LINIA ORIZONTULUI PUNCTELE CARDINALE

1. Scrie adevǎrat A sau fals F în dreptul enunţurilor.

Când suntem pe un deal înalt putem atinge linia orizontului.
Când suntem în afara localitǎţii, linia orizontului pare mai departe.
Linia orizontului se mai numeşte şi zare.
Obiectele care sunt departe de noi se vǎd mai clar decât cele care sunt
aproape.
Nu toate obiectele ce apar la orizont sunt la fel de mari.
Ỉn zilele cu ceaţǎ nu putem vedea linia orizontului.

2. Noteazǎ punctele cardinale în vârful sǎgeţilor.

3. Realizeazǎ corespondenţa între cele douǎ coloane :

rǎsǎrit nord

apus sud

miazǎzi est

miazǎnoapte vest

4. Bifeazǎ cu X varianta corectǎ:

Rǎsǎritul este sinonim cu vestul.

Când suntem cu faţa spre apus în spate avem sudul.
Dacǎ în dreapa avem vestul, în stânga avem estul.
Dacǎ nu deplasǎm cu faţa spre sud în spate avem nordul.
Locul unde apune Soarele se numeşte miazǎnoapte.
 ORIENTAREA ỈN ORIZONTUL APROPIAT

1. Taie cuvintele nepotrivite din enunţuri:

o Soarele ne ajutǎ sǎ ne orientǎm când cerul este senin/înnorat.
o Altarul bisericii este orientat spre vest/est.
o Muşchiul creşte în partea nordicǎ/sudicǎ a trunchiului copacilor.
o Steaua polarǎ ne ajutǎ sǎ ne orientǎm ziua/noaptea.
o Steaua polarǎ se aflǎ în vârful oiştei Carului Mare/carului Mic.
o Acul alb/negru al busolei indicǎ întotdeaua nordul.

2. Coloreazǎ buliniţa din dreptul rǎspunsului adevǎrat.

o Soarele indicǎ întotdeaua nordul.
o Ỉn pǎdure ne putem orienta dupǎ muşchiul crescut pe trunchiul copacilor.
o Când nu suntem în localitate ne putem orienta dupǎ bisericǎ.
o Pe cadranul busolei sunt notate punctele cardinale.
o Busola este un instrument necesar aviatorilor şi marinarilor.

3. Realizeazǎ corespondenţa între cele douǎ coloane.

Carul Mic nordul

altarul bisericii estul

acul alb al busolei Steaua Polarǎ

Steaua Polarǎ estul

Muşchiul copacilor sudul

4.Stabiliţi, în imaginea de mai jos, punctele cardinale în funcţie de anumite repere.

 CARACTERISTICI GEOGRAFICE ALE ORIZONTULUI LOCAL

1. Numeşte formele de relief ilustrate în imagini.

2. Realizaţi corespondenţa între forma de relief şi culoarea convenţionalǎ specificǎ

fiecǎreia.

câmpie albastru

deal / podiş verde

munte galben

ape maro

3. Coloraţi cu roşu bulina din dreptul enunţului adevǎrat.

o Câmpiile pot atinge înǎlţimi de 1000 m.

o Ploile şi zǎpezile macinǎ greu rocile tari.
o Cele mai înalte forme de relief sunt câmpiile.
o Munţii sunt formaţi din roci moi.
o Legenda hǎrţii cuprinde semnele convenţionale utilizate pe o hartǎ.
 o O hartǎ trebuie orientatǎ dupǎ poziţia obiectelor în teren.

4. Uneşte zona de relief menţionatǎ cu ocupaţiile pe care le au oamneii în acele

locuri.
Prelucrarea lemnului
câmpie
Extragerea zǎcǎmintelor
TERRA – PLANETA OAMENILOR
Cultuta plantelor
1. Numerotaţi, în ordine, planetele Sistemului Solar.

Mercur Jupiter Pluto Saturn Terra Venus Neptun

2. Coloraţi cu albastru bulina din dreptul rǎspunsului corect.

o Pǎmântul este a patra planetǎ de la Soare.

o Pǎmântul are formǎ sfericǎ.
o Ecuatorul împarte Pǎmântul în douǎ emisfere – nordicǎ şi sudicǎ.
o Terra are şase continente.
o Pǎmântul este acoperit jumǎtate cu apǎ.
o Pǎmântul se roteşte în jurul Soarelui.

3. Bifeazǎ cu X imaginea care redǎ planeta Pǎmânt din imaginile de mai jos.
 ROMÂNIA ŞI ŢǍRILE VECINE

1. Realizeazǎ corespondenţa dintre vecinii României şi poziţia lor geograficǎ faţǎ de

ţara noastrǎ.

Ucraina est

Bulgaria sud

Moldova vest

Ungaria nord

2. Taie cuvântul nepotrivit pentru fiecare enunţ.

• România este o ţarǎ dunǎreanǎ/mediteraneanǎ.

• Când suntem cu faţa spre est în spate avem sudul/vestul.
• La nord şi est România se învecineazǎ cu Ucraina/Moldova.
• România se aflǎ aproape de nordul/centrul Europei.
• Linia care desparte duoǎ ţǎri se numeşte frontierǎ/orizont.

3. Completeazǎ enunţurile cu informaţiile potrivite.

• România este aşezatǎ în continentul ____________________.
• Ỉntre Vama Veche şi Pristol se aflǎ frontiera cu ___________.
• România este o ţarǎ de mǎrime _____________.
• Graniţa cu Bulgaria este formatǎ de __________________.
• Prutul formeazǎ graniţa cu __________________.
4. Apele ce formeazǎ graniţele României sunt:
a) Prutul, Dunǎrea şi Oltul;
b) Dunǎrea, Mureşul şi Marea Neagrǎ;
c) Prutul, Dunǎrea şi Marea Neagrǎ.

5. România se învecineazǎ cu Ucraina la :

a) nord şi est;
b) nord şi sud
c) est şi sud.
CARACTERISTICILE GENERALE ALE RELIEFULUI

1. Ỉn ţara noastrǎ suprafaţa pǎmântului:

a) este aproape netedǎ;
b) este variabilǎ;
c) are aspect variat.

2. Fiecare formǎ principalǎ de relief ocupǎ:

a) cam jumǎtate din suprafaţa ţǎrii;
b) un sfert din suprafaţa ţǎrii;
c) o treime din suprafaţa ţǎrii.

3. La câmpie existǎ, în special:

a) cereale;
b) podgorii;
c) pǎşuni.

4. Munţii sunt acoperiţi cu pǎduri de:

a) brad;
b) tei;
c) stejar.

5. Coloreazǎ fiecare formǎ de relief în funcţie de culorile convenţionale

corespunzǎtoare.
 MUNŢII CARPAŢI

1. Coloraţi Munţii Carpaţi dupǎ harta de mai jos, folosind culoarea corespunzǎtoare.

2. Taie cuvântul nepotrivit pentru fiecare enunţ.

• Carpaţii sunt munţi tineri/bǎtrâni.
• Locurile prin care se traverseazǎ munţii se numesc depresiuni/trecǎtori.
• Izvoarele subterane sapǎ în rocile moi/tari formǎnd peşteri..
• Resursele din subsolul Carpaţilor sunt sǎrace/bogate.
 • In interiorul/exteriorul arcului carpatic este situatǎ depresiunea colinarǎ a
Transilvaniei.

3. Numiţi cele trei ramuri ale carpaţilor şi delimitǎrile fiecǎreia.

a)__________________________________________________________________
____________________________________________________________________
b)__________________________________________________________________
____________________________________________________________________
c)__________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

DEALURILE ŞI PODIŞURILE

1. Completeazǎ spaţiile libere.

• Dealurile şi podişurile reprezintǎ forme de relief mai înalte decât _________

dar mai joase decât ___________.
• Dealurile au înǎlţimi cuprinse între ________şi ___________ m.
• Ỉntotdeauna dealurile şi podişurile se reprezintǎ pe hartǎ prin culoarea.
• Lacurile sǎrate şi apele minerale din aceste zone sunt folosite în
_____________.
• Podişul Dobrogei s-a format prin ________________________, sub acţiunea
vântului şi a precipitaţiilor.

2. Taie cuvântul nepotrivit din fiecare enunţ.

• Dealul are pante domoale/ abrupte şi culmi rotunjite/ascuţite.

• Ỉn subsolul dealurilor se gǎseşte petrol/minereu de fier.
• Dealurile şi podişurile din interiorul/exteriorul Carpaţilor s-au format prin
încreţirea scoarţei terestre.

3. Coloreazǎ bulina din dreptul rǎspunsului corect.

o Dealurile şi podişurile sunt la fel de înalte ca munţii.

o La deal oamenii cultivǎ, în special, viţǎ-de-vie şi pomi fructiferi.
o Pǎmântul de la deal e la fel de roditor ca cel de la câmpie.
 o Ỉntre dealuri se gǎsesc zone joase numite depresiuni.
o Multe dealuri sunt acoperite cu pǎduri de stejar şi fag.

4. Daţi exemple de trei dealuri şi podişuri din ţara noastrǎ.

• ______________________________________________________________
• ______________________________________________________________
• ______________________________________________________________

CÂMPIILE

1. Noteazǎ cu adevǎrat sau fals în dreptul enunţurilor.

Câmpia este o formǎ de relief mai joasǎ decâr muntele.

Câmpiile sunt prielnice pentru agriculturǎ.
Legumelor le prieşte pǎmântul roditor de le câmpie.
La câmpie plouǎ mai mult ca la munte.
La câmpie nu întâlnim iepurele de câmp.

2. Taie cuvântul nepotrivit pentru fiecare enunţ.

• La câmpie se cultivǎ în special pomi fructiferi/cereale.

• La câmpie creşte salcâmul/bradul.
• Vara, la câmpie este foarte frig/cald.
• Linia orizontului pare mai departe la câmpie/munte.
• Apele curg repede/lent în zona de câmpie.

3. Coloraţi pe harta de mai jos Câmpia Românǎ şi Câmpia de Vest, folosind culoarea
corespunzǎtoare.
 APELE CURGǍTOARE. DUNǍREA ŞI DELTA DUNǍRII

1. Ỉncercuie varianta corectǎ:

• Pe hartǎ apele sunt redate prin culoarea:
a) verde;
b) galben;
c) albastru.
• O apǎ curgǎtoare:
a) este înconjuratǎ de maluri;
b) ere douǎ mauri;
c) nu are maluri.
• Cea mai mare apǎ curgǎtoare este:
a) pârâul;
b) râul;
c) fluviul.

2. Coloreazǎ cu albastru bulina din dreptul enunţului adevǎrat.

o Singura bogǎţie a Deltei Dunǎrii este stuful.
o Delta Dunǎrii a fost declaratǎ “Rezervaţie a Biosferei”.
o Râul Olt este din grupa râurilor din partea de nord.
o Apa este folositǎ uneori pentru irigaţii.
 o Cele mai multe ape curgǎtoare din ţara noastrǎ izvorǎsc din Carpaţi.

3. Taie cu o linie varianta greşitǎ:

• Pe suprafaţa bǎlţilor plutesc sǎlcii/nuferi.
• La vǎrsarea în Marea Neagrǎ, Dunǎrea formeazǎ o plajǎ/deltǎ.
• Dunǎrea curge pe teritoriul României din dreptul localitǎţii Baziaş/Cǎlǎraşi.
• Din grupa râurilor de vest face parte Argeşul/Mureşul.
• Cele trei braţe ale Dunǎrii sunt Chilia, Sulina şi Sf. Gheorghe/ Sf. Andrei.

4. Scrieţi câteva pǎsǎri care cresc în Delta Dunǎrii.

___________________________________________________________________

LACURILE. MAREA NEAGRǍ

1. Alege varianta corectǎ:

• Cea mai mare apǎ stǎtǎtoare este:

a) lacul;
b) oceanul;
c) marea.
• Pe hartǎ, apele stǎtǎtoare sunt redate prin culoarea:
a) albastru;
b) galben;
c) maro.
• Porţiunea cu nisip, aflatǎ în apropierea mǎrii sau oceanului, se numeşte:
a) dig;
b) plajǎ;
c) ponton.

2. Scrie adevarat sau fals în dreptul enunţurilor.

Ỉn apropierea ţǎrmului Mǎrii Negre zboarǎ pescǎruşi.

Ỉn Marea Neagrǎ nu trǎiesc delfini sau rechini.
 Dunǎrea se varsǎ în Marea Neagrǎ.
Marea Neagrǎ îngheaţǎ iarna.
Lacul Techioghiol este folosit pentru tratarea unor boli.

3. Realizeazǎ corespondenţa dintre lacurile din prima coloanǎ şi tipul de specificat în

coloana a doua.

Bâlea vulcanic

Sf. Ana de baraj

Lacu Roşu acumulare

Vidraru glaciar

CLIMA. VEGETAŢIA NATURALǍ ŞI ANIMALELE SǍLBATICE

1. Completeazǎ spaţiile libere:

• Ţara noastrǎ are o climǎ ________________.

• Romǎnia are ___________ anotimpuri.
• Cele mai cunoscute vânturi care suflǎ la noi sunt: __________ şi __________.
• Vegetaţia noturalǎ se mai numeşte şi ___________.
• Fauna cuprinde toate __________________.

2. Alege varianta corectǎ:

• Cu cât înǎlţimea este mai mare, temperatura:

a) este din ce în ce mai mare;
b) este din ce în ce mai micǎ;
c) nu se schimbǎ.
• Capra neagrǎ trǎieşte în zona:
a) stepei;
b) alpinǎ;
c) pǎdurilor de foioase.
 • Pǎstrǎcul trǎieşte în apele:
a) Mǎrii Negre;
b) de câmpie;
c) de munte.

3. Daţi exemple de animale şi pǎsǎri care trǎiesc în zonele scrise mai jos:

• în Deltǎ:
a) ___________
b) ___________
c) ___________
• La munte:
a) ___________
b) ___________
c) ___________
• La câmpie:
a) ___________
b) ___________
c) ___________
LOCUITORII ŞI AŞEZǍRILE OMENEŞTI

1. Completeazǎ spaţiile libere cu cuvintele corespunzǎtoare:

• Locuitorii de la oraş formeazǎ polulaţia ____________.
• Dintre aşezǎrile rurale ________ sunt cele mai mici.

2. Taie cuvintele nepotrivite pentru enunţurile urmǎtoare:

• Cele mai populate zone sunt cele de câmpie/munte.
• Peste jumǎtate din populaţia ţǎrii trǎieşte în sate/oraşe.
• Cei mai mulţi dintre locuitorii satelor lucreazǎ pe ogoare/ în fǎbrici.
• Cea mai numeroasǎ minoritate naţionalǎ o reprezintǎ maghiarii/rromii.
• Satele cu funcţii miniere sunt la munte/câmpie.

3. Coloreazǎ bulina din dreptul enunţului adevǎrat.

o Judeţele sunt cele mai mari unitǎţi administrativ-teritoriale.
o Fiecare judeţ este condus de primar.
o Locuitorii de la sate formeazǎ populaţia ruralǎ.
o Cel mai important oraş din România este Bucureşti.
o La sat gǎsim şcoli, spitale, muzee, magazine, biblioteci, teatre.
4. Realizeazǎ corespondenţa între oraşele din prima coloanǎ şi regiunile istorice din
coloana a doua.
Bucureşti Dobrogea

Iaşi Banat

Constanţa Muntenia

Craiova Crişana

Timişoara Transilvania

Oradea Moldova

Cluj-Napoca Oltenia

BUCUREŞTI - CAPITALA ŢǍRII

1. Taie informaţiile nepotrivite pentru enunţurile urmǎtoare:

• Oraşul Bucureşti este aşezat în Câmpia de Vest/Românǎ.

• Bucureştiul are peste un milion/douǎ milioane de locuitori.
• La marginea Bucureştiului se aflǎ o grǎdinǎ zoologicǎ/botanicǎ.
• Cei mai mulţi locuitori ai oraşului Bucureşti lucreazǎ în fabrici şi uzine/ şcoli
şi spitale.
• Ỉn Bucureşti se aflǎ Gara de Nord/Sud.
• Oraşul Bucureşti este cel mai mic/mare municipiu al ţǎrii.

2. Coloreazǎ, pe harta de mai jos, Municipiu Bucureşti.

3. Completeazǎ spaţiile libere:
• Numele de Bucureşti vine de la un cioban pe nume ________________ .
• Capitala ţǎrii este împǎrţitǎ în _______ sectoare şi mai multe cartiere.
• Prima atestare documentarǎ a oraşului dateazǎ din timpul domniei lui
_____________, în anul 1459.

LOCALITATEA NATALǍ

1. Rǎspundeţi la întrebǎri.
• Cum se numeşte locul tǎu natal?
_________________________________________________________________
• Ce formǎ de relief se aflǎ în localitatea ta natalǎ?
_________________________________________________________________
• Ce ape existǎ în localitatea ta sau prin apropiere?
_________________________________________________________________
• Ce plante şi animale existǎ în localitatea ta sau prin apropiere?
_________________________________________________________________
• Ce ocupaţii au locuitorii din localitatea ta?
_________________________________________________________________
2. Coloreazǎ cu roşu bulinele din dreptil enunţului adevǎrat.
o Locul natal poate fi un oraş.
o Limba învǎţatǎ în prima copilǎrie este limba maternǎ.
o Locul natal poate fi în orice formǎ de relief.
o Mihai Eminescu a scris „Amintiri din copilǎrie”, operǎ în care a vorbit despre
locul natal.
o Locul natal cuprinde casa pǎrinteascǎ, uliţa sau strada copilǎriei, şcoala,
oamneii cu datinile şi obiceiurile lor.

3. Coloreazǎ judeţul din care face parte localitatea ta natalǎ.

ACTIVITǍŢI INDUSTRIALE

1. Realizeazǎ corespondenţǎ dintre forma de relief şi culturile specifice.

pomi fructiferi,
câmpie
viţǎ-de-vie

pǎşuni şi fâneţe
deal şi podiş

munte cereale, legume,

sfecla-de-zahǎr
2. Taie cuvintele nepotrivite pentru urmǎtoarele enunţuri.
• Gazele naturale se extrag din sol/subsol.
• Gazele naturale sunt o sursǎ epuizabilǎ/inepuizabilǎ.
• Vaporii de benzinǎ se aprind greu/uşor.
• Benzina aprinsǎ se stinge cu apǎ/nisip.
• Muncitorii care extrag cârbuni se numesc sondori/mineri.
• Minereurile de fier se topesc în rafinǎrii/furnale.
• Obiectele din fier lǎsate în umezealǎ ruginesc/putrezesc.
• Pentru a împiedica ruginirea, obiectle din fier se spalǎ/se vopsesc.

3. Uneşte apa sau pǎdurea cu foloasele pe care acestea le aduc.

mobilǎ energie electricǎ hârtie irigaţii

PǍDUR
APǍ E

pescuit Previne alunecǎrile navigaţie Încǎlzirea

de teren locuinţelor

ACTIVITǍŢI AGRICOLE

1. Realizeazǎ corespondenţa dintre plante şi grupele din care acestea fac parte.

mobilǎ Plante mobilǎ

textile

mobilǎ mobilǎ
Plante
mobilǎ industrialer mobilǎ
Plante pt
mobilǎ ulei mobilǎ

2. Uneşte animalele cu categoria din care fac parte:

 cai bovine

vaci, tauri ovine

porci cabaline

oi porcine

3. Cea mai extinsǎ zonǎ de vânat şi pescuit este :

a) Dunǎrea;
b) Delta Dunǎrii;
c) Carpaţii.

4. Enumerǎ cel puţin trei specii ocrotite de lege:

a) animale - ______________________________________________________
b) pǎsǎri - ________________________________________________________

5. Completeazǎ schema urmǎtoare:

• floarea-soarelui - _______________________
• _____________ - zahǎr
• piei de animale - _______________________
• in, cânepǎ - ___________________________