Asamblari demontabile:

Filetarea:

Asamblarile prin suruburi fac parte dintre cele mai raspândite asamblari

demontabile. Ele au în compunere cel putin doua piese cu filet si cea de-a
treia cu/sau

fara filet.

Filetul reprezinta urma (suprafata) lasata de un profil oarecare (triunghiular,

patrat, trapezoidal, circular) pe un cilindru sau con în deplasarea axiala a

acelui profil

(fig. 3.1)
 AB = π d0 - lungimea de desfasurare a cilindrului

BC = p - pasul filetului (distanta masurata într-un plan paralel cu axa

surubului

sau în acelasi plan median, între punctele omoloage pe doua flancuri

consecutive)

d0 - diametrul

β - unghiul de înclinare al spirei

Relatia între β, p si d0 este

înainteaza în directia axiala, similar împingerii unui corp pe plan înclinat.

În fig.3.2.b este prezentata asamblarea a doua piese prin strângerea directa a

surubului în gaura filetata, executata în una din piese (B), care ia rolul
piulitei.
 b) Rolul functional si domenii de aplicare

Rolul functional al surubului este

- de strângere - cu rol de a crea tensiuni între piese si deci de a etansa

diferite

medii, de a transmite diferite forte sau momente

Exemple: . asamblari demontabile (suruburi de fixare)

. creare de tensiune (asamblarea capetelor de tiranti)

. închidere etansa (dopuri filetate)

- de reglaj - pentru fixarea pozitiei relative sau strângerea ulterioara în

scopul

eliminarii jocurilor dupa uzura

Exemple: . cuzineti

. suruburile de reglare ale penelor saniilor mici

- transformarea miscarii rotative în miscare axiala sau invers

Exemple: . surubul central la strunguri

. deplasarea mesei la strungurile normale, paralele

- transformare de forte periferice mici în forte axiale mari

Exemple: . prese

. organe de închidere

. menghine

- masurare

Exemple: . micrometrul
 Avantaje:

- gabarit redus (datorita spirei care se înfasoara pe un cilindru se poate obtine

o suprafata mai mare de contact - prin marimea lungimii de înfasurare;

          - posibilitatea adaptarii formei capului surubului si piulitei la forma pieselor

de asamblat si la conditiile de acces;

- executie relativ usoara;

Dezavantaje:

- filetul este un concentrator de tensiuni (datorita formei), periclitând

rezistenta la oboseala;

- necunoasterea precisa a fortei de strângere a piulitei (poate duce la

suprasolicitari periculoase) - necesita utilizarea cheilor dinamometrice

pentru cunoasterea fortei de strângere;

- asigurarea contra desfacerii;

- randamentul scazut (la suruburile de miscare);

- uzura flancurilor (care pot introduce jocuri în cazul suruburilor de miscare)

- lipsa de autocentrare.

Filetul constituie partea caracteristica a surubului.

1. Dupa forma si rolul functional filetele pot fi:

a) de fixare, respectiv de strângere de obicei filetul triunghiular;

b) de strângere si etansare, pentru tevi (filetul triunghiular fara joc la vârfuri,

filetul conic);

c) de miscare (filetul dreptunghiular, trapezoidal în forma de ferastrau,

rotund;

2. Dupa sensul de înfasurare:

 a) spre dreapta;

b) spre stânga (pentru reglarea coincidentei sensulului strângerii piulitei si

cel al rotatiei unui arbore spre a nu se slabi în timpul exploatarii, filetul de la
buteliile de aragaz, etc.);

3. Dupa numarul de începuturi:

               a) cu un singur început;

b) cu mai multe începuturi (la suruburile de miscare pentru îmbunatirea

randamentului);

4. Dupa forma lui :

a) triunghiular cu unghiul la vârf 600 (filete metrice) sau de 550 (la suruburile

în toli - Whitworrh) (fig.3.3.a);

b) patrat sau dreptunghiular (fig.3.3.b)

c) trapezoidal (fig. 3.3.c)

d) fierastrau (fig. 3.3.d)

e) rotund(fig.3.3.e)

Caracteristicile geometrice ale filetului (fig. 3.4)

Elementele geometrice ale unui filet sunt standardizate (STAS 3872)

- profilul

- unghiul la vârf α

- pasul p

- numarul de inceputuri i

- diametrul exterior d; D

- diametrul interior d1;D1

- diametrul mediu d2; D2

- înaltimea profilului primitiv (generator) pentru filetul metric H=0,8660p)

- întltimea efectiva H1

- unghiul de înfasurare β (înclinarea elicei)

- sensul de înfasurare (dreapta, stânga)

 Se observa ca desfasurând spira, unghiul flancurilor β are marimea β1, β2
sau β

dupa cum este determinat de diametrul interior d1, mediu d2 sau exterior d
(fig.3.5)

În calcule, unghiul β se considera totdeauna în raport cu diametrul mediu d2.

Interschimbabilitatea este asigurata atunci când, pentru suruburile de

aceleasi fel si de aceeasi marime, sunt respectate dimensiunile date prin standarde
pentru: d, d1, d2, p si α

Dimensiunile diametrelor surubului d1, d2, d respectiv D1, D2, D difera

între ele (pentru acelasi diametru) numai prin valoarea tolerantei, având aceeasi
cota nominala.
 Materiale si tehnologie:
Alegerea materialului organelor de ansamblare filetate se face pe baza
criteriilor care privesc îndeplinirea functiunii, tehnologia de fabricatie si costul.

Pentru suruburi se folosesc:

- oteluri laminate OL37, OL42, OL50, OL60 (STAS 500/2 ) cu capacitate

buna de deformare plastica la rece;

- oteluri de calitate OLC35, OLC45 (STAS 880) pentru solicitari medii;

- oteluri aliate 41C10, 33MoC11 (STAS 791) pentru suruburi supuse la

conditii severe de solicitare;

- materiale si aliaje neferoase;

. Al si Cu pentru conditii care cer materiale cu o buna conductibilitate

electrica si termica;

. Titan pentru suruburi solicitate în conditii de tempeaturi ridicate si mediu

coroziv;

- materiale plastice (poliamide, nylon, teflon) pentru cerinte de rezistenta la

coroziune, izolare termica si electrica.

 Pentru piulite se folosesc

- otel  fosforos OLF (STAS 3400)

- fonta

- bronz

Alegerea unuia sau altuia dintre materiale se face în functie de temperatura

de lucru a asamblarii:

- T < 2300C - oteluri normale de înalta rezistenta;

- T = 2300C ÷ 4800C - oteluri aliate cu Cr, Mo, Va

- T = 4800C ÷ 6500C - aliaje de Fe, Ni si Cr

- T = 6500C ÷ 8800C - aliaje pe baza de Ni

- T = 8800C ÷ 11000C - aliaje Ni - Co

Ca procedee tehnologice de prelucrare, alegerea depinde de seria de

fabricatie

- manual (tarod si filiera) pentru unicate;

           - pe strung cu cutitul (cutitul de filet simplu, pieptane);

- pe strunguri automate;

- prin frezare;

- filetarea în vârtej;

- rulare (cu pastrarea continuitatii fibrelor de material);

Filetele se pot rectifica (pentru cele de miscare) creându-se o stare favorabila

a tensiunii remanente.

Consideratii teoretice.

Sistemul de forte din asamblarea filetata.

 Strângerea piulitei unui surub sub actiunea unei forte axiale F poate fi
echivalata cu deplasarea unui corp cu greutatea F pe un plan înclinat, al carui
unghi fata de orizontala este egal cu unghiul β2 de înclinare a spirei filetului.
Forta H necesara pentru împingerea corpului F pe planul înclinat corespunde
fortei H care da nastere momentului necesar pentru deplasarea aceleiasi
sarcini F (fig.3.6)

Se considera cunoscute:

- F - forta ce trebuie transmisa de la surub la piulita si invers;

- p, d1, d2, d - geometria filetului;

- materialul surubului si piulitei;

Se cere sa se determine:

- H - forta cu care actionam asupra piulitei sau surubului;

- Mins - momentul de însurubare;

- Mdes - momentul de desurubare.

Ipoteze:

- urcarea pe plan se face cu viteza v = ct (acceleratia a = 0)

- urcarea pe plan se face cu frecarea dintre spirele surubului si piulitei

 - greutatea corpului pe spira este neglijabila

Se descompun cele doua forte F si H pe directia planului si perpendiculara

pe plan

Daca miscarea se face cu frecare, la însurubare apare o forta de

frecare Ff care se opune miscarii

Observatie asupra coeficientului de frecare

Coeficientul de frecare se înlocuieste cu unghiul de frecare

Înlocuind coeficientul de frecare cu unghiul de frecare în relatia (3.5) se

obtine expresia fortei H,necesara pentru împingerea corpului pe planul înclinat sau
altfel spus, pentru deplasarea piulitei pe surub

Cum unghiul de înfasurare β este mic, β < 70 .. 80, forta H va fi

La desfacerea piulitei ca si la coborârea corpului pe planul înclinat, forta de

 frecare îsi schimba sensul, forta H fiind înlocuita cu

Pentru strângerea piulitei pe surub, trebuie învins un moment care pentru

filetul patrat are expresia:

Înlocuind relatia (3.11) în relatia (3.10) vom avea:

Se poate spune ca pentru o suprafata înclinata:

Solicitarile surubului si piulitei
Forta F transmisa de la surub la piulita si invers are urmatoarele efecte:

a) surubul este solicitat în ansamblu la întindere sau compresiune în functie

de sensul fortei F;

b) piulita este solicitata în ansamblu la compresiune sau tractiune (invers ca

la surub).

a) Solicitarea surubului la tractiune sau compresiune se raporteaza la

sectiunea plina a surubului de diametru d1 (fig. 3.10). Marimea tensiunii axiale la
tractiune sau compresiune :

Solicitarile filetului
 Spira filetului poate fi privita ca o grinda curba încastrata pe cilindrul de
baza.

Pentru usurinta calculului, spira se desfasoara, solicitata de sarcina F/z (fig.

3.12)

Ipoteze

. Se considera ca în contactul dintre surub si piulita se gasesc z spire;

. Se considera ca sarcina se repartizeaza uniform pe cele z spire;

. Fluxul de forta se transmite prin suprafata de contact dintre spira surubului

si piulitei;

. Se considera ca presiunea de contact este uniforma;

Forta F1 care actioneaza asupra spirei filetului solicita filetul la:

a) încovoiere (sectiunea i-i)

b) forfecare (sectiunea i-i)

c) strivire (sectiunea i, j, k,h)

a) încovoierea se calculeaza deci pentru sectiunea i-i (considerând-o de

forma dreptunghiulara) fig.3.12.
 c) strivirea filetului are loc pe suprafata ijkh datorita fortei, care actioneaza

perpendicular pe suprafata

De regula, pentru verificare se ia σast pentru piulita.

Experimental se constata ca deteriorarea prin forfecare poate fi neglijata. Se

poate spune atunci ca solicitarile principale din filet sunt fi încovoierea si strivirea.

Solicitarile suplimentare din suruburi:

a)    Solicitarea suplimentara de torsiune ca urmare a strângerii piulitei.

b)    Solicitarea suplimentara de încovoiere a surubului. Aceasta solicitare apare

atunci când suprafata de reazem a capului surubului si/sau piulitei nu este
perpendiculara pe axa surubului.
      c) Lipsa de uniformitate a repartitiei sarcinilor asupra spirelor în contact

Cercetarile experimentale au aratat ca sarcina nu se repartizeaza uniform pe

cele z spire din contact , ca urmare a deformarii inegale a surubului si piulitei.

În aceste conditii, tensiunile din spirele mai solicitate vor fi semnificativ mai mari
si pot fi considerate ca solicitari suplimentare fata de solicitarile medii. Pentru
reducerea acestor solicitari suplimentare se folosesc solutii constructive de piulite
caresa asigure o reparitie cât mai buna a sarcinii pe cele z spire, de exemplu piulita
cu guler de reazem.

Elemente de asigurare a asamblarilor filetate:

Practica si cercetarile experimentale au aratat ca desi la proiectare si montare

este îndeplinita conditia de autoblocare, totusi asamblarile filetate nu sunt
întotdeauna stabile si prin slabirea de la sine a însurubarii (autoslabirea), pot aparea
urmari destul de grave.

Dupa scop, prin solutiile constructive se pote urmari:

- evitarea desfacerii complete si a pierderii piulitei, slabirea nefiind

importanta pentru functionare,

Exemplu: capace de protectie

- asigurarea pozitiei de montare a unei piese sau reglarea lungimii unei tije
de comanda a unui element,

Exemple: reglarea tachetilor la motoare

- împiedicarea slabirii piulitei (surubului; în scopul mentinerii strângerii

initiale).

Exemple: capacele recipientilor sub presiune, strângerea semicarcaselor

reductoarelor.

Din punct de vedere constructiv se pot deosebi metode de asigurare bazate

pe:

1)folosirea formei si a unor elemente speciale, fara introducerea de forte

suplimentare în organele folosite;
 2)introducerea de forte suplimentare axiale, radiale sau combinate în scopul
sporirii si mentinerii frecarii;

3)deformatii plastice sau aport de material strain,

1) Din aceasta categorie putem aminti ca solutii folosirea

- cuiului spintecat (fig.3.20.a);

- piulita crenelata (fig.3.20.b);

- trecerea unei sârme prin capetele suruburilor în serie (fig.3.20.c);

- saibe de siguranta cu umeri sau nas (fig. 3.20.g,h,I,j,k,l);

- placi crestate (fig.3.20.d, e, f);

- piulite cu guler si cu surub lateral de asigurare (fig. 3.20.f).

2) Din aceasta categorie fac parte (fig.3.21)

- contrapiulita elestica(fig.3.21.a),

- saibe elestice (Grower) (fig.3.21.b),

- piulita cu inel interior de presiune (fig.3.21.c)

- contrapiulitele (fig. 3.21.d);

3) Din aceasta categorie fac parte :

- asigurarea prin refulare de material cu ajutorul unui dorn,

- sudarea piulitelor prin puncte de sudura fata de suprafata de reazem,

- lipirea piulitei cu adezivi.

Constructia piulitelor de fixare

Piulitele de fixare sunt cu filet interior si se asambleaza pe suruburi, prezoane, stifturi filetate si pe portiunile filetate ale
arborilor si ale altor piese de revolutie. Piulitele de

Fig. 2.19
fixare realizeaza o asamblare demontabila intre doua sau mai multe piese. Se executa in trei categorii de precizie si anume
gradul A (precise), B (semiprecise) sau C (grosolane), iar in functie de inaltime piulitele pot fi normale, inalte sau joase.

            Piulitele de fixare se executa intr-o

mare varietate de forme constructive,
principalele constructii fiind prezentate in fig.
2.19: piulita hexagonala obisnuita (fig. 2.19, a),
cu pas mare, cu pas fin, constructie IP de
inalta rezistenta, pentru pretensionare etc.);
piulita hexagonala joasa (fig. 2.19, b) sau
inalta (fig. 2.19, c); piulita hexagonala cu
suprafata de asezare sferica, pentru o centrare
buna pe surub a piesei stranse (fig. 2.19, d);
piulita hexagonala cu guler (fig. 2.19, e); piulita
hexagonala infundata (fig. 2.19, f si g); piulita
hexagonala cu guler si suprafata de asezare
sferica (fig. 2.19, h), utilizata pentru centrarea
jentilor de automobil pe tija surubului de
prindere.

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
            In fig. 2.20 sunt prezentate alte tipuri de piulite utilizate
in diverse scopuri, a caror constructie depinde de locul de
utilizare. Astfel, in fig. 2.20, a este prezentata piulita patrata;
in fig. 2.20, b piulita triunghiulara, utilizata la inchiderea
tablourilor electrice si in alte situatii unde este necesara o
siguranta suplimentara; in fig. 2.20, c piulita pentru canale T,
iar in fig. 2.20, d o piulita utilizata pentru prinderea in
materiale plastice. Piulitele cu gauri radiale (fig. 2.20, e), cu Fig.2.21
gauri frontale (fig. 2.20, f), striata (fig. 2.20, g) sau fluture (fig.
2.20, h) sunt utilizate pentru strangere cu mana, cand se realizeaza forte de strangere mici.

            In fig. 2.21 sunt prezentate piulitele crenelate (fig. 2.21,a), piulita canelata, pentru fixarea rulmentilor pe fusurile
arborilor (fig. 2.21, b), piulita cu inel de plastic pentru asigurarea autofranarii (fig. 2.21,c) si piulita elastica, executata din otel
 de arc (fig. 2.21, d).

Constructia saibelor

Saibele se folosesc atat pentru

micsorarea presiunii dintre piulita si piesa
care se sprijina cat si pentru asezarea
corecta a piulitei sau capului surubului.

            Saibele plate (fig. 2.22, a) se

executa in mai multe variante de
dimensiuni: normale, largi sau extralargi,
modificandu-se diametrul exterior si
grosimea saibei.

            Saibele de compensare, de forma patrata,

se executa cu o inclinare de 14 (fig. 2.22, b),
pentru profile I si cu 8 (fig. 2.22, c), pentru profile U. Aceste saibe au rolul de a asigura o asezare perpendiculara a piulitei
sau capului surubului pe axa acestuia.