Supraclasa Pisces(pestii)

-vertebrate acvatice avand corpul acoperit cu solzi, inotatoare perechi si neperechi,

respiratie branhiala si de regula fecundatie externa.
Supraincreng Gnathostomata
Morf externa
-sunt vertebrate acvatice ,avand corpul acoperit cu solzi prezentand inotatoare perechi
si neperechi.
-inot perechi reprez de pectorale si ventralele, iar neperechi dorsala, codala si anala.
Morf ext la Pestii cartilaginosi:
-pestii cartilaginosi sunt rechini, cu cateva exceptii sunt pestii marini si prez 3 tipuri
morfologice: 1rechinii de suprafata; 2rechinii bentonici sau batoidei; 3rechinii halocefali.
-au gura situata ventral inapoia unui rostru, iar in fata gurii se gasesc narile;
-inapoia ochilor se deschid spiraculele care au legatura cu cavitatea branhiala;
-prez cloaca si orif cloacal;
-inotatoarele: 2 dorsale iar codala este heterocerca (lobi inegali) epibatica are lobul
superior > decat cel inferior
-la masculi la niv inotatoarelor ventrale exista o per de organe de copulare numite
mixopterigii (fct in deplasare si in reproducere).
Particularitati:
Rechinii de suprafata au corpul fusiform hidrodinamic
-ochii sunt plasati pe laturile capului, iar pe flancurile capului inapoia ochilor se deschid
5 pana la 7 per de fante branhiale
-orif cloacal se deschide in fata analei
-pedunculul codal este musculos, avand rol in propulsie.
Rechinii bentonici (batoidei) au corpul turtit dorso-ventral, pectoralele si ventralele
sunt lungi si prinse pe marginile capului;
-dorsalele si codala se reduc pana la disparitie, iar anala lipseste;
-orif cloacal se deschide ventral la baza peduncului codal care este lung si subtire;
-tot pe partea ventrala se deschid 5 perechi de fante branhiale.
Rechinii halocefali sunt pesti bentonici (halo=intre, cefalo=cap)
-cavit branhiala este acoperita de un opercul membranos prezentand o singura fanta
operculara;
-rostrul este foarte scurt ,pozitia gurii fiind subterminala.
Morf ext la Pestii ososi:
Paedocypris progenetica masoara doar 0,79 cm (circa 0,8cm)
Thunnus thynus (ton)-7 -8 m lung
-pestii ososi au forma corpului variabila
-de regula corpul este fusiform hidrodinamic (mai ales la cele mai bne inotatoare)
Anghilele au corpul serpentiform.
Tetraodontiforme (pestii balon) au corpul sferic.
Ragalecus sp-aspect de panglica.
Pleuronectiforme (rudele calcanului) au corpul culcat pe o latura mai mult sau mai putin
ovoid.
Ata de mare si andreaua de mare.Nerophis sp si Syngnathus sp au corpul filiform.
Hippocampus sp (calutul de mare)
 Pozitia gurii -de regula este terminala sau subterminala dar exista si pesti la care este
situata ventral (ex: sturioni) sau usor deasupra capatului terminal al corpului (ex: abisali-
gura foarte larga)-traiesc la adancimi mari.
-pestii ososi pot prezenta mustati;
-ochii sunt situati pe laturile capului, iar intre ochi si o gura se afla narile care la pestii
ososi sunt in nr de 4.]
-cav branhiala este acoperita de un opercul osos.
Inotatoarele perechi:-pectoralele sunt prinse inapoia operculelor;
-ventralele au pozitie variabila fiind prinse in pozitie abdominala, toracica sau mentala
(jugulara);
-ventralele lipsesc la calutul de mare, ata de mare si andreaua de mare.
Inotatoarele neperechi: -pot avea de la 1 pana la 3 dorsale
-pot avea 1 sau 2 anale.
=codala de regula este homocerca (lobi egali) insa in studiul embrionar inotatoarea este
protocerca adica coloana vertebrala se continua pe mijlocul codalei.
=la sturioni si la pestii zburatori codala este heterocerca (lobul inferior >decat lobul
superior), epibatica la sturioni si hipobatica la pestii zburatori;
=codala dificerca este caracteristica pestilor dipnoi (2 plamani), coloana vertebrala se
termina in linie orizontala;
=codala gefirocerca (la pestele luna) este o codala secundara formata prin unirea analei
cu dorsala;
=la ton si scombruidei sp (la rudele lui) pe pedunculul codal inapoia dorsalei si analei se
formeaza mai multe inotatoare mici numite pinule (formate din 2-3 radii).
Morologie interna
Tegumentul alcaturit din epiderma pluristratificata si derma. Epiderma alc din celule
epiteliale, mucoase care sunt bine dezvoltate la pestii ososi, secreta mucusul ce
favorizeaza alunecarea in timpul inotului. La niv tegumentului se gasesc celule seroase
care se pot grupa in glande cu venin. De regula acestea se deschid la baza unor tepi.
(ex: tepul caudal la pisica de mare).
La niv tegumentului exista celule glandulare.La pestii ososi pot fi prezente organele
luminoase.
Organele luminoase se prezinta ca o aglomerare de celule dispuse in jurul unui spatiu
central. Celulele glandulare secreta luciferina care se acumuleaza central fiind reflectata
de un strat de guanofori si de o lentila. De regula organele luminoase sunt prezente la
pestii ososi abisali.
La nivelul dermei se formeaza solzii care la pestii cartilaginosi sunt de tip placoid in
vreme ce la pestii ososi se intalnesc 3 tipuri de solzi: elasmoizi, ganoizi si cosmoizi.
Tipuri de solzi la pesti
La pestii cartilaginosi solzii sunt de tip placoid. Sunt alc dintr-o placa bazala si un tep
sau scutel care prez o cavitate pupara inervata si vascularizata, un strat de dentina si
un strat de smalt.
La pestii ososi se intalnesc 2 tipuri principali de solzi: grosi si subtiri. Solzii grosi sunt de
2 feluri:solz cosmoid si solz ganoid. Solzii subtiri sunt reprez de solzii elasmoizi.
Solzii cosmoid la Latimeria chalumnae. Sunt alc dintr-un strat bazal gros de izopedina
deasupra caruia se gaseste un strat de tesut osos spongios vascularizat, deasupra
exista un strat subtire de dentina iar la suprafata un strat de cosmina.
Solzii ganoizi se intalnesc la condrostei. Sunt solzi romboidali, grosi si luciosi fiind
alcatuiti dintr-un strat bazal gros de izopedina, deasupra careia se gaseste un strat
gros de tesut osos spongios vascularizat. La suprafata exista un strat de ganoina.
Solzii elasmoizi prezenti la majoritatea pestilor ososi actuali fiind alcatuiti dintr-un strat
de izopedina si un strat de ganoina. In functie de aspectul lor exterior sunt de 2 feluri:
1cicloizi -au forma aproape circulara, suprafata neteda si 2solzi ctenoizi -care au
marginea infipta in tegument, usor dintata, iar pe marginea libera prezinta numerosi
spini marunti.
La nivelul dermei se gasesc cromatoforii. Sunt celule care conti pigmenti, avand aspect
ramificat. Coloritul este mai intens cand pigmentul se concentreaza in partea centrala a
cromatoforului.
Pestii cartilaginosi prezinta un nr redus de cromatoforiti, coloritul fiind dominant de
cafeniu si cenusiu.
Pestii ososi au mai multi cromatofori ce pot obtine pigmenti diferiti: guanofori (cul
argintie), leucofori (alba), xantofori (galben), eritrofori (rosie) si melanofori.
La niv dermei se gaseste tes conj, vase sangvine si terminatiile nervoase.
Aparatul locomotor
Scheletul la pesti
Scheletul pestilor cartilaginosi -este cartilaginos, dar ca urmare a proceselor de
calcificare capata duritatea si taria oaselor.
Scheletul axial -este format din craniu, notocord si coloana vertebrala. iar scheletul
apendicular cuprinde scheletul inotatoarelor.
Craniul cuprinde cartilajele neurocraniului si viscerocraniului.
Neurocraniul -aspect de cutie, prezentand anterior cartilajele rostrale, iar posterior
orificiul occipital. Procesele de impregnare cu Ca2+ sunt foarte intense conferind
soliditate neurocraniului. Pe laturile neurocraniului si concrescute pe peretii acesteia se
gasesc 3 perechi de capsule: 1capsule olfactive, 2capsule optice si 3 capsule otice
auditive).
Viscerocraniul cuprinde: =arcul labial format din cartilajele labiale si care poate lipsi.
=arcul oral cuprinde cartilajele falcilor (palato-patratul) formeaza falca superioara si
cartilajul lui Merkel care form mandibula (falca inferioara), =arcul hioidian cuprinde
hiomandibularul si oasele hiale. Urmeaza 5 pana la 7 perechi de arcuri branhiale care
poarta branhiile. Acestea se sprijina pe un cartilaj lung nepereche bazibranhialul si sunt
alcatuite fiecare din 4 piese: 1epibranhial , 2faringobranhial, 3ceratobranhial si 4
hipobranhial. Articulatia viscerocraniului la neurocraniu poate fi la pestii cartilaginosi de
3 feluri: 1.autostilica realizata prin intermediul palato-patratului; 2hiostilica realizata prin
intermediul hiomandibularului; 3amfistilica realizata prin intermediul palato-patratului si a
hiomandibularului.
Notocordul este persistent toata viata si are aspectul unei baghete nemetamerizate.
Coloana vertebrala -la pestii cartilaginosi col vert este alc din vertebre cordacentrice
amficelice (scobite la ambele capete). C.V. prez o reg toracala in care vertebrele form
dorsala, arcul neural ce adaposteste maduva spinarii, respectiv regiunea codala in
care vertebrele prez dorsal arcul neural si ventral arcul hemal ce adaposteste aorta
dorsala.
Scheletul apendicular (scheletul inotatoarelor)
Inotatoarele neperechi sunt alc din radii interne pterigofore care poarta radiile externe
actinotrich.Pterigoforele se infing in patura musculara.
Inotatoarele perechi sunt alcatuite din centuri si radii; nu au legaturi cu scheletul axial.
Inotatoarele pectorale prezinta o centura scapulara alc din scapulo-carocoide pe care
se sprijina cate 3 creste bazale. De acestea se prind mai multe siruri de pterigofore
care poarta actinotrichiile.
Inotatoarele ventrale prez centura pelviana pe care se sprijina o singura piesa bazala.
Pe aceasta se prinde un singur sir de pterigofore care poarta actinotrichiile.
Scheletul la pestii ososi
-este osificat complet sau partial;
-scheletul axial cuprinde craniul si c.v. si scheletul apendicular cuprinde scheletul
inotatoarelor.
Craniul este alcatuit dintr-un nr foarte mare de oase. La nivelul neurocraniului se
delimiteaza mai multe regiuni si anume: regiunea occipitala cuprinde oasele occipitale,
regiunea otica sau auditiva cuprinde oasele otice, regiunea orbitala alc din oasele
sfenoidale, iar regiunea nazala cuprinde oasele nazale si etmoidale.
Bolta cutii craniene este formata din frontale si parietale. Baza craniului este formata din
parasfenoid si vomer.
Viscerocraniu cuprinde arcul oral, arcul hioidian si arcurile branhiale.
Arcul oral cuprinde oasele falcilor. Falca superioara este formata din premaxilare,
maxilare, palatin si pterigoide. Falca inferioara este formata din dentar, articular, angular
si patrat.
Arcul hioidian alc din hiomandibular si oasele hiale. Ultimul dintre acestea bazihialul
formeaza scheletul limbii entoglos (in interior).
Arcurile branhiale sunt in nr de 5 perechi sprijinite pe un os nepereche bazibranhial. A
5-a pereche de arcuri este redusa si nu poarta branhii. Celelalte sunt alc din
epibranhial, farigobranhial, ceratobranhial si hipobranhial. Articulatia dintre neurocraniu
si viscerocraniu este hiostilica fiind realizata prin intermediul hiomandibularului. C.V. alc
din vertebre amficelice (scobite la ambele capete). Nr vertebrelor variaza in funtie de
salinitate si temp apelor. Prez o regine toracala si o regiune codala. Vertebrele toracale
prezinta dorsal arcul neural, iar vertebrele codale prezinta arcul neural dorsal si arcul
hemal ventral.
Scheletul apendicular la pestii ososi
Inotatoarele neperechi prezinta radii interne numite pterigofore si radii externe numite
lepidotrichii.
Inotatoarele perechi prez oasele centurii, radii interne pterigofore si radii externe numite
lepidotrichii.
Inotatoarele pectorale. Centura scapulara este alc din omoplat, caracoid, clavicula si
oasele cleitrale. Este articulata la scheletul axial in regiunea temporala a neurocraniului
prin oasele cleitrale.
La actinopterigieni - pterigoforele se prind de oasele centurii si poarta lepidotrichiile.
La dipnoi pectoralele sunt de tip arhipterigiu uniseriat. Pe oasele centurii se prinde o
piesa osoasa pe care se fixeaza axul central al inotatoarelor. In lungul acestuia se prin
pterigoforele si lepidotrichiile.
La genul Polypteris (pestele de namol) pe oasele centurii se gasesc 3 piese
intermediare, una mediana cartilaginoasa si 2 laterale osoase. Pe acestea se prind
lepidotrichiile si pterigoforele.
La Latimeria chalumnae pe oasele centurii se prind mai multe piese osoase.
Pterigoforele si lepidotrihiile sunt prinse terminal in acelasi plan ca firele intr-o pensula.
Inotatoarele ventrale prez centura pelviana care se gaseste in grosimea paturii
musculare si de care se prind direct lepidotrichiile.
Musculatura
-musculatura flancurilor reprez cel mai voluminos segm al musculaturii la pesti. Are
structura metamera fiind alc din miomere despartite de miosepte. Este impartita in 2
sectoare: ventral si dorsal. La pestii ososi pe linia mediana a flancurilor se gaseste
muschiul rosu. La pesti se diferentiaza musculatura inotatoarelor, musc arborilor
branhiale si musc. viscerelor. (org interne). La unele grupe de pesti musculatura form
organe electrice. Acestea sunt alcatuite din celule hexagonale care au o fata
vascularizata avand sarcina pozitiva si o fata inervata avand sarcini negative.
Producerea de curent electric este folosita in primul rand pt imobilizarea prazii si doar in
mod secundar ca mijloc de aparare.
Deplasarea pestilor
De regula inotul se realiz pe seama musculaturii flancurilor si in special al musculaturii
peduncului codal. Inotatoarele intervin in schimbarea si mentinerea directiei de
deplasare.
La rechinii de suprafata inotul este deosebit de activ fiind realizat prin contractia
succesiva a musculaturii peduncului codal. Rechinii nu prezinta un organ hidrostatic dar
ficatul intervine in aceasta directie prin acumularea unor cantitati de lichide.
La rechinii bentonici (batoidei) -pisica de mare. Deplasarea se realizeaza pe seama
inotatoarelor pectorale si ventrale. Pedunculul codal se subtiaza si pierde rolul de
deplasare.
Pestii ososi
Inotul se realiz prin contractia succesiva a musculaturii unui flanc concomitent relaxarii
musculaturii flancului opus. Apar niste unde de oscilatie laterala. Plutirea la pestii ososi
este facilitata de prezenta vezicii gazoase care este o evaginare a intestinului primitiv
fiind situata extraperitoneal intre tubul digestiv si coloana vertebrala.
La speciile marine volumul vezicii gazoase reprez 5% din vol corpului in timp ce la pestii
dulcicoli ajunge la 7% din volumul corpului. Aceasta proportie este suficienta pentru
realizarea capacitatii de plutire neutra. Peretele vezicii gazoase este impermeabil fiind
alc din fibre de colagen strans lipite intre ele. In urma pestilor ososi se intalnesc 2
situatii: pestii fizostomi sunt considerati mai primitivi, vezica gazoasa avand legatura cu
esofagul printr-un conduct scurt numit pneumoduct. In peretii vezicii gazoase exista o
retea de capilare sangvine care intervine in reglarea continutului de gaz din interiorul
vezicii gazoase. La pestii fizoclisti vezica gazoasa este inchisa pierzand complet
legaturile cu tubul digestiv. Prezinta in peretele dorsal o glanda ovala, iar in peretele
ventral o glanda cu gaz.
Aceasta prez o vascularizatie bogata intervenind in circulatia gazului inspre si dinspre
vezicula gazoasa (in exterior si in interior). Deplasarile pe verticala sunt conditionate de
volumul de gaz (O2) din interiorul vezicii gazoase. Astfel in imersie atunci cand pestele
se scufunda oxigenul trece din hemoglobina in vezica gazoasa, iar in timpul ascensiunii
oxigenul trece din vezica gazoasa in sange.
La pestii bentonici vezica gazoasa dispare, sau se transforma intr-un organ adipos
asigurand plutirea statica. In randul pestilor ososi exista si specii care au moduri
particulare de deplasare: =pestele luna (mola-mola) se lasa purtat de valuri; =pestii cu
panza -istiophorus sp folosesc vantul si dorsala inalta pt deplasare; =pestii zburatori -ex
o cetidae pot realiza zbor planar pe distante pe distante de pana la 400m cu ajutorul
inotatoarelor pectorale.
S.N. si organele de simt
Encefalul este mic fiind inconjurat de un strat de subst grasa. La pestii cartilaginosi in
special la speciile rapitoare encefalul este mai bine dezvoltat decat la pestii ososi. La
nivelul telencefalului lobii olfactivi sunt voluminosi, iar emisferele cerebrale nu sunt
delimitate. Peretele superior al telencefalului este de natura nervoasa la rechini, pestii
cartilaginosi si de natura epiteliala la pestii ososi. Lobii olfactivi foarte bine dezvoltati la
speciile bentonice, bazal sunt prezenti corpii striati.
Diencefalul prezinta dorsal epifiza, iar ventral hipofiza inapoia careia se observa sacul
vascular despre care se crede ca intervine in perceperea presiunii apei. La niv
hipotalamusului exista un segment vegetativ si un segment olfactiv.
Tuberculii bigemeni sunt voluminosi, iar cerebelul mai bine dezvoltat