Referat Igiena Generala PDF
Referat Igiena Generala PDF
Referat Igiena Generala PDF
”NICOLAE TESTIMIȚEANU”
Șeful Catedrei,
profesor universitar,
Ion BAHNAREL
Referat
”Fumatul ca factor al sănătății. Dauna fumatului în
stomatologie.”
Elaborat:
Trifan Valentin
Facultatea de Stomatologie,
Grupa: S1807
Nota:
CHIȘINĂU, 2020
1
Cuprins
Introducere ............................................................................................................. 3
1. Fumatul-factor de risc pentru sănătate ............................................................ 5
1.1 Afecțiuni la nivelul corpului uman provocate de tutun.................................. 6
2. Fumatul și sănătatea orală ............................................................................... 9
2.1 Dauna fumatului în stomatologie ............................................................... 9
2.2 Strategii de prevenție și control a sănătății orale....................................... 13
2.3 Asistenţa psihologică şi medicală ca componente distincte ale programului
specializat în renunţarea la fumat ..................................................................... 14
Concluzie ............................................................................................................. 16
Bibliografie .......................................................................................................... 17
2
Introducere
Saliva este un fluid corporal complex și important, care este foarte esențial
pentru sănătatea orală. Saliva este necesară pentru protejarea mucoasei bucale,
remineralizarea dinților, digestia, senzația gustului, echilibrul pH-ului și
fonația. Include o varietate de electroliți, peptide, glicoproteine și lipide care au
proprietăți antimicrobiene, antioxidante, reparația țesuturilor și tamponare. Prin
urmare, debitul salivar alterat al gurii modificat are un rol important în patogeneza
bolilor orale și dentare. Saliva este primul fluid biologic care este expus fumului de
țigară, care conține numeroase compoziții toxice responsabile de modificările
structurale și funcționale ale salivei.
Din ce în ce mai multe studii relevă legătura dintre diverse afecțiuni ale
cavității bucale și fumat, numindu-l un important factor de risc. Fumatul este un
factor major de risc pentru parodontopatii (afecțiuni ale țesuturilor de susținere
ale dinților), afectând prevalența, extinderea și severitatea acestor afecțiuni.
Cercetătorii din America și Europa au concluzionat în urma unor studii efectuate
că există o prevalență de 1, 5 până la 7, 3 ori mai mare a parodontopațiilor la
fumatori față de nefumători, acestea fiind principala cauză a pierderii dinților. De
asemenea și numărul de ani în care persoana a fumat este un factor important ce
3
determină pierderea dinților, gravitatea cariilor coronare și decolet. Pierderea
dinților, având o frecvență de 3 ori mai mare la fumători decât la nefumători, este
asociată și cu inflamația gingiilor (gingivita) datorită unei igiene orale precare
asociată fumatului.
4
1. Fumatul-factor de risc pentru sănătate
5
1.1 Afecțiuni la nivelul corpului uman provocate de tutun
consumul de alcool
armele de foc
HIV
consumul ilegal de droguri
accidentele rutiere
Fumatul scurtează viața unui bărbat cu aproximativ 12 ani și viața unei femei cu
aproximativ 11 ani.
Două dintre substanțele nocive principale din tutun care afectează sănătatea
oamenilor sunt:
Fumatul afectează diferite zone ale corpului, iar mai jos sunt prezentate toate,
pe rând:
Chiar și fumătorii care fumează 5 sau mai puține țigări pe zi pot avea semne
timpurii de boli cardiovasculare.
Bronșită cronică: apare atunci când căile respiratorii produc prea mult mucus,
ceea ce duce la tuse. Căile respiratorii devin apoi inflamate, iar tusea are o durată
prelungită. În timp, țesutul cicatricial și mucusul pot bloca complet căile
respiratorii și pot provoca infecții. Nu există nici un tratament, dar renunțarea la
fumat poate reduce simptomele;
Emfizemul: Acesta este un tip de BPOC care reduce numărul de săculeți din
plămâni și sparge pereții între ei. Aceasta distruge abilitatea persoanei de a respira,
chiar și atunci când se odihnește. În cele din urmă, pacienții adesea pot ajunge sp
respire doar folosind o mască de oxigen. Nu există nici un tratament și procesul
este ireversibil;
7
Reproducere- femeile care fumează pot să întâmpine dificultăți atunci când doresc
să rămână gravide. Femeile care fumează în timpul sarcinii se expun unui număr
mare de riscuri pentru copil, inclusiv:
naștere prematură
avort
nașterea unui copil mort
greutate scăzută la naștere
boli ale fetusului
Piele - fumatul reduce cantitatea de oxigen care poate ajunge la nivelul pielii, ceea
ce accelerează procesul de îmbătrânire al acesteia, îmbătrânește prematur tenul cu
10-20 de ani și determină apariția ridurilor faciale, în special în jurul ochilor și
gurii, de trei ori mai pronunțate;
Pe lângă plămâni, fumatul este, de asemenea, un factor de risc pentru aceste tipuri
de cancer, printre care:gură, laringe, faringe, esofag, rinichi, col uterin, ficat, vezică
urinară, pancreas, stomac, colon / rect, leucemie mieloidă.
Deși bolile orale încep în gură, ele nu pot fi prevenite prin concentrarea numai
pe gură. Circumstanțele în care trăiesc oamenii și nivelul lor de acces la anumite
resurse și oportunități joacă, de asemenea, un rol în dezvoltarea bolilor
orale. Aceste rădăcini adânci care stau la baza procesului bolii trebuie abordate
pentru a asigura o abordare cuprinzătoare și eficientă a tratamentului.
(https://www.fdiworlddental.org/)
9
oameni suferă de carii dinților permanenți și mai mult de 530 de milioane de copii
suferă de carii dinților primari. (https://www.who.int/)
De exemplu, riscul de a face cancer oral este mai mare la persoanele care
fumează (sau folosesc alte forme de tutun) și consumă alcool, cu cel mai mare risc
la consumatorii de băuturi și băutori grei . Utilizatorii de tutun sunt, de asemenea,
mai susceptibili să aibă o dietă bogată în grăsimi și zaharuri decât consumatorii de
non-tutun, ceea ce duce la o prevalență mai mare a cariilor dentare.
Factorii primari de risc modificabili pentru dezvoltarea bolilor orale sunt dietele
bogate în zahăr, consumul de tutun și alcool și igiena și îngrijirea orală
slabă. Bolile orale împărtășesc mulți factori comuni de risc modificabili cu alte boli
necomunicabile. (https://velvetdental.ro)
Fumatul poate cauza apariția mai multor afecțiuni orale, dintre care unele foarte
grave cum ar fi cancerul bucal.
10
Afecțiuni gingivale și ale parodontiului marginal-parodontiul
marginal este aparatul de susținere al dintelui. Bolile parodontiului marginal
(gingivitele si parodontitele) pot cauza apariția mobilității dentare și, în faze
avansate, pierderea dinților. Fumatul
afectează funcționarea normală a
celulelor gingivale. De asemenea,
fumatul reduce aportul de sânge în
gingii și țesutul de susținere al
dintelui, crescând riscul apariției
inflamaților gingivale și
parodontale. De aceea, fumătorii
sunt mult mai susceptibili la apariția Figura 1 Evoluția infecției în parodontiul
marginal
infecțiilor parodonțiului marginal. (Sursă:
Mai mult, gingivitele și parodontitele https://www.infodentis.com/dintele/parodontiul-
marginal.php)
vor progresa mai rapid la fumători
decât în cazul nefumătorilor. Deoarece aportul de sânge către gingii și
oasele alveolare este deficitar, procesele de vindecare (în urma extracțiilor
dentare, tratamentelor parodontale sau alte intervenții chirurgicale în
cavitatea bucală) vor fi incetinite. Fumatul poate favoriza și accelerarea
proceselor de osteoliza care vor conduce la pierderea de cantități însemnate
din osul alveolar care susține dintele.
11
necrozat. Agenţii stresanţi de mediu ar reduce funcţia celulelor imune, fumatul
reduce eficienţa neutrofilelor iar nicotina induce vazoconstricţia – toate acestea
contribuie la distrucţia locală a ţesuturil.” (Charon, 2009)
13
2.3 Asistenţa psihologică şi medicală ca componente
distincte ale programului specializat în renunţarea
la fumat
faptul că persoana se află în diferite contexte sau face diferite activităţi asociate
în mod repetat cu fumatul: bea cafea, este la distracţie cu prietenii, bea un pahar
de tărie, se uită la TV, este la calculator, a terminat servirea mesei, este la volan
etc.;
faptul că persoana percepe anumite nevoi la care a învăţat ca modalitate de
răspuns fumatul, deoarece ori de câte ori a fumat s-a simţit mai bine: aşteaptă
14
pe cineva sau ceva, se plictiseşte, este nervos, doreşte o pauză, urmează să se
apuce de o activitate, tocmai a finalizat un lucru, este nervos sau agitat, doreşte
să se destinda, să se relaxeze, sa se calmeze etc. Ca urmare asistenţa psihologică
acţionează pe principiul învăţ- 48 dezvăţ. În locul automatismelor care întreţin
dependenţa de ţigară, fostul fumător este învăţat să-şi formeze alte
automatisme. De exemplu, schemele de gândire legate de fumat („Am pauză,
fumez o ţigară”, „După ce mănânc, fumez o ţigară”, „Sunt nervos, mă
detensionez fumând”, „Am de lucru, e necesar să mă concentrez, îmi aprind o
ţigară”, „Mă simt bine, sunt relaxat, îmi aprind o ţigară”) vor fi înlocuite cu alte
activităţi plăcute („Decât să fumez o ţigară mai bine fac ceva plăcut: mă uit la
televizor, mănânc ceva bun, răsfoiesc o revistă sau o carte, mă machiez, îi dau
telefon unei persoane dragi”). Cu alte cuvinte omul învaţă să gîndească altfel şi
să se comporte altfel pentru ca renunţarea la fumat să fie mai uşoară.
15
Concluzii
16
Bibliografie
17