4

ANUL 1L-No. 29.

10 ban! numrul.

Mlle

NEIMUL ROMN
18

1910SC

LITERAR

APARE IN FIECARE DUMINECA

ABONAMENTOL IN STRINATATE :

ABONAMENTOL IN TAAL :

Pe un an 5 leI. - Pe ease Ind 3 lei.

11

Pe un an 7 leT - Pe pee lent 4 let.

Redactia si Administratia: Valenil-de-Munte (judetul Prahova).

.

'

SUM ARIO:

N lorga : Un istoric din Bucovina: d. lancu Nistor. - H. Stahl : Din Oratoril noltris, d. A. C. Cuza. - Mihnea Olmazu : Pelilandru (poesie). Damian lzverniceanu : In valurile Merganulul. - CugetdrI. - G. L.
Frollo : Citeva consideratil cu privire la invtmintul public al Romniel. - Mihail lorgulescu : Oedip la Colona, de Sofocle. - Cronicl.
,

., Un istoric din Bucovina: d. bun Nistor.

' Dac ar trebui s avem ceva din Bucovina, ar fi lucrrf is-

torice. Doar tara intreag e un museil al trecutulul nostru ! La

rzdsit cari a Mesas Rominl, la aceia pe cari i-a Inghitit indrtnica btaie a tulburelor velar! rutene, se pstreaz fr Indoial documente cu raffle. Arhivele fondultg religionar, ale
provinciel, ale oraselor cuprind atitea documente, Inca sute de
amen! harnicl ar putea gsi de lucru, cu cel mal mare folos
pentru stiint, viata lor intreag. In orasele galitiene din vecintate, unde am trecut nof de atitea orl si am stpinit mal mult
decit odat, se ascund inch de sigur pretioase stirI privitoare la
rzboaiele ca i la negotul Rominilor.

:1.

Bucovina ni-a dat istoricT, din generatia care acum ImbdtrIneste.

4,

Catedra de Istoria Rominilor la Universitatea din BucurestI o

ocuph un Bucovinean, Dimitrie Onciul ; cea de vechiil drept romnesc se cuvenia acelul cercettor de o eruditie, de o struint
si de o pdtrundere deosebit care a fog- dr. G. Popovicl. IntImpltor, d. Stefanelli a dat lmurirI istorice asupra Moldovenilor din acele part! de sus pe care le ascunde acum denumirea
inselatoare de Bucovina.

www.dacoromanica.ro
Ze,

e:so

1.

'
.

'

450

NEAMUL ROMANESC LITERAR

De sigur c prin oamenl ca d. Onciul, ca G. Popovia, Bucovina

ei-a pltit datoria fat de istoria Rominilor. Ea nu ,si-a pltit-o

lnsa nid pe departe fat de partea ce i se ciivine a In istoria

teril i neamuluI nostru. Cel dof represintantl al acestel pro-

vinciI romnestI in studiile istorice despre RomlnI ad putut s

se stramute in Bucurestl, fiindc, In ce priveste cercethrite lor,
nu-I lega nimic de pmintul TinutuluI unde s'ati nascut. Ro- mnia, Rominimea ail avut istoricl din Bucovina, dar Bucovina tusks( n'a gsit istpricl dintre fiit el. A trebuit ea Sasul
Zieglauer, ca Germanul Kaindl,- ca Rusul Kozak pe cind : un
Polon,- un Jidan ? - sh vorbeascd Rucovinenilor de azl despre
faptele i isprava culturald a lnnaintasilor lor:

De mult' nu rsrise la fratfr de peste Molna un iubitor al

trecutulul nostru comun care Ed puie cunostintl adevrate si
Un spirit critic format la scoal bun in serviciul trageril sale
de inim. Cartea pe care d. Iancu Nistor, profesor in Suceava, o

'

*
.

'

tipreste despre Pocutia si Moldova 1, aceia pe care o pregteste

asupra istoriel negotulul moldovenesc in vremea mal veche, ni
arat eh' mal putem numra un istoric. Cunostinta izvoarelor,
deslusirea adevrulul, expunerea bine Imprtit, limpede deosebesc aceste lacrrI, pe cacti le-ail pregatit articole. mrunte
studil rbdtoare la Buciirestl si la Viena. Credem c va fi la
Cernautl atita neprtenire i simt al datoria &Are stiint peutru
a se da catedra de Istoria Romlnilor la Universitate acestul can-'
didat, si nu altuia din cel pe cari orIce asemenea perspectiv
II face sa rsara, cu vechl lucrarl- care s'ail uitat i, cu lucrrl
nou care gut menite Ed se uite.'
.
Va ajunge orl ba unde-I (IA dreptul, munca i priceperea
sa, - d. Iancu Nistor are acum, dup ce ei-a fcut dovezile c
poate folosi natiel sale ca istoric, o datorie. E foarte folositor
s stim ee e .cu Pocutia, and ni s'a amanetat de regil Po)oniel;
and am indraznit al o Itini de fapt, and- am avut prostia .de
a o ceda, de cite orl am reclamatq), am smuls-o Innapol, orl
ne-am- glndit lh dinsa, tara Colomeil si a SnialinuluI pn In
I

I Din moldauischen Ansprche auf Pokutien, din tArchiv fr steireii Die moldauischeti
Rechte auf Pokutiens.
dhische Geschichte, Viena 1910. Se putea epune

www.dacoromanica.ro
Y

ti

H. STAHL : DIN ORATORII No:MRID.

margenea Haliciultil.

451

o expunere amnuntit a rosturilor

vechiulul nostru negot, nu strick.

Dar aceste lucrnrf le pot face si altil, pe mice punct din IAmintul romnesc. D. Nistor poate face IAA lucrurl care nu se
potrivesc cu conditiile de viat ale istoricilor celorlaltI. Rtniie
- cu catedr universitar, ort fr
rmlie Bucovinean! Cu.
locuinta,, cu indeletnicirea didactic, dar, in acelasl timp, cu
inima, cu studiul, cu scrisul! Strabat tara, vad oamenil, innoiasca astfel, prin multele lucrurl ce poate stringe, Maas' basa
.

-,

cunostintelor noastre ! Rsping prin critic fr crutare pe

cercettoril strint, asa de putin pregAtitt i asa de putin chematt ! Scrie i vorbeasch despre Bucovina lul, invtatilor ca si
poporulun Cheltuiascd o viat pentru aceasta! -

Si, atunct clad, in mar bun rgaz, vom face socoteala celor
ce a trezit i hrnit spiritul romnesc in Bucovina, pastrind-o
astfel pentru soarta el fireasch - dacd e o dreptate pe lume
se va pomeni cu deosebit recunostint i numele istoriculut
bucovinean militant pentru natia sa in tara sa.
;

N. IORGA.

Din oratoriT notri".

I,

D. A. C. CuzA..

/ r

Mic la trup i negricios, cu nas i ochr de vultur, d. A. C.

Cuza, de la intAiele cuvinte rostite cu un usor defect de pronuntare a literel s, intereseaza, captiveaza, dar mar ales con-

: vinge.

itl Inchipuiar pe acest tenace prigonitor - din patriotism al distrugatorilor claser mijlocif romnestr, pe acest duman
neconruptibil al oligarhier cluburilor, ca pe un sectar fanatic,
pasionat i pornit, i te afli in fata until orn calm, stIpin pe
imaginatia luI, pe emotivitatea lul,, care cu o minunat claritate se adreseazl, nu pasiunilor, ci creierulur sntos, silind
mice minte romneasca s recunoasa, prin puterea argumentatiel sale de o logia neiertatoare, necesitatea vital a luptel
ce duce contra celor dor dusrnanr aratatr.
r'11.11
,

www.dacoromanica.ro

il

452

NEAMUL ROMNESC LITERAR

Cind vorbeste d. Cuza, vezi clar cum intuitia lui puternicg

original creiaza ideile. Le anunta cu magistralg claritate
desdvIrsit simplicitate nuantind atit de caracteristic precis
unele cuvinte, Melt, fr voie, apar mintif ca scrise cu italice.
Cu tenacitate apol se agata de intgia ideie, o stringe ca in
ghiare de vultur, pant sileste lumina s se facg, intreg adevrul s se arate. Cu artg, abilitate si finet iti suceste ideia
supt atitea forme pn ce ti-o impune ca premis indiscutabil.
Apoi expune cu melee metodg linitit i sigur a doua ideie,
intretinind interesul cu vii impunsturi satirice care tintuiesc
in creier adevrul i, dup ce a acumulat rgbdtor, poate prea
Incet, argumentele, le cimenteazg, cu o logia de o extraordinar putere i claritate, le stringe pe toate inteun bloc formidabil, pe care nimic nu-1 va putea ataca.
Intre un discurs i altul, intre un articol i altul, d. A. C.
Cuza i pindeste dusmanii, dar de sus, din Innaltimile patriotismulul silt desinteresat, rotind cu privire agerg de vultur,
iar, cind i-a vazut din noil in calea sa, jos, agitindu-se iad
rsi, crezindu-se ascunsi, and e sigur ca nu-si va scapa prada,
se abate glont asupra eI, cu ghiare puternice, sfisiind-o fr
i

mil, zvirlindu-i apol, scuturindu-se, resturile informe i ridicole

In vzduhul luminos.
Revine sistematic, merea, tenace, asupra acelorasi argumente,

In autarea unel claritti tot mal marl, a unei formule mar

precise, sail, mai bine, ca inteo dorint de suggestionare, prin
repetare, a Weil salvatoare, In creierul, impresionabil, dar lesne
uittor al Rominulul.
D. Cuza e un om modest, reservat i delicat, nitel susceptibil, absolut lipsit de ambitie,-din pacate, cu vointa neegal.
Pentru ca s-1 scotl din linistea lui, din casa lui, uncle toate
slut inteo meticuloas ordine, din Iasul lui, pe care-I iubeste
cu gelosie poate tocmai fiindc sufere de instrinarea lui, trebuie s i se pail prea Marl din cale obraznicia. Atunci constiinta superiorittii sale intelectuale si morale i se invedereazg,
i se impune, i, zicindu-si peinci and ? I, cu hotrire, din convingere, se Virg in multime i, (find puternic din coate in gloat&
netrebnicilor ridicoli cari-1 inngbusg, iese la iveal sfidator
loveste pe fat, curagios i fr ,mil.
.

H. STAHL.

*I

www.dacoromanica.ro

'

. ,

453

MIEINEOOLMAZU : PELIANDRU

r,

PELISANDRU.

Privia domnita dalbd pe geam cum intra luna

De 'ntinde aur galben prin unghiurl triste 'ntr'una,Cd numat raza-1 dulce intratu-i-a 'n palat...
pe clad si-aduce-aminte cd are 'n piept o viatd,

A stat mere inchis pe stinca cea mare*:

Asa voise tatl, temutul Imprat.

Plpindele-I picioare nicl n'a simtit pmintul

Si fata et nu stie ca 'n lume bate vintul,
Iar soarele-o doreste de-atitia mart de ant,
Ca 'n prul el slbatec sh 'ncurce raze calde;
Pirdul o viseaz eh' vine sa se scalde,
Pdurea o asteapt cu umbre de tufant.
Zdarnic toat firea o &lama pe soptite,
Cct nu mat vine fata cu buze vestejite,
Cu ochil ca porumbe in lacrml des muiatt,
Cu fata cum e coala pe care Impratul
DA datinl &are tar, clad 1st adund Sfatul
Boierilor cu barbd, in mantil imbricatt.

'

Atuncl, in noaptea ceia, mat mult ca 'n totdeauna.

Adusu-i-a 'n odaie i 'n suflet jale luna,
S s'a simtit Domnita mat trist ca oricind...
lar sufletu-1 de lira gemea ca valul Mrit,Cd. tatd-sti gindeste la psurile trit
Cind dinsa fericirea si-o sfisie plingind.

'

Ce mult doria s simtd c poate sd iubeascd,

Si visurt de maxim, iubind, salt fdureasch!
Dar ealf urste viata, urind pe Dumnezeti,
umbre tree adesea pe fata el de lapte...
Cind vine dalba ziud, clad vine sumbra noapte,
e singurd mere.
De doarme, de veghiazd,
,Cind soarele pusese polei pe surd stInca
:Si scinteiert fugare in valea cea adincd
,

www.dacoromanica.ro

454

NEAMUL ROMNESC LITERAR.

Prin care curge vesel pirul mititel,

.. ,
'
Trecea 'ntr'o dimineatA, tcut, Meier vAcarul,
Ce-abia-1 purta pe suflet durerile i-amarill :
Intimpltor 0-aruncA privirea sire castel...

`.

,-

Vzind el artarea duioas a copile1;

Ce la fereasta 'ngust iqise 'n iori1 zile1,
Simti o viat nou, si-a stat incremenit.4.
Atita frumuset el n'a crezut c poate
SA aibA
ce comoar! - pminturile toate.,
Privia Meier vcarul, privia in sus vrjit... '

Si 1-a ctprins atuncea un dor de-aCea minune

Cit fata cea frumoas, cum nu se poate spune
Ramase 'nsrcinat cti el, ap din Ant.
ruq,inat se duse de s'a pierdut in lume,
Si nici nu se mai stie de i-a mat zis pe nume
- Vre-un om d'atunci pe fata intinsulut .pmint.

Trzia de la aceasta, WO de s'eamA' Craiul

CA fatali schimbA trupul 011 tremur si graiut.
0 msur 'mpAratul pierdut, Mid puter1;
Iar ea, simtind ce 'ntreab, a plins, i-a plins in barbk,
Din ochii lut slbateci iertare vrind s soarb,
L-a 'mbrtisat nebun si-a zis ca prin Wert :
-

- (0 tat, dragd tat, 6e blstem fu e mine...

MA simt pare c-s alta.... si e te 'ntreb pe tine :

,
,

CA nu-1 cunosc re dinsul, crezare poll FA% m1 dal ?

M'am pomenit .de-odat ch 'n mine se frmint
0 alt viat, tat 1 Ce blstem, Maic--Sfintlp
S'a, 'nfuriat ca tigrul Intunecatul Craig :
.
.

- anchisii-te-am in partea cea

-

a1 pAzit'a: casei,

Ca sh te titi fecioarg, i totug tu aflasei

Mijlocul ca s-m1 sfii1 mindria de 'mprat.

C*a lingusitoare,' cut spill aa minciun ?

,
Ca s te-azvirl in curte, de-atita doar etl bunk
Dar a minji pmintul cu singele-g stricat I.
-

www.dacoromanica.ro

'

.''.

tr

s
,

455

MIHNEA OLMAZU PELI*ORANDU

..

S'a dat porund asprh ca noaptea pe copild '

Trel ins! de rind S'o- duck s'o taie Mil mild
Departe 'nteo pdure, si s-I -aducd. lul
Doar inima neitins..In grabd-I implinird

-:-

'

Tri slugI din curte vorba ; 'pe fat o pornirl - ",

Si-to duserh cum duce eretele un pul.

'

Jai ea cu lacrml multe plingea, de fericir

CA poate s. se 'mbete privind intreaga fire
Mdcar acum cind merge la locul eel de Veci,
Pe cind caldi 'iidat de mild se umplur

"

Vzind cum plinge alba si frageda-I fpturd...

Si li-aii czut din mind cutitele lor reel.

El n'atl avut putere s'o 'njunghie pe' fat,

Lsind-o rtcit in noaptea fermecatd,
Dar junghiar grabnic cateaua ce-o 'nsotia.
Si inima cteleI a dus-o la Impratul,
Ce si-a urit delatuncea poporul i palatul ;
.Lsase grija terii, i numal se gindia.

,
,

Domnita izgonitd, umblind mere" p cimpurI,

Cerca sd-sl aminteased trecutele el timpurl,
,
Si nu-I venia s creaz cd inssI le-a trait,
Cind inteo noaptealbastr-1 soseste timp A,
'., Wend cd n'are unde durera sll opreased,
A plins grozav, iar, timpul de-acum, nenorocit. "

MIHNEA OLMAZU.

www.dacoromanica.ro
%.

....-

.- ,

--(UrmeazA,)

Stingherd si pierdut In noaptea cea pustfe,,

'.
Zri o umbra mica pe 'ntinsul de cimpie ;
Era, cind fuse-aproape, o vatr de pelin:
Ea s'a. oprit la stebla de iarbd verde-amard, Nscind Mr' de durere un prune ca o comoar...
Si-1 adormi cintindu-I un cintec dulce, lin..

, --,

'

s'

456

NEAMUL ROMNESC LITERAR

,

In valurile MerganuluT
Era la vre-o douk trel zile dup
infricosata catastrofd de ap
din Tinuturile bntene, undo, inteo .noapte,
se pustiird cele
mal romantice val ale VechiuluT Banat-Severin. In
asta
suferiam de o board serioasd. Mi se nscocise ce vremea
mi
se
ridsCocise la rdcina limbil, si nu puteam vorbi,
nici mines. Nu am
vorbit pe nimenT de r, i, cu -toate acestea,
trebuia s sufr,
pe cind in satul mieti

aveam un po

a cdrul gurd umbla

ca o sfirleazd si nu scdpa om nebatjocurit, nevorbit de Mt

de
dinsul, i, cu toate acestea, in loc s-I pice limba
de
tot,
nu-I
era niel pe naiba.
Dupd o suferintA de trel, patru sAptminT,
m simtiam mal
bine. Slab, lipsit de uniterT, m'am ridicat in pat, in capul oaselor,
rdsfoind citeva ziare, ce mi se 'Area cd de
o vesnicie n le
luasem in mind. MA gindiam la infricosata
nenorocire
care a
bintuit mal mult de treTzecT de sate romnestI.
MA gindiam la
bietele fiinte-omenestI, si la acelea care nu still
grdi, cuprinse
pe nesimtite de valurile infuriate ale apel; care, npustindu-se
ca o urgie peste ele,

le duceati departe de al lor,'

rmasT
in viatk-prin locurl strine, unde nu-I
cunostea 'nimenT. Rs7
.

foind asa ziar dup ziar, frd de veste, ochil mi se opresc

pe
o stire. Cetesc Numele mie,
i cd, surprins frd de veste
de puboiul de 'ap, mi-am aflat sfirsitul in malurile
groaznica
ale MerganuluT ; scurt, m'am innecat.
Singele
putin
cit
Il maT
aveam, mi se urci in obraz, iar inima iml btea
cu putera,:' mA
revoltasem. Arunc cu despret ziarul, i ieati altul
i cetesc.
AceiasT stire: Cetesc altul, tot asa. Le
arunc
pe
rind
;
prind
altul
gi-1 rsfoiesc.., m'am innecat
si pace..., ba unele mal sfirsesc.,
cu afie-I trna usoard i eodihneascd-se in pace.
.

Uf ! Nu mal puteam rdsufla, md cuprinseser

simtiam lips de apr. Sd. 61 vi i s-tI cetestIniste nAdnsel1
raoartea prin ;
ziare, totusT e prea mult. Am aruncat
cii
scirbd
toate
ziarele ,
de la mine i, rzimindu-mF capul intr'o mind,
,m'am dat pe o
-parte si am rAmas asa; cu privirile in goli cu . mintea invlMergin - aa numeac bufenil (teranil venitl
de la tall) ridb Neva, in
timp ce freitu(ii (vechit locuitorl al Banatulul Beverinulul)
il numese Niergn,
cu accentul pe silaba &infant.

www.dacoromanica.ro

'

.r.

D. IZVERNICEANU : IN VALURILE MERGANULUI.

457

"'*,

" msit .de gindurl grele; nelamurite. In odaie era liniste. De

odata mi se Mon negru innaintea ochilor. Simtiam ea ma aflu

undeva departe, in locurI tainice, necunoscute. Incetul cu incetul,

Intunerecul incepu sa dispara din juru-mi, i innaintea ochilor rniel se ivi tot maI mult valea MerganuluI frumoasa, cu .co-

-;
J- 4-

voare de iarba verde si matasoasa, cu slcil pletoase pe la ale

caror Ito:Mein! se scurgea tainic apa Ihnpede a pinta!, cu unde line '
si murmur dulce, loptitor. Psrile zglobil, slla, ciripind din
ramura In ramura, in vreme ce pe bolta cereasca, plin de un
albastru strlucitor si scaldat in lumina, strlucia soarele taini,
ca un rege inteun jilt de aur, invelit In hlamid de aur. Din
paduricea de brad din apropiere venia cintare de sturzi, dulce
i traganata, iar _eh 1m1 simtiam sufletul plin de un . senin pHmvratec. M'am trintit pe .iarba cu fata in sus,, cu minile sput
cap si am ramas asa, _pierdut, cu ,privirile tintite in albastrul
cerulul.
Undeva, departe, in margenea zaril, unde coamele niuntilr se
Wail in albastrul cerhluI, se ptitea deosebi o pat de nor,
micuth ca un graunte. La inceput nu 1-am luat In seam, dar
.

gruntele crestea mere', crestea, pana de odata acoperi intreaga

bona cereasca. NorI negri i grel, de coloare cu totul straina
.norilor
de rind, se rostogolia in vazduhurl. 0 racoare rece, ca
,
o suflare a mortir, se lam peste intreaga vale, amortind cinteculpasarilor i cltinind ramurile arborilor. Un fior rece ma strabatu
atund din crestet pan in WA si-mI zburli si parul din
;
cap. M'am ridicat de jos de pe iarb, si m'am adapostit supt
' desisul des al unor
Cerul se intuneca mereh. Ca un piraias de foe, despich unfulger, pe o clipd numaI, norit intunecatI, i stirni atund vijelia, ridicind sulurl .de pulbere in vazduh, iar o detunatura
-grozava fan sa se cutremure parch .30 parnintul. Ca un' sloi
de gbiata mi se virl atund o fried in ihima. Priviin in jur : nu.
aveam unde s ina adapostesc ; iml arundiii atuncl privirile in 'sus, si sldfile mi se parur destul de innalte, iar frunzisul destul
de des ca s ma scuteasca de ploaie.
CitIva stroPI razley, marl si greol, incepura a Pica, scuturind
cringurile i culcind iarba. Acestora ii tirmara altiT, tot mal desl,
pn ce incepu a- ploua infricostor. Tunetele groaznice i fut- gerele cu lumina lor alba-vinetie i rece armed neincetat. O.
I

www.dacoromanica.ro

..

t
4

458

NEAMUL ROVIANESC LITERAR

friCA' de moarte si o receal That strabatura pn in inim,

fa.;;
cindu-m si tremur ca un fir de trestie btut de vinturi. De
sus, din vazduhurt, din norif negri ce se rostogoliad si se invlmtocad ca niste fantome fantastice, curgea ploaia, spume'-,
gat si In siroaie, prin frunzisurile unde m adapostisem. Pared'
cd turna cu galeata. De-odat simtiiii la picioare o receal. Cind
privesc in jos, ma' Vad in apa ,pan la glesne. Privesc indrtul
miet, vad c undele MerganuluT S'aii turburat i incepuser
a

deveni furioase.
Apa creStea rapede, in citev clipe rn ajunse la genunchl, si
valea cea pitoreasca devenise un rid lat cu valurl furioase. De

toate partite rn vedeam incunjurat de .ap. Alta mintuire nu

mat aveam decit s ma um in salcie. M'am urcat, si din frunzis

priviam la marea de ap cum crestea de rapede, cad ploaia

curgea neincetat. Valurile Marganului se ridicaii i suvoaiele de ap

se scurgead amenintatoare. Tunete, trsnete, ce amen pe rind,

zguduiati pmintul. Cu cit apa crestea, cu atit i eti ma uream
mat sus pe ramurf; de la o vreme, ins, nu mal aveam unde,

puhoaiele tot cresteaii, pn imi ajunsera la brill.

de frica,
eram jumatate mort, i cu sufletul in buze imi asteptam sfirsitul.
In preajma mea valurile spumegoase elocution intr'una.
Arbor!
smuls1 din raclacinf, acoperisuri de case, grajclurf; butoaie, animale

innecate treceati pe ling mine duse de valurt, inteun galop

nebun. Treceail pe linga mine si oament innecati, femel i copif.
h priviam cu groaza, si m vedearn i pe mine, cu ochil =flay,
cu fata buhavd, d us alturea de vre-o grinda orl alturea di
cine stie ce fel de animal innecat. Un tipat desnaciajduit imi
smulse din &duffle negre. Acatat de o grind, luneca pe valurile spumegoase un biet om care striga neincetat :
aajutor,

ajutor !. Dar de uncle ajutor, cine s-1 dea ajutor ? Eft nu puteam,
cad de ajutor Si eia aveam lips i, macar de ar fi fost oamenl
in apropiere, cine ar fi indraznit salt pun viata In joc spre a-1 scapa
pe el si pe mine ? ! (Ajutor, ajutorD, tipa bietul om ea un glas
rgusit. Un val mare, puternic, spumegos 11 ajunse de
d'indrt.

0 clipa, i bietul orn dispru. Ceva mat la vale

se ivi din noil
tot cu grinda, dar cu puterile sleite. Nu mal putea striga.
Citeva
clipe mai pluti asa pe de-asupra valurilor, pan
se scuunda din
nod In adincimile rpitoare de viata, de wide niel
nu mat ieSb
(Val de soarta amanita, ce soarta amanita am ajuns
: sa pier
-

www.dacoromanica.ro

459

D. IZVERNICEANU : IN VALURILE MERGANULUI

'

ca un nernernic in urgia potopulub), girdiam e cu inima strins

de fried i sufletul innbusit de durerl. De sus, din noril tutu-

necatl ca iadul, ploaia turna pared si mal cu furie. Tunetele

.

preati ea n'or s mat aibd sfirsit, iar fulgerele orbitoare, cu vapaia lor rece i plin de grand, adinc Iml strltean in suflet.
Merganul crestea infuriat, apa iml ajunse pn la piept,
salcia, adpostul mien, inch se tinea tare in rdcint si nu se
lsa Capita de furia valurilor uricioase.
Am stat cit am stat acolo zbuciumindu-m mereft, zbtindu-m in apele mortil si in suvoaiele virtejurilor galbene, spumegoase ale Merganulut Ajutor nu-nal venia din nick) parte, si
iml pierdusem ori i ce ndej.le de sedpare. Simtiam e mintuirea mea o s-ml fie sfirsitul in valuri, i ce crud e, ce du'
reros e, cind Inca estI dornic de viat i, cu toate acestea, nesosind ajutor din nick) parte, estI silit s t1 asteptT sfirsitul
groaznic din clip.' in dipl.. Fiestecare arbore smuls din rd
Mein! i pe care-I vedeam c vine pe unde, rpede, cdtre mine,
inn! inghett inima, crezind cd acesta imI va rupe adpostul si
ma Va scufunda in adincimile reel ale apeT, dar iar ma bucuram
putin si inima mi se ma! desmortia &Ind Il vedeam trecind in
calea lul pe ling mine. Un fulger ciudat despic intunecimile
fzduhulut intr'un pirdias de foc, i pe loc II urma un trdsnet
care Ind facia sd tremur, iar in gurd sd-m1 elntneasc dintil.
0 grddin ce se a fla pe un povirnis, muindu-se de atita ploaie,
de odat porni in vale, cu tot ce era pe dinsa si se prlibusi
, in adincirnile Merganulut 0 uruiturd puternick asemenea until
.

cutremur de pmint, se auzi, si din gradina frumoas cu iarba verde

pomil roditorl nu rmase de cit o nip stearp5, de-asupr unor

valurf furioase ce lsa in urma lor numal tipete desndjduite,
oamenl cu pumnil la inimi dupd avutul lor, srcie i urgie.
si

(Urrneaz6.)

DAMIAN IZVERNICEANU.

CUGETARI.

Filwofia cea maT obipmita acopere notiunile cu m4tT care se scliimbk

de la un bal la altul, as,a Melt nu e de mirat ca nu le poll recunoate.

'

De fapt nu exista un amestec de rase, ci rspingerea unel rase de

ceaialta, care, trecind peste cea biluit, urmeaza mat departe singura,
I.
r

www.dacoromanica.ro

460

NEAMUL ROMNESC LITERAR

:

CITEVA CONSIDERATII
,

'

CU PRIVIRE LA INVATAMINTUL PUBLIC AL ROMANIET.

(Cornunicat de d. H. FROLLO.) .
(Urmare.)

Gimnasiile reale.

Institutia cea mat caracteristia a noulur proiect este gimnasiul real. Scopul el este stint i mintuitor, fiinda. tinde
a
pune o stavil functionarismulul si a inlesni
urmarea altor cariere, menite a fi cu timpul mar folositoare
pentru junime, i
tot o dat mar de-a dreptul legate cu desvoltarea prosperitgtir
nationale. in sensul acesta, era negresit o necesitate
urgent
a se face ceva,
.

si nu se afil la nor Maim om cuminte

care sg. nu invoace de mult oarecare rndsurg. eficace.

numar de vgzut On unde legea poate s meargl InRgrane
sensul

acesta.
' Dupg pgrerea
mea, este tot asa gresit a crede c legile
creiaz g. moravurile i trebuintele unlit
popor, precum este gre.sit ideia opus, si anume c moravurile i trebuintile sociale
ajung la crearea legilor, fiindca actiunea
acestor principil este
reciprocg,

i fiecare din ele presupune pe celalt si se mg.soarl

dupg dinsul. Misiunea educatoare a Guvernulur
Inteo initiativ g. destinat g. a pune in rniscare sailconsist. dar
a armonisa
diferitele functif ale vietit sociale, iar nu- inteo actiune exorbitana care sl pretind a le Inlocui.
Acum, gimnasiile reale, astfel precum le prevede
proiectul
i precum le determing mar
de aproape programele adoptate
In Consiliul General, mi se infgtiseazg
o inovatie prea radical i Indrzneatg., !nett nu mg. mirgigca
auzind de la d-voastrg.
ca vg. slap foarte ingrijat in aceastg
privintg. Tinerimea de
la districte, lipsit g. de aid incolo de
gimnasiile obisnuite, va fi
obligati s alerge la gimnasiile cele nota : dar unde este in
tara o desvoltare suficientg. a industriilor si
a comertulur spre
a asigura o positie cuviincioas pentru majoritatea
absolventilor ? Vorn admite chiar ca perspectiva
sa fie mar imbietoare cleat se crede ; uner asemenea positir
cite sint ins familiile
care s aib convictiunea despre necesitatea
de a nu mat alerga
atita la functiile
publice ?

www.dacoromanica.ro

.,

G. I FROLLO : CiTEVA CONSIDERATIT

461

Resultatul cel mai probabil al mAsurilor In chestie va fi,

dupa mine, cl foarte multi se vor abtinea de a trimete pe

copii la scoli secundare, iar cei cu tnijloace ni vor trimete din

toatA tam un escedent mare de populatie la liceie, unde, tocmai
chid instructia se va afla in oarecare confusiune din causa
aplicArii noilor programe, se va face o ImbulzealA cu atit mai
deplorabilA, cu cit nu se vor fi luat nc mAsurile trebuincioase pentru adaptarea localurilor i pentru orinduirea unor
asistenti sag unor profesori divisionari la clasele cele mai numroase. Gimnasiile reale, din contra, vor fi putin visitate, i
poporatia lor va consista in mare parte din strAini, mai ales

Israeliti.

N'am la indAminA informatiile trebuincioase spre a Intari

previsiunile mele cele sinistre prin exemplul scar de meserii
sag al scolii de agriculturA de la Herastrad, al cAror elevi mal
eminentf, dupA ce si-ad perfectionat studiile la Viena i in
Belgia, stag astAzi presArati prin colile publice ca profesori
de matematica sad de stiinte naturale. Am fost Insa profesor
la scoala realA din BrAila, chiar de la intAia el infiintare, si am .
asistat in doua sag trei rinduri la absolvirea elevilor. El bine,
domnule ministru, in orasul cel mai potrivit, poate, din Romania, pentru carierele profesionale i comerciale, n'am aflat
ca unul singur dinteinsii s fi imbrtisat aceste cariere : unit

s'ag fAcut institutor! sag invAtAtori stesti, iar cellalti ad trecut

la liceie, mai cu seamA la cele din CapitalA.
Voind dar sA se preintimpine un lung period de sovAiri si-

A.

de modificAri silite, care ar compromite i soarta viitoare a

legii d-voastrA, mAcar cl s'ar vota in Camere i sanctiona de

Domn, socotesc c ar fi bine a se admite cele douA puncte
urmAtoare, drept mAsuri de transitie :

r. SA se infiinteze, chiar de la inceput, cel putin la doul

gimnasil reale, cele trei clase superioare prevAzute in art. 138.

2. SA se armoniseze, ail a le identifica, programele celor

patru clase inferioare cu programele liceielor, astfel incit sA '
fie cu putintA trecerea la acestea, mAcar supt conditia ca ab- solventul gimnasiului real sa intre la Need inteo clas mai jos.
Aceast a doua mAsurA ar fi cu atit mal potrivitA, cu cit e

gred a pretinde de la niste copii de abia iesiti din colile

primare aptitudinea de a opta in mod irevocabil intre cele
_,
.; ".
douA cariere.
,
-

www.dacoromanica.ro

"

"

1,

462

NEAMUL ROMINESC LITERAR

imputinarea burselor la liceie, incurajArile acordate scolilor

reale, recomandarea abiturientilor din partea
Ministeriulur la
stabilimentele cele mat insemnate de industrie sail de comert
fie In tard, fie in strlinItate, forrnarea unor anume comitete
de cetAtent insemnatT spre a gsi o ocupatie pentru
elevil
cel mat eminent!, i alte mijloace indirecte de felul acesta ar
putea deocamdat sd exercite asupra junimit studioase o preshine salutarA in sensul dorit de d-voastr.
tt.

(Urtneaza.)

'

G. -L. FROLLo.

OEDIP LA COLONA
ci

(TRADUCERE DIN GRECETE.)

"

Acum s'arAtT, cimpie alit de ludat

Ce poate a ta faimA

Antigone.

..

SOFOCLE 1

- TAMARA -

",

Oedip.
1::

44

.4

Ce veste nous iar41?

Antigona.

s.

DE

f4

"

f.

Privitt, sosete Creon ! Acum e-aproape, WA,

Si nu e singur. Vine cu-o mina de tovartisT.

Oedip.

La vol, bAtrinl, gsi- void liman de mintuire.

A

Coral.

;,

SA nu-tj mal fie team Ce-I drept, btein slat ed.

Puterea teril mele e tiara mere&
,

Creon.

SlAvig bArbatj, o team v'aduce-a mea sosire

Se vede dupa fatA. Venial pe neateptate,

Dar nu, cu $. gindurl rele, in falnica cetate
.

1 Pasagiul acesta, inapreun cu cele din n-le

urmAtoare, trebuie sa fie pus
dup eel din n-I 19, Ilcindu-se o greseala
in tipArirea traduceril.

www.dacoromanica.ro

463

MIHAIL IORGULESCU : OEDIP LA COLONA

Cum alta nu mat este in Grecia intreagA,

' Si poate ortsicare prea bine s 'nteleagA

CA n'ag putea, vre-odatA sA-I fac o vtamare.

Opreste-t1 dar insulta si frica td cea mare !

Si nict n'avett cuvinte de mine a A teme :
" Btrin slnt ca i tine, impovArat de vreme;
De top, si nu de until aid am fost trimes,
Gad dintre top orasul pe mine m'a ales,
Ca unul ce-I sint rud. i pling de jalea lut,
SA vi aid si Astul bdtrin srman sA-I spuitt
S mA 'nsoteascd 'n Teba. Cuvin,tul tAti astept,
Nenorocit Oedipe ! Poporu 'ntreg, ie drept,,
Te chiamA la Cad ma ; i e te chem cu el,
CeI n'At fi doar, bAtrine, din totI cel mat misel,
.SA nu mA migte 'n sufiet nemrgenitu-tt chin.
CAct etl t4 stiti in lips i itkrA de cmin,
Partat da o copil. Vat, cine-ar fi crezut
- SA cad 'n starea tristA in care a czut,
S'ajungA din mArire acuma la cersit,
SA nu .cunoascA nunta, i cel d'intin venit .
'
S'o poat, lua ! Val mie, e n'as putea . mat mult
Pe tine, o Oedipe, i neamul sA-int insult
AscultA-m pe mine, i, ving in orasl -

Supune-te I Insulta, uitAril sA .0 last !

,

0 villa dect 1 Doar astfel trecutul 1-ain uita :

SalutA prfeteneste din not' cetatea ta,
Cad al crescut acolo gi-I bine s'o cinstestl !
Asculro clad te roagOfpe, zeit strmosestt !

r
_

<..

Oedip.

Mincinna chiar in haine cinstite imbract,

Si vret sA al dreptate In toat cite fact.
A. sufe.i,i la culme sa-t1 cad In mInA prins,
Dar, te pricep, .viclene, ce curs mi-al intins.
Cind vream sA plec din tar* tu nu m'at ajutat,
Dar clad minia 'n Bullet .deplin mi-am sAturat
Si vream sA staii acas, 'at bus so n4 gpneascA
- '
*i-atuncl de-a mea 'nrudire pia ti-a tre,cnt prin minte.
Acum, clad veg. orasul voind sA mA .priweascA, .1*
Pruzimea ti-o acopel prin ,mestive cnyln.te. .
.

'4

www.dacoromanica.ro

L.

'

464

NEAMUL ROMilisTESC LITEHAR

Voiestl sA facl un bine aeelor ce nu vor,

Si dup' amar de vreme s'ascult1 dorinta lor ?

E ca si 'cum vre unul ar vra sA te ajute

Abia cind o s-t1 Vadd nevoile trecute

.,
Si totu0 vil cu vorbe i 'ncercI sA m'amAge01 :

Frumos it1 e cuvintul, urit e ce ginde0I !

Eft 1In1 ce vrel. Et bine, acum sh tie toil

Aproape de hotare voie01 sA locuiesc,

Si nu in tam noastr 0 nu 'n palat domnesc

zi

; '

Cad vrel din Bullet tearna grozav s ti-o scotl :

Ti-e fried de orapl ce-acum mA gAzduieste,
CAci genial rAzbundril in Teba 1ocuie0e.
Copal implini-vor profeticul cuvint :
Din tar . o sA aibA doar locul de mormint.
Mal bine, decil tine e toate le-am Mkt,
Ba am chezds1 chiar zeil, de' ste-adevArat
CA Apollbn e fiul lilt Zeus celul dint ;
.

Si totu0 viclenie ascundeal t cuvint, '

Si al multA 'ndrAznealA, dar n'o s-y foloseasck:

Mal mult o s-y aduca'vre-o pagub in urmA..
EA nu te cred 1 Mal bine vorbirea ta o- curmA,
S,i pleacA 1 Veste' aceasta e, bine s'o cunoascA

Acel ce de la 'Teba spre mine te-ati trimes

Sintem destul de bine in loOnl ce-am ales!
(Urmeaa.)

MMAIL TORGULESCU.

,1

CRO'NICA..

Y.
*

'Epitropia bisericiI Clestl (Gorj),- care 'nu e din dilestt,'unde ni se

spune, de pr. I. MlSescu, c oamenif nu se due la biseria Si nu se
poart bine,-a rugat pe d. Al. tefulescu, harnicul cercettor din TirguJiiulul, sti-1 tipreasci actele privitoare la acest sat, In care pe vremurI

era evlavie, bun intelcgere si moralitate. S'a putut cpilta astfel aproape
150 de pazinf despre Biserica satului CAlestly. Unele din aceste acte
-folositoare toate-sInt chiar de o hisematate deosebit pentru vechea,
noastr cultur si viati casnic. Astfel acela despre fuga lul Mihal Cilescu cu muiarea mesterulul Ion, - din urra aleargii opt gonad,
plAtiti 80 de talerl, si protopopul cere alti 40 ca .gloab. Alte documente privesc prliclciunile acute de Cirjalii : lt vedem pe lhotomani
ferindu-se de a sili portile boierestl, dar chinuind pe o jupneasircare
n'avea porti la Curte, pn-i scoste un ochi.
Cu sute de 'mo*nografil ca- aceasta am aerie altfel istoria tuff.
.

- f-

TIPOGRAFIA KNRAMUL ROMINESC, VILENII-DR-HUNTR (PRAHOVA).

".
.

www.dacoromanica.ro