Bana Armanesca - 43 - 44 - 2006
Bana Armanesca - 43 - 44 - 2006
Bana Armanesca - 43 - 44 - 2006
www. banaarmaneasca.tk
E-mail: piceavad@cmb.ro
Pareia:
banaarmaneasca@yahoogroups.com
ISSN - 1582 - 7607
BANA
ARMANEASCA
REVISTA DI INFORMATSII SHI CULTURA A A R M A N J L O R U DI PISTI TUTU
Perifan multu naraitu, atumtsea io va- s-na ma ncheadits. Pots s-aurlji catu Sh-io, cu gura hascata di una ahtari
lu dau nafoara ditu sutsata AFA!?! Di vrei shi s-dzats tsi vrei! Noi va na ciuduseari fara uidii, minduindalui
cara lji-apandasii ca io lu shteamu unu videmu di lucrulu a nostu iara t i n i . a h a n d o s u . a n j i dzashu ca tsi-nji
omu democrat sh-nu altu tsiva s-apreasi Sh-dinaoara usha s-dishcljisi shi psana caftamu atsea nji-aflaiu: urnimii
sh-ma multu shi ahurhi s - m i lunjina, tsi yinea ditu alantu uda, lu u f i l i s i t o a r i . ta s-mi saturu! Sh-
catiyurseasca. acatsa iara niheama udalu. deapoia anji dzashu: naca tsiva di
Namisa di altili domnul Perifan nji- Di aesta oara ama omlu tu laiu nu giocu vara rolu tu vara piesa di teatru
adusi aminti di paradzlji tsi-nji lji deadi mata armasi tu praglu a ushiljei mea absurdu?.ica fu una payidha, di mari
aoa sh-trei anji sh-cu a curi agiutoru vini cata noi shi, ti nipistipseari, plascani vulpilji, teasa di parashicagiulu domn
putuiu di ndrepshu protlu Festivalu una pliscuta pisti measa la cari Perifan!?!? ama ti cari furnjii? Sh-
Folcloric Armanescu shi sa scotu shideamu noi doilji ashi di sanatoasa cu aesti ntribari fara apandisi tu minti
revista. "Revista atsea ...tu cari scrii, ca measa s-cutrimbura, chelchea a inshii ditu ntunicoslu uda sh-intraiu tu
fara arshini, mash l a v a s h i i . cu mea cu yinu ansari nsusu sh-di aclo alantu uda iu dinaoara una tinira (C.G)
cucuveali sh-cu nipartits" (!?!). cadzu mpadi shi s-framsi iara io, mi ntriba:
- S-tsa hiba arshini! S-tsa hiba niheama aspareatu ca nu shteamu tsi - Ti tsi ti-ncaceashi cu domnu
arshini! Nji-aurla naslu. s-tihiseashti, mindueamu ca s-arca Perifan, domnu Piceava? Sh-cu
Anda vidzui tsi cali lo muabetea a vara petarda tsi fransi tuti geamili, domnulu atselu tsi shidea tu ushi tsi
noasta atsea mplina di nadii, lu ntribaiu: ansarii nsusu di pi scamnu sh-vruiu ta avushi?
- Catse zburashtsa cu mini ashi domnu s-fugu irushi nafoara ditu uda!... - Nu mi ncaceai cu cana! lji-
Perifan? Ditu cushii dedu pisti omlu tu laiu cari, apandasii mini, ciudiosu di isihasitu,
-Ca ashi meritsi (axizeshtsa) tini s-tsa cu manjli mutati ca unu portar di giucaiu m a s h . t u una piesa di theatru
si zburasca. Tini, Piceava, mash ashitsi hanbal, imna cu paltarli cata ushi iara absurdu tru unu actu sh-cu trei
lipseashti s-tsa si z b u r a s c a . c a noi tsa dinapoia a lui eara domnul P e r i f a n . personaji. Rolu di personaju principal
damu paradz sh-tini scrii mash lavashii Di aclotsi, ditu praglu a ushiljei, multu lu giuca domnul Perifan, atselu cari
cu nipatrticushi tu revista atsea a t a . tinjisitlu shi paraalavdatlu Armanu, aproapea totna easi azvingatoru.
Cari eshtsa tini, Piceava, di scrii ahtari domnulu Iancu Perifan, a curi, pana Aproapea totna...
chiraturi aclotsi di noi? Cari eshtsa tini, tora, alji purtaiu ahanta tinjii, ca multsa Domnulu tu laiu, atselu domnu tsi-lu
Piceava, di aspardza lucrulu a njilji di altsa, nji-aurla nica una oara diznjirda- vidzushi tu ushi (domnulu Nicolae
oamini!?! . c a r i s-adunara aoa, adza toarali zboara: nu la Guvernu s-ti duts Sdrula, pri numa), giuca rolu di
Bucureshti?...sh-tora yinji tini sh-vrei mea l a psihiatru s-ti d u t s , . l a "personaj japonezu".
s-nedz sa zburashtsa tu numa a loru la p s i h i a t r u . a v d z a s h i ? . . . s - t s a hiba -Tsi easti atselu personaju japonezu?
Guvernu? S-tsa hiba arshini! Arshini s- a r s h i n i . cu niparticushili a tali cu tutu,.. mi ntriba C.G.
tsa hiba! nji-aurla domnul Perifan shi a arshini s-tsa hiba!?!...iara dupa elu -Easti unu personaju ditu theatrulu
njia nu-nji yinea s-pistipsescu tsi nji- omlu tu laiu u plascani usha ashi di japonezu, lji-apandasii mini, nviscutu
avdza urecljili. Ama nu fu ca baea. vartosu ca s-cutrimburara geamili nica tu laiu shi tsi alaxeashti decorlu pi
-Tini, Piceava, nu ai tsi s-caftsa la unaoara sh-tu udalu mistiryipsitu s- stsena. Spectatorlji-lu vedu ama nu-
Guvernu ca eshtsa bolnav (landzitu) la ashtirnu mistiryipsitlu ntunearicu. lu ljea tu luyurseari.
capu (!?!). Tini nu ai tsi s-caftsa la ^ - Sh-tini tsi rolu giucashi? Mi ntriba
Guvernu!..s-ti duts ma ghini.s-ti duts C.G., ca ti shicai.
la psihiatru, la psihiatru s-ti duts!?! - Mini giucaiu rolu secundaru tu
Tu aestu chiro oml tu laiu, tsi shidea aesta piesa di theatru absurdu, atselu
tu praglu a ushiljei, u ncljisi usha cu personaju tsi aparoapea totna easti
na sanatoasa plascaniri shi armasimu azvimtu.... Aproapea..., ama nu
tu uda dipu tu chisa. totna.. a ca tora cadzuiu tu na
Pi ntunearicu ama, mini, di cara mi payida...!
ljunjaiu niheama sh-duchii ca, fara s- - Sh-tsi-i atsea payida?
voiu, cadzuiu tu na payida, lji-apandasii - ...!?!
Armanjlji ditu
Amirariljea Habsburgica
Armanjlji (Macedonenii) cunuscuts tu Elji s-tragu di Moscopole, di
izvurli ditu eta ditu mesi cu numa di Castoria, Bitolia, Sipsca, Veria,
Vlahi, suntu atsea parti a populatsiiljei Ianina, Clisura, Grabova, Seres,
romanizata ditu Notlu (sud) a Dunaljei Metovo, Blate, Salonic.
cari ditu itia a emigratsiiljei a Slayiloru Pritii "patenta di tolerantsa"
shi a Varyarloru tu naia (zona) di la Not (ndreptu di achicaseari shi straxeari)
di Duna tu eta -VII- s-trapsira tu partsali di la 1781, Iosif al II-lea alj i lo sumii
di la Not a Hanimusiljei Balcanica. apanghiulu a lui ca niscantsalji cari
Elji ma purta numa shi di Armanji shi adutsea mari amintaticu tu marli
Tsantsari ti speasa ufilisiri a asunitlui tse- comertsu a statlui. Coloniili
tsi tu locu di ce-ci (cumu azburascu armaneshtsa fura luyursiti colonii
Romanjlji) iara Gretslji la dzatsea ti peza gartseshtsa iara a membriloru a lorii
Cutsovlahi, demec Vlahi shclochi. la si dzatsea Grets. Emburlji armanji
Tu a 2-a giumitati a etaljei XVIII, dicara shi grets fatsea sutsalji ta sa-sh
Mihai di Mocioni (hiljlu a preftului
f u r a asparti nai ma marli chentri apara sinferurli a lorii di emburlachi
Constantin Mocioni, tsi vini Ungaria
armaneshtsa ditu Balcanji, numirlu a ama shi identitatea a loru religioasa.
tu anlu 1747 ditu Machidunii. S-
atsiloru cari va sh-cafta apanghiu tu Nai ma multsalji di Armanji eara
ansura tu anlu 1761 cu Eva di
Amirariljea Habsburgica va s-hiba ma bilingvi, luyursindalui ca limba
Kefala (cari muri tu anlu 1808) cu
mari. Ashitsi muagirlji (refugiatsii) nu materna limba armaneasca iara
cari avu 16 di ficiori. Mihai Mocioni
mata vrura sa s-ma ncljina a Otomanjloru limba greaca eara limba a loru
muri ca pritu anlu 1789, na spuni
shi s-ashtirnura ti daima tu unu mari culturala, di slujba religioasa shi di
sculptorlu Gh. Adoc.
numiru di hori shi casabadz a curi la ligatura tu emburlachi ica lucri
deadira una vartoasa nfluriri icunomica ofitsiali. religioasa a iosefinismului agiuta
nicunuscuta pana atumtsea. Una limbidzari adutsi Pericle gairetsli a atsiloru nvitsats armanji cari
Unu mari numiru di Armanji s-ashtirnura Papahagi cari baga oara ca zborlu eara ashtirnuts aoa shi cari avea banata
tu Ungaria dupa tsi tu anlu 1769 fu "grets" scutea tru migdani religia momentul a distiptariljei natsionala a
asparta Moscopolea ditu Arbinushia (di greco-orientala iara pi di alta embur ma multoru milets.
tora), nai ma marli chentru cultural shi ditu cari fatsea parti nu mash Grets Emburlji shi nicuchirlji armanji di locuri
icunomic a Armanjloru shi alti locuri mea tuts Armanjlji ditu Amirarilji cari s-duchescu ahoryea di Grets a curi
armaneshtsa. Namisa di anjlji 1687- avea intrata tu ashi dzasili companii limba u ufilisea tu emburlichi ama cari
1848, 248 di A r m a n j i a p r u c h e a r a gartseshtsa. Aesti companii agium- luyursea ca limba materna tapina shi
tsitatsenia tu Amirariljea Habsburgica. sira tu unu shcurtu chiro unu factor nicunuscuta limba armaneasca tu
icunomicu multu vartosu, embur- avdzarea a curi avea criscuta alargu
lichea hiindalui monopolu a loru. tu horli di munti a Pindului.
Tu noaua a loru patrida, Armanjlji Unu semnu easti „Gramatica
adutsea cu elji experientsa shi m a c e d o v l a h a " alu Mihai Boiagi
capitaluri cari ayonjea li featsira ta alancita Viena tu anlu 1813, cari
s-easa tru migdani axia a loru shi apandasea ali una ananghi spetsifica,
agiumsira aproapea pisti tutu unu atsea ta s-timiljiuseasca nvetslu tu
factor catalizator ti amintarea ali idiomlu matern ti conatsionalji a loru
una burghezii finantsiara shi di ditu Balcanji shi ti nvitsatslji armanji
emburlichi. cari bana sh-lucra tu Amirariljea
Armanjlji nu avura angatanu mash Habsburgica.
ti emburlichi mea agiutara la Pri ninga multsa Armanji cu numi
t s a n e a r e a ali una basearica nicunuscuti cari cilastisira tu bana
ortodoxa. icunomica shi religioasa ditu
Armanjlji ditu capitala Pesta vinira Amirariljea Habsburgica fura shi numi
ca tu anlu 1690 iara dupa Irinea di cunoscuti cari deadira mari agiutoru ti
la Passarowitz numirlu a loru criscu arta shi shtiintsa. Ditu arada a
multu. alushtoru s-muta ma multa Armanji
Atmusfera spirituala ditu vasilia aleptsa: Andrei Saguna, Atanasie
habsburgica, pulitica spirituala shi Grabovschi, Emanoil Gojdu, tuts atselji
BANA ARMANEASCA Nr. 1/2 (43/44), 2006 23
Ouo^n^o O. iSeYooao
An^eoYeoui I^aieeuo SUTIR BLETSA
Aao. gnaeeaSio an. 22 - Ae^ia > <
Avandalui ca limba di dada, limba armaneasca shi
AIIExOg ADEOOIEg hiindalui membru fondatoru nica ditu anlu 1988 a Sutsataljei
(DNIO A. DADAIANAIO) di Cultura Armaneasca, loai parti la Andamusea a Vlahiloru
A e M a , 07-09-2006 DNIO ditu Gartsii, ditu anlu 1995, cari s-tsanu Neagushti (Naussa).
Oil e. D n u a a n i olo D a l a e e g l E i o La aesta manifestari feciu "alatusea" s-ufilisescu dinaintea
Oioeaeeooeeiy EelMaoio (DA.OI.E.) e. a atsiloru tsi eara aclo una cartica tu limba ingleza a Biroului
Ae^nai A. DaSalanYio. European Ti Limbi Ma Putsan Ufilisiti (EBLUL), cari
EieliSieiyialg Snio anyrapsea ti problemili generali ditu arada a vasiliilor
1. Ogl e. xnyoa AnUSiaeio, o5i0&6ea
europeani tu tsi mutreashti limbili ma putsanu araspanditi.
A M a n + i EaooaeilEego ia oi oolaoaoiu
«ea6oae i f EEg b n u o a a u i e o o n e a » . Actiunea a mea carti deputatlu dit Parlamentul gartsescu
2. Oil e. £naeel? Aiyea, o5l0l>6el agiioeeu Evghenios Haitidis tsi eara aclo shi cari vini la io shi cu
oyiaioel olo 5ana5ulu oolaoaoily. idei pricontseputi zbura ca adar
AaaSgoY Bnuaana, propaganda a chentrilor ditu xeani
AEiae Bnuaanio eae eanooeeu iYeio tsi cafta s-adara problemi
olo alaaluneoiYlIo OuiaoaEIo ia minoritari, tsi nu suntu alithea.cu
ogl aSuloiEa «AoaenaEa Anuialeely umutea s-asparga unitatea a
(AeU+eelo) Blee6eoiiy», oi IQIEi cratlui gartsescu shi spiritualitatea
oooo&egea oi Yolo 1988 eae deadunu a popului gartsescu.
eaeoionaaE Yeoioa, ia oeI5u ogl
Aestu baga carti contra a mea, mi
5niu65eog olo Sleeoeoily eae ogo
5Iee6e66ee6o eegniliieUo oul deadi tu giudic ti araspandirea di
AgUtui. BanUeegea, aBiae lucri mincinoasi, lucru tsi dusi la
ala5egnuoI>6 AloeSnuaanio old ncljidirea a mea shi dutsearea la
<<Aonu5aueiy AnaoaEio Eeauoani sectsia di politsii di aclo. Lucurlu
AeaaaaiiYlul Aeuo6]pl» (EBLUL) , oi nu fu ici ghini aprucheatu di atselj i
I5IEI aSioaeaE oinYa oul an+]pl tsi eara la andamusi, cari grira shi
5Io Snaoaayae g AonuSauel? , luog protestara ti acatsarea a mea fara
uoil aoinU oeo a e u o o e e Y o stepsu, lucru tsi dusi tu soni la
iaeiluogoao. silighearea a mea ninti di vade.
AeaaUasiloao og oolYloaoig old Ghini ma, fui ma largu atacat
e. ?naee6 Aiyea, o5i0goEIo nitinjisitu pritu televiziuni shijurnali
agiioeeiy ooiaiyeio EaooaeilEego di ma multsa jurnalishtsa paltits i
ia oi oolaoaoiu ogo eao AnUSiaeio,
nu, ama nu mash di elji, cari mi
oSioogneasuialI a5ii oi DA.OI.E.,
661 oaeaooaEi oay+io olo 5aneiaeeiy avinara cu pitritsearea di teorii fantezisti shi ti io shi a
«Oa+oanuiI6», aiaSeUagl aooUnaooa. nascantoru imaghini asaparti ti io shi ti lucurlu a meu; anj
Aianulogoio, aeaSEoouoa 5uo I aluoYnu eynelo bagara stepsu ca escu membru ali una organizatsii ditu
aeoYn+aoae uo oSi0&6ei6 66e6 a5an+uialao xeani tsi va s-ancunji lucarli shi s-asaparga cratlu
agiioeeYo aeeiaYo ia aaoeeu oylegia «Yiu gartsescu.
ie aeU+ie aSu og Ea66aeilEeg», Snu6a6g g A, ca, actsionai tu unu cadru legalu, dupu printsipiili
iSiEa u+e iulil oEeaoae 6a SanEiSog eY6g democratitsi pruvidzuti tu Contsitutsii shi Nomuri,
aeeU eae aenea^o aESea 66g 6u6iana6Ea oio
tinjisindalui lucarli sensibili tsi mutrescu problemili lingvistitsi
eio Aiyea 66g 6+a6ee6 6aeEaa oio Saneiaeeiy.
AeSEffiiloaO uoe E6u6 aE+a aElae eUSiei eUeio, ditu Gartsii, fui pidispsitu di Tribunalu Penal di Atena la 15
iaeElg6a la alaaeal^eu og 6olYl6aoig oio meshi ahapsi.
oSi0g6Eio, iSuoa aeaSE66u6a uoe g Ti tihea a mea, la culasirea tsi-nj si deadi, reactsia ditu
Sniaeeiaee^ eY6g oio aea ogl ayig6g oio marea parti a presaljei shi a organismilor internatsionali fu
aSeSYaio au&o 66g 6oiSnu6ayio6a, aElae g mari. Zburara ti avinarea penala fara dichi a mea shi
aeaEuig aeaElul «Sio eYeiol la eUliol og anyrapsira ti znjia tsi u adutsi a cratlui a nostu aestu lucru
Ea66aeilEeg +uneu, la og «aea+iSie&6ioi». pritu scadearea tu scara a vasiliiloru tsi nu tinjisescu axiili
Ea Snuaana, democratitsi shi libirtatsli a omlui. Agiutorlu di cari mi harsii
Mloao i Eaeio AeU+io aEiae eaeaEoana
fu mari, nu mash di partea a Armanjloru ama shi di partea
oSan66aii6 aea ogl eaoaaua^ iio. Oao
oSaleoiEffiu, Suo 6u6i ie AeU+ie oioo iSiEioo a Arvanitsloru turcofonji shi a Slavomachidonjloru. Aesta
prota apofasi alatusita a Tribunalului Penal cari maryi shi
aeaea^o aSeagoU i osi066ei6 ia aeae^iae mardzini libirtatea di exprimari fu shtsata la Curtea di Apel
aSu og Ea66aeilEeg, u6i eae g Ylliea oio iu sa spusi ca nu amu cabati shi ashi pana tu soni anichisi
+uneiy, aSi6Yea6al aSE aaeaa6Ea6 og
democratsia.
na+ieieaeeU 6g6 SaonEaao iao, ai^ SanUeegea
BANA ARMANEASCA Nr. 1/2 (43/44), 2006 27
t
oolotngogo, ie iSiEie, iyoa eEai iyoa Siey,
ia eaogaungoal uo aeleeu iaeiauog uoal
SnioSUegoa la oSanaoSEou ogl Sieeoeooeet
aeaoinaoeeuogoa aiYla eae oul Sniaulul iio.
AeaaUffiiloao uiuo og oolYloaoig oio e. Aiyea,
aianuotegea itSuo eae aiaEo uo SanUoaig
aaaEffiioia SeYil ooa Eaea +lUnea,
SeouaonEffiioia ooi anuii ogo oolotngogo.
Ay+iiae la aeaaaooo^.
Oog iY+ne o^na SinaEa iio ooil +^ni ogo
Sieeoeeto eauniyoa Suo g SanUoait iao,
Sinayaoae ooi +nuli ia ogiaEa ogl aeaoeanEa
ogo aioetoauo eae oi aeeaEuia oog
aeaoinaoeeuogoa eae aea oiyoi, ouoi aa^
uoi eae oa oSueieSa iYeg oio eeltiaoio, ia Ama a ca, tricura ma multu di 10 anj di la episodlu di
SniouSeeYo iao eooEao, SniaoSEffiaia eae Neagushti (Naussa) alumta contra a mea nu danasi, lucru
SniaoSEffiioia ogl aeaoeanEa eae og
tsi mi nvirina shi mi carteashti ama, s-mi abata vara turlii di
agiienaoEa. DanUeegea eauniyoa eae eaun^
uoe eae aoaEo i Eaeio SniouSeeU, aEooa Yiao la pistusinea a mea. Ti amartii, io pistipsii ca tu Gartsii, iu
gaYogo Sio aaeaeeUffiae oil eUea SieEog avea apatii shi frica ti limbili ma putsan zburati i minoritari
aiaianotouo eaoaauato, oyeeio, +n^iaoio t , dupu cumu eara numasiti tu bibliografia internatsionala,
Sieeoeooeeto aoanuogoao. aesti lucri fura alasati nanaparti shi ca multu preayalea
EaoU ooiYSaea, eaun^ Suo g SanUoait iao sutsiitatea achicaseashti atsea tsi spuni shtiintsa shi cultura
AA1 AxAE DNAAIAOEEA AlAAEg la SniaUeae europeana.
alen^Sioo ia ogl eaaieiaEa oio e. Aiyea, Existentsa ali una minoritati (lingvistica, etnica, di pisti i
ie aSuaaeo oio iSiEio aElae oioeU+eooil natsionala) nu ansimneadza problemi macsus ti cratu ama
aSaieuoeeYo eae oaneooeeYo aea Yia Santoaii poati s-aduca hairi a aishtui. Aesta pistusini a mea s-
eae ffiuioaiu eiiiUoe ogo eieiuiEao iao,
uiduseashti cu evolutsiili polititsi di dupu 1990, tsi vor s-
ageaat oioo AeU+ioo.
agiuta la alaxearea a minduitiloru ta s-na treaca tu arada
Danuiiea aYaaea aioEanaog ia og aeet iio,
aE+a eae aSu Ueeao SgaYo, AeU+ioo, aSeiyo legala europeana, adza putemu s-dzatsemu ca aestu easti
SieEoao, aioeaooYo, eaegagoYo SaiaSeoogiEul " unu datu europeanu".
eeS, ie iSiEie, aiaianotouo SanUoaigo, ia Tu una turlii i alta, cathi una vasalii lipseashti s-cafta s-
SegoEaoai eae iio iaoYoanal ogl SeenEa oioo, apara diversitatea lingvistica cu scupolu ti ascapari di la
eUSieie ogl aSiaitoaoot oioo, eUSieie ogl chireari shi promovari a limbiloru niufitsiali shi a dialectiloru
inat oioo. tsi li zburascu cetatsenjlji a atsilui cratu. Avui pistusinea ca
^ Yeeaeag iSieaoatSioa aioEanaogo ooi eYia shi cratlu gartsescu tsi cara eara aputrusitu di frixea alithea
aSu ogl SanUoaig eae g SnioSUeaea la ama shi imaghinara ti alti limbi zburati tu vasilii, preayalea,
oSiaaeieooaE - «ia+aooaE» oi eYia, ooa ayalea, vasilia a noasta va s-adara jgljioati ninti. Achicasii
S e a E o e a aluo aSeiy aSieiagoeeiy ama zorea tsi u avura, tu chirolu di ma ninti, di partea a
ogeaoultiaoio Sio Yeaaa aSu ogl ea AnUSiaeio
functsionariloru di stat shi a factorilor di apofasi locala,
eaun^ uoe aal ea uoaetoae anaiaoeeU iyoa ea
tuts atselji tsi avura angatanu ascaparea aiushtoru limbi.
a^oae ooioo AeU+ioo og aeeaEuog Sio
aSeeoiiyi. Duchii shi mini cat njc poati s-ducheasca omlu candu easti
AeonUffiu ogl Yloilg aSiaitoaoog eae acatsat tu ornjlji ali una avinari ufitsiala cari, candu alj vedz
aooanYoeaea iio aea og ootneig Sio aEaae oi candu nu-lji vedz prosuplu. Duchii tsi ansimneadza alithea
DA.OI.E ooil aluoYnu oSiatoei, oio iSiEio ghenochid cultural di partea a fortsaloru ali vasilii.
ie eaYao eoiEffiioi oaioUoiaoa oio Sanaeeuioio Cu tuti aesti, luyursescu ca njica a mea alumta nu fu
eae ayiaioae ia iagatoioi oa ooaiuSiyo, oeo geaba. Luyursescu ma largu shi am pisti tu aesti lucri, va
iSiEao aooo+^o g SanUoait iao eaouneuoa la s-caftu s-dau noima a ideiloru shi a axiiloru tsi li promovedz,
aiaeyiae oog agiienaoeet oiyog +^na eae oao dandalui ahtari soii, curayiu a gairetaljei colectiva ti progres
eae^ ia aianatoaoa Uiaoa. shi creatsii.
Ia oeit
Sotiris Bletsas
Ouo^n^o iSeYooao
Atena, 5 di apriir 2006
28 Nr. 1/2 (43/44), 2006 BANA ARMANEASCA
Apandisea alu
Tu suflit nu S-lom urnechi shi Horea Hristu
moari nada di la altsa
Cu tuti ca tricura cama di 15 anji di
Sa shtiba tuts.
Mutafi di bombi ashtirnura Uvreilji
cand cadzu comunismul, mash tu R pisti Palistinieanji shi Libanezi.
Ahantu chiro catu avemu tiniri ca
Macedonia Armanjilji au tuti ndrepturili Vatamara cilimanji, muljieri, aushi ma Adriana Docu, cai cu tutu suflitlu
di populu minoritar, tu alanti stati iu nu putura si-lji mina ditu locurili di iu pistipsescu dealihea ca himu unu
baneadza s-featsira ceapi njits. suntu di totana cu tuti ca limba shi populu cu una limba ahoryea di alanti
Sinferurli, pi niscantsalji di Armanji, alji religia a loru easti una cu alanti tsari milets cu cai banamu, vloara nu va
aduc s-nu aleaga ghinili di arau ica arabi. s-cheara limba armana shi va s-
albulu di laiu. Mash la noi, la A r m a n j i , cumu amintamu ayonjea ndrepturili di
Noi, maca nu avumu tihi di unu statu, vidzumu niheama zori tu locurili a minoritati tu tuti craturili iu banamu
a noci acatsara s-hiba patriots ti statili noasti ditu Macedonia, na lomu lumea tu Balcanji.
iu baneadza. Agiumsira eroi natsionali, n capu shi na araspandimu iu vidzumu Pistipsescu ca va s-li amintamu ca
generali, mitropolits, minishtri, cu ocljilj. avemu di partea a noasta averlu cai
academicieani, oaminji di shtiintsa, Armanjilji a noci vinira tu Romanii di na si furnisi di la Dumidza di umplura
scriitori, artishtsa cu cai noi tuts na ma ghini shi trapsira nitraptili tu chiroluarmanjilji Sala a Palatiljei di Dzua
alavdamu. comunistu. Fumu deportats, umplumu Natsionala a noasta.
Ma s-na minduimu ghini, tuti aisti Nu dupuna harlu al Dumidza pisti
ahapsili cu Armanji ti una cauza cai
personalitatsi nu featsira cam ici tsiva academicieanjlji romani shi grets ta
nu eara a noasta.
sa-lji lunjineadza, asha ca s-batu capu
ti Armanami i ca nu ira chirolu, i ca Nu na cafta nitsiunu s-agiundzemu
an capu teoriili a loru shi s-ashtergu
vrura sh-nu putura. martiri ti cauza armaneasca, poati nitsi
una pi alanta. Armanji di a noci pi
Armanjlji, mash Dumidzalu lji-agiuta nu avemu baruti ti aista, ma caftarea cai sinefururli di una pani ma alba
ta sa-shi tsana limba shi adetsli. a ndrepturloru ti minoritari a Armanjilor alji pimsira s-aleaga identitatea di
Dumidzalu la deadi una mari doara, s-hiba permanenta (niacumtinata) Roman i di Grec, easti tsiva normal
natsionalismulu pritu amintari. Asha ca pana tu bitisita a lucrului. shi s-tihiseashti la tuti miletsli. Ma pi
noi nu putemu s-banamu unu fara S-avdzam mash di ghini, atselji Armanji cai imna cu cartsa shi
alantu, na caftamu un pi-alant ta s-himu Horea Hristu memorii la guverni nu va si-lji ljearta
deadunu shi la ghini shi la dzali pisimi nitsi Dumidza. Nitsi Ghiftsalji, nitsi
cum ni sant adetsli.Tu suflitlu a Uvreilji pi cai sinefururli alji featsira
Armanjilor vloara nu moari nada shi Apandisea ali s-aleaga identitatea di Roman nu
scot tu padi giocuri shi cantitsi, jurnali Adriana Docu bagara cheadits la comunitatsili a loru
tu limba armaneasca shi tu soni va s- asha cumu facu niscantsa Armanji.
a m i n t a m u ndrepturili di p o p u l u Mash Dumidzalu poati si-lji abata di
Zboara mari la calea tsi u loara shi s-na agiuta s-
minoritaru tu tuti statili iu banamu,
himu p r i c u n u s c u t s ca populu
Mari zboari dzats, ma totana fumu ahoryea. Iuva tu lumi nu s-fatsi la
P.S. Aza, 26 Shcurt 2006, s-tsanu ninga alantsa ta s-veada dunjeaua cai tihiseari tsi tuti s-facu cu vrearea alu
atsea ditu soni slujba religioasa tu himu noi, shi agarshimu di noi, di isnafea Dumidza.
bisearica Samtulu Dimitrie di a noastra, di zboarali a noastri sh-catu Doamne, agiuta-lji Armanjlji!
Bridgeport - U.S.A., bisearica di pirifanji himu, sh-alanta lumi s-alavda
analtsata di Armanjlji ditu Macedonia cu oaminjlji a noci cai agarshira ca sant Cu tanjie, Horea Hristu
vinits tu America. Cai shi la cai u vindu Armanji, vahi va s-yina sh-dzua atseaua
bisearica nu ma ari importantsa... , candu nu va s-ma dzatsemu ca himu Apandisea alu
Importantu easti ca sinferurli alji facu Grets, Romanji, Bbulgari, etc. sh-ca
Armanjlji s-nu aleaga albulu di laiu shi Nick alu Cheaici
tutu va s-pricunushtemu ca himu
s-nu veada ca pitu aista manevra s- populu sh-ca avemu una limba tsi nu Dl. Horea Hristu
ashteardzi torlu a Armanjloru. va s-chiara ca va unu sh-alantu dupa Patriot Machidon-arman cu buni
Shi mini cai anyisamu s-avdu limba cumu alji si uidiseashti. uraciunji.
armana tu bisearica.
Ditu gura a-ta sh-tu urecljili alu
S-avdzamu mash di ghini, Adriana Docu Dumidza!!!
Poati varna oara va s-anchirdasimu
Horea Hristu ti sinferlu a nostu.
N. Cheaici
BANA ARMANEASCA Nr. 1/2 (43/44), 2006 31
S.C.PHOENIX
INTERNATIONAL
COEXIM LTD
Str. Buzesti nr. 75 sector 1
Bucuresti j40/10834/1994, CUI
6791577 Atribut fiscal R.
Inchirierea si s u b i n c h i r i e r e a
bunurilor imobiliare proprii sau
inchiriate
Bloclu cu seamnili a firmiloru tsi
au scamnu tu elu cumu shi bloclu
dinapoi, tsi tora s-muta, suntu a
tinjisitlui Armanu Gheorghe Vasile
di Bucureshti.
Alji haristusimu a tinjisitlui Yioryi
Vasile s-anichiseasca di aoa shi nclo
sh-ma multu, s-agiunga sh-ma avut
shi s-nu s-agarsheasca ca niscanti
ori s - l j i agiuta A r m a n j l j i shi
Armanamea, ca cumu u featsi cu
noi aoa sh-unu anu, di scoasim unu
numiru di revista.
Restaurantul InterMacedonia
di Bucureshti easti loclu iu, dupa
cadearea a comunismolui sh-di cara
nicuchiru pisti elu agiumsi Armanlu
Constantin Rudu, s-featsira nai ma
multili di manifestatsii armaneshtsa.
Aoa s-facu aproapea tu cafi Sambata
shi Dumanica numtsa armaneshtsa,
manifestatsii culturali armaneshtsa, ca
cumu fura durusearea a Premiilor
Bana Armaneasca, cumu shi seri
armaneshtsa ti tinirlji Armanji.
Di psanu chiro, domnul Rudu, tu
nastanga a restaurantului cu musheata
numa, ma muta una palati cu doaua
patomati, palati tsi easti mutata ma
multu ti emburlachea a lui cumu sh-ti
atsea a niscantoru emburi arushi. Alji
uramu ambareatsa multa a domnului
Rudu, multu amintaticu shi, cara s-
poata shi s-ma aiba vreari, s-nu-lji
agarsheasaca s-lji-agiuta atselji cari s-
alumta ti amintarea a Armanamiljei.
2 Nr. 1/2 (43/44), 2006 BANA ARMANEASCA
Revista
"Bana Armaneasca" fu
Jubileulu a revistaljei
thimiljiusita tu anlu 1996 di
Dumitru PICEAVA
"Bana Armaneasca"(1996-2006)
Editata di Fundatsia Ti una revista a r m a n e a s c a v a r a
"Bana Armaneasca" independenta, cari nu easti ligata cu cratu,
tsiva di vara ica di tsiva, mea mash di a s h i
Hargiurli
atselu ica di atselji cari u scotu tru cumu
ti tipusirea a alushtoru numiri: 1/2
migdani, 10 (dzatsi) anji di bana, tu suntu
(43/44), 2006 (1.000 di cumats), fura
chirolu naearcu tu cari banamu noi adza revistili:
fapti di catra tinjisitslji Sutir Bletsa
aoa, Romania, anji si pari ca easti unu .Atmanki"
di Athena shi Iota Trandu di
chiro catu una zamani. d i t u
Bucureshti. Efharistisimu a tutuloru
Easti ca baea ta s-na minduimu Varyarii,
atsiloru tsi na agiutara pana tora shi
niheama la revistili armaneshtsa tsi „Fratsia"
ashtiptamu shi di aoa shi nclo agiutoru
inshira tru migdani pana tora shi va s- d i t u
ti furnjia ca mash ashtsi sh-noi, tu
videmu ca eali avura parti di una bana Arbinushii,
aradha a noasta, va s-putemu s-lji-
multu shcurta. Revista „Deshtepta- „Grailu
agiutamu Armanjlji.
rea", scoasa aoa sh-una suta di anji di armanescu" di Scopia,
Tu aestu numiru: 4 (42) - 2005 marli scriitoru Nicolae Batzaria, scrisa „Deshteptarea" di Bucureshti shi, di
- Jubileulu a revistaljei Bana Armaneasca mash pi armaneashti, inshi mash tu 4 psanu chiro revista Armanamea,
(T.Piceava) 2 numiri, tutu ashi cumu inshi aoa sh- varianta naua, scoasa cu agiutoru di
- Gala a Premiiloru Bana Armaneasca - dzatsi anji shi revista „Armanamea", la Ministerlu a Culturaljei shi Cultiloru.
2005, Festivalu Internatsional di scoasa Bucureshti di Marilena Bara shi Nu shtimu desi ma easi revista
Folclor Armanescu, Simpozionlu cusurinlu a ljei, Ionel Bara. Dupa „Fenix" di Bituli. Di vara anu-doi, di
"Identitatea a Armanjloru" 3/7 surparea a comunismolui, tu cafi cratu candu nu mata easti agiutata di cratu
- Caftarea catra Prezidentsia ali ditu Balcanji iu baneadza Armanji, sh-nitsi di vara emburu armanu, nu
Romania 8/9 nafoara di Gartsia, fu scoasa tru mata avemu nitsi unu semnu.
- Mirachea di pi sufliti A. Docu 10 m i g d a n i nai psanu una revista Armasi tru bana di ma ghini di 10
- Prota audientsa ofitsiala 11 armaneasca, cari avu una bana ma anji „Rivista di Literatura shi Studii
- Caftarea shi Apandisli di la exusiili lunga ica ma shcurta. Revistili Armani", scoasa di Tiberiu Cunia cu
axi ali Romania 12/13 a r m a n e s h t s a cari f u r a scoasi cu paradzlji a lui.
- Leghendili a armaneascaljei cultura paradzlji a editorlui, ashi cumu fura Pri ninga tuti aesti revisti
Vanghea Mihanji Steryiu...14/15 revistili „Lutseafirlu", di Shtip, armaneshtsa armasi tru bana, chiro
- Un alt punct de vedere asupra „ M i n d u e a r e a a r m a n e a s c a " shi di 10 anji, shi revista "Bana
aromanilor (D.Piceava) 16/17 „Giunamea" di Custantsa sh.a, avura Armaneasca", scoasa unaoara tru
- Di la marea manifestatsii la payidha a una bana shcurta. Armasira tru bana triminii, cu hargiurli a editorlui ica cu
d-lui Perifan 18/19 mash revistili scoasi cu agiutoru di la agiutoru di la Armanji cu vreari tra
- Marea manifestatsii di tu 23-li di Mai ( Armanami sh-cultura a ljei.
H. Hristu; Eara doi..(V. Dzega)....20 Unu populu, ta sa-sh avutsasca
-Di la Mari Romanji la Mari Armanji 21 cultura a lui ari totna mari ananghi di
-Armanjlji ditu Amirariljea Habsburgica revisti, fimiridi ica jurnali, nu ma
(Eva Bozgan) 22/23 dzatsemu di cartsa, pritu cari sa-sh
- Carti di la Kira, S.Fuchi, Y. Peshtera.. 24 spuna punctulu di videari elitili a lui,
- Crushuva (L.Ghiorghieva) 25 avangarda a spiritlui, ca s-dzatsemu
- Sutir Bletsa 26/27 ashi.
- ULCA (Vasili Barba) 28 Cu tuti ca adza Armanamea tuta
- Armanjlji ditu Arbinushii (A.Kaso).29 treatsi pritu unu chiro naearcu ti ea,
- Nu moari nadia (H. Hristu, A. Docu, cu tuta zorea morala shi finantsiara
Nicu alu Cheaici) 30 nu va s - d u c a la chirearea a
- Emburlji Yioryi Vasili shi C. Rudu 31 cartsaloru, a revistiloru shi ajurnaliloru
armaneshtsa, atseali cari u tsanu tru
Abonamentili bana shi u ducu nainti cultura
s-facu la adresa a Redactsiiljei. armaneasca iara pritu aesta, miletea
Pahalu a unui abonamentu ti unu armaneasca.
anu easti: Ti y i v a s i t o r l j i di
R o m a n i a : 190.000 di lei. Ti Tacu PICEAVA
yivasitorlji di tu xeani: 20 $ SUA.
BANA ARMANEASCA Nr. 1/2 (43/44), 2006 3
sh-cu paradzlji ti
Gala a Premiiloru Bana Armaneasca - 2005, organizarea a alushtui
spectacol, efharistusi a
editsia a 9-a - Sambata 25-ii di Martsu 2006 oaspitslor ti tinjia tsi la u
featsira a organizatorloru
ta s-yina shi s-ljea parti
pricunushtearea a grailui armanescu ca . a , ,
PREMIILI ; , - a - , . , i , l aestu spectacol
limba a Armanjloru, lucru tsi dusi la
"BANA ARMANEASCA" -
2005
Shi estanu spectacolu ti
durusearea a Premiiloru Bana
Armaneasaca 2005, editsia a 9-a,
s-tsanu la sala A R C U B iu s-
adunara vara 400 di Armanji.
Parastisearea a spectacolului di
premieri fu fapta di Cristina
Gushitsa shi Dumitru Piceava.
Premiantsalji di estanu f u r a
tinjisitslji Armanji:
1. Francisk Bozgan, premiu ti
nvitsatura. Tu anlu 2005 aminta
P r e m i u i u I (unu) la
Baicaniada di Matematica.
2. N i c o i a e Beii, P r e m i u ti
shtiintsa amintareaaDimandariljei 1333 ditu 24-
3 RRI li di Cirishearu 1997. PREMIILI DI TINJII
4 Premiuiu a sponsorloru La si ma spusi a oaspitsloru ca anlu
BCR
"BANA
aestu premiili "Omlu a Anlui", shi
5. Premiui Omiu a Aniui 2005 "Premiili ti tinjii Bana Armaneasca",
ARMANEASCA-2005"
- Gica Godi premii tsi s-da ti anlu 2005, va s-hiba
Durusearea a Premiiloru di Tinjii
durusiti a niscantoru oaminji ti anami
Bana Armaneasca-2005, tsi s-featsi
Spectacolu di duruseari a Premiiloru cari s-alumtara shi s-alumta cu mari
"Omlu a Anlui" shi a "Premiiloru di giuneatsa ti tsanearea tru bana sh-ti di catra Dumitru Piceava shi Cristina
Tinjii Bana Armaneasca" fu dishcljisu avutsarea a limbaljei, a canticlui, a Gushitsa, ahurhi cu Francisc
di Dumitru Picerava cari, namisa di istoriiljei shi a ntreagaljei cultura Bozgan a curi-lji si durusi Premiuiu
altili, di cara-lji ghinui oaspitslji, adusi armaneasca - aesti hiindalui elementili ti Tinjii "Bana Armaneasaca"-
amnti ca tricura 9 anji di anda s-ahurhi di timeljiu a identitatiljei a Armanjloru-, 2005 - ti nvitsatura".
durusearea a Premiiloru Omlu a Anlui cumu shi a niscantoru oaminji tsi s- Di elu, profesoara Crisitna Gushitsa
di catra Fundatsia "Bana alumta, cu mari anichisiri, cu mari aspusi ca easti hiljlu a profesoaraljei
Armaneasca", premii cari tinjisescu succesi, va dzaca, tu campul a di istorii Evantia Bozgan, tsi s-tradzi
ahatu gairetsli s h - p i d i m a d z l j i a shtiintsaljei. ditu una fumealji di Farshirots di
Armanjloru - oaminji di shtiintsa, di S-ma adusi aminti di agiutorlu dixitu Pipera. Cu tuti ca shi nicuchirlu a ljei
cultura, ama shi ditu alti tsercljiuri - cari ditu partea a ma multoru oameni aplo easti profesoru di istorii easti zori sa
s-alumtara shi s-alumta ti tsanearea tru cum shi ditu partea a sutsatsloru s-achicasesca catse hiljlu a loru
bana a areurloru shi a adetsloru a r m a n e s h t s a : "Sutsata Culturala Francisc sh-aleapsi matematica. Vahi
armaneshtsa, catu shi a atsiloru inshi Armaneasca" di Bucureshti, prezidentu m a t e m a t i c a l-u alepasi naslu.
cari nu tsanu di etnia armaneasca, ama Ionel Bara, Fundatsia "Moscopole" di Dzatsemu aestu lucru ti furnjia ca la
cari "lji-agiuta Armanjlji cu zborlu sh- Bucureshti, prezidentu Dima Grasu, Francisc s-ampilteashti multu ghini
cu fapta". Adusi aminti ca aesti premii, "Organizatsia a Tinirloru Armanji di mirachea cu shtearea. Di la protili clasi
"Omlu a Anlui", fura durusiti, ti prota Romania", prezidenta Mariana Budesh, anvitsa multu ghini ama nai ma bunili
oara, tu anlu 1998 a cunuscutlui pareia "Lilici ditu Maiu", prezidenta rezultati li avu la matematica. Ditu
alumtatoru ti ndrepturli a Armanjloru, Zoe Gica, cumu shi agiutorlu finantsiar anlu 2001 shi pana tora Francisc
Vasile Barba shi a portughezlui Luis ditu partea a BCR (Banca Comerciala Bozgan aduna multi premii ditu cari
Maria de Puiq, Prezidentul a Adunariljei Romana). va s-adutsemu aminti: premiul ntanju
Parlamentara a Consiliului ali Europa, Tu soni, di cara la efharistusi a tutuloru la C o n c u r s u l Internatsional di
tu atselu chiro, cari ndrupara atselji tsi agiutara cu zborlu, cu fapta
matematica Cangurul dit Frantsii tu
4 Nr. 1/2 (43/44), 2006 BANA ARMANEASCA
anlu 2001; protlu loc la concursulu di soi luyursiti
matematica "Grigorie Gheba" cu Nicushor Beli ma di multu
diploma di merit 3 anj arada; medalia Premiul di Tinjii "Bana Arma- chiro fara
di bacari la a 55-a Olimpiada neasca - 2005 - ti shtiintsa" nadii, na
Natsionala spuni C.N.
Constantin Nicolae Beli fu parastisitu
di Matema- Popescu
di Tacu Piceava cari aspusi ca
tica di Membru
premiantulu bitisi Facultatea di
Deva tu corespon-
Matematica a Universitatiljei di
anlu 2004 dentu ali
Bucuresti tu anlu 1993, anu candu fu
shi la idyea Academia
arugatu, angajat la IMAR (Institutlu di
Olimpiada Romana.
Matematica ali Academia Romana) ca
ditu anlu Ca stu-
asistentu di xitaxiri, di cercetare, va
2 0 0 5. dentu fu di 3 ori olimpic international
dzaca, stagiar. Tu anlu 2001 sh-tsanu
Bistritsa di Matematica. Doctorat sh-tu
teza di doctorat la Universitatea di Ohio
a m i n t a Romania, la Academia Romana.
(Ohio State University) cu titlululu di
medalia di Cercetator principal la Institutlu di
"Integral spinor norm groups over
asimi; la a Matematica ali Academia Romana.
dyadic local fields and
patra editsii Tu anlu 2005 Academia Romana alji
representations of quadric lattices ".
a concur- p.Bozgan shi C. Gushitsa duruseashti alu Nicushor Beli Premiul
Nica ditu liceu Beli deadi seamni di
sului "Jose Simion Stoilov ti lucrarea: Integral
mari hari di cercetatoru, furnjii ti cari
Marti"lo premiul ntanju; idyiulu anu lo spinor norm goups over dyadic
fu loatu tu lotlu olimpic ti concursulu
diploma ti excelentsa ti rezultatili ti fields. (23X112005).
OIM (Olimpiada Internatsionala di
anami di la Olipiadili internatsionali di Ti tuti aesti anichisiri tu campul a
Matematica) shi OBM (Olimpiada
matematica. Unlu di nai ma marli shtiintsaljei Fundatsia Bana Armanea-
Balcanica di Matematica). Tu teza a
succesi alii Francisc Bozgan pana sca shi Federatsia "Liga a Armanjloru
lui di doctorat Beli ndreapsi una
tora fu premiulu amintatu la ditu Romania alji durusescu alu
problema ditu teoria a "formeloru
Balcaniada di Matematica ditu 2005 Nicushor Beli Premiulu di Tinjii Bana
patratice". Aesta problema fu bagata
tu Gartsii. Aclo, Veria, iu baneadza Armaneasca pi anlu 2005.
di Kneser tu anlu 1956. Pisupra a ljei
ahantsa Armanji, aestu tiniru armanu
lucrara ma multsa matematicieanji
reprezenta Romania cu mari namuzi.
cunuscuts ditu ma multi vasilii cari u
RRI - Sectsia armaneasca
Estanu aminta Olimpiada di
ndreapsira problema tu ma multi cazuri - Premiulu di Tinjii Bana
matematica faza pi municipiu shi va Armaneasca - 2005 -
particulare.Tu teza a lui di doctorat Beli
s-reprezinta Bucureshtiulu la
u ndreapsi problema tu cazlu general
ntritsearea di Iasi. Ca una Redactsia armaneasca di la RRI fu
ufilisindalui una mithoda noaua, sufsita
pricunushteari ti tuti succesili di pana parastisita cu zboara uidisiti shi multu
(inventata) di elu. Aestu lucru fu unu
tora Francisc Bozgan fu aprucheatu musheati di Vanghea Mihanji Steryiu.
rezultatu di anami a matematicaljei
tu Lotlu Olimpicu di Seniori ali Romanii Tutu nasa durusi premiulu Bana
romaneasca. Partea senzationala,
la Matematica. Cu una minti Armaneasca di Tinnjii-2005 ali Irina
niashtiptata, easti atsea ca aesta
anyiliciaosa, multu itru shi studios, Paris, atsea cari u cunanduseashti
mithoda sufsita di Beli da cali ti ndri-
Francisc calca vartos pi torlu ali Ana aesta parei di Armanji di la RRI.
dzearea shi a altoru problemi di idyea
Caraiani shi al Nicu Beli, *
CAFTARI
Catre Prezidentsia aii Romania
Noi, reprezentantsalji ali Federatsia "Liga a Armanjiioru ditu Romania" - scriata tu registrulu a
Tribunalului Bucuresti, Sectsia a II-a tsivila, numirlu 11 ditu Martsu 2004, certificat nr.3 ditu Martsu 2004,
adrata ditu ma multi Sutsats shi Fundatsii culturali armaneshtsa ditu Romania, tu harea di reprezentanta
autorizata a comunitatiijei armaneasca ditu Romania, ashi cumu s-aspuni tu articolu 25 ditu Statutu -,
adunats Bucuresti, adza 25- li di Martsu 2006 tu Adunarea Generala di cafi anu -,
luyursindalui ca tu catandisea di adza, comunitatea armaneasca ditu Romania - a curi membri vinira ica
suntu clir (clirunomlji) a atsiloru vinits Romania dupa anul 1925, tu unu numiru di vara 32.000 - 40.000 shi
ditu cari adza ma suntu vara 26.500, ashi cumu s-aspuni tu catagrafia ( recensamantul) ditu anlu 2002 -,
easti tu piricljiu s-cheara tu yinitorlji 50 di ani ca identitati ahoryea aoa Romania (ashi cumu s-poati sa s-
veada tu catagrafiili ditu soni) ti furnjia ca membrilji a ljei nu s-harsescu di nitsi unu ndreptu spetsific a etniiljei
a loru;
nu au sculii iu ficiorlji armanji s-poata s-anveatsa carti pri limba materna;
nu suntu biserits iu slujba religioasa sa s-faca pri limba armaneasca;
apufusimu ca easti mari ananghi s-aspunemu dinintea a exusiiloru axi a statlui roman paravrearea a
comunitatiljei armaneasca ditu Romania ta sa scoata tru migdani identitatea etnica shi culturala a Armanjloru
ditu Romania, ca parti a popului armanescu ditu Balcanji,
apufusimu tutnaoara sa fatsemu tuti caftarli di cari easti ananghi catra exusiili axi a statlui roman ta s-hiba
pricunuscuta shi scriata comunitatea armaneasca ca minoritati natsionala tu Romania.
Caftarea a noasta yini s-andrupasca caftarea a Sutsataljei "Comunitatea Armaneasca ditu Romania", ditu
dzua di 16-li di Apriiru 2005, pritu cari cafta „scriarea a Armanjloru ca minoritati natsionala tu Romania".
Pritu aesta caftari comunitatea armaneasca ditu Romania va ta sa-sh axeasca ndrepturli tsi-lji si cadu ditu
statutlu di minoritati natsionala shi ditu ndrepturli di thimelju a omlui shi a tsitatseanlui:
a. nvetsu pri limba materna;
b. lituryisirea, serviciile religioase s-hiba fapti pri limba armaneasca tu bisertsali a loru;
c. jurnali, revisti, emisiunji di radio shi di televizii pri limba armaneasca;
d. ndruparea a sutsatiloru culturali a Armanjloru.
Fara aestu ndreptu, di pricunushteari ca minoritati natsionala, Armanjlji di Romania nu pot sa-shi tsana tru
bana limba a loru materna, veaclji di 2000 di anji, cu tuti apofasli ditu Dimandarea 1333/97 a Consiliului ali
Europa, cari cafta ascaparea a limbaljei armaneasca - shi nitsi nu va s-poata s-baneadza multu chiro ca una
populatsii ahoryea namisa di populatsia majoritara romaneasca.
Iavea ti tsi easti ashi di mari ananghi ca exusiili a statlui roman s-pricunoasca comunitatea armaneasca di
Romania ca minoritati natsionala, ca sh-ea sa s-harseasca di tuti ndrepturli di cari s-harsescu alanti minoritats
natsionali ditu Romania shi di pisti tutu. Mash ashitsi potu ta s-hiba asacapats Armanjlji ca mileti shi pi loclu
romanescu.
CERERE
Catre Presedintia Romaniei
Reprezentantii Federatiei "Liga Aromanilor din Romania" - inscrisa in registrul Tribunalului Bucuresti,
Sectsia a II-a civila, la pozitia nr.11/ martie 2004, certificat nr.3/ martie 2004, formata din mai multe Asociatii si Fundatii
culturale aromane din Romania, in calitate de reprezentant autorizat ai comunitatii aromane din Romania,
conform Art. 25 din Statut -, intruniti la Bucuresti, astazi 25 martie 2006 in Adunarea Generala anuala -,
considerand ca in conditiile actuale, comunitatea aromana din Romania - ai carei membri au venit sau
sunt urmasii celor veniti in Romania dupa anul 1925, in numar de cca. 32.000 - 40.000 si din care in prezent
mai sunt cca. 26.500, conform recensamantului din anul 2002 -,
este in pericol sa dispara in urmatorii 50 de ani ca identitate aparte pe pamantul romanesc (conform ultimilor
recensamanturi) datorita faptului ca membrii ei nu se bucura de nici un drept specific etniei lor;
nu au scoli unde copii aromani sa poata invata carte in limba materna;
nu exista biserici unde slujba religioasa sa se faca in limba aromana;
am hotarat ca este absolut necesar sa exprimam in fata autoritatilor competente ale statului roman dorinta
comunitatii aromane din Romania de a afirma identitatea etnica si culturala a aromanilor din Romania, ca parte
a poporului aroman din Balcani,
am hotarat totodata sa facem toate demersurile necesare catre autoritatile competente ale statului in vederea
recunoasterii si inregistrarii comunitatii aromane ca minoritate nationaia in Romania.
Cererea noastra vine sa sprijine demersul Asociatiei "Comunitatea Aromna din Romania", din data de 16
aprilie 2005, prin care solicita "inregistrarea aromanilor ca minoritate nationala in Romania".
Prin aceasta revendicare comunitatea aromana din Romania doreste sa-si exercite drepturile ce decurg din
statutul de minoritate nationala si din drepturile fundamentale ale omului si cetateanului:
a. invatamantul in limba materna;
b. serviciile religioase sa fie facute in limba aromana in bisericile lor;
c. ziare, reviste, emisiuni de radio si de televiziune in aromana;
d. sprijinirea societatilor culturale ale aromanilor.
Fara acest drept, de recunoastere ca minoritate nationala, aromanii din Romania nu pot sa-si tina in viata
limba lor materna, veche de 2000 de ani, cu toate hotararile din Recomandarea 1333/97 a Consiliului Europei,
care solicita cultivarea si salvarea limbii aromane - si nici nu vor putea sa traiasca mult timp ca o populatie
aparte in mijlocul populatiei majoritare romanesti.
Iata de ce este asa de mare nevoie ca autoritatile statului roman sa recunoasca comunitatea aromana din
Romania ca minoritate nationala, pentru ca si ea sa se bucure de toate drepturile de care se bucura celelalte
minoritats nationale din Romania shi de peste tot. Numai astfel pot fi salvati aromanii ca neam si pe pamantul
romanesc.