Relaţiile Franco

Relaiile franco-germane la sf sec XIX au fost bazate pe rzboiul franco-prusac i pe urmrile acestui conflict.
Astfel la 6 mai 1871 a nceput la Frankfurt pe Main negocierile ntre Favre i Bismarck cu privire la ncheierea tratatului definitiv ca la 10 mai 1871 la Frankfurt s fie ncheiat pacea franco-german. Frana ceda Germaniei Alsacia i o parte a Lorenei i se angajau s achite contribuia de 5 miliarde de franci. Anume aceste 2 regiuni a constituit cauza principal a urii franceze fa de germani pn la sf I-lui rzboi mondial. Totui Bismarck era nevoit s preia aceste regiuni din motive logice. Att timp ct francezii stpneau Alsacia ei dispuneau de o baz p/t a invada Sudul Germaniei unde existau puternice sentimente antiprusace care reprezenta cel maivulnerabil punct al Germaniei. Anexarea Alsaciei mpingea Frana dincolo de munii Vosgi, astfel nafara graniei de pe Rin mai existau un hotar montan greu de parcurs p/t armata francez. Prin Lorena se deschidea o cale scurt spre Paris care i oferea Germanie s o fac mai vulnerabil pe Frana, ca aceasta s nu poat ncepe un nou rzboi cu vecinul din est. Dup Pacea de la Frankfurt, unul din scopurile principale ale lui Bismarck deveniser izolarea Franei, adic automat i mpiedicarea unei aliane cu vreo putere care urma s fie Rusia. Pe de cealalt parte Frana cuta s-i recapete repede puterile, autoritatea sa dar i cele 2 regiunile rpite de germani. P/u a obine cele propuse, Franei i trebuia un aliat puternic, iar pentru perioada dat Rusia era unicul exemplu p/u ndeplinirea planurilor sale. De aici au i pornit iniiativele spre o apropiere franco-rus. Bismarck ere ngrijorat de faptul c Frana i dorete ntrirea i recptarea teritoriilor, de aceia se cuta distrugerea Franei, ca aceasta s nu-i poat reveni. Guvernul francez mergea cu pai concrei p/u a-i ndeplini scopul propus: se efectua reforma armat i se mergea spre o alian cu Rusia. Frana susinea c nu se poate baza pe Austruo-Ungaria, iar Anglia nu va face niciodat nimic, ca ntr-adevr s ajute Frana. Dup ce n 1873 se retrag ultimele trupe germane din Frana i dup ce episcopul din Nanci chema catolicii s se roage la rentregirea teritoriului francez, relaiile franco-germane devin foarte tensionate. Frana ajutat de Rusia, Anglia i Austruo-Ungaria l-au impus pe Bismarck s nceteze dezvoltarea conflictului care avea pericolul s se transforme ntr-un conflict armat. Situaia totui n-a rmas calm pe mult timp. Dup ce n 1875 armata francez se mrea cu 144mii, relaiile cu Germania se nrutesc din nou. La 4.05.1875 revista Times publica c Germania e gata s treac hotarul Francez, s ocupe Parisul i s cear o contribuie de 10 mlrd franci. Bismarck totui n-a mers la aceasta deoarece era contient c n conflictul cu Frana se poate ciocni de ajutorul britanic acordat francezilor (presa de aici critica dur poziia german), dar i de poziia rus care era prielnic Franei. n 1877 Bismarck din nou nvinuia Frana de pregtire de rzboi. Automat Frana cerea ajutorul rus. La 3.03.1877 generalul Ignatiev sosea la Berlin unde i se propunea ajutor n Asia n schimbul neamestecului n problema franco-german. Rusia a respins propunerea iar Frana la rndul su declara neutralitatea n rzboiul ruso-turc. ncepnd cu 1877 Gambetta (francez) considera c o alian cu Anglia sau Germania ar fi una mai productiv dect cea cu Rusia. Astfel la Congresul de la Berlin Frana n-a susinut poziiile Rusiei. Aceasta poate fi explicat prin faptul c Bismarck susinea politica colonial francez spernd c astfel va disprea revanismul francez. n 1881 fusese restabilit Aliana celor 3 mprai. Aceast restabilire prea s nu afecteze Frana cci nu se atepta un conflict franco-german. Totui n 1882 se forma Tripla Alian care prezenta deja un pericol p/u Frana. 3 ani dup formarea acestei aliane, Germania i Frana aveau relaii bune n problemele coloniale, ns pstrarea ideii de a se revana n faa germanilor, l-au fcut pe Bismarck s duc din 1885 din nou o politic
agresiv fa de Frana. La 28.01.1877 Bismarck declara Franei c dac Bulange va fi n fruntea cabinetului de minitri atunci Germania va porni un rzboi. A urmat ca Frana ct i Germania s acorde bani pentru narmare. De aici cretea importana Rusiei, iar Frana cuta ct mai repede s-i restabileasc relaiile cu Rusia. aritii au urmat s declare Germaniei c Frana e n drept s fac orice pe teritoriul su, astfel susinnd poziia Franei. Poziia Rusiei a fost susinut i de britanici. n toamna 1887 o dat cu nrutirea relaiilor germano-ruse, Bismarck a sistat acordarea creditelor p/u Rusia. De acest fapt a profitat Frana, ce venea ca o salvare p/u rui, astfel n 1888 Frana acorda un credit de 500 mln franci. Dup demisia lui Bismarck iar apoi i n urma alianei militare ruso-franceze ratificate n 1894, nu au mai existat astfel de conflicte franco-germane. Aceasta se datora noii politici germane dar i noii poziii i puteri a Franei care era ,,generat de Imperiul Rus.

Relaţiile Franco

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Relaţiile Franco

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Relaţiile Franco

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Relaiile franco-germane la sf sec XIX au fost bazate pe rzboiul franco-prusac i pe urmrile acestui conflict.

S-ar putea să vă placă și