Tema PT Cus
Tema PT Cus
Tema PT Cus
TULBURAREA DE PERSONALITATE
BOREDERLINE
COORDONATOR
LECTOR UNIV. DR. MONICA LICU
MASTERAND
DUMITRESCU(CHITA) DANA STEFANIA
DECEMBRIE 20II
TEME
1 - Tulburarea de Personalitate Borderline este o tulburare psihiatric deficient, serioas,
Este cronica?
Se pare ca nu. Din 1991, cercettorii au efectuat cel puin 17 studii clinice i au avut rezultate ncurajatoare.
Potrivit unui studiu realizat de Universitatea Harvard, adulii care primesc tratament pentru BPD prezint
mbuntiri dup numai un an, iar dup 10 ani, aceti sunt vindecai.
Linehan a experimentat diverse tehnici pentru controlul emoilor. Tehnica numitamintea neleapt"
este un fel de stare de calm, pe care doctorul insist c aproape toi pacienii cu tulburri o pot atinge. Pacienii
trebuie doar s i urmreasc respiraia i s ncerce s se concentreze asupra unui centru din corpul lor unde
ajunge aerul n cele din urm". Aceasta psihoterapie a avut rezultate miraculoase pe zecii de pacieni, aa c a
fost adoptat i de ali specialiti din domeniu. 10.000 dintre ei au fost instruii n terapie comportamental
dialectic, iar Linehan, spre surprinderea ei, a devenit un fel de figur cult.
Este handicapanta?
Prin problemele care pot fi exacerbate de comportamente impulsive: mncatul n exces sau abuzul de
substane, tentative de suicid, intenia de auto-prejudiciu poate provoca un handicap fizic dar cel mai grav este
handicapul de adaptare si integrare sociala. Metode de auto-vtmare alese de aceti bolnavi sunt foarte diverse.
Are un potential letal?
Se afirma ca peste 75% dintre ei se rnesc i aproximativ 10% se sinucid - o rat de sinucidere extraordinar
de mare (prin comparaie cu rata de sinucidere pentru tulburarile de dispoziie care este de aproximativ 6%). Silver
et al (1991) dup un studiu de 10 ani arat c 10% din personalittile borderline s-au sinucis, iar Paris (1993)
constat c majoritatea sinuciderilor s-au comis n a treia si a patra decad de vrst. Totusi, destul de frecvent la
subiectii borderline, amenintarea cu suicidul poate avea drept scop manipularea celor din jur n vederea obtinerii
unor privilegii si tocmai de aceea este necesar s distingem acest tip de tentative, fr a neglija faptul c jocul cu
moartea este riscant.
n ultimul deceniu, sute de poveti n ziare importante au relatat crime violente comise de cei care au aceast
tulburare.
Potentialul letal se poate manifesta atat auto cit si heteroagesiv.
Pentru argumentare am ales cazul celebrei actrite Marlyn Monroe alias Noma Jeane Mortensen (01.06.
1926 - 05.08.1962) votata in 1999 ca fiind Cea mai sexy femeie a secolului.
Prin prezentarea biografiei sub forma unui studiu de caz voi incerca sa aduc agumentele valide, asa cum au
fost ele mediatizate. Poate fi chiar si un... mic exercitiu de imaginatie!
1. Datele personale - Marlyn Monroe alias Noma Jeane Mortensen, divortata, actrita la Hollywood
2. Motivele internarii de urgenta in urma unei tentative de sinucidere
3. Antecedente eredo-colaterale cu eventuala importanta psihiatrica mama cu tulburari psihice
4. Antecedente personale cu eventuale implicatii psihiatrice tentative repetate sucidale
5. Consum de toxice - alcool, cafea, tutun, barbiturice
6. Scurta biografie a persoanei
7. Istoricul bolii
8. Examenul somatic suferea de endometrioza, a avut o sarcina ectopica, urmata de o intrerupere de sarcina si un
al doilea avort
9. Examenul psihic
10. Explorari paraclinice nu sunt consemnate
11. Consideratii pe marginea diagnosticului pozitiv si diferential.
12. Discutii referitoare la aspectele terapeutice
I . STAREA PREZENTA A PACIENTEI
A. Adaptarea la situatiile existentiale - pacienta este actrita la Hollywood
Starea ei fizica si mentala au devenit subiect de presa. Terapeutul lui Monroe, psihiatrul Ralph Greenson,
care o trata pe Marilyn de schizofrenie (se pare un diagnostic gresit!) a aranjat ca ea sa fie internata la clinica
psihiatrica "Payne Whitney", in sectia pentru bolnavii cei mai gravi.
B. Problematica comportamentelor simptomatice
1 - sesizate de pacient
2 - sesizate de cei din jur - Ea s-a reintors la caile auto-distructive increzandu-se in oameni pe care
DiMaggio ii credea nocivi pentru ea (incluzandu-l pe Frank Sinatra).
Arthur Miller(al treilea sot) spunea despre Marilyn Monroe ca avea talentul de "a se autodistruge", si ca in
perioada cat au fost casatoriti, "toata energia si atentia mi-au fost indreptate catre incercarea de a o ajuta sasi rezolve problemele. Din pacate, nu am avut un succes prea mare".
Henry Weinstein, scenaristul noului ei film si psihiatrul Ralph Greenson a gasit-o intr-o coma provocata de
medicamente. "Era aproape goala. Era mai mult moarta decat vie. Nu stiu cum, doctorul Greenson a reusit s-o
readuca la viata", povesteste Weinstein.
Marilyn a luat un adevarat cocktail de medicamente: Nembutal, Demerol, Libirum si cloralhidrat.
Cu patru ani inainte de aceste incidente, Marilyn mai trecuse printr-un eveniment asemanator.
Tabloul tipic poate fi: - nevrotic
- psihotic
3. Comportamente simptomatice sesizate de evaluator (semne psihopatologice).
C. Motivatia pentru tratament clinic si conceptia despre sanatate si boala
Pacineta a venit in clinica pentru amelioarea starii psihice adusa de terapeutul ei, sperind sa scape de
simptome si sperand la o evolutia favorabila in timp, care sa-i permita sa-si reia cariera artistica.
D. Modul in care pacientul apare in fata noastra (setting-ul clinic)
Pacienta este cooperanta, increzatoare in tratament.
Actrita a trait in comunitatea boema a starurilor de cinema de la Hollywood, dar si a oamenilor de arta
(scriitori, cantareti, oameni politici) care au fost o sursa de patologie prin viata plina de excese. Ajungand pana la
varfurile societati americane, moartea ei cu toata patologia ramane inca invaluita in mister.
V. STRESURILE MAJORE SI POTENTIALUL DE COPING AL PACIENTEI
Cred ca stesorul ei cel mai puternic a fost determinat de conflictul intern datorat patologiei. Ar fi avut
toate sansele sa reusesca in viata dar acesta tulburare de personalitate i-a marcat destinul. Din pacate nu a fost
diagnosticata correct, desi psihanalistul Adolf Stern (1938) a conceptualizat personalitatea Borderline n forma
actual, descriind ceea ce el a denumit Borderline Group of neuroses i indic faptul c aceasta se situeaz la
frontiera ntre nevroz i psihoz, sau poate ca acesta tulurare era asociata unor alte maladii de care suferea
(schizofrenie - nu cred, depresie, anorexie). Desigur si cele doua sarcini pierdute au marcat-o psihic.
VI. DEZVOLTAREA PERSONALITATII
Marcata de o copilarie tragica, presarata de abandonuri si abuzuri sexuale si petrecerea celei mai mare parti
a copilariei in orfelinat, nu a avut sansa sa-si dezvolte armonios pesonalitatea. Instabilitatea afectiva i-a marcat si
viata de familie fiind incapabila s-i construiasc relaii stabile i durabile, iar intrarea in lumea artistica i-a marcat
definitiv destinul. Oscilaiile emoionale, mnie si sentimente extreme de vid, de disperare, de tristee au facut-o sa
recurga adesea la alcool, abuz de substane, anorexie, tentative suicidare, pentru a ncerca s fug de suferin.
Viata i-a fost o lupta continua de a evita abandonul real sau imaginar urmata de regrete i remucari,
tentative disperate pentru a obine ntoarcerea persoanei (Joe DiMaggio).
Relaiile ei interpersonale erau instabile i intense caracterizate prin alternan ntre poziiile extreme de
idealizare excesiv i de devalorizare (John F. Kennedy).
Impulsivitatea este marcata, iar sentimentul de vid dureros incerca sa-l evita prin de consumul de substante.
Era preocupata si de aspectul fizic, apelind la clisme ori de cate ori nu incapea in rochiile vaporoase.
Instabilitate afectiv datorat unei reactiviti marcate ale afectivitii face ca timp de cteva ore emoiile
subiecilor borderline sa poata oscila de la o stare de excitaie forte la una depresiv i suicidar, pe care
Linehan (1993) le consider drept cauza principal a suferinelor subiecilor borderline.
Si Marilyn Monroe, era in forma maxima cu doua luni inainte de a muri!
Lawrence Schiller a realizat o serie de fotografii cu Marilyn, in care apare in mai multe ipostaze intime,
relaxata, plina de viata si zambitoare. Marilyn pare sa fi fost intr-o forma maxima in timpul sedintei foto.
Cu cinci zile inainte de a muri, a fost intr-o excursie in Lake Tahoe, Nevada, cu mai multi prieteni, printre
care pianistul Buddy Greco si Franck Sinatra. Nimeni nu stia ca fotografiile facute cu aceasta ocazie aveau sa fie
ultimele. Conform Daily Mail, excursia ar fi putut fi doar o modalitate de a o tine pe Marilyn departe de ochii presei si
de reuniunile mondene ale vremii, pentru a nu povesti despre relatia cu fratii Kennedy. Ea fusese adusa in Nevada
de Peter Lawford, pentru a asista la un spectacol de-al lui Sinatra, despre care se crede ca i-a fost, la un moment dat,
iubit.
A avut ideaie persecutorie sau simptome disociative severe ca pierderea noiunii de timp i de spaiu,
contientizarea propriei identiti, sentimentele de depersonalizare i de derealizare? Cred ca da, pentru ca a fost
diagnosticata cu schizofrenie care are si ea aceste simptome.Este probabil ca si mama ei sa fi suferit de aceiasi
afectiune, teorie care ar sustine o ipoteza de transmitere genetica.
M-am straduit sa fac o lucrare buna dar nu am avut suficiente date biografice pentru a acoperi toate punctele
studiului de caz. Si chiar daca as fi reusit sa citesc cartea lui Randy Taraborrelli - "Viata secreta a lui Marylin
Monroe" nu sunt sigura ca as fi gasit toate indicile necesare tinind cont ca este o biografie romantata care poate fi
diferita de viata reala a inconfundabilei Marylin Monroe, cea care la Madison Square Garden, imbracata intr-o
rochie sclipitoare si extrem de sexy, i-a cantat lui presedintelui Kennedy, "Happy Birthday, Mr. President", cand
acesta implinea 45 de ani.