Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • 106 vizualizări

    Sindromul Maniacal

    Încărcat de

    Raluca Elena Alexa
    Sindromul maniacal este caracterizat prin euforie, optimism exagerat, energie ridicată și lipsa de inhibiții. Include, de asemenea, tahipsihie, atenție hipervigilă, idei megalomanice și poate varia în intensitate de la hipomanie la manie confuzivă.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Sindromul Maniacal

    Încărcat de

    Raluca Elena Alexa
    106 vizualizări3 pagini
    Sindromul maniacal este caracterizat prin euforie, optimism exagerat, energie ridicată și lipsa de inhibiții. Include, de asemenea, tahipsihie, atenție hipervigilă, idei megalomanice și poate varia în intensitate de la hipomanie la manie confuzivă.

    Titlu original

    Sindromul maniacal

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Sindromul maniacal este caracterizat prin euforie, optimism exagerat, energie ridicată și lipsa de inhibiții. Include, de asemenea, tahipsihie, atenție hipervigilă, idei megalomanice și poate varia în intensitate de la hipomanie la manie confuzivă.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca doc, pdf sau txt
    106 vizualizări3 pagini

    Sindromul Maniacal

    Încărcat de

    Raluca Elena Alexa
    Sindromul maniacal este caracterizat prin euforie, optimism exagerat, energie ridicată și lipsa de inhibiții. Include, de asemenea, tahipsihie, atenție hipervigilă, idei megalomanice și poate varia în intensitate de la hipomanie la manie confuzivă.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca doc, pdf sau txt
    Sunteți pe pagina 1din 3

    Sindromul maniacal

    - are ca nucleu euforia care trebuie însă delimitată de veselia normală privită ca şi varinată
    hipertimică pozitivă a dispoziţiei;

    -Starea euforică – veselia contagioasă, optimism debordant cu încredere nelimitată în


    viitor şi forţele proprii, hiperimplicare afectivă în prezent, cu perceperea rapidă a
    scurgerii timpului; spre deosebire însă de starea depresivă – euforia este labilă, cu
    posibile permutări spontane spre episoade de furie şi agresivitate manifestă.

    Include şi:
     tahipsihie cu hiperestezie
     atenţie hipervigilă dar hipotenace
     hipermnezie de fixare şi evocare
     ritm ideator accelerat cu asociaţii bogate dar superficiale
    o prin asonanţă
    o rimă
    o contiguitate)
     idei megalomanice polimorfe alături de abundenţa producţiilor imaginative
     logoree
     pornolalie
     jocuri de cuvinte
     onomatopee
     sentimentul de energie inepuizabilă
     autoîncrederea nelimitată şi lipsa de reticenţă induc un hiperactivism ineficient
     hipererotism manifest
     comportament ludic, adesea însă la limita tolerabilului, care poate degenera în stări de
    agitaţie psihomotorie severă
     nevoie scăzută de somn
     rezistenţă crescută la frig şi efort
     scădere ponderală
     hipersalivaţie
     hipersudoraţie
     amenoree

    -poate varia ca intensitate de la hipomanie -dezinhibiţie globală şi performanţe psiho-sociale


    crescute-, până la mania confuzivă.

    1
    Se întâlneşte în:
     psihozele afective unipolare omonime
     psihozele afective bipolare
     tulburările schizoafective
     sisfilisul cerebral
     tulburările psihice din perioada puerperală
     tumori mezencefalice şi diencefalice
     tulburări organice de personalitate posttraumatică
     unele intoxicaţii
     poate însoţii boli somatice, precum :
    o hipertiroidie
    o anemie pernicioasă
    o porfirie
    o reumatism
     indus de unele medicamente :
    o antidepresive
    o corticosteroizi
    o hidrazidă
    o cicloserină

    -componentele sindromului maniacal hipertrofiează imaginea de sine, induc trăirea intensă a


    prezentului şi deschiderea necondiţionată spre comunicare dar şi spre o superficială şi labilă
    relaţionare intrerpersonală.

    2
    În raport cu etiologia, terenul, perioada de evoluţie, sindromul maniacal poate îmbrăca mai
    multe forme:
    - hipomania – ca sindrom maniacal atenuat
    - excitaţia manicală simplă
    - mania coleroasă – în care domină irascibilitatea şi tendinţa la reacţii de mânie
    - mania confuzivă / incoerentă – care se înrudeşte cu amentia prin aspectul de
    dezagregare profundă şi incoerentă pe care îl capătă gândirea şi activitatea; este
    simptomatică sau apare prin supraadăugarea unui element exogen la etiologia dominant
    endogenă
    - mania supraacută / furia maniacală – însoţită de o obnubilare mai accentuată, pe fondul
    căreia pot apărea trăiri oneiroide; la agitaţia psihomotorie extremă din această formă se
    pot asocia refuzul de a se hrăni, deshidratarea, hipertermia (care după unii autori conduc
    la constituirea sindromului delirului acut)

    S-ar putea să vă placă și