Eseu Rom.
Eseu Rom.
Eseu Rom.
ARTISTIC
Arta poetică e conceptul care definește ansamblul de trăsături care exprimă concepția
despre lume și viață a unui poet, viziunea lui asupra menirii poetului și a artei sale, definitorii
pentru creația lui. Arta poetică este o exprimare a concepţiei despre literatură prin mijloacele
artistice ale unei opere literare.
Conceptul de artă poetică este în strânsă legătură cu constatarea lui călinescu “arta s-ar
face industrie” , arta este o activitate umană ce are ca scop nemijlocit producerea valorilor
artistice și care utilizează mijloace de exprimare cu caracter sensorial. George Călinescu
consideră că poezia nu e creată pentru a fi înțeleasa de toți, ea cere o inițiere, o complicare
sufletească. Poetul se confunda în vis, adică în subconștient și aduce apoi la suprafață o viziune
enigmatică.
Mulți dintre noi au reușit să cunoască conceptul de ‘’Ars poetic’’, care este o creație
literară. Literatura recrează, prin intermediu autorilor, care au cunoscut literatura ca o ‘’artă’’.
Doi poeți care vin să contureze acest concept sunt: George Coșbuc și Lucian Blaga. Ambii autori
manifestă o literatura de cunoaștere, iar cunoașterea înseamnă reprezentarea logică a vieții, spre
deosebire de reprezentare documentară.
Lucian Blaga concepe creaţia ca un pandant la secătuirea lucrurilor prin cunoaşterea
raţională. L.Blaga este creatorul care se include pe sine însuşi în creaţia sa. Dacă privim în
ansamblul creaţiei lui Blaga, atât cea literară, cât şi cea filosofică, descoperim ideea de bază a
acesteia, anume: încercarea de a determina sensul metafizic al cunoaşterii prin descifrarea
destinului creator al omului ce fiinţează în orizontul misterului. Sensibilitatea și originalitatea
creației lui George Coșbuc pătrund în literatură "ca o revărsare a zorilor, un cântec de ciocărlie în
livezi smaltuite cu flori. Aerul sănătos al plaiurilor înviorează sufletul național", (Victor Eftimiu)
În creaţiile lui George Coşbuc faptul folcloric se converteşte în valoare estetică, ajungându-se
astfel la opere ce reflectă cu o trăire profundă şi o vibraţie autentică specificul românesc.
Poezia “Poetul” de G. Coșbuc este o meditație pe tema poetul și poezia, deci este o ars
poetica. În poezia dată, autorul se închipuie pe sine ca pe un purtător de cuvânt al neamului din
care face parte: „Sunt suflet din sufletul neamului meu / Şi-i cânt bucuria şi-amarul – / În ranele
tale durutul sunt eu / Şi-otrava odată cu tine o beu / Când soarta-mi întinde paharul”. Poezia “Eu
nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga, se defineşte ca „ars poetica” modernă şi
anticipează concepţia metafizică. În poezia dată, L. Blaga accentuează raportul dintre poet și
lume și dintre poet și creație.În poezia lui Blaga întâlnim două tipuri de cunoastere:cea
paradisiaca, de tip logic, specifică oamenilor de știință, având ca scop dezlegarea tainelor
universului și cea luciferică, de tip poetic, având ca scop protejarea tainelor universului. A doua
strofă aprinde apoziția dintre “lumina mea” și “lumina altora”, aceasta corespunde celor două
tipuri de cunoaștere și anume luciferică și paradisiacă.
O idee care se disprinde din aserțiune este că nu fiecare om are darul de a scrie. Un mare
scriitor se naște cu obervație sau o moștenește. El începe vizionarea fenomenului printr-o ordine
morală prestabilită, el este edificat asupra categoriilor morale ale umanității. Poetul care are
talent, chiar și în mod inconștient, va putea să intuiască atitudinile lirice de seamă, iar dacă
meditează asupra lor, conștient, nu va reuși să intuiască acele atitudini lirice fundamentale.
Mesajul unei poezii nu stă la suprafață, spre el se ajunge prin analiză și cercetare, fiindcă
conceptul de artă poetică nu stă la suprafață așa cum spiritul lumii așteaptă să fie descoperit,
cucerit și îmblânzit. Deci, consider subiectul actual, fiindcă e în firea omului să înțeleagă
conceptul de artă poetică, aceasta fiind o cunaștere a sufletului.