MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Facultatea „Ştiinţe Economice”

Departamentul „ Finanţe şi Bănci”

CAIET DE SARCINI

DISCIPLINA

BAZELE FUNCŢIONĂRII PIEŢEI DE CAPITAL

Chişinău, 2016
 Caietul de sarcini individuale la disciplina „Bazele funcţionării pieţei de capita” este o lucrare
metodico-didactică elaborată în scopul consolidării cunoştinţelor teoretice, formării aptitudinilor de
cercetare şi al deprinderilor practice ale studenţilor, precum şi pentru îndeplinirea volumului de
lucru individual prevăzut în planul de învăţământ la disciplina „Pieţe de Capital şi Burse de Valori”.

Autori:conf. univ.inter., dr. A.Filip

Lect.univ. Grosu Diana

2
 I. PRELIMINĂRI

Disciplina „Bazele funcţionării pieţei de capital” îşi propune familiarizarea

studenţilor cu fundamentele teoretice ale pieţei finanicare, cu elementele de bază
caracteristice pieţei de capital pe plan internaţional şi local. În cadrul cursului vor fi
prezentate tipologia produselor financiare şi participanţilor profesionişti pe piaţa de capital;
noţiuni privind Bursa de valori şi structura organizatorică a acesteia, modul de
tranzacţionare a instumrntelor financiare primare a ale producelor derivate precum şi analiza
bursieră.
Disciplina “Bazele funcţionării pieţei de capital” este studiată în cadrul U.S.M. de
către studenţii care-şi fac studiile în cadrul facultăţii cu profil economic la specialitatea
Finanţe.
Cursul comportă un pronunţat caracter practico-aplicativ. În procesul de instruire,
sunt utilizate mijloace şi metode moderne de preăgtire: prezentări, dezbateri, exemplificări
şi studii de caz.
Tematica şi repartizarea orelor la prelegeri şi seminare

Nr.de ore
Nr.
Denumirea temei prelegeri/
temei seminare

1. Piaţa de capital – componentă a pieţei financiare 2/2

2. Conceptul şi tipologia instrumentelor financiare 9/6

3. Infrastructura pieţei de capital 2/2

4. Bursa de valori 6/2

5. Tranzacţii bursiere cu titluri financiare primare 12/8

6. Tranzacţii bursiere cu titluri financiare derivate 12/8

7. Evaluarea plasamentelor bursiere 2/2

TOTAL 60/30

3
 II. OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL CAIETULUI DE SRACINI
INDIVIDUALE

În scopul consolidării cunoştinţelor teoretice, formării aptitudinior de cercetare şi a

deprinderilor de lucru creativ, îndeplinirea volumului de lucru individual prevăzut în planul
de învăţămînt, pregătirea către evaluarea finală (examen) şi admiterea la examen, studenţii
vor elabora caietul de sarcini individuale la disciplina „Bazele funcţionării pieţei de capital”
care va include 7 capitole în corespundere cu tematica prelegerilor din cursul respectiv.
Studentul este admis la examen după prezentatea, în termenii stabiliţi de curriculum,
a caietului de sarcini individuale.

II. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE RECOMANDATE

pentru realizarea sarcinelor individuale
Bibliografia de bază:
1. Anghelache, G. Piaţa de capital. Caracteristici, evoluţii, tranzacţii. – Bucureşti:
Editura Economică, 2004
2. Ciobanu, Gh. Bursele de Valori şi tranzacţiile la bursă. – Bucureşti: Editura
Economică, 1997
3. Darovanaia, A. Bazele funcţionării pieţelor de capital. – Chişinău: Editura ASEM, -
2005.
4. Drăgoescu Elena, Drăgoescu Anton - Piete financiare primare si secundare şi
operatiuni de bursă, Ed.Mesagerul, Cluj-Napoca, 1995
5. Dumba, F., Plasamente bursiere. –Cluj-Napoca: Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2005
6. Filip A. Pieţe de capital şi burse de valori.Curs universitar, Chişinău, 2011, 157p.
7. Lupu, D. Influenţa cursului de schimb asupra cresterii economice. - Studia
Universitatis “Vasile Goldiş”, Arad Seria Stiinţe Economice Anul 19/2009 Partea a
III – a
8. Popa, I. Bursa. – Bucureşti: Editura Adevărul, vol.I, 1993
9. Popa, I. Bursa. – Bucureşti: Editura Adevărul, vol.II, 1993

Bibliografie suplimentară:
10. Anghelache, G. Pieţe de capital şi burse de valori. Teste-grilă şi aplicaţii. –
Bucureşti: Editura Economică, 2003
11. Iovv, T., Cociuc,V. Bazele funcţionării pieţelor de capital. – Chişinău: Editura
A.S.E.M., 2003
12. Stoica, V. Pieţe de capital şi burse de valori. - Bucureşti: Editura Economică, 2001
13. Галанов, В. Биржевое дело. - Москва: Финансы и статистика, 2000
14. Иовв Т., Биржевые операции. –Кишинэу: Издательство МЭА, 2006

4
 Capitolul I. Piaţa de capital – componentă a pieţei financiare
Scopul: studierea conceptului şi funcţiilor pieţei de capital.

Sarcina: Spicuiţi din literatura propusă spre studiere(sau alte surse) definiţiile pentru termenul
„Piaţă de capital”, funcţiile acesteia şi indicaţi sursa.

5
6
 TRAINING

Întrebări de evaluare:

1. Definiţi piaţa financiară şi componentele acesteia.

2. Caracterizaţi, prin comparaţie, piaţa monetară şi piaţa de capital.
3. Numiţi şi explicaţi funcţiile pieţei de capital.
4. Care este structura pieţei de capital şi principalele componente ale acesteia?
5. Faceţi analiza comparativă a pieţei primare şi secundare de capital.
6. Care sunt particularităţile pieţelor bursieră şi extrabursieră?
7. Caracterizaţi tipurile pieţelor în funcţie de valorile mobiliare care circulă pe aceste pieţe.
8. Cum se formează cererea şi oferta pe piaţa de capital?

Indicaţi variantele corecte de răspuns:

1. Piaţa de capital este segmentată în:
a) piaţa monetară;
b) piaţa primară;
c) piaţa financiară;
d) piaţa secundară.

2. La funcţiile principale ale pieţei de capital se referă:

a) barometrul economiilor naţionale şi economiei mondiale;
b) obţinerea de câştiguri la capitalul investit din evoluţia preţurilor titlurilor financiare;
c) facilitarea întâlnirii cererii şi ofertei de capital;
d) reducerea riscului investiţiilor financiare.

3. După natura titlului tranzacţionat. piaţa de capital este segmentată în:

a) piaţa acţiunilor;
b) piaţa imobiliară;
c) piaţa obligaţiunilor;
d) piaţa contractelor la termen ferm;
e) piaţa opţiunilor.

4. Cererea condiţionată de factorii conjuncturali (cererea aleatorie) se referă la:

a) nevoia finanţării unor acţiuni economice în diverse ramuri de activitate;
b) restricţiile excesive în acordarea creditelor;
c) achiziţionarea bunurilor de investiţii şi finanţarea unor programe de dezvoltare;
d) nevoile financiare generate de deficitul bugetar.

5. Caracteristicile specifice OTC sunt:

a) lipsa unei localizări;
b) limitarea accesului direct la piaţă la membrii bursei şi titlurile acceptate la bursă;
c) supunerea tranzacţiilor unor reguli ferme instituite prin legi şi regulamentul bursei;
d) stabilirea preţurilor prin negocieri izolate, care pot varia de la o firmă la alta.
7
6. Caracteristicile specifice Bursei sunt:
a) limitarea accesului direct la piaţă limitat la membrii bursei şi titlurile acceptate la bursă;
b) supunera tranzacţiilor unor reguli reguroase;
c) stabilirea preţurilor prin negocieri izolate;
d) spaţiul unde se desfăşoară tranzacţii cu titluri financiare.

7. Printre ofertanţii de capital deosebim:

a) investitori instituţionali;
b) investitori ordinari;
c) investitori individuali;
d) investitori preveligiaţi

8. Pe piaţa monetară se efectuează tranzacţii cu active monetare cu scadenţe:

a) până la 3 ani;
b) până la o lună;
c) până la 1 an;
d) până la 48 ore.

8
 Capitolul II. Conceptul şi tipologia instrumentelor financiare
Scopul: familiarizarea cu modalitatea de evaluare a valorilor mobiliare primare (acţiuni,
obligaţiuni).

Sarcina: Argumentaţi decizia investitorului prin determinarea retabilităţii pentru acţiunile ordinare
şi preveligiate precum şi pentru obliţaţiunele emise de S.A.”Corfin”. Comparaţi rentabilitatea
acestora, dacă dobânda bancară constituie 15%.
Numărul total de acţini emise pe piaţă la data 01.06. 20XX constituie 230×N-10×N acţiuni,
dintre care 25% constituie acţiunile privilegiate. Pentru o acţiuni privilegiată se achită un divident
fix în mărime de 30×N-10×N u.m. La bursă, acţiunile ordinare cotează la 155×N-10×N u.m., cele
privilegiate – la 230×N-10×N u.m. Venitul societăţii repartizat pentru achitarea dividentelor
constituie 9000×N-10×N u.m.
Societatea emite şi 10 obligaţiuni cu valoare nominală de 1000×N-10×N u.m., scadenţă 5 ani.
Plăţile sub formă de cupon anual constituie 90 u.m. Cursul curent a obligaţiunelor pe piaţă este
88,5.
N – reprezintă numărul de ordin din registru.

9
10
 TRAINING

Întrebări de evaluare

1. Ce tipuri de acţiuni cunoaşteţi?

2. Ce sunt dividendele şi din ce provin ele?
3. Ce drepturi generează acţiunile deţinătorilor lor?
4. Ce reprezintă obligaţiunea ?
5. Cine poate emite obligaţiuni?
6. Cine şi prin ce modalităţi achită dobânzile la obligaţiuni?
7. Ce tipuri de valoari mobiliare de stat cunoaşteţi ?
8. Contractul futures şi particularităţile acestuia.
9. Tipuri de contracte futures.
10. Esenţa şi tipologia contractelor options.

Indicaţi variantele corecte de răspuns:

1. Valorile mobiliare sunt:

a) bani în numerar;
b) titluri de proprietate sau de creanţă care confirmă faptul că cel care le posedă este titularul
anumitor drepturi;
c) titluri care asigură mobilizarea capitalurilor prin intermediul depozitelor bancare;
d) instrumente care conferă deţinătorilor drepturi asupra veniturilor băneşti ale emitentului.

2. Valorile mobiliare emise asupra capitalului social al unei companii poartă denumirea de:

a) titluri de rentă;
b) contracte futures;
c) obligaţiuni;
d) acţiuni.

4. Acţiunile ordinare:

a) reflectă o cotă - parte din capitalului social al societăţii emitente;

b) dau dreptul la obţinerea unui dividend fix;
c) dau dreptul la obţinerea unui venit ce depinde de rezultatele financiare ale societăţii;
d) reprezintă un titlu de creanţă.

5. Diluţiile cauzate de majorarea capitalului se înregistrează la:

a) valoarea intrinsecă;
b) componenţa consiliului administrativ;
c) profitul pe acţiune;
d) dreptul de vot.

11
7. Valorile mobiliare, emise de societăţile pe acţiuni, de stat, de diverse organisme administrative
centrale şi teritoriale, care conferă deţinătorului calitatea de creditor, poartă denumirea de:

a) obligaţiuni;
b) produse derivate;
c) acţiuni;
d) certificat bancar.

6. Dividendele sunt distribuite sub următoarele forme:

a) dividend anual;
b) dividend fix;
c) dividend parţial;
d) dividend provizoriu;
e) dividend repartizat sub formă de noi acţiuni.

7. Valorile mobiliare, emise de societăţile pe acţiuni, de stat, de diverse organisme administrative

centrale şi teritoriale, care conferă deţinătorului calitatea de creditor, poartă denumirea de:

a) obligaţiuni;
b) produse derivate;
c) acţiuni;
d) certificat bancar.

8. Obligaţiunile sunt titluri financiare negociabile, care conferă deţinătorului calitatea de:

a) debitor;
b) acţionar
c) creditor;
d) emitent.

10. După modul în care se calculează dobânda, care urmează să fie plătită deţinătorilor de
obligaţiuni, deosebim:

a) obligaţiuni cu dobândă fixă;

b) obligaţiuni cu dobândă indexată;
c) obligaţiuni participative;
d) obligaţiuni cu cupon zero.

11. Valorile mobiliare de stat îndeplinesc următoarele funcţii:

a) finanţarea deficitului bugetului de stat;

b) creditarea Băncii Naţionale;
c) finanţarea programelor şi proiectelor speciale ale statului;
d) amortizarea împrumuturilor de stat ajunse la scadenţă.

12. Prin emisiunea de obligaţiuni:

a) societatea emitentă obţine resurse financiare suplimentare;
b) are loc creşterea numărului acţionarilor societăţii emitente;
c) creşte gradul de dispersie alacţiunilor;
d) se impune o negociere a contractului de împrumut.

12
13. Cumpărătorul contractului futures se poziţionează pe poziţia:

a) lungă;
b) scurtă;
c) medie;
d) iniţială.

14. În funcţie de activul financiar suport, asupra căruia se realizează, regăsim următoarele
contracte cu opţiuni:

a) opţiuni asupra acţiunilor;

b) opţiuni asupra obligaţiunilor;
c) opţiuni asupra devidendelor;
d) opţiuni asupra indicilor bursieri;
e) opţiuni pe prime de opţiuni.

13
 Capitolul III. Infrastructura pieţei de capital
Scopul: familiarizarea cu tipologia participanţilor pe piaţa de capital autohtonă în conformitate cu
legislaţia Republicii Moldova.

Sarcina: Identificaţi şi definiţi, conform actelor normative şi legislative în vigoare, participanţii la

piaţa de capital. Indicaţi sursa.

14
15
 TRAINING

Întrebări de evaluare :

1. Care sunt funcţiile CNPF?

2. Caracteristica generală şi specificul activităţii emitenţilor pe piaţa valorilor mobiliare.
3. Care sunt principalele tipuri de investitori pe piaţa valorilor mobiliare?
4. Specificul activităţii investitorilor instituţionali pe piaţa valorilor mobiliare.
5. Particularităţile activităţii brokerilor şi dealerilor.
6. Activitatea underwriterilor pe piaţa valorilor mobiliare.
7. Principalele aspecte ale reglementării activităţii participanţilor profesionişti pe piaţa valorilor
mobiliare a Republicii Moldova.

Indicaţi variantele corecte de răspuns:

1. Organul de supraveghere a pieţei financiare nebancare în Republica Moldova este:

a) Banca Naţională a Moldovei;

b) Comisia Naţională a Pieţei Financiare;
c) Trezoreria de Stat;
d) Consiliul de Acreditare şi atestare.

2. Emitenţii ai valorilor mobiliare pot fi:

a) Comisia Naţională a Pieţei Financiare;

b) organele administraţiei publice centrale sau locale;
c) societăţile pe acţiuni;
d) persoanele afiliate băncilor comerciale.

3. Sistemul de vînzare a certificatelor nou - emise se negociază între emitent şi sindicatul bancar
şi pot fi de următoarele tipuri:

a) Sistemul promisiunii ferme;

b) Sistemul efortului maxim;
c) Sistemul prioritar;
d) Sistemul totul sau nimic;

4. Pe piaţa de capital, regăsim următorii participanţi profesionişti:

a) Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Asigurărilor şi a Fondurilor Nestatale de Pensii;

b) banca de investiţii;
c) companiile de brokeri;
d) companiile de dealer;
e) Societăţile de administrare a investiţiilor.

16
 Capitolul IV. Bursa de valori
Scopul: familiarizarea cu modalitatea de stabilire a cursului bursier

Sarcina: Să se calculeze cursul de echilibru; volumul maxim de acţiuni tranzacţionate; volumul

ordinelor de cumpărare nesatisfăcute; volumul ordinelor de vânzare nesatisfăcute, dacă la bursa de
valori au fost primite următoarele ordine pentru tranzacţionarea acţiunilor S.A. „Transport”:

Ordine de cumpărare Ordine de vânzări

Numărul de acţiuni Preţ u.m./acţiune Preţ u.m./acţiune Numărul de acţiuni
40×N – N „la piaţă” „la piaţă” 40×N – N
55×N – N 30 22 100×N – N
70×N – N 29 23 150×N – N
180×N – N 28 24 110×N – N
100×N – N 27 25 180×N – N
200×N – N 25 26 100×N – N
150×N – N 24 27 60×N – N
70×N – N 23 28 55×N – N
50×N – N 22 29 80×N – N
90×N – N 21
N – reprezintă numărul de ordin din registru

Centralizarea ordinelor
CERERE OFERTĂ
Minimul dintre
Cumulat Parţial Nivel curs Parţial Cumulat
cerere şi ofertă

17
 TRAINING

Întrebări de evaluare

1. Care sunt condiţiile necesare activităţii Bursei de Valori?

2. Numiţi şi caracterizaţi tipurile de burse.
3. Care sunt funcţiile unei Burse de Valori?
4. Care este structura organizatorică a Bursei de Valori a Moldovei?
5. Ce tipuri de indicatori bursieri cunoaşteţi?
6. Ce reprezintă un indice bursier?
7. Caracteristica generală a tranzacţiilor bursiere.
8. Caracteristica generală a tranzacţiilor bursiere în contextul motivaţiei investitorului.
9. Care sunt etapele derulării unei tranzacţii bursiere?
10. Cum se formează cursul bursier?

Indicaţi variantele corecte de răspuns:

1. Distribuţia secundară a valorilor mobiliare are loc prin intermediul:

a) bursei de valori;
b) pieţei monetare;
c) pieţei primare;
d) pieţei interdealer.

3. Tranzacţia bursieră poate fi generată de interesele:

a) deţinătorilor de valori mobiliare;

b) deţinătorilor de resurse financiare excedente;
c) instituţiilor nonguvermamentale;
d) managementul CNPF.

4. Ordinul bursier cu menţiunea „stop”:

a) acţionează analogic ordinului la „piaţă”;

b) nu implică niciun preţ stabilit anterior şi se relizează la discreţia brokerului;
c) este dat de client când preţul evoluează contrar aşteptărilor;
d) are scop speculativ.

5. Ordinul „limită” obligă operatorul să indice:

a) preţul maxim la cumpărare;

b) preţul minim la cumpărare;
c) preţul maxim la vânzare;
d) preţul minim la vânzare;

18
6. După scopul efectuării tranzacţiilor bursiere, ele se clasifică în:

a) operaţiuni simple de investire;

b) operaţiuni de arbitraj;
c) operaţiuni cu lichidare imediată;
d) operaţiuni la termen;
e) operaţiuni de acoperire;
f) operaţiuni speculative;
g) operaţiuni cu lichidare normală;
h) operaţiuni cu caracter tehnic.

7. Operaţiunile de arbitraj:

a) permit realizarea unui câştig din diferenţa de cursuri în timp;

b) implică asumarea unui anumit risc sporit de către operator;
c) este preferenţial practicat de profesioniştii în domeniu;
d) constau în cumpărarea mai ieftină a unui titlu şi revânzarea sa concomitentă pe o piaţă unde
titlul cotează mai scump.

8. Scopul tranzacţiei hedging (de acoperire) constă în:

a) obţinerea unui câştig cât mai mare din diferenţa de curs bursier pe diferite pieţe;
b) încasarea unui profit minim din derularea operaţiunii, fără asumarea unui risc suplimentar;
c) limitarea pierderii în situaţia unei evoluţii nefavorabile a cursului;
d) procurarea de titluri la un curs mai mic decât au fost vândute.

9. Operaţiunile cu caracter tehnic:

a) sunt realizate de publicul investitor;
b) au ca scop obţinerea unui câştig din diferenţa de cursuri între momentul încheierii şi cel al lichidării
operaţiunii;
c) se realizează în vederea minimizării riscurilor;
d) se efectuează pentru menţinerea echilibrului şi stabilităţii pieţei.

10. Tranzacţiile bursiere cuprind:

a) contracte de vânzare/cumpărare de titluri încheiate pe piaţa secundară, tranzacţionate la

bursă în conformitate cu regulile bursei;
b) contracte de vânzare/cumpărare de titluri încheiate pe piaţa secundară, tranzacţionate în
afara bursei;
c) contracte încheiate în incinta bursei şi paralel pe piaţa OTC în timpul şedinţelor oficiale de
către agenţii de bursă;
d) oricare afaceri încheiate fie în bursă, fie în afara ei de persoanele afiliate şi înregistrate la
bursă.

11. Preţul cu care valorile mobiliare se vând şi se cumpără la bursa de valori şi se formează din
confruntarea cererii şi ofertei pe piaţă se numeşte:
a) preţul de emisiune;
b) valoarea nominală;
c) cursul bursier;
d) preţ de lichidare.

19
12. La Bursă, după formarea cursului bursier, se consideră executate ordinele:

a) de cumpărare aflate deasupra cursului de echilibru;

b) de cumpărare aflate sub cursul de echilibru;
c) de vânzare aflate deasupra cursului de echilibru;
d) de vânzare aflate sub cursul de echilibru;
e) la cursul de echilibru, ordinele de cumpărare - vînzare.

13. Derularea unui tranzacţii bursiere implică, la modul general, următoarele etape:

a) iniţierea tranzacţiei;
b) perfectarea tranzacţiei;
c) emiterea valorilor mobiliare;
d) achitarea dividendelor şi dobânzilor;
e) executarea contractului.

14. Operaţiunile speculative au drept scop:

a) fructificarea capitalurilor disponibile prin investirea pe termen mediu şi lung;

b) realizarea unui câştig din diferenţa de curs pe două pieţe simultan;
c) minimizarea riscurilor;
d) obţinerea de profit din diferenţa de curs bursier în timp.

20
 Capitolul V. Tranzacţii bursiere cu titluri financiare primare
Scopul: determinarea rezultatelor financiare în urma tranzacţiilor bursiere cu titluri financiare
primare.

Sarcina: Să se determine care din posibilităţile de investire va fi preferată de investitor şi care va fi

rezultatu:
a) realizarea unui depozit bancar;
b) realizarea unei tranzacţii pe piaţă la vedere;
c) realizarea unei tranzacţii în marj;.
dacă acesta deţine un capital de 200000×N-10×N u.m., iar cursul acţiunilor X este de 200×N
u.m./acţiune şi investitorul preconizează o creştere a acestuia. La sfârşitul lunii cursul devine
210×N u.m./acţiune. Marja de acoperire pe piaţa respectivă este de 20%, rata dobânzii practicată
de broker pentru creditul acordat este 8% anual, comisionul brokerului pe piaţa la vedere 0,5%, iar
rata medie bancară -13% anual.
N – reprezintă numărul de ordin din registru

21
22
 TRAINING

Întrebări de evaluare

1. Caracteristica generală şi tipologia tranzacţiilor Forward.

2. Care sunt tipurile tranzacţiilor la termen? Redaţi esenţa acestora.
3. Specificul realizării tranzacţiilor în marjă.
4. Mecanismul de formare a preţurilor pe piaţa la termen.

Indicaţi variantele corecte de răspuns:

1. Operaţiunile prin care vânzătorul – cumpărătorul îşi asumă obligaţia de a lichida

tranzacţia în cel mult 48 ore reprezintă:

a) tranzacţii ferme;
b) tranzacţiile la vedere (SPOT);
c) tranzacţii condiţionate;
d) contracte Forward.

2. În creditul unui cont în marjă, nu se înregistrează:

a) marja iniţială;
b) dobânda la creditul acordat de către broker;
c) dividendele aduse de acţiuni;
d) veniturile din vânzarea titlurilor;
e) dobânzile încasate pentru deţinere de obligaţiuni.

3. În cazul tranzacţiilor în marjă, garanţia pe care trebuie să o depună clientul este reprezentată
de:
a) actele de identitate ale investitorilor;
b) suma constituită ca depozit iniţial;
c) un anumit procent aplicat la valoarea tranzacţiei;
d) titlurile împrumutate de la broker.

4. Vânzările scurte:

a) reprezintă vânzarea titlurilor împrumutate;

b) se realizează printr-un cont de tip „V” deschis de client la broker;
c) sunt operaţiuni condiţionate;
d) presupun realizarea unui profit din diferenţa de curs bursier pe diferite pieţe.

5. Îndeplinirea obligaţiunilor în cadrul tranzacţiilor ferme se poate face prin:

a) executarea propriu-zisă a tranzacţiei;
b) anularea tranzacţiei prin expirarea acesteia;
c) eglarea diferenţelor de curs;
d) efectuarea unei operaţiuni de report.

23
6. Tranzacţiile condiţionale au următoarele caracteristici:

a) finalizarea acestora poate fi condiţionată de anumiţi factori;

b) sunt derulate la termen;
c) pot fi operaţiuni cu primă şi stelaje;
d) pot fi în marjă şi vânzări scurte.

7. Pentru vânzătorul contractului cu primă, venitul maxim este:

a) cînd cursul este superior preţului de exerciţiu;

b) cînd cursul este inferior preţului de exerciţiu;
c) cînd cursul este egal cu preţului de exerciţiu;
d) cînd cursul este inferior piciorului primei.

8. Dacă, la scadenţă, cursul de piaţă depăşeşte borna superioară a stelajului, cumpărătorul de

stelaj va avea poziţia de:

a) vânzător cu pierdere;
b) cumpărător cu pierdere;
c) vânzător cu profit;
d) cumpărător cu profit;
e) fie de cumpărător, fie de vânzător pentru jumătate din cantitatea de titluri.

9. În cazul derulării unei tranzacţii de tip „stelaj”

a) cumpărătorul stelajului nu poate opta la scadenţă pentru poziţia de cumpărător /vânzător

de titluri;
b) scadenţa nu este precizată în momentul încheierii contractului, fiind la libera alegere a
cumpărătorului de stelaj;
c) cumpărătorul stelajului urmăreşte o fluctuaţie cât mai mică a cursului bursier;
d) vânzătorul stelajului înregistrează profit la un curs situat în afara bornei superioare;
e) cumpărătorul stelajului poate opta să cumpere titlurile la borna superioară sau să le vândă
la borna inferioară.

10. Valoarea tranzacţiilor la termen are la bază:

a) cursul la vedere din momentul încheierii contractului;

b) cursul la termen al primei;
c) cursul spot;
d) cursul prestabilit în momentul încheierii contractului.

24
 Capitolul VI. Tranzacţii bursiere cu titluri financiare derivate
Scopul: determinarea rezultatelor financiare în urma tranzacţiilor bursiere cu produse derivate

Sarcina 1. Un investitor cumpără 3 contracte futures pentru 500×N de titluri fiecare, la un preţ de
2,40 u.m./tit. Se cere să se determine:

care va fi suma iniţială depusă de către investitor în condiţiile unei marje iniţiale stabilite de 5% şi
unui nivel minim al marjei de 75-N% din marja iniţială;

în caz că preţul titlurilor va creşte în următoarea zi până la 2,70 u.m./tit., de ce sumă va dispune în
cont investitorul?

în caz că preţul titlurilor va scadea la 2,34 u.m./tit., faţă de prima zi, ce sumă va fi pe contul
investitorului şi daca acesta va primi apel în marjă?

25
Sarcina 2. Un investitor cumpără o opţiune call cu preţ de exerciţiu 1800 u.m./tit. şi primă totală de
3000 u.m. Care va fi rezultatul strategiei aplicate de operator, dacă, la scadenţă, se înregistrează
următoarele cursuri:
Situaţia I. 1780 u.m./tit.
Situaţia II. 1820 u.m./tit.
Situaţia III. 1842 u.m./tit.

Spaţiu rezervat pentru ilustrarea grafică a soluţiei

Sarcina 3. Un investitor cumpără trei opţiuni put cu preţ de exerciţiu 2100 u.m./tit. şi primă de 50
u.m./tit. Care va fi rezultatul strategiei aplicate de operator, dacă, la scadenţă, se înregistrează
următoarele cursuri:
Situaţia I. 2114 u.m./tit.
Situaţia II. 2048 u.m./tit.
Situaţia III. 2032 u.m./tit.

Spaţiu rezervat pentru ilustrarea grafică a soluţiei

26
Sarcina 4. Două opţiuni call pe titlul „X”sunt vândute cu preţ de exerciţiu 1500 u.m./tit. şi primă de
20 u.m./tit. Care va fi rezultatul strategiei aplicate de operator, dacă, la scadenţă, se înregistrează
următoarele cursuri:
Situaţia I. 1410 u.m./tit.
Situaţia II. 1560 u.m./tit.
Situaţia III. 1580 u.m./tit.

Spaţiu rezervat pentru ilustrarea grafică a soluţiei

Sarcina 5. Un investitor vinde două opţiuni put cu preţ de exerciţiu 2100 u.m./tit. şi primă de 50
u.m./tit. Care va fi rezultatul strategiei aplicate de operator, dacă, la scadenţă, se înregistrează
următoarele cursuri:
Situaţia I. 2114 u.m./tit.
Situaţia II. 2048 u.m./tit.
Situaţia III. 2032 u.m./tit.

Spaţiu rezervat pentru ilustrarea grafică a soluţiei

27
 TRAINING

Întrebări de evaluare

1. Caracteristica generală a organizării tranzacţiilor cu contractele futures.

2. Aspectele principale privind formarea preţurilor pe piaţa contractelor futures.
3. Decontările financiare pe pieţele contractelor futures - marcarea la piaţă.
4. Strategii futures şi modalităţi de evitare a riscului.
5. Particularităţile organizării tranzacţiilor cu opţiuni.
6. Formarea şi determinarea preţurilor la contractele cu opţiuni.
7. Conţinutul şi particularităţile strategiilor cu opţiuni simple.
8. Conţinutul şi particularităţile strategiilor cu opţiuni combinative.

Indicaţi variantele corecte de răspuns:

1. Contractelor futures le sunt specifice următoarele caracteristici:

a) sunt standardizate;
b) se negociază pe piaţa secundară;
c) cumpărătorul contractului poate refuza executarea acestuia în schimbul uni prime plătite
vânzătorului;
d) contractele futures nu sunt cotate zilnic pe piaţă.

2. Activele suport care stau la baza contractelor futures pot fi:

a) valori mobiliare de stat;

b) valute;
c) acţiuni nominative;
d) indicii bursieri.

3. O poziţie lungă ocupată pe contractul futures este:

a) poziţie futures de cumpărare;

b) poziţie futures de vânzare;
c) poziţie cu caracter tehnic;
d) speculaţie bursieră.

5. Costul contractului futures este determinat de următorii factori:

a) preţul activului pe piaţa cash;

b) termenul de valabilitate al contractului futures;
c) numărul contractelor futures;
d) rata dobânzii la depozitele bancare;
e) cheltuielile determinate de deţinerea activului.

28
6. Dacă preţul de regularizare pentru contractele futures este mai mic în ziua curentă decât în cel
din ziua precedentă:

a) se debitează conturile clienţilor cu poziţie long;

b) se creditează conturile celor cu poziţie short;
c) se debitează conturile clienţilor cu poziţie short;
d) se creditează conturile celor cu poziţie long.

7. Despre contractele de opţiune se afirmă:

a) pot avea drept activ suport numai mărfuri;

b) sunt standardizate şi cotează pe piaţa secundară;
c) se regăsesc numai sub forma opţiunilor de tip Call şi Put;
d) nu implică relaţii financire cu firma-broker cu care lucrează.

8. Opţiunile sunt contracte standardizate care au drept suport:

a) titluri ale pieţei primare (acţiuni, obligaţiuni);

b) valute;
c) contracte futures;
d) indici bursieri.

9. Prima unei opţiuni reprezintă:

a) suma de bani achitată de către cumpărătorul unei opţiuni vânzătorului acesteia;

b) suma de bani achitată de către cumpărătorul unei opţiuni casei de compensaţie în cazul
expirării opţiunii;
c) suma de bani achitată de către vânzătorul unei opţiuni cumpărătorului acesteia;
d) venitul maxim posibil pentru vânzătorul contractului pe opţiuni.

10. Opţiunea tip „put”:

a) oferă deţinătorului dreptul de a cumpăra şi a vinde un activ la un preţ determinat;

b) oferă deţinătorului dreptul de a cumpăra un activ la un preţ determinat;
c) oferă deţinătorului dreptul de a vinde un activ la un preţ determinat;
d) nu oferă deţinătorului niciun drept.

11. Lichidarea poziţiei (contractului pe opţiuni) poate fi efectuată prin:

a) închiderea poziţiei;
b) executarea opţiunii;
c) modificarea termenului opţiunii;
d) expirarea opţiunii.

29
 Capitolul VII. Evaluarea plasamentelor bursiere
Scopul: studierea conceptului şi analizei fundamentale şi tehnice; identificarea instrumentelor
analizei tehnice în vederea prognozării cursului titlurilor.

Sarcina: Realizaţi un eseu cu tema “Analiza fundamentală versus analiza tehnică”, în care să
specificaţi avantajele şi dezavantajele utilizării analizei tehnice şi analzei fundamentale pentru
evaluarea plasamentelor bursiere

30
31
 TRAINING

Întrebări de evaluare

1. Care sunt sursele de informare a investitorului în cadrul realizării analizei fundamentale?

2. Concepţia metodelor analizei fundamentale.
3. Descrieţi şi explicaţi modul de utilizare a trendurilor şi tunelelor drept instrumente ale analizei
tehnice;
4. Tipologia şi esenţa formaţiunilor grafice;
5. Ce tipuri de grafice sunt utilizate în analiza tehnică: asemănări şi deosebiri;
6. Explicaţi modul de determinare a mediei mobile simple şi exponenţiale.

Indicaţi variantele corecte de răspuns:

1. Relizarea analizei fundamentale pote fi:

a) de sus în jos;
b) lateral;
c) de jos în sus;
d) circular.

2. Studiul raportărilor financiare, al managementului şi poziţiei pe piaţă a unei companii constituie:

a) Analiza tehnică;
b) Cercetare de marketing;
c) Analiza fundamentală;
d) Obiectul de cercetare a pieţei de capital.

3. Printre instrumentele utilizate în cadrul analizei tehnice în vederea previzionarii evoluţiei viitoare a
cursului acţiunilor regasim:

a) trenduri şi tunele;
b) circumferinte şi puncte;
c) grafice;
d) media statică.

32
 Cuprins:

Notă introductivă................................................................................................................................................3

Tematica şi repartizarea orelor la preleger..............................................................................................4

Referinţe bibliografice recomandate ................................................................................

Capitolul I. Piaţa de capital – componentă a pieţei financiare..........................................5

Capitolul II.
Conceptul şi tipologia instrumentelor financiare............................................9
Capitolul III.
Infrastructura pieţei de capital.............................................................................16
Capitolul IV.
Bursa de valori...............................................................................................................19
Capitolul V.
Tranzacţii bursiere cu titluri financiare primare...........................................26
Capitolul VI.
Tranzacţii bursiere cu titluri financiare derivate..........................................31
Capitolul VII.
Evaluarea plasamentelor bursiere.......................................................................36

33