul ascuțit este omis, atunci se accentuează ultima silabă.
Guarani nu a folosit nici un sistem de scriere în timpul precolumbian. Standardizarea ortografiei s-a făcut abia în 1950 la un congres în Montevideo.[15]
Alfabetul guarani (Avañe'ẽme Achegety)
modificareAlfabetul guarani are 33 litere: 21 consoane (6 fiind digrame), 12 vocale și un semn pentru ocluziune glotală.[16]
| Alfabetul guarani | ||||||||||||||||||||||||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Literă | Aa | Ãã | Ch ch | Ee | Ẽẽ | Gg | G̃g̃ | Hh | Ii | Ĩĩ | Jj | Kk | Ll | Mm | Mb mb | Nn | Nd nd | Ng ng | Nt nt | Ññ | Oo | Õõ | Pp | Rr | Rr rr | Ss | Tt | Uu | Ũũ | Vv | x | Yy | Ỹỹ | ' |
| Nume | a | ã | che | e | ẽ | ge | g̃e | he | i | ĩ | je | ke | le | me | mbe | ne | nde | nge | nte | ñe | o | õ | pe | re | rre | se | te | u | ũ | ve | y | ỹ | puso | |
| Fonem | a | ã | ɕ | e | ẽ | g | ŋ | x~h | i | ĩ | ᵈj | k | l | m | ᵐb | n | ⁿd | ᵑɡ | ⁿt | ñ | o | õ | p | ɾ | r | s | t | u | ũ | v | h | ɨ | ɨ̃ | ʔ |
Cuvinte în limba română împrumutate din limba guarani
modificareMulte cuvinte, mai ales pentru flora și fauna din America de Sud, au fost preluate în spaniolă sau în portugheză din limba guarani sau din limba tupí, care este înrudită cu guarani. Din spaniolă sau portugheză aceste cuvinte au fost împrumutate în limba română. Exemple sunt: aguti (akuti)[17], ananas (ananá), ară (araraca)[17], caatinga (kaa tínga)[17], curara (curaré), jabiru (jabiru)[17], jaguar (jaguaretá)[18], nandu (ñandú), petunia (petun)[17], piranha (pira aña), tapir (tapira)[18], tatu (tatú)[18] și tucan (tukana)[18]. Numele statelor Paraguay și Uruguay provine de asemenea din guarani.
Note
modificare- ^ a b c en Lewis, M. Paul, ed. (). „Guarani”. Ethnologue: Languages of the World (în engleză) (ed. 16). Dallas, Tex.: SIL International. Accesat în .
- ^ a b es „Nueva Constitución Política Del Estado” (în spaniolă). . Accesat în .
Artículo 5 I. Son idiomas oficiales del Estado el castellano y todos los idiomas de las naciones y pueblos indígena originario campesinos, que son el aymara, araona, [...], guaraní, [...] .
- ^ a b es „Ley 5598” (în spaniolă). . Accesat în .
Artículo 1º. Establécese el Guaraní como idioma oficial alternativo de la Provincia de Corrientes.
[nefuncțională] - ^ a b es „Constitución de la Republica del Paraguay” (în spaniolă). . Accesat în .
Artículo 140 - De las idiomas. El Paraguay es un país pluricultural y bilingüe. Son idiomas oficiales el castellano y el guaraní.
- ^ en Omniglot (). „Guaraní (Avañe'ẽ)” (în engleză). Accesat în .
- ^ es „Oficialidad del guaraní”. Uni Mainz (în spaniolă). Accesat în .
- ^ a b en Lewis, M. Paul, ed. (). „Guaraní, Paraguayan”. Ethnologue: Languages of the World (în engleză) (ed. 16). Dallas, Tex.: SIL International. Accesat în .
- ^ a b c d en Lewis, M. Paul, ed. (). „Guaraní, Eastern Bolivian”. Ethnologue: Languages of the World (în engleză) (ed. 16). Dallas, Tex.: SIL International. Accesat în .
- ^ a b c d en Lewis, M. Paul, ed. (). „Guaraní, Mbyá”. Ethnologue: Languages of the World (în engleză) (ed. 16). Dallas, Tex.: SIL International. Accesat în .
- ^ a b c en Lewis, M. Paul, ed. (). „Guaraní, Ava”. Ethnologue: Languages of the World (în engleză) (ed. 16). Dallas, Tex.: SIL International. Accesat în .
- ^ a b en Lewis, M. Paul, ed. (). „Guaraní, Western Bolivian”. Ethnologue: Languages of the World (în engleză) (ed. 16). Dallas, Tex.: SIL International. Accesat în .
- ^ pt „Município do MS adota o guarani como língua oficial” (în portugheză). . Arhivat din original la . Accesat în .
O município de Tacuru (MS), [...], é o segundo município brasileiro a adotar um idioma indígena como língua oficial. Com a sanção do Projeto de lei em 24 de maio, oficializando a língua guarani, os serviços públicos básicos na área de saúde e as campanhas de prevenção de doenças neste município devem, a partir de agora, prestar informações em guarani e em português..
- ^ es Wolf Lustig. „Mba'éichapa oiko la guarani? / Guaraní y jopara en el Paraguay” (PDF). Uni Mainz (în spaniolă). Accesat în .
- ^ es educar.org. „Morfología” (în spaniolă). Accesat în .
- ^ es Manuel F. Fernández. „Achegety / El abecedario”. www.guaranirenda.com (în spaniolă). Accesat în .
- ^ es Manuel F. Fernández. „Ñe'ẽpukuaa achegety / Abecedario fonológico”. www.guaranirenda.com (în spaniolă). Accesat în .
- ^ a b c d e „Guarani”. DEX online. Accesat în .
- ^ a b c d „Tupi”. DEX online. Accesat în .
Bibliografie
modificare- en A. Scott Britton: Guarani-English/English-Guarani Concise Dictionary. Hippocrene Books, 2004. 340 p. ISBN 978-0-7818-1066-1
- es Bartomeu Melia: La lengua guarani del Paraguay: Historia, sociedad y literatura. Editorial Mapfre, 1992. 338 p. ISBN 978-84-71-00608-0
- es David Galeano Olivera: El Idioma Y Cultura Guarani En Paraguay. 2011. 248 p. ISBN 978-1-257-77197-4
- es Tadeo Zarratea: Gramática Elemental de la Lengua Guaraní. Marben, Asuncion 2002, ISBN 978-99925-46-21-5
- Marius Sala, Ioana Vintilă-Rădulescu: Limbile lumii - Mică enciclopedie, Ed. Științifică și enciclopedică, București 1994, 374 p. ISBN 978-5-376-01780-7
Legături externe
modificare
- en „Guarani”. Ethnologue: Languages of the World. Accesat în .
- de en es „Interactive Guarani Dictionary”. Universitatea Mainz. Arhivat din original la . Accesat în .