1.

Materii prime

Pentru a se obţine acidul elagic avem nevoie de coji de rodie, metanol, etanol şi acid
sulfuric.
Rodia este un fruct vechi cu aplicaţii medicale deosebit de bogate. Coaja este cunoscută
pentru proprietăţile sale astringent iar seminţele pentru conferirea invulnerabilităţii în combaterea
şi stimularea frumuseţii şi a fertilităţii. Compuşii principali găsiţi în coaja de rodie sunt:
elagotaninurile, galotaninurile, acidul galic, acidul elagic etc.

Rodia este o plantă alimentară cu un efect antioxidant, anti-aterosclerotice şi

antiinflamator. Rodia conţine acizi graşi ( ca trigliceride) 88%, acizi graşi ( ca digliceride) 7%,
acizi graşi (ca fosfolipide) 3%, acid punicic 65%, acid linoleic 7%, sitosterol 1%, tocoferol 1%,
acid elagic, acid galic, vitamine, etc. [1]

Acest fruct are de 3 ori mai mult şi decat vinul roşu sau ceaiul verde. În mod natural, ea
creşte în zone ca Afganistan, Pakistn, Iran, Himalaza, nordul Indiei, dar se cultivă şi în zonele
mediteraneene, Asia, Malazezia, Spania, California.

Ea are efect anti-îmbătrânire, lupta impotriva aparitiei unor maladii ca Alzheimer, cancer,
boli de inima, artrite si chiar protejeaza creierul fatului. Este recomandat ca si femeile gravide sa
consume suc de rodii deoarece protejeaza creierul micutilor de eventualele afectiuni ce pot
aparea din cauza proastei oxigenari sau a circulatiei sangelui necorespunzatoare, a demonstrat un
studiu realizat de catre Universitatea de Medicina St. Louis din Washington.
Alte proprietati medicale: se foloseste impotriva diareei, reduce febra (in unele cazuri), radacina
este folosita pentru combaterea parazitilor intestinali (tenia), dar doar la indicatia medicului. De
asemenea, sucul de rodie mai are efecte benefice asupra fertilitatii, in mentinerea tensiunii
arteriale la cote normale, lupta impotriva cancerului de prostata, a osteoartritei si a hemoroizilor.

Specialistii in preventie recomanda sucul proaspat de rodii pentru calitatile sale

extraordinare. O echipa de cercetatori americani a prezentat acum 2 ani, cu prilejul unui congres
al cardiologilor, un studiu despre sucul de rodii. Cativa pacienti cu boli de inima care luau
medicamente pentru reducerea colesterolului au baut timp de 3 luni suc de rodii (150 ml). Iar
altii o bautura fara extract de rodii. Primii si-au imbunatatit circulatia sangelui, iar starea celor
care au consumat un suc oarecare s-a inrautatit. Cercetatorii au tinut sa precizeze ca sucul de
rodii nu este un substitut pentru dieta si exercitii fizice. Datorita nivelului crescut de antioxidanti,
nu doar persoanele bolnave pot consuma suc de rodii. S-a observat ca sucul de rodii previne
formarea placilor oxidate de colesterol rau (LDL) care duce la artrite si reduce cu 30% formarea
acestui tip de placi in cazuri de ateroscleroza (un studiu pe 19 pacienti).
 Celebrul dermatolog Dr. Murad, cunoscut in toata lumea pentru produsele anti-aging, a
descoperit ca extractele de rodie fac minuni si pentru piele. Fructul mai contine si acid elagic
care este un puternic combatant al radicalilor liberi si are efecte anti-cancerigene, anti-mutagene,
anti-virale, anti-carcinogene si ajuta la depigmentarea petelor cauzate de arsuri solare. Astfel au
aparut cosmeticele anti-imbatranire si suplimentele alimentare pe baza de rodii. Si marile
companii nu s-au oprit aici.

Ele consumate proaspăt sau sub formă de băuturi ( ex. sucuri, vinuri), au o proprietate
puternic antioxidantă, anticancerigenă datorită conţinutului ridicat în polifenoli incluzând acid
elagic în formă liberă sau legată. Încă din antichitate ele au fost consummate sub formă proaspătă
sau în medicină. [2]

Principiul activ din rodie este acidul elagic, el fiind un tannin. Taninurile sunt compuşi
polifenolici, prezenţi în diferite specii de plante, solubile în apă şi cu o masă molecular foarte
mare. Ele sunt distribuite în fructe, tulpini, coji, rădăcini şi frunze. Concentraţia acestei substanţe
diferă de la o specie la alta.

Taninurie sunt considerate metaboliţi secundari în fiziologia plantelor şi sunt clasificate

în patru grupuri:

- galotaninuri ( esteri ai acidului galic, digalic cu diferite oze);

- elagotaninuri care prin hidroliză eliberează acid elagic;
- taninuri condensate care au la bază 2 fenil benzopropan (3 flavanol);
- taninuri complexe.

Aceste substanţe fitochimice sunt situate în vacuolele din celulele de plante intact şi sunt
eliberate la atacul unor microorganism, inclusiv viruşi, bacteria şi ciuperci. În plus, proprietăţile
astringent ale taninurilor bine cunoscute pentru a opri infestarea insectelor. Unul dintre cele mai
importante roluri ale taninurilor este inhibarea creşterii faţă de microorganism. Taninurile
condensate sunt mai rezistente la atacul microbian decât cele hidrosolubile şi sunt mai toxice
pentru agenţii patogeni alimentari. [3]
 2. Descrierea compusului cu activitate biologică

Acidul elagic are proprietăţi anticarcinogene, inhibă tumorile, previne acumularea

pigmentarii pielii după arsurile solare şi îmbunătaţeste aspectul pielii pigmentate (melasma,
pistruii sau pigmentarea post-inflamatorie). Acidul elagic face parte din clasa elagotaninurilor.
Elagotaninurile din sucul de rodie au polifenoli bioactivi care previn cancerul de prostată. Ele
odata ingerate sunt parţial hidrolizate în intestine, cu formarea acidului elagic. Elagotaninurile au
efecte antiproliferative.

 Acidul elagic este un compus fenolic care inhiba multiplicarea celulelor canceroase si totodata,
previne aparitia si dezvoltarea celulelor canceroase la persoanele cu predispozitie pentru cancer.
Fructul si semintele de Pomegranate (Rodia) contine un complex de antioxidanti si
proantocianidine, una dintre cele mai importante fiind acidul elagic. Cancerul poate exista in
organism nedetectat fie "latent", fie "incipient". O cura de acid elagic, o data sau de doua ori pe
an, poate face parte dintr-un protocol adjuvant in preventia cancerului. Dar nu numai atat,
extractul de rodie contine si alti antioxidanti necesari mentinerii sanatatii generale.

      Acidul elagic poate induce apoptoza (moartea celulelor maligne) in cancere de piele, san,
colon, pancreas, esofag, ficat, prostata, cervical, uter. Este de asemenea, util in leucemie. Acidul
elagic promoveaza detoxifierea carcinogena, prin stimularea diferitelor izoforme ale enzimei
glutation-S-transferaza in hepatoma (cancer la ficat) (Barch si Rundhaugen, 1992). Un alt
mecanism prin care acidul elagic poate inhiba initierea tumorii este prin distrugerea metabolitilor
carcinogenilor (Tanaka).

Acidul este un agent activ promiţător pentru albirea pielii în produsele cosmetic. Posedă
activităţi antibacteriene, antialergice şi antiinflamatoare

Acidul elagic este o moleculă cu o greutate molecular de 302 g/mol-1. Este o moleculă
foarte puternică termostabil, cu un punct de topire de 3500C şi are patru inele reprezentând
domeniul lipofil, patru grupuri fenolice şi două lactone care pot acţiona ca părţile formatoare de
hidrogen şi acceptori de electroni. Acidul elagic este un antioxidant, aceştia sunt compuşi care
pot întărzia, inhiba prinderea radicalilor liberi sau prevenirea oxidării a compuşilor. Aceste
molecule au beneficii majore pentru proprietăţile lor anti-mutagene. [3]

Cancerul poate exista în organism nedetectat fie latent fie incipient. O cură cu acid elagis
o dată sau de două ori pe an poate face parte dintr-un protocol adjuvant în prevenirea cancerului.

Acţiunile acidului:
 - Induce apoptoza (moartea celulelor maligne) în cancere de piele, săn, colon, pancreas,
esofag, ficat, prostată, cervical, etc.;
- Este util în leucemie;
- Inhibă iniţierea tumorii prin distrugerea metaboliţilor carcinogeni.

Doze recomandate:

- Pentru prevenţie 90 mg/zi;

- Terapeutic minim 180 mg/zi.

Acidul elagic previne formarea de diferite tumori, acest mecanism de acţiune poate fi
posibilă datorită interacţiunii cu celulele, prevenind formarea celulelor metastatice. Acidul elagic
este un puternic compus bioactiv cu aplicaţii farmacologice şi industriale. El este folosit în multe
industrii deoarece este un antioxidant, antiinflamator, are activitate anti-tirosinază şi anti-
mutagenă.

Acidul elagic este dilactona acidului hexahidroxidifenic. El a fost descoperit pentru prima
dată de chimistul Henri Braconnot în 1831. Lowe a fost prima persoană care a sintetizat acidul
elagic prin încălzirea acidului galic cu acid arsenic sau oxid de argint.

Coaja de rodie este o sursă ieftină şi bogată de ellagitannins care este folosit la
producerea acidului elagic. [4]
 3. Variante de obţinere

Metanol H2SO4 5%
Soluţie Coji de rodie
(30 ml/mg) etanol 20%

Măcinare (60-80 μ)

Extracţie 2 h, 800 C

Centrifugare 4000 rtm, 40

min

Uscare

Hidroliză acidă, 1050 C

Filtrare

Uscare 400C, 2 zile

Cristalizare

Filtrare

Uscare

Acid elagic
Descrierea căii de sinteză

Extrcţia taninului
Cojile de rodie au fost măcinate folosindu-se o moară cu o dimensiune a ochiului de plasă
de 60-80μ. Cojile sunt amestecate timp de 2 ore cu o cantitate de solvent ( soluţie de etanol 20%)
de 5 ori mai mare la o temperatură de 80 0 C. Următorul pas este centrifugarea la 4000 rpm timp
de 30 minute. Se obţine un extract maro închis, unde se usucă pană ajunge la un sfert din
valoarea iniţială.
Hidroliza acidă
După evaporare, extractul condensat a fost amestecat cu apă deionizată, apoi hidrolizat cu
acid sulfuric (H2SO2) 5% la temperatura de 1050C, timp de o oră. Imediat după terminarea
reacţiei, reactantul se filtrează, se spală de două ori cu apă deionizată apoi se usucă într-un
desicator timp de două zile la 400C. Concentraţia de H2SO4 şi timpul de reacţie sunt cei mai
importanţi factori care influenţează randamentul şi puritatea acidului elagic.
Hidriliza acidă: acidul sulfuric este un reactive important în această etapă, cantitatea
acestuia fiind determinată experimental şi alegându-se valoarea care influenţează puritatea şi
randamentul acidului elagic. După uscare extractul a fost amestecat cu apă deionizată până
ajunge la volumul de 150 mL, apoi hidrolizat cu acid sulfuric 5% la 105 0 C timp de o oră pe o
baie de ulei.
- Identificarea reactivilor şi a concentraţiilor utilizate:
 Acid sulfuric 5%;
 Apă deionizată.
- Identificarea sticlăriei şi aparaturii:
 Balon 500 mL;
 Baie de ulei;
 Plită electrică.
- Identificarea metodelor de izolare/purificare/analiză folosite, randament etc.
Reactantul obţinut a fost filtrat cu ajutorul unei pâlnii Busher într-un alt balon. Produsul
obţinut a fost spălat de 2 ori cu apă deionizată şi uscat într-un desicator timp de două zil la 400 C.
S-a realizat un studiu utilizându-se 7 concentraţii diferite de acid sulfuric (1-7%) iar la
final determinându-se raportul dintre puritate şi randament cel mai favorabil.

Purificare ( Cristalizare)
Produsul obţinut are culoarea maro închis, cu o puritate de 35%, de aceea este necesară o
purificare. Pentru a purifica acidul elagic trebuie cristalizat cu metanol 30 mL/g produs brut.
Amestecul a fost adus la temperatura de 45 0 C şi agitat timp de 2 ore. Se filtrează iar solidul
insolubil a fost introdus pentru a doua oară sub aceleaşi condiţii. Acidul elagic recristalizat a fost
filtrat şi uscat, formându-se cristale de culoare galben închis.
 Analiza acidului elagic
Acidul elagic se poate analiza cu o cromatografie lichidă echipată cu pompe Hitachi L-
7000, detector de absorbţie L-7420 şi fază de coloană inversă C18. Solvenţii folosiţi sunt: faza A,
fiind cea fluidă constă în acid fosforic (H 3PO4 ) 0,2% şi apă, iar faza lichidă B fiind metanolul în
proporţie de 45:55. Temperatura în timpul analizei cromtografice este constantă 30 0 C. Acidul a
fost detectat prin absorbanţă la 254 nm. [4]
Aspergilius NaOH 1M
Soluţie acid Coji de rodie
Niger 7,5 folic şi
g/L-1 etanol
0,01% Uscare 600 C, 48h

Măcinare 600 μm

Fermentare 300 C, 48 h,
150 rpm

Filtrare

Centrifugare 6000 rpm, 30 min

Dizolvare acid

Omogenizare 15 min

Acid elagic
Materiale şi metode- metodă de laborator
Materii prime: coaja de rodie a fost separată manual, uscată la 60 0C timp de 48 ore a fost
măcinată folosindu-se moara Pulvex Mini 100 si apoi trecuta printr-o sită cu diametrul de 600
mμ. Într-un flacon Erlemezer de 125 ml s-a adăugat 50 ml Aspergillus niger (7,5 g/L-1 iar pH-ul a
fost ajustat cu NaOH 1M menţinându-se 5,5. Mediul de cultură a fost inoculat cu 1x 104 spori/g
de pudră de rodii s-a adus temperatura la 30 0C timp de 48 de ore sub agitare continuă 150 rpm.
După aceea a fost filtrată prin membrane Whatman nr.40 şi depozitată în flacon de sticlă galbenă
la temperatura de 50C. Recuperarea acidului s-a realizat astfel: 1,5 ml de probă a fost introduse
în tuburi Eppenderf şi centrifugate la 6000 rpm timp de 30 min, unde s-a eliminat supernatantul.
S-a adăugat 1,5 mL soluţie acid folic şi etanol 0,01 % pentru a dizolva accidul elagic. Probele s-
au omogenizat într-un aparat de tip Branson 2510 timp de 15 min şi s-a obţinut acidul elagic.[5]
 4. Intensificarea metodelor de separare/purificare

Acidul elagic este un bioactiv puternic, compus cu multe aplicaţii farmacologice şi

industriale. S-a încercat obţinerea acidului din diferite reziduuri sau produse secundare,
alegându-se varianta cea mai economic şi cu o puritate ridicată.

Antioxidanţii sunt compuşi care pot inhiba sau întârzia oxidarea compuşilor şi prinderea
radicalilor liberi. Aceste molecule au beneficii anti-mutagene, proprietăţi antimicrobiene şi
antioxidante, inhibă şi virusul imunodeficienţei umane (HIV). Acidul elagic previne formarea
tumorilor deoarece elagotaninurile interacţionează în mod explicit cu celulele.

Acidul elagic şi elagotaninurile sunt agenţi antivirali şi antimicrobieni, inhibă creşterea

agenţilor patogeni la om, împreună cu proteinele din pereţii exterior ai bacteriilor ca de ex.
Bacillus, Streptococcus sau Salmonella. Viruşii nu au capacitatea de a se înmulţi în prezenţa
acidului pentru că acesta are capacitatea de a inhiba întreaga enzimă implicată în inserţia
materialului genetic viral.

S-a mai constatat faptul că acidul elagic are capacitatea de a inhiba activitatea indusă de
radiaţiile protein kinaza C (PKC) în citosol. [3]

Metodele folosite până îm prezent de izolare a elagotaninurilor din rodii includ o muncă
intensă şi extractele de de fază solidă necesită mult timp prin cromatografie în coloană( C-18,
poliamide, celuloză,Sephadex lipofil LH-20, Dianin HP 20) utilizându-se instrumente
specializate, cum af fi cromatografia lichidă de înaltă performanţă preparativă (HPLC).

A fost folosită o coloană Amberlite XAN-16 cu răşină vidată cu aspiraţie pentru

purificarea rapidă a unui extract apos de coji de rodie pentru a izola taninurile totale din rodie
( 58/60 g taninuri totale/ kg coji timp de o oră). Utilizând analiza HPLC analitică şi LC-ES/MS
tandem, evaluarea taninurilor a indicat că cea mai mare cantitate de elagotanin se găseşte în coaja
de rodie (80-85% g/g) şi acid elagic (1,3% g/g), dar şi cantităţi nesemnificative de punicalină şi
acid elagic- glicozidic.

Având în vedere că acidul elagic este un compus major din rodie, eficienţa extractului de
rodie este determinată de cantitatea de acid elagic printr-o analiză HPLC. Acidul elagic este o
substanţă hidrofobă care posedă o mare afinitate la agenţii tensioactivi hidrofobi care conduce la
o eficienţă ridicată de încorporaere. Eficienţa încorporării a fost proporţională cu solubilitatea
acidului în faza lichidă.
Purificarea punicalaginului

Pentru izolarea compusului pur de taninurile totale a fost folosită o coloană de răşină LH-
20 lipofilă Sephadex astfel: 300 mg taninuri totale s-au absorbit pe o coloană Sephadex-LH-20
care s-a echilibrat cu apă: matanol raport 8:2 şi eluat cu cantităţi crescătpare de metnol. Analiza
LC- ES/MS a arătat că fracţiunea de methanol 50%
 5. Sinteza acidului elagic

Acidul elagic şi derivaţii săi au diferite activităţi biologice, cum ar fi anti-tumorale, anti-HIV,
anti-cancer, anti-hepatita. Pe langă activitatea lor biologic aceştia mai sunt folositi ca ingredient
importante pentru unele suplimente anti-imbatranire si alte cosmetic.

Acidul galic (1) a fost esterificat până s-a obţinut galatul metilic (2) prin tratarea acestuia cu
metanol în prezenţă de acid sulfuric. În continuare esterul a fost tratat cu agentul de oxidare o-
cloranil la -400 C până la temperature camerei, api s-a redus cu Na 2S2O4 obţinându-se (4), în
proporţie de 48%. Acesta a fost refluxat cu metanol/apă 1/1, timp de 8 ore, obţinându-se acidul
elagic (5).

[6]
 Bibliografie

1. Journal of ETHNO-PHARMACOLOGY, Muhammad Nadeem Aslam, Ephraim Philip

Lansky, James Varani, Pomegranate as a cosmeceutical source: Pomegranate fractions promote
proliferation and procollagen synthesis and inhibit matrix metalloproteinase-1 production in
human skin cells 2006, 311-318
2. Navindra P., Lynn S. Adams, Susanne M., In vitro antiproliferative, apoptotic and
antioxidant activites of punicalagin, ellagic acid and a total pomegranate tannin extract are
enhanced in combination with other polyphenols as found in pomegranate juice, Journal of
ETHNO-PHARMACOLOGY, 2005, 360-367
3. Leonardo S, Alberto A., Raul R., Antonio A., Cristobal N., Ellagic acdi: Biological
properties and biotechnological development for productionprocesses African Journal of
Biotechnology, May 2011, Vol.10, pag. 4518-4523
4. Jingjing Lu, Qipeng Yuan, A new method for ellagic acid production from pomegranate
husk, Journal of Food Process Engineering, June 2007, pag 443-454
5. Sepulveda L., Buenrostro- Figueroa, J.J., Ascacio- Valdens etc. Submergend culture for
production of ellagic acid from promeganate husk by Aspergillus nigerGH1, Micologia Aplicada
International, Vol 26 nr. 2, 2014, pag. 27-35
6. Ashraful Alam, Yutaka Takaguchi and Sadao Tsuboi, Synthesis of ellagic and its, 4,4’-di-
O- alky derivatives from gallic acid, Jurnal of the Faculty of Environmental Science and
Technology, Okayama University, Vol. 10, No.1, pp111-117, February 2005