atenție
Variante
Etimologie
Din franceză attention < latină attentio, attentionis.
Pronunție
- AFI: /a'ten.ʦi.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului atenție | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | atenție | atenții |
| Articulat | atenția | atențiile |
| Genitiv-Dativ | atenției | atențiilor |
| Vocativ | atenție | atențiilor |
- însușire care constă în orientarea și în concentrarea activității psihice într-o anumită direcție.
- interes, grijă, preocupare specială a cuiva pentru ceva.
- (cu valoare de interjecție) ascultă! bagă de seamă! ia seama!
- atitudine de bunăvoință, de amabilitate; gest, faptă amabilă.
- (concr.) dar, cadou.
Cuvinte derivate
Locuțiuni
- (loc.vb.) a da (sau a acorda) atenție (unei persoane) = a fi amabil, curtenitor (cu cineva).
Expresii
- În atenția cuiva = reclamând luarea-aminte specială a cuiva
- A da (sau a acorda) atenție (unei probleme) = a considera ca important
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online