Utilizarea Tehnologiilor Moderne - Teledetecţia Prin
Utilizarea Tehnologiilor Moderne - Teledetecţia Prin
Utilizarea Tehnologiilor Moderne - Teledetecţia Prin
Rezumat română
Prezenta lucrare este un sumar justificativ al aplicării asistenţei topografice în toate etapele realizării
căilor de comunicaţie, respectiv studiul, proiectarea, execuţia şi urmărirea în timp a acestora. Asistenţa
topografică implică două categorii mari de lucrări topografice: preliminare şi definitive, fiecare clasă
beneficiind de aparatură şi tehnologii noi de colectare şi prelucrare a datelor. Ca studiu de caz, am clasificat
şi prezentat tehnologiile moderne utilizate la realizarea studiului traseului căii, respectiv elemente din tehnica
teledetecţiei prin satelit şi aerofotografierii.
Prezentăm în concluzie, rolul şi implicarea nemijlocită a lucrărilor topografice în domeniul căilor de
comunicaţie şi necesitatea implementării tehnologiilor moderne în vederea realizării studiilor preliminare
proiectării şi execuţiei cu precizie ridicată a căilor.
Cuvinte cheie: căi de comunicaţii, drumuri, lucrări topografice, tehnologii moderne, teledetecţie
satelitară, aerofotografiere.
Abstract
This paper is a summary that presents and proofs the importance of the topographic assistance during
road development projects phases, starting form the land survey and in all aspects of the life cycle. There
are preliminary and conclusive aspects concerning the topographic works, each of them using modern
technologies of data collection and analysis. As a case study, we classified and presented the above
mentioned facts regarding the preliminary study of the road courses using satellite remote sensing and aerial
imagery. As a conclusion we stated the importance and necessity of topographic works in road construction
projects.
Key words: road networks, topographic work, satellite remote sensing, aerial imagery.
1.Introducere
Stabilirea traseului căilor de comunicaţie terestre, drumuri sau căi ferate, reprezintă o
problemă de mare complexitate. Această operaţiune presupune luarea în considerare a
unei multitudini de factori care o influenţează şi este realizată în faza studiilor tehnico-
economice ale variantelor. Astfel factorii care determină alegerea unei anumite variante de
1
Conf. dr. ing.- Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Facultatea de Construcţii
2
Prep. drd. Ing. - Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Facultatea de Construcţii
traseu sunt grupaţi în două categorii, şi anume considerente tehnice, naturale şi locale şi
considerente de natură economică. În cazul proiectelor de drumuri, analiza acestor factori
este efectuată în cadrul etapelor de proiectare cum sunt: studiul de prefezabilitate, studiul
de fezabilitate, proiectul tehnic şi detaliile de execuţie.
Dintre considerentele tehnice naturale amintim elemente cum ar fi: de relief, de
vegetaţie, climatice, geografice, geologice, geotehnice şi hidrologice. Dintre cele tehnice
locale putem menţiona considerente cum sunt: asigurarea unei poziţii corecte faţă de
localităţi şi necesitatea asigurării legăturilor convenabile cu alte căi de comunicaţii.
Considerentele de ordin economic se referă cu precădere la cerinţe legate de dinamica
traficului şi de volumul acestuia în perioada de prognoză; cerinţele de ordin economic care
influenţează alegerea unor trasee se referă deservirea unor localităţi lipsite de căi de
comunicaţii, dublarea căilor de comunicaţie suprasolicitate, punerea în valoare a unor
zone sau obiective turistice [1].
Studiul traseului drumului comportă parcurgerea a două etape principale şi anume [2]:
a. studiul variantelor de traseu posibile;
b. alegerea variantei optime de traseu.
a. Ca primă etapă, aceasta constă în elaborarea studiilor de prefezabilitate
şi fezabilitate având la bază analiza ansamblului de factori tehnici,
economici, sociali, strategic, ecologici, turistici ş.a. Aceasta se finalizează
cu estimarea valorii investiţiei şi determinarea soluţiei celei mai
avantajoase din punct de vedere tehnico-economic.
b. Această etapă se referă la alegerea variantei optime şi totodată la
elaborarea documentaţiei necesare realizării lucrărilor definitive, adică a
proiectului tehnic şi a detaliilor de execuţie (proiectarea în detaliu a
elementelor geometrice ale traseului). Astfel, se evidenţiază necesitatea
materializării pe teren a variantei alese paralel cu studiul soluţiei optime
de traseu până la definitivarea acesteia.
Prin tema de proiectare sunt impuse două sau mai multe puncte care se cere a fi
legate pe baza traseului studiat. Este cunoscut faptul, că acea linie care uneşte punctele
obligate consecutive ale traseului, impuse prin tema de proiectare, poartă numele de linie
călăuză generală. Această linie are, în mod uzual, formă poligonală, unind puncte
intermediare. Studiul traseului va căuta, pe cât posibil, să urmărească această linie; mai
mult, ar trebui ca întregul traseu să se suprapună peste linia călăuză. S-a constatat însă,
că această contopire nu este posibilă, deoarece atât relieful, respectiv configuraţia
terenului, cât şi condiţiile tehnice ale traseului impun de cele mai multe ori o depărtare a
acestuia de linia călăuză.
Din cele prezentate anterior, rezultă că specificul acestui domeniu presupune o
asistenţă topografică de specialitate, în toate etapele realizării proiectelor de drumuri:
în faza de studii, respectiv ridicări topografice la scară mare în vederea
asigurării bazei topografice pentru etapa de proiectare;
în faza de proiectare, prin lucrări topografice specifice în etapa de realizare a
proiectului;
în faza de execuţie, respectiv materializarea pe teren a variantei optime de
proiectare alese, adică a variantei definitive.
După cum rezultă din studiul traseului căii, prezentat în detaliu la punctul 2, se poate
aprecia că această etapă de documentare anterioară proiectării propriu-zise reprezintă o
activitate de mare complexitate influenţată de o serie de factori tehnici, cum este şi
configuraţia terenului.
Din punct de vedere funcţional şi administrativ [2], drumurile publice se împart în trei
categorii: drumuri publice de interes republican, drumuri publice de interes judeţean şi
drumuri publice de interes local. Pentru căile rutiere din prima categrie, cum sunt
autostrăzile, drumurile expres, drumurile naţionale europene, studiul traseului căii se
desfăşoară de obicei pe un teren sau fâşie de teren, relativ întinse şi eterogene din puct
de vedere geografic.
Astfel, în cadrul studiilor preliminare, de alegere a culoarului de desfăşurare a
variantelor, cât şi la studiile de mediu aferente acestora, se pot utiliza produsele unor
tehnici sau tehnologii moderne, sub formă de imagini, furnizate de teledetecţia spaţială
prin satelit şi fotografia aeriană – aerofotografierea.
4.2.Aerofotografierea
Concluzii
Bibliografie:
[1] Dan Popovici, Vasile Boboc, Eugen Florescu – Căi de comunicaţii terestre,
Editura ”Venus”, Iaşi 1998
[2] Florin Belc – Calculul şi trasarea căilor de comunicaţie terestre. Elemente de
bază, Ed. Solness, Timişoara, 2008.
[3] Constantin Coşarcă – Topografie inginerească, Editura Matrix Rom, Bucureşti
2003
[4] Teledetecţie şi fotointerpretare geografică. Curs 2009, sursa internet:
www.scribd.com
[5] sursa internet: http://eoedu.belspo.be/nl/guide/index.htm
[6] Benonia Cososchi – Drumuri. Trasee, Ed. Societăţii Academice ”Matei-Teiu
Botez”, Iaşi, 2005
[7] sursa internet: http://www.geodis.ro/servicii/prelucrarea-aerofotografiilor