16 Nr.

4 (34), 2003 BANA ARMÂNEASCÂ

“Sartsina a noastâ...”
Di totna Armânjlji a noshtsâ, adyea- NAI MA AVUTSLJI ARMÂNJI
furù tu tsi vâsilii bânarâ, avurâ namisa
di elji shi oaminji avuts. Ashi sh-cu Ar- DI ROMÂNIA
mânjlji a noshtsâ di adzâ ditù România.
Tu revista Capital, Brumarù 2003, s-
deadi toplu a nai ma avutslorù 300 di
GIGI BECALI IOAN shi
oaminji ditù România. Pritù aeshtsa s-
aflâ shi ca baea Armânji.
Sport, imobiliare,
150 miliunji di dolari. Ansuratù, trei
VICTOR
Maca aestu clasamentu easti, cumù
s-aspunea tu revista Capital, unâ parti
ficiori. Domiciliu: Bucureshti
Gigi Becali aspuni câ dixi di psânù chiro
BECALI
ditù istoria icunomicâ a Româniiljei, noi Impresariat tu fotbal, imobiliari.
unâ pripuniri ti vindearea cu 50 di miliunji
luyursimù câ pãrãstisirea tu aestu 60 miliunji di dolari
di dolari a clublui Steaua. Sigurù easti
clasamentu shi a nai ma avutslorù Domiciliu: Bucureshti
câ elù bâgã tu fotbalù, pânâ tora, Fratslji Ioan shi Victor Becali sh-facù
Armânji di România, easti shi unâ njicâ
parti ditù isturia a Armânjlorù. deanvârliga di 12 miliunji di dolari. lucrulu tu impresariat tu fotbal. Firma a
Ditù aesti s-veadi câ sh-tu dzâli a “Maca va s-giudicãmù câ pareia di lorù easti “Becali Sport, nai ma mari
noasti Armânjlji au unù rolù multu giucâtori cari-lji ari Steaua shi fâtsemù companii di impresariat tu fotbal ditù
importantu tu bana icunomicâ România. Anlu aestu la firma a lorù vini
româneascâ, ashi cumù u avea shi aoa shi cunuscutlu fotbalistu Gicã Popescu,
sh-unâ sutâ sh-tsiva di anji. Va s- tsânândalui cafi unù unâ treimi ditù
adutsemù aminti ndoauâ numi di actsiunji. Nai ma mãrli daraveri
Armânji cari avurâ unù chiro unù rolù (tranzactsii) ditù estanù adrati di firma
importantu tu isturia icunomicâ shi puli- a fratslorù Becali furâ mutãrli alù Chivu
ticâ a Românjlorù sh-tutnâoarâ sh-tu la clublu italian shi alù Adrian Mutu la
isturia a Armânjlorù: Andrei Shaguna, atselù inglezù. La unâ ahtari tranzactsii,
Mocioni, Gojdu, Sina, Zapa sh.a. firma Becali amintã 5-7% ditù salariulù
Andrei Baron di Shaguna fu unâ
a fotbalistului tu anù.
personalitati multu importantâ tu atselù
Ioan shi Victor Becali avurâ shi firma
chiro. Elù fu membru a casâljei a
Internatsional Sport Management, cari
magnatslorù, fu unù senatorù di besâ
u vindurâ tu aestâ vearâ. Alti bunuri aflati
a Senatlui Amirãrescu, fu membru pri
banâ a Senatlui austriac shi fu atselù tu avearea a fratslorù Becali: unù locù
tsi putu ta s-amintâ autonomia a di 60.000 mp. La Bãneasa, unù cartier
bâsearicâljei româneascâ. di 10 vili di luxu adrati pi unâ arãlâchi di
Emanuil Gojdu di Budapesta, di zânati
avucatù, fu Armânlu cari adunã ahântâ
aveari tu bana a lui câ shi adzâ, dupâ
unâ isapi tu tamamù, agiundzemù la 20
miliunji di dolari. Ma multu di ahâtù,
ma multu di 100 di anji, Ungurlji s-
minduits-vâ câ numa Steaua cumù shi
ancaci cu Românjlji cumù s-u ampartâ
alanti lucri tsi tsânù di tutù tsi adrã aestâ
aestâ aveari. Ti amârtii ama, Armânjlji,
parei pânâ tora facù ma multu di 30 di
ditù cari mileti s-trâdzea Gojdu, nu
miliunji di dolari”, aspuni Becali. Elù ma
suntu loats tu luyurseari ti mpârtsârea
ancupârã mulchi (propietãtsi) imobiliari
a alishtei aveari.
shi locuri a curi axii (valoare) easti di
Ligatù di aeshtsâ mãri Armânji shi tsi
vârâ 20 miliunji di dolari. A câ vindu
adrarâ cu averli a lorù Yioryi Platari
niscânti locuri tsi li avea, easti, nica, unlu
aspunea:“Armânjlji...pri iu tricurâ di nai ma mãrlji oaminji ditù România tsi
alâsarâ toruri di civilizatsii niasteasâ stãpueashti locuri. “Pâhãlu a loclui tu
ti xeanili milets, ama ti populu a lorù naia (zona) Pipera criscu andicra di anlu
nu s-intiresarâ câtù sh-cumù prindea. tsi tricu cu ma multu di 30%”. Ditù aesti
Noi lji-avemù ljirtatâ shi borgea a lorù s-achicâseashti câ atseali 500 di hictari
u anãltsãmù shi u duchimù ca sartsina pisti cari easti nicuchirù omlu di
a noastâ”. emburlichi vrea s-lipseascâ s-aibâ axia
Avemù nãdia câ dupâ vârâ sutâ di anji di deanvârliga di 200 di miliunji di dolari.
canâ nu va s-poatâ s-dzâcâ unù idyealui Easti apufâsitù s-bagâ ma multu di 10.000 mp, la cari s-adavgâ shi atseali
lucru sh-di Armânjlji avuts ditù dzâlili tsintsi miliunji di dolari tu unâ televizii
a noasti. doauâ pãlati iu bâneadzâ fratslji deadunù
adratâ maxus ti Steaua, ashi cumù multi cu fumeljli a lorù. Mash axia icâ pâhãlu
Ashi s-lâ agiutâ shi s-nâ agiutâ di cluburli occidentali au a lorù canali
Dumnidã! a pãlatilorù a lorù agiundzi la 12 miliunji
di televizii tu sistemù pay tv. di dolari, dupâ cumù aspunù
Tacu BABALI
 BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 4 (34), 2003 17
pareiljei nturtseascâ Bursaspor, ditù
partea a curi va s-dixeascâ 600.000 di
dolari tru anù. Tu ndreptulù a amintaticlui
financiar a “Vâsiljelui” s-ma misurâ shi
tesea di imagini a machinjlorù BMW tu
România, hari tu cari Gicâ s-aleapsi
“mash” cu cljeili a atsilui ditù soni tipù
di machinâ. Armânândalui la publicitati,
s-adutsemù aminti câ Hagi sh-ma
adâvgã unâ imagini shi di Coca-Cola, shi
di Gillet, shi di Texaco, amintândalui suti
di njilji di dolari.
Adâvgari: Gicâ Hagi fu antrenorlu a
pareiljei di fotbal ditù Turchii Bursasporu
mash pânâ tu toamna a anlui 2003.

STERE patru cu ilichii di ma multu di 25-li di

anji furâ vinduti la pâhadz di 600.000-
SAMARA 650.000 di dolari cafi unâ. Atseali ditù
Shiping, industria alimentarâ, agiculturâ, soni achizitsii li featsi tu anjlji 1997-
retsea di magazini 1998: doauâ navi tip RO-Ro (ti
30-35 miliunji dolari. ncârcarea di camioani shi autoturismi),
50 di anji, ansuratù, doi ficiori navi tsi aducù profituri di vârâ 6.000-
Domiciliu: Custantsa 7.000 di dolari pi dzuâ. Maca vrea s-
specialishtsâlji tu dumenjea a casilorù,
Steryiu Samara, di zânati icunumistu, hibâ s-li vindâ, vrea s-ljea adzâ pi cafi
Ioan Becali, deadunù cu nicuchira a
s-misurâ adzâ pritù nai ma importantsâlji unâ di eali cca 4-6 miliunji di dolari.
lui Stela, stãpueashti unâ plantatsii di
armatori românji. Easti propietarlu a Alanti doauâ pampori armasi tu
cafe teasâ pi 80 di ha, tu Columbia, ti
gruplui di firmi
cari dixi cu niheamâ chiro ma nâinti
Sammarina di
11 miliunji di dolari, ama cari nu-lji
Custantsa, unâ
apruche ti furnjia câ nu u ari ti vindeari. afaceri di
Adâvgari: Giovani Becali nu mata fumealji. Sh-
fatsi impresariatù mea di ndoi meshi ahurhi lucrulu
easti prezidentulù a pareiljei di fotbal tu anjlji 1991
Rapid Bucureshti. cu atsea di
agenturari
GHEORGHE pampoari, pritù
f i r m a
HAGI “Sammarina”
SRL. Doi anji
Fotbal, turismu ma amânatù
35-40 miliunji dolari agiumsi ti prota
Ansuratù, 38 di anji, doi ficiori. oarâ propietarù
Resheditsi: Bucureshti, Constantsa di navâ, unâ
Luyursitù nai ma bunù fotbalistu p a m p o r i
roimânù di tutù chirolu, Gheorghe Hagi achizitsionatâ
shi-amintã avearea giucândalui sumù la licitatsii di la
tricourli a pareilorù Real Madrid, atsea tsi fu
Brescia, Barcelona shi Galatasaray. Navexim.
Istanbul. Achizitsiili di
Tu tsea di antrenor, Hagi antrenã pi navi continuarâ
virisii (gratis) natsionala (ali Românii), shi tu anlji tsi
cu cari chiru calificarea la Cupa vinirâ. Tu total,
Mondialâ ditù 2002. Ti aestâ niscuteari tu atselji ditù
la capù sh-deadi demisia shi aproapea soni dzatsi anji,
doi anji sh-administrã daraverli. Protlu ancupârã optu
gaile, hotelu Yaki di Mamaia. Tu veara navi, ditù cari
a anlui 2003, Hagi fu bâgatù antrenor a
 18 Nr. 4 (34), 2003 BANA ARMÂNEASCÂ

propietati suntu di tip cargo, la atselù hotelù. Anlu tsi

hâirea adusâ di unâ ahtari tricu ancupârarâ la licitatsia
pampori hiindalui di 3.000 organizatâ di Ministerlu a
di dolari tu dzuâ; pâhãlu di Turismului pachetlu di 60%
adzâ pi piatsâ ali unâ ahtari ditù actsiunjli a societatiljei
pampori poati s-agiungâ shi comercialâ Sulina Estival –
la 1,5 miliunji di dolari, aruptâ ditù SCNeptun-
ligatù di ilichii. Lucrulu di Olimp SA. Ashitsi, tu
operari-agenturari avearea a lorù intrarâ nica
pampoari agiumsi di ma patru hoteluri: Dobrogea,
mari importantsâ. Adzâ, Sulina, Delta shi Traian ditù
150 di naftsâ (marinari) Neptunù. Estanù, tu meslu
lucreadzâ tu atseali doauâ Martsu, ancupârarea shi
firmi di shipping alù partea SIF Transilvania di
Samara: “Sammarina” 40% la SCSulina Estival.
SRL shi “Sammarina
Tora, Celco are ari unù
Shiping and Trading” SRL.
programù di investitsii di
Tu aestâ dumenji, ma
importantsâlji parteneri di doauâ miliunji di dolari, tsi
emburlâchi a armatorlui Samara fu anchisitù tu aestâ
suntu firmi mãri ditù Elvetsia, An- pritù Celco, tsintsi hoteluri, patru la toamnâ la hotelurli a lorù ditù Neptun.
glia, Olanda. Steryiu Samara nu s- Neptunù shi unlu la Mamaia, tu total Niculae Dushu luyurseashti câ
dânâsi mash la lucrulu ditù avândalui 502 locuri di cazari. Prota investitsiili tu turismu suntu unù
dumenjea maritimâ. Gruplu a lui di investitsii tu turismu fu faptâ tu anlu plasamentu sigurù.
firmi ma tsâni shi unù abatorù – 1996. Atumtsea ancupârarâ ma nâinti Articulù loatu ditu revista
Carmenco – Custantsa – tsi ari tu pachetlu majoritar tsânutù di statù la Capital, Brumarù 2003
propietati optu hictãri di locù, ferma hotelu Condor ditù Mamaia (doauâ Adusâ pi armâneashti:
di la Târgushor ditù judetslu steali) Deapoia ancupârarâ shi alanti Redactsia “Bana Armâneascâ”
Custantsa, tsi s-tindi pi unâ arãlâchi actsiunji cari li tsânea SIF Transilvania
di shasi hictãri; atsea tsi fu retseaua
di magazini metalo-chimice,
ancupâratâ di la SIF Transilvania tu
anlu 1998, tsi ncurpiljeadzâ adzâ 120
di magazini adzâ tu câsâbãlu
Custantsa shi cari li administreadzâ
Metachim SA, unâ altâ firmâ a
armatorlui. Alti propietãts: braseria
Neptun shi unù cabinet medical –
Samarina Medical. Gruplu di firmi
Sammarina easti luyursitù la ma
multu di 30 milunji di dolari.
IOAN shi NICULAE

DUSHU
Turism, industria di prefabricati
14-16 miliunji di dolari
Domiciliu: Custantsa. Ioan shi
Niculae Dushu di Custantsa (prots
cusurinji) suntu actsionari principali
ali una ditù nai ma importantili
favrits di BCA din România – Celco
– tsi ari nâ tsifrâ di emburlâchi tu
cafi anù di aproapi 10 miliunji di
dolari. Tu unù topù a atsilui tsi fu
Ministerlu a Turismului, ligatù di nai
ma mãrlji tsânâtori di active di pi
litoralu românesc, cusurinjlji Dushu
s-aflâ pi loclu trei. Elji au deadunù,
 BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 4 (34), 2003 19

Sharleroi ditù Belgia. Aestâ adunari va

Sutir BLETSA s-aibâ ca scupo ndridzearea a
Constitutsiiljei europeanâ ti limbili ma

Sutir B LETSA s-amintã tu hoara 400.000 di

Gramaticos di ningâ câsâbãlu Carditsa. Euro. Iavea
Di zânati easti arhitectu. Facultatea di câ tu hoara
arhitecturâ u featsi Venetsia a tora Pipera, iu
lucreadzâ ca arhitectu Athena. Elu easti doi prots
ansuratu shi arim doauâ feati. cusurinji,
Sutir Bletsa, ca itsi altu Armânù, nu Ion shi Gigi
shadi arihati ici. Adzâ easti Atena, iu Becali,
lucreadzâ ca arhitectu, mâni easti tu puturâ di u
Italii, tu Ghirmânii, tu Frântsii, tu Belgii alâxirâ
icâ tu Românii. Tsi caftâ tu aesti vâsilii? hoara tu
Elù s-dutsi tu aesti vâsilii ditù scupo di unù cartierù
emburlichii, ca cumù yini Bucureshti di luxu a
cumù shi ti amintarea a ndrepturlorù a Bucure-
Armânjlorù. shtiului, vini
Bucureshti, di unù anù sh-tsiva sh-adrã di proie-
unâ firmâ cari poartâ numa di “Protecat cteadzâ shi
România”. Pritù aestâ firma a lui, mutâ casi psânù zburâti.
deadunù cu unù altu Armânù, Hristu cunuscutlu alumtâtorù ti ndrepturli a Tu dzua di Sâmbâtâ, 21-li di Yinarù
Granzulea, shi-ancupârã tu hoara Pipera Armânjlorù, Sutir Bletsa. S-da 2004, Sutir Bletsa va s-ljea parti la
andamusea ali EBLUL ditù Ghirmânii,
câsâbãlu Flesbourg, la sinurlu cu
Danemarca.
Yinitoarea andamusi ali EBLUL, nâ
spunea nâslu, va s-hibâ tu Gârtsii, cu
cari apuhii va s-tsânâ unù Congres.
Tu Gârtsii, Sutir Bletsa ari adratâ ma
multi lucri ti yinitoarli Giocuri Olimpitsi.
Ashitsi elù lucrã multu la restaurarea
shi modernizarea a stadionlui olimpic
Panionios shi la Casa a presâljei di Atena
tu tesea di shefù a lucrãrlorù. Aestâ
casa a presâljei eara pânâ tora palatea a
Ministerlui a nvitsâmântului.
Noi âlji urãmù alù Sutir Bletsa s-aibâ
parti di aoa shi nclo di multâ sânâtati ta
s-poatâ sâ-shi avinâ lucru a lui di zânati
cumù shi lucrulu a Armânamiljei ti
amintarea a ndrepturlorù a ljei.
Tacu BABALI
unù locù di 3000 m2 sh-pi cari locù adrã Dumnidzã s-anchirdâseascâ!
4 casi mãri, cu 3-4 patomati, ca niscânti EBLUL
palati. Cafi unâ di eali ari unâ arãlâchi di Nu di psâni ori,
400 m2. Suntu ti vindeari ti oaminjlji tu tutù aestu
avuts. Unâ casâ custuseashti 350- chiro, Sutir Bletsa
sh-alasâ lucrulu a
lui di zânati shi
avinâ lucrulu a
Armâ-namiljei.
Tu 17-li di
Yinarù 2004, elù
va s-ljea parti la
prota adunari ali
EBLUL tsi va s-
tsânâ tu câsâbãlu
 20 Nr. 4 (34), 2003 BANA ARMÂNEASCÂ

LIMBA ARMÂNEASCÂ
CUNUSHTEAREA, VIGLJEAREA, PRUCUPSEAREA

Activitãtsli tsi s-facù tu aestu chiro ti cãrtsùli cu nâsh, s-li citeascâ shi sâ
limba armâneascâ au tu minti s-viaglji zburascâ unù cu alantu sh-cu fumealjea
shi s-prucupsescâ ea. Ta si s-facâ ma a lorù.
bunù aestu lucru, va si s-cunoascâ Aoa, Elbasan, iu bâneadzâ aproapea
nivelu a cunushteariljei a limbâljei di 4000 di Armânji noi mpârtsâmù itsi
Armânjlji di itsi comunitati, pitù hori, mesù câti 100 di rivisti “Frãtsia” tsi easi
câsâbadz, sh.a. pi dau limbi unâ oarâ tu mes. Tu aestâ
Aestu lucru va sâ spunâ cumù s-lu rivistâ noi scriemù ti Armânjlji cama
adrãmù lucrulu ti nvitsari, ti greari sh-ti nvitsats, cama cunuscuts sh-cama
scriari limba a noastrâ. avdzâts ditù aestu câsâbã ca dascalj,
Adzâ, aoa Elbasan, ma tutù ashi poati artishtsâ, sportishtsâ, medic,
s-dzâtsemù sh-ti ntreaga Arbinishia anda icunumishtsâ, preftsâ, alumtâtori, sh.a. Andon Kristo
nchisimù di nivelu a cunushteariljei ali Aestâ rivistâ sh-tuti activitãtsli culturali
limbi, Armânjlji poati si-lji clasificãmù: tsi li fâtsemù aoa ari agiutatâ ta si
Armânj cai u grescu bunâ limba. shtimù, ta s-putemù s-lucrãmù ti ptsânari
cunoascâ cultura ma ahorea sh-limba
Armanj cai u aduchescu bunâ limba armâneascâ, ti alidzeri sh-ti scriari. efectulù negativ a lorù:
ma nu u grescu. Si shtii câ limba a nostrâ easti limbâ
Alfabetul shi normili di scriari suntu
Armanj cai nu u aduchescu limba. veclji, cu traditsia ma nu easti limbâ
atseali apurcheati di simpozionlu di Bituli
Treili niveli nu u scriu limba, ahorea 1997.Noi minduimù câ ti nvitsari limba utilitarâ, cu ea nu nedz la universitet, la
di ptsânji di nâsh tsi u ar nvitsatâ scriarea armâneascâ va si s-bagâ pi lucru tuti birou, sh.a. Ti atsea noi va sâ shtimù câ
pi dupu cãrtsâli nali tsi ari ishatâ aestu ocaziili: -Pitu fumelj ân casâ, cai easti anda easti ashi, limba a nostrâ va si tsânâ
chiro ditù soni. cu mari vreari, cu inima sh-cu lucru
cama bunâ sh-lishoarâ (ahorea
La anul 2000, aoa, Elbasan, sutsata importantu easti rolu a muljerilorù). nicurmatù. Ashi pânâ a s-agiundzemù s-
culturalâ “Armânjlj din Albania”, filiala -Pit radio, televizion. u bâgãmù la shcoalâ ca limbâ facultativâ.
Elbasan dishcljisimù unâ clasâ di elevi -Pit rivisti sh-cãrts. Pânâ adzâ limba easti vigljeatâ câ
armânji la unâ shcolâ ditù mâhâlãlu -Pit cursuri shcurts cu grupi njits. Armânjlji, ma multsâ, bâna pitù hori icã
“Sâmtu Coli” iu bâneadzâ ma multsâ Avem nâieti tsi tu mâhâladzji iu Armânjlji pitù mâhâladz iu Armânjlji ira stogù. Tu
Armânj. Ti aestâ pitricumù hâbari a aestu chiro sinurli a statilorù si
suntu multsâ tu
t u t u l o r ù dishcljisirâ, oaminjlji s-primnâ liber ditù
numirù, s-câftãmù
Armânjlorù, casâ hori pitù câsâbadz, icã pitù alti staturi, tu
Andon Kristo tsi limba armâneascâ
di casâ ma shi pi emigratsion. Ashi ananghea utilitarâ âlji
S-amintã tu 02.10. 1948, tu hoara sâ si-nveatsâ ca
televizionlu local Flochi di ninga câsâbãlu Curceaua ditù limbâ facultativâ la ducù elevlji câtâ limbili mãri cu cai elji
“ E g n a t i a ” . Arbinishii, ditù pârintsâ armânji, sculia primarâ (clasa esu la lucru, la birou, la universiteti, sh.a.
Ahurhirâ s-yinâ la Costandina shi Tachi.Anvitsã clasa 1-4). Aestâ u avemù Tu aestâ situatsii nauâ, noi ma multu di
shcolâ pân la 23 di primara cu dascalu armânù Thimi tu prugram shi u cheadicâ di nafoarâ nâ aspardzi lucru
elevi. Textu ti Simacu. Tu anjlji 1964-1968 featsi avemù câftatâ la aestâ situatsii objectivâ. Ti atsea
nvitsari ira “Carti liceulu ti iconomii Elbasan a deapoia Ministrulù mintuescu cã noi avem ananghi urghentâ
ali
di alidzeri” alù featsi la Universitatea di Elbasan Nvitsâturiljei cai nu ti unâ metodâ cu i fârâ prufesorù, ma
Andrei Bagav, ancâ facultatea di Finantsâ-contabilitati tu ari scoasâ cheadicâ, sh-ti CD ashi cumù ari limba inglezâ,
ti abetsedar nu ira anjlji 1972-1976. frantsezâ, românâ, sh.a.
ma aestu lucru va
ananghi câ elevlji Tu Maiu 1992 featsi seminar Ma cumù tsi vrei si nveatsâ limba
chiro pânâ si s-facâ
ira tu clasili primari „Economia comertsului shi
realitet.
armânâ nu easti lucru chirutù ti atselji
la shcola manadzimea” organizat di Unevier- La biserca di la tsi u nveatsâ, ninti easti unâ harauâ ti
sitetul Nebrasca, Lincoln, USA. omù cai greashti pi limba ali dadi, shi
arbinisheascâ.
Lucreadzâ ca Expert contabal mâhâlãlu “Sâmtu cama imprtantâ easti cã limba armânâ
Ashi cursea
autorizat. Easti ncurunat cu armâna Coli”, preftu armân
conituã trei mesh, Marije Kristo (Shituni), cu cari ari unâ dyivâseashti sh-pi easti sorâ a limbilorù latini românâ,
elevlji nvitsarâ sâ featâ shi unù ficior. Feata easti dascala, armâneashti la toati italianâ, frantsezâ, portughezâ, spanjolâ.
scrii shi ahurhirâ sâ anca ficiorul easti yeatru. Aspuni câ mistirljili. Ashi si shtii câtù lishorù u ar elevlji
z b u r a s c â tutâ fumealjea a lui zburashti limba Anda spunemù toati armânji sâ nveatsâ limba românâ, ma sh-
armâneashti. armânâ. Tu anul 2002 estu aleptu aesti, nâpoi avemù alanti limbi latini.Pitù toati fumejli armâni
Dupu aestâ presidentu ali filiali sutsatiljei di ananghi ca aestu vremù s-lucrãmù ti cunushteari,
cursea nu cuntinuã Elbasan. vigljeari, sh-prucupseari limba a noastrâ
piriclju ti chireari
cã ira unâ sartsinâ mushatâ, avutâ, miliodioazâ!
limba a noastrâ, ca
greauâ ti elevlji, ti atsea lâ deadimù Andon Kristo
suntu ndoi factoi objectivi tsi noi va si-lji
 BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 4 (34), 2003 21
“Cu apuhia a atsiljei di a tsintsea u cumândusits. S-avdzâmù sh-
editsii a Premiului “Omlu a Fratili (!?) a nostu di ghini!
Anlui”, Redactsia a revistâljei
Cu tinjii sh-dureari
“Bana Armâneascâ” di Jancu Koci di Diviaka armâneascâ,
Bucureshti-România, duru-
Dumitru Piceava
seashti, adzâ, Sâmbâtâ, 9-li di
Martsu 2002, “Premiulu di tinjii” - 2001 nâ pricunoashti grailu armânescu ca
a dhascalui KOCI JANCU di Diviaka ti hiindalui limbâ shi lipseashti s-hibâ Apandisi di la Andon Kristo
tuti cilâstâsirli tsi li featsi ti dishcljidearea apâratâ ? Shi s-nu avea avdzâtâ tutù nu Tinjisite d-le Dumitru Piceava,
a protilorù cursuri optsionali pri limba avea izini ta sâ spunâ ashi tsiva. S-nu Itsi sutsata ari prugramlu shi statutlu a
armâneascâ la sculia ditù hoara Diviaka shtibâ domnulù Jancu Koci câ pritù ljei. Ashi sh-noi, aoa, tu Arbinishii, avemù
ditù Arbinishii sh-ti gairetsli tsi li featsi ufilisirea a nfârmâcoasâljei sintagmâ prugramlu cai easti aprucheatù di la
sh-li fatsi ca ficiuritslji armânji s-anvea- “dialectulù aromân” s-achicâseashti conferintsa a noastâ generalâ la anlu
tsâ carti pri limba a lorù pârinteascâ”. chireari? S-achicâseashti chirearea a 1992, shi ari aesti puncti:
*** sâmtâljei a noastâ limbâ armâneascâ sh- - s-tsânâ limba, traditsiili, cultura, s-
Ashi anyrâpsimù pi Dhipluma di tinjii tutùnâoarâ chirearea ali isãshi miletea
anveatsâ limba la shcoalâ, s-aibâ rivisti,
tsi lji-u durusimù tu anlu 2002 a armâneascâ.
s-aibâ emisiunji la radio publicâ sh-la
dhascalui di Diviaka Jancu Koci. Sh-ca S-nu shtibâ domnulù Jancu Koci câ
televizion, s-aibâ dyivâseari la bisercâ
dealithea câ Jancu Koci axizea ta s- dupâ tsi Consilulù ali Europâ scoasi tru
migdani Dimândarea 1333, cari, a câ nu
pi armâneashti, s-aibâ ligâtura cu
dixeascâ unù ahtari premiu ti tuti Armânjlji di tutâ lumea, sh.a.
cilâstâsirli tsi li featsi sh-nica, vahi, li fu bâgatâ tu practichii tu nitsi unù cratù
ari axia a ljei shi nitsi unù reprezentantu Sh-noi câtù putemù lucrãmù ti aestu
fatsi ta s-tsânâ tru banâ sâmta a noastâ prugramù.(...). Cu vrearea alù
limba armâneascâ tu lumea a Armânj- ufitsialù a vârnui cratù nu ari izini ta s-
ma ufiliseascâ nfârmâcoasa sintagmâ di Dumnidzã tuti potù si s-facâ!
lorù di Diviaka shi ditu Arbinushii.
“dialectu aromân” mea limba aromânã? Cu dor armanescu,
Atumtsea anda-lji si durusi aestu
premiu Jancu Koci nu vini Bucureshti Vahi, ufilisindalui unâ ahtari niaverù tu
unu interviu la TVR1 poati ta s-hibâ Andon Kristo
ta sâ-sh lu ljea. Nâ andamusimù ama
ndoi meshi ma amânatù, cându noi tsânutâ tru banâ sculia armâneascâ di la
yiurtiseamù Bucureshti Dzua Natsionalâ Diviaka. Vahi, ama nu pistipãsescu.
a Armânjlorù, shi, ca baea chiro, Tsi shtiu ama easti atsea câ, ufilisirea
ali unâ ahtari nfârmâcoasâ sintagmâ Tsintsi furtii
shidzumù muabeti pri thema a limbâljei
shi a miletiljei armâneascâ. Nâ hârsimù tamam di cãtrã unù ahtari omù, cumù
easti dhascalu armânù Jancu Koci icâ Atselù tsi ari loatâ adzâ detsizia ta
atumtsea di andamusea sh-di muabetea
ufilisirea, tutù tu unù interviu la TVR1, sâ s-alumtâ condra a minciunâljei
tsi li avumù cu unù ahtari Armânù ditù
Arbinushii cari s-alumtâ sânâtosù ti di cãtrã d.lù Dionisie Papatsafa, dhascalu shi a nishteariljei, ti scriari dealihea,
limba sh-ti fara armâneascâ. di unu chiro, a sintagmâljei “Noi aromânii vrea sâ shtibâ sâ astirsarâ (zborù
Nu njicâ nâ fu ciudisirea di aseara, si cu voi românii suntem acelasi popor”, nicunuscutù di noi) ma psâni tsintsi
9-li di Brumarù, atumtsea cându la featsirâ icâ facù ca noi, Armânjlji di greutãts (gretsuri; nota a Red.).
jurnalu di la TVR 1, iu s-azbura di România, s-nu putemù s-amintãmù vârâ 1- vrea s-aiba curagiù ti scriari
Românjlji di pisti sinuri, lu vidzumù shi ndreptu specificù a noauâ icâ s-li
dealihea, atumtsina cându ea u ari
lu avdzâmù cunuscutlu dhascalù chiremù atseali tsi li aveamù amintatâ,
nicatâ iu tsi vrei;
armânù Jancu Koci di Diviaka. Nu nâ ashi cumù furâ cursurli optsionali pri
limba armâneascâ tsi eara dishcljisi la
2- dishtâpâciunea ti cunushteari, câ
yinea s-pistipsimù tsi avdzâmù câ lji- ea easti ascumtâ iu tsi vrei;
aspunea nâs a reporterlui. sculiili 12 di Constantsa shi 39 di
Bucureshti sh-tsi, di estanù, furâ ncljisi. 3 - mãsturiljea ti alâxeari ea tu unâ
Lji-aspunea câ ficiuritslji di la sculia
Sculia di Diviaka fu dishcljisâ, ditù câti armâ adecuatâ (uidisitâ);
di Diviaka anveatsâ carti pri limba
shtimù noi, cu pâradz di la Panu Bacalu. 4 - s-hiba mintimenù ti alidzeri
românâ shi pri dialectulu aromân (sic!).
Nu vâ yini s-pistipsits. Deapoia deadirâ shi altsâ. atselji oaminji en-tu mânjli a cui ea
Nâintea a lui crainiclu avea spusâ câ Ca sâ shtea Panu Bacalu atumtsea câ s-fatsi efectivâ;
la sculia di Diviaka - Albania, sculii tsi voi, domnule Jancu Goci, va-lji 5 - finoclachea (diplomatsia) ti
fu agiutatâ sh-di cãtrã statlu român cu anvitsats ficiuritslji armânji pri dizvâleari ea ntrâ ahtãri oaminji.
cãrtsâ sh. a., “elevlji anveatsâ carti pri dialectulù aromân sh-nitsi cumù pri Aesti greutãts suntu importanti sh-
limba românâ shi pri limba aromânã”. limba armâneascâ nu pistipsescu câ va ti atselj tsi scriarâ pitù staturi
Sh-tora avdzâmù di la tinjisitlu Jancu s-ma dâdea vârâ pârã shi nitsi câ va s-
democratitsi!
ma dishcljidea aestâ sculii armâneascâ
Koci câ limba armâneascâ tsi u anveatsâ Asha ari spusâ B. B. cai adzâ suntu
di Diviaka, prota sculii armâneascâ ditù
cu nâs, di vârâ trei anji, ficiuritslji di la actuali!
Arbinushii.
sculia di Diviaka nu mata easti limbâ Andon Kristo
Noi vâ urãmù sânâtati multa domnule
mea dialectu !?
Jancu Koci ama va urminipsimù s-avets
S-nu aibâ avdzâtâ tinjisitlu Jancu Koci
angâtanù cumù-lji mâtrits ntr-oclji
di Dimândarea 1333, pritù cari Ivropa
ficiuritslji armânji di la sculia tsi cu tinjii
22 Nr. 4 (34), 2003 BANA ARMÂNEASCÂ

NUMTÂ ARMÂNEASCÂ, ficiori

NUMTÂ NICUCHIREASCÂ armânji
i a r a
Tu dzua di Dumânicâ, 26-li di Icunomitsi di Bucureshti. ficiorlji
sâ si-
nsoarâ cu
f e a t i
armâni.
M a s h Socru njicu
ashitsi va
s-putemù s-nâ tsânemù isnafea a
noastâ armâneascâ.
Di la bisearicâ yrangheadzlji s-
dusirâ di featsirâ gimbushea la
restaurantulù Calipso, salonlu
njirlu. Cântã formatsia alù Nicu
Grameni iara numtarlji cântarâ
sh-giucarâ pânâ tahina.
Sumedru, di Ayiù Dimitri, la Numta a tinirlorù s-featsi dupâ
bisearica Dumnitsa Bãlasha di tuti arãdzli a numtsâlorù
Bucureshti s-ancurunarâ tinirlji armâneshtsâ, nâ spunea
armânji Elena Grasu shi Sorin soacra njicâ, Ecaterina
Dima. Grasu. Nâsâ nâ spunea, cu
La ncurunarea religioasâ loarâ multâ pirifanji, câ fu
parti tinjisitslji nunji Chiratsa multu hârsitâ câ feata a
shi Traian Iancu, socrilji mãri ljei s-mârtã cu unù
Chiratsa shi Traian Dima, ficiorù armânù. Ashi
socrilji njits Ecaterina shi Dima easti ghini, ashi suntu
Grasu cumu shi mults oaspits. adetsli armâneshtsâ.
Tinirlji suntu doilji Armânji shi Featili sâ s-mâritâ cu
bitisirâ Facultatea di Shtiintsi Fu unâ numtâ ca di pirmisù, nâ
spunea socrulù njicù Dima
Grasu.
Ditu partea a Redactsiiljei a
revistâljei “Bana Armâneascâ” a
tinirlorù tsi si-ncurunarâ, Elena
shi Sorin Dimâ, lâ urãmù casâ di
cheatrâ sh-multâ, multâ
ambâreatsâ tu bana a lorù di
nicuchiri armânji.
Redactsia:
”Bana Armâneascâ”
 BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 4 (34), 2003 23

di ficiurits la ma multi sculii. Tu anlu

PROTA GÂRDINITSÂ ARMÂNEASCÂ 2003 mash la sculia 12 s-tsânù
cursuri tu limba armâneascâ ama di
Asociatsia “Lilici ditù Maiù”, muzeu cu lucri armâneshtsâ. Himù la 120 di ficiurits, anlu aestu mash 30
cumândâsitâ di dascalitsa Zoe Gica, siguri câ va s-hibâ Armânji cu suflitù di fidãnji s-angrâpsirâ s-anveatsâ
featsi un proiectu educatsional pritù
cari caftâ a Inspectoratlu di anvetsu
ditù jud. Custantsa dishcljidearea ali
unâ grãdinitsã bilingvâ românã-
aromânã ti ficiuritslji armânji di 3-7
anji. Tu meslu Yizmâciunù Inspecto-
ratlu deadi unâ apofasi pit cari easti
simfunù cu câftarea a asociatsiiljei
di cultura “Lilici ditù Maiù”. Ma
multu di ahâtù, pritù cilâstâserli tsi li
featsi Zoe Gica, Inspectoratlu,
deadunù cu Consiliulù Local,
deadirâ unâ apofasi pit cari parterlu
a sculiiljei nr. 27 ditù chentrulù a
câsâbãlui va s-hibâ loclu iu va s- tsi va n-agiutâ ta s-putemù s-dãmù limba di dada. Câbatea easti a noastâ
anveatsâ cali a alishtei sculii di câ nu himù organizats sh-câ n-avemù
ficiuritslji stat ti njitslji ficiurits. unâ Institutsii cari s-nâ-reprezintâ.
armânji. ”Aestâ grãdinitsâ Poati ashi va s-achicâsimù c-avemù
Zoe Gica, bilingvâ românã- ananghi di LIGA.
câlisitâ la armâneascâ, tsi ari unù Tutâ tinjia a mea ti Zoe Gica shi
emisiunea sediu multu mari sh-tsi Lucurlu Ambarù sâ-lji hibâ.
armâneascâ di la ari idghiulù statutù cu
R a d i o alanti grãdinitsi di Mariana Caciandoni-Budesh
Constantsa statù, easti, poati, nai
aspusi: ”Panâ ma marli
tora furâ amintaticù
angrâpsits ma d i t ù DI MULTU TSI NÂ-U VREMÙ
multu di 20 di chirolu MILETEA SÂMTÂ
ficiurits. Tuti ditù soni.
hãrgiurli suntu Lipseashti Di multu tsi nâ-li vorù locurli di yisi,
fapti di Ministerlu ama ca Niuratili sufliti pângâni
di anvetsu s h - n o i Nâ bâgarâ hlambura-a noastâ tu chisâ,
deadunù cu Armânjli Shi thâmâsitili stranji armâni.
Consiliulù Local. Cu tuti aesti s-dãmù unâ mânâ di
Di multu tsi nâ-li vorù adetsli a noasti,
avemù ananghi sh-di agiutorlu a AGIUTORU… altâ Nâ loarâ locurli shi-a noastâ numâ
Armânjlorù. Avemù unù sediu multu turlii va s-aibâ taxiratea Sh-ficiorlji lji-alâsarâ fâr di nveasti,
mari tsi lipseashti s-hibâ andreptu. a sculiilorù di Custantsa Ta s-chearâ tuts atselji di-armânâ mumâ.
Vremù s-fâtsemù sh-unù njicù iu tu anlu 1999-2000
urdina ma multu di 200 Di multu tsi nâ vorù miletsli shcreti,
Nâ-loarâ hlambura-a noastâ ca dhoarâ,
Ta s-chearâ-alumta tsi-u dutsemù di eti,
Shi s-nâ si-astingâ fara-nâ chibarâ.

Di multu tsi nâ-u vremù miletea sâmtâ,

Va u apârãmù cu truplu sh-vruta banâ,
Sh-alumta-a noastâ nu va s-hibâ frâmtâ,
Ta s-nâ bâneadzâ daima fara-nâ armânâ.

Dumitru PICEAVA
 24 Nr. 4 (34), 2003 BANA ARMÂNEASCÂ
candidats
cari pânâ tu
soni s-
trapsirâ di la
alidzeri.
Rezolutsia
PROTLU CONGRESU Tu Rezolutsii s-aspuni, namisa di
A PROTÂLJEI PARTII ARMÂNEASCÂ - altili, câ «fundarea a partiiljei
PARTIA A ARMÂNJLORU DITU MACHIDUNII 07.04.2001, lipseashti s-hibâ scriatâ cu
yrami di amalâmâ di ispetea câ PAM
Tu dzua di 25-li di Sumedru 2003, armâneascâ di Scopia. Eara ca la unù easti prota organizatsii a Armânjlorù
lomù parti la protlu Congresù a protâljei spectaculù, ca la unù mari evenimentu. fundatâ pi timeljlu puliticù cari ari tu
partii puliticâ armâneascâ, Partiia a Shi ca dealithea eara unù mari scupo s-li apârâ ndrepturli natsionali cu
Armânjlorù ditù Machidunii. Congreslu evenimentu. S-tsânea protlu Congresù mithodi pulititsi.
s-tsânu tu unâ salâ mari, ghini a protâljei partii armâneascâ, PAM. Rezolutsia ma spuni câ: educatsia
ndreaptâ, cu measâ ti prezidiu mari, Maca atumtsea cându earamù tu facultativâ pi armâneashti easti tu unâ
chirolu a comunismolui shi avdzamù di catandisi tsi sta dicutotalui.
congresi nâ yinea aynosù di aestâ oarâ, - agiutorlu di partea a Ministerlui ti
cându loamù parti la unù Congresù educatsii nu mash tsi easti minimal ma
armâneascâ suflitlu nâ si umplu di di nâs nu avemù nitsi achicâseari ti
harauâ. ndridzearea a alishtei problemâ.
Lucrãrli a Congreslui - s-putemù s-avemù unù sistemù ti
Lucrãrli ahurhirâ cu cântarea a imnului educatsii pi armâneashti ashi cumù
a nostu natsional «Dimândarea suntu normili di pedagoghii, Ministerlu
pârinteascâ», dupâ cari s-aleapsi, pritù ti educatsii lipseashti s-da agiutorù shi
votù, un prezidiu cari cumândusi lucrãrli s-lu ndreagâ problemlu cu educari
a Congreslui. Câpia a preziudiului fu dascalji cari va s-u tsânâ educatsia pi
Nico Popnicola, cari u cumândusi armâneashti; s-da agiutorù ti scriari shi
shedintsa cu mari exusii. Ca unù tipusiri cãrtsâ cari suntu lipsiti ti
dealithealui profesionistu. Lipseashti sculiarlji; s-da agiutorù ti adrarea ali unâ
loari ca urnechi. nauâ programâ ti educatsii pi
Furâ aleapti comisiili ti misurarea a
Mita Costa Papuli partitsipantsâlorù, a voturilorù sh-ti
lungâ shi analtâ, cu pupitru analtu di pripunirea di membri ti organili di
iu-sh tsânea zborlu câlisitslji, cu cumânduseari ali PAM.
microfoani etc., di canda eara measa Di cara zburârâ unâ parti a oaspitslorù
di la Senatlu ali Românii. Easti unâ câlisits la Congresù prezidentulù tu tesi
salâ, nji-aspunea unù tinjisitù domnu, ali PAM, Mita Costa Papuli, pãrãstisi
armasâ ditù chirolu a comunismolui. Raportulù di lucru ali PAM tu chirolu
Aoatsi s-tsânea mãrli shedintsi a di doi anji di anda s-amintã. S-adusi
partiilljei comunistâ di unù chiro. Di aminti câ tu 7-li di Apriirù 2001, s-
aestâ oarâ ama shedintsa nu mata sh- thimiljiusirâ protili organizatsii ali PAM
u tsânea comunishtsâlji di unù chiro di Skopja, Bituli, Shtip, Ghevgelija,
mea Armânjlji di adzâ tsi s-organidzarâ Sveti Nikole, Veles, Struga, Crushevo
tu Partia a lorù, PAM. Musheatù shi tu alti locuri ditù Rep. Machidunia
lucru! Chiola thâmâsitù. Vini sh-chirolu sh-cumù s-thimiljiusi organizatsia a
a lorù. tinirlorù Armânji. Aflãmù, cu aestâ
Dr. Nico Popnicola
Sala eara mplinâ. Ca vârâ 250-300 apuhii, ca tsi lucrarã tu aeshtsâ doi anji
di inshi. Avea vinitâ shi oaspits ditù alti shi giumitati membrilji shi conmândusea- armâneashti tu sculia ditù Rep.
vâsilii (Sutir Bletsa, ditu Gârtsii, ca rea ali PAM. Makedonie.
urnechi) cumù shi ditù diaspora, ashi Di cara Congreslu adusi ndauâ alâxiri - vini chirolu cându lipseashti s-lomù
cumù earamù noi, atselji di Bucureshti: a Statutului ali PAM, aleapsi: Organlu misuri ca educatsia facultativâ s-u
Steryiu Samara, Costicâ Canacheu, Republicanù, Prezidentul, Vitseprezi- alâximù tu educatsii standardâ,
Lifteri Naum, Tashcu Lala shi, cu dentsâlji, Organlu ti controlù. Dupâ aesti obligatoarâ, ti atsea easti lipsitâ di la
vrearea alù Dumnidzã, io. apufâsi: rezolutsia, memorandumulù shi Ministerlu ti educatsii s-câftãmù s-li facâ
Partitsipantsâlji, bârbats shi muljeri, platforma program ali PAM. Fu aleptu tuti ndridzerli ti unù ahtari sistemù di
eara anviscuts chischinù shi musheatù. nãulu Prezidentu ali PAM: Mita Costa educatsii a fumeljlorù cari vorù s-
Sâ fâtsea caduri shi s-filma ti televizia Papuli. Furâ shi doi tiniri contra- anveatsâ pi limba armâneascâ.
 BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 4 (34), 2003 25

Interviu cu Mita Costa Papuli

(anreghistrtù di Tashcu Lala)

15 di Sumedru s-tsânu protlu

Congresù ali PAM. Cu aestâ nispeti
dealithea cându u featsimù PAM câ ti
prota oarâ nâ organizãmù tu unù subiect
politicù shi multsâ oaminji nu pistipsea
câ va-lù fâtsemù pânâ adzâ ma ea câ
vini dzua cându dupâ 2,5 ani deadimù
unù Raportu di lucrulu a partiiljei shi
Pareia folcloricâ di Bituli aestâ dzuâ shi dzua cându s-fundã PAM
va s-hibâ zuyrâpsitâ tu literi di malâmâ
- sâ s-andreagâ problema cu a noasti va s-adarâ di aoa shi nclo, va s-hibâ unâ shi va s-armânâ totâna ti Armânami ca
biserits iu lituryisirea lipseashti sâ s- bunâ urnechi trâ tuts Armânjlji. Aestâ unâ scânteauâ, nu mash ti Armânjlji ditu
tsânâ pi armâneashti; La Congresù fu partii puliticâ lipseashti s-cilâstiseascâ ca Machidunii mea sh-ti tuts alantsâ
ndrupatâ minduearea câ fârâ di alta Armânjlji ditù Rep. Machidunia sh-nu Armânji cari bâneadzâ tu Gârtsii, tu
lipseashti sâ s-lucreadzâ ti apârarea a mash sâ-sh amintâ ndrepturli a lorù, s- Albanii...Shi lipseashti ca tuts atselji
identitatiljei natsionalâ a Armânù hibâ tinjisits shi sâ-sh ducâ unâ banâ cu oaminji sâ s-organizeadzâ pi planù
Makedonjlorù» etc. idyili ndrepturi cu-alanti minoritãts etnitsi pulitic. Noi, vidzutù adzâ, la aestâ a
Memorandumulù tsi cu cari, deadunù, bâgarâ thimeiljlu a noastâ adunari, spusimù shi a noasti
Tu Memorandumù, namisa di altili cratlui tsi s-acljeamâ Ripublica lucri cari li featsimù, cari li alâtusimù,
s-aspuni: Armânjlji cari nu au a lorù Machidunia. tsi featsimù, tsi nu featsimù ma tutù nâ
statù shi cari bâneadzâ arâspândits pitù Noi luyursimù câ vini chirolu ta s-poatâ adutseamù cu atsea ca iu easti intereslu
tutù Balcanlu shi cama largu, cu tutù sâ s-caftâ ndrepturli tsi lâ si cadù a armânescu tsi s-fâtsemù ca Armânamea
atsea tsi suntu loialji bânâtori pi statili Armânjlorù ashi cumù suntu: s-nu chearâ, s-nâ tsânemù limba,
iu bâneadzâ, nâsh tu tutâ a lorù istorii - turnarea a sculiilorù shi a bisertsâlorù cultura, istoria ma shi s-himù misurats
s-aflâ sumù unâ mari presii ti a lorù tsi eara unâoarâ a Armânjlorù; shi tinjisits di institutsiili di chivernisili
dicutotalui desnatsionalizari. Ma largu - alâxearea a numilor a Armânjlorù. Eali di cari tsânemù s-cljeamâ câ nu mash
s-aspuni câ «Tuti statili pitù cari s-bitisescu, tu nai ma mari parti, tu a di elji ma s-himù sh-ma largu cunuscuts
bâneadzâ Armânjlji s-hibâ obligats sâ- sh-nitsi cumù tu vici icâ tu ov, pritù comunitatea ivrupeanâ shi
lji pricunoascâ Armânjlji ahoryea - Turnarea cãtrã Armãnji a ciuflichi- mondialâ. Noi, ca cumù vidzutù adzâ,
populù icâ minoritati shi ca ahtar s-intrâ lorù shi a averilorù tsi lâ furâ loati di adusimù trei documenti cari suntu
tu a lorù Constitutsii.etc. comunishtsâ; importanti nu mash ti noi Armânjlji ditù
*** - Populu armânescu, tu harea di populù Machidunii mea sh-ti tuts Arâmânjlji.
Unâ pisti alantâ lucrãrli a alushtui autohtonù, tsi va dzâcâ di populù di a Atsea suntu: Memorandumulù,
protù Congresù ali PAM furâ buni, loclui, s-hibâ luyursitù ca populù consti- Declaratsaia cari u aveamù ninti adusâ
mplini di nvitsâturâ sh-di nãdii câ tutiv, ashi cumù suntu luyursits Vâryarlji la Conventsia a Partiiljei shi alantâ easti
Armânjlji ahurhirâ ta sâ-shi ljea mira shi Arbineshlji. S-nu s-agâr-sheascâ câ Rezolutsia tu cari bâgãmù multi lucri
tu mânjli a lorù. Cu aestâ apuhii s- Armânjlji suntu miletea di a loclui iara importanti cari suntu ti Armânji, ca
amintã nãdia câ unù chiro nãu ahurhi alantsâ suntu milets tsi vinirâ pi loclu Sculiili pi armâneashti tu tuti statili ditù
trâ Armânami. Dinâoarâ cu amintarea machidunescu. Balcanlu s-hibâ bâgati obligatoriu, di
ali PAM, tu Rep. Machiidunia s-featsi - Armânjli dit Machidunii s-hibâ ministeriatili di culturâ, di informatsii,
prota mari jgljioatâ politicâ tu minarea pricunuscuts ca etnii ahoryea tu educatsii s-da finantsari ti revistili
armâneascâ. S-pistipsimù shi s-avemù Constitutsia ali Republica Machidunia nu armâneshtsâ, ti cultura armâneascâ,
nãdia câ aestâ partii puliticâ armânea- mash tu preambulu a ljei. sediuri etc. Bâgãmù preftu armânù,
scâ va s-hibâ ca unù motorù ti minarea Amintarea a Partiiljei a Armânjlorù ditù Sashu Nacov. Nâ bâgã tu aradâ
amâneascâ ti amintarea a ndreptur- Rep. Machidunia easti unâ njicâ jgljioatâ prezidentulù ali Rep. Machidunii, Boris
lorù ti Armânji ca elji s-armânâ tu banâ. ti amintarea a ndrepturlorù a Armânjlorù Traicovski, cari, ti prota oarâ, nâ bâgã
Vini chirolu shi a câpiilorù pulititsi. Eali ditù Machidunii sh-tutnâoarâ una di mãrli tu aradâ shi dzâsi câ Armânjlji suntu
va s-aibâ unù mari rolù di aoa shi nclo jgljioati fapti tu alumta a tutulorù unù factorù di stabilizari ali Machidonii
shi unâ mari borgi andicra di atselji tsi Armânjlorù ti aminta-rea a ndrepturlorù shi ashi easti. Noi totâna nâ lucrãmù ti
lji-aleapsirâ n capù. Aesti câpii a lorù spetsifitsi. unù statù unitarù, statù a tutulorù,
lipseashti ta s-alasâ nanâparti sinferurli Lâ urãmù a Armânjlorù ditù Machidunii multietnic, multicultural shi
a lorù personali shi sâ s-mindueascâ, ca lucrulu s-lâ imnâ ambarù shi s-aibâ multiconfesional shi tuti miletsli cari
ma nâinti di tuti, la amintãrli a parti di multi anichisiri tu alumta di bâneadzâ aoa s-aibâ tuti ndrepturli isa,
Armânamileji sh-nu la amintarea a lorù. amintari a ndrepturlorù a Armânjlorù ditù isa, ca s-dzâtsemù ashi, ca unâ Elvetsii.
Avemù nãdia câ aesti câpii shi aestâ Machidunii shi di pisti tutù. ***
partii puliticâ armâneascâ, pritù tutù tsi Dumitru PICEAVA
 26 Nr. 4 (34), 2003 BANA ARMÂNEASCÂ
a banâljei a ljei, cari nu fu ici lishoarâ tu
Dada Tereza: tsi mâtreashti suflitlu a ljei, tu cafi dzuâ
Alidzeri la sutsata
Nãi thami avu putearea s-duruseascâ sumùarâslu “Frats Manakia”
Pricunuscutâ ndreptu nai ma marea a ljei tapin shi aplo a tutulorù atsilorù Pi 14.12 2003, Comuna armâneascâ
misionarâ a etâljei tricutâ, Dada Tereza cari-lji inshea dininti. Tu anlu 1950, adrã “Frats Manakia” di Bituli u tsânu aduna-
featsi ghini ahâtù tu chirolu a banâljei, India, la Calcuta (câtse India?…), rea anualâ. Andamusea acâtsã cu cânta-
ordinulù “Misionarili a Caritatiljei”, tu
rea a imnului armânescu “Dimândarea
caplu a curi avu unâ lungâ activitati,
Pârinteascâ”.
hiindalui prota cari deadi totna urnechi.
Ti vrearea a ljei andicra di tuts atselji Shedintsa fu cumândâsitâ di unâ prezi-
aflats tu dureari, tu urfânilji shi lângoari, dentsii cari fu aleaptâ ân capù cu Zoran
âlji si spusi shi “Sâmta ditù chisâ! iara ti alù Gãta. Prezidentulù a comunâljei, d-
tutù atsea tsi featsi tu slujba a lù Nico Babovski, deadi unù raportu ti
aproapilorù, dixi Premiulù Nobel ti Irini, lucrarea a Comunâljei ti aeshtsâ doi anji.
tu anlu 1979, unù titlu cari-lji ncurunã Tu raportu elù prota hâristusi a tutulorù
cilâstâsirli di unâ banâ. Ashitsi amintã cari lu agiutarâ a deapoa spusi ti
tinjia mari a dzãts di miliunji di oaminji, activitatea a Comunâljei tu aeshtsâ doi
di la atselji ma aplo pânâ la Preshedintsâ anji shi ti situatsia financiarâ a
di stati. Ama Dada Tereza featsi thami, comunâljei. Ashi elù pi ningâ alanti spusi
chiola dupâ moarti. Tu India, unâ câ Comuna deadi agiutorù ti editarea a
muljeari cari avea lândzâdzâtâ di unâ “Fenix-lui”, cafi anù organizã seri armâ-
câtù shi dupâ moarti! Tu lumea aesta a lângoari di mari piricljiu (unâ tumoari), neshtsâ shi unâ dyiavasi sâmtã (Trisa-
noastâ, mplinâ di frimtari, niisihii shi avu parti di thama a Dadâljei Tereza, tu ghii) la mirmintili alù Milton Manakia;
traghedii di cafi dzuâ, suntu oaminji cari dzua di 5-li di Yizmâciunù 1998, la unù cu folclorlu partitsiparâ la: festivalu di
s-alinâ shi alumtâ cu nai ma marli anù dupâ tsi Sâmta avea muritâ. Sveti Nicola, la Crushova, la revia ti ficiu-
curagiù contra a nindriptãtslorù a Misionarili a Caritatiljei shidzurâ rits tu Shtip, tu anlu 2002 la festivalu
m i r â l j e i , deanvârliga a Pârinteasca dimândari di Custantsa, la
trâgândalui mâna Dada Tereza, Gongea Boiagi, tsi muljeariljei lândzitâ, festivalu di Seres shi Nevesca ditù
di la sini ti alantsâ. easti luyursitâ unâ personalitati di mari tu unâ ncljinari Gârtsii, la Vidin tu Vâryârii, la festivalu
Unù ahtari turlii di importantsâ culturalâ shi relighioasâ, tâcutâ, shi-lji bâgarâ di Molovishte shi alti. Deapoa Comuna
Omù Mari fu Dada easti inshita ditù zârtsinjili a Armânj- pi trupù, tu ndreptulù avu andamusi cu Prezidentulù ali
Tereza. Tamam ca ljorù. Dada Tereza easti Armânâ a stâmahiljei, unù Românii, dl Ion Iliescu, cându eara tu
Mahatma Ghandi, ortodoxâ dupâ afendâ-su Nicola Boiagi medalionù cari Dada Machidonii, andamusi shi cu alti 2-3
aestâ muljeari aplo, iara dupâ dadâ easti Arbinesâ catolicâ. Tereza lu avea purtatâ delegatsii ditù
cari pânâ tu soni tu chirolu ditù soni a Românii cându eara
nu deadi di mânearù ditù tsi curentu banâljei. A doaua dzuâ di tahina tutâ
vinits tu Machedonii
relighiosù fâtsea parti, shi-ancljinã lumea vidzu cu mari harauâ câ tumoarea
shi tu Bituli,
ntreaga banâ ti agiutarea a tutulorù tutâ avea chirutâ. Ditù itia a niscântorù
andamusi cu
atsilorù aflats tu dureari. Câtse nu mata ahtãri thami, Papa Ioan Paul II-lu apufâsi
reprezentantsâ di la
sinfirseashti di tsi relighii eshtsâ, s-ahurheascâ protseslu di beatificari ali
ambasada gârtsea-
atumtsea cându tsâ ncljinji bana ti ghinili Dada Tereza, cari cu tuts lu vidzumù scâ, agiutorù ti
a oaminjlorù. Easti una ditù atseali cu unù mesù ma nâinti. Ti atsea, Papa organizarea a festivalului ditù Molovishte,
dimândãri: “Ayâpisea-ts aproapili ca pi isãsh aspusi aesti: “Tereza di Calcuta fu cafi anù organizare a contsert anual shi
tini insuts”. Easti una di nai ma grealili unâ dealithea mamâ a ahântorù tiniri cari Dzua Natsionalâ, organizari a 100 di anji
dimândãri cari potù s-hibâ tinjisiti tu u avurâ ca urminipsitorù spiritual shi cari di la mutarea a mirmintsâlorù
chirolu di adzâ. Cu tuti aesti, Dada li apruchearâ sartsina shi rolu a ljei. armâneshtsâ, agiutarâ ti organizari a
Tereza, amintatâ tu anlu 1910 tru una di Ditù unâ simitsâ njicâ, Domnulù featsi
s-creascâ unù cupaciù mari shi avutù bâgari ali unâ ploaci come-morativâ la
nai ma oarfânili craturi a Europâljei, casa alù Constantin Belemace, loarâ parti
Machidunia, tu câsâbãlu Skopje, nu tu fructi”. Ditù lumea di didindi, Dada
la organizarea a catayrafiiljei
shidzu multu pi mindueari ta s-li Tereza continuâ sâ-lji agiutâ atselji cari
(nreghistrarea) di Bituli shi agiutarâ ca
tinjiseascâ dimândãrli alâsati di Hristolu, au ananghi di bunâteatsa shi sumùarâslu
ditù 860 di Armânji câtù eara tu anlu
ciudisinda-lù pânâ shi Papa Ioan Paul a ljei, câtse fu ca dealithea unù Masturù
Spiritual a alishtei lumi cari sh-adutsi 1994 tu anlu 2002 tu Bituli sâ scriu 1300
II-lu cu mirachea a ljei spiritualâ.
di Armânji, organizare cafi anù a sculiiljei
Dada Tereza fu pricunuscutâ di cãtrã aminti tutù ma multu di Dumnidzã…
tuti ofitsialitãtsli clericali a lumiljei, ama (Contele Incappucciato; (Revista facultativâ la cari ljea parti di la 130 pân
nai ma multu di câpiili a Bisearicâljei lumea a mistiryiilorù, nr.11 (81) 15- la 150 di ficiurits, organi-zarâ pitreatsirea
Crishtinâ Catolicâ, ndreptu nai ma marea li.Andreu 2003). a studentsâlorù armânji tu Românii shi
misionarâ a etâljei XX. Lucrulu a ljei Adusâ pi armâneashti: Gârtsii, idyea ashi spusi câ comu-na
niarmasù shi practicù niacumtinatù shi- armâneascâ easti singura sutsatâ
aflã nisicatlu izvurù tu fortsa di nâuntru Redactsia «Bana Armâneascâ» armâneascâ cari tsâni ligâturi cu tuti
cu cari Dumnidzã u ahârzi. Dealungalui alanti sutsãts armâne-shtsâ, ditù
 BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 4 (34), 2003 27
Machedonii, Hertu cari easti arhitectu shi cari adrã
d e a p o a
ANDAMUSEA DI BITULI proiectu ti aestâ casâ shi lu dutsea tutù
agiutarâ ti Sãmbâtâ pi 22-li di Brumarù, 2003, la lucrulu ti construeari. Iconji lipseashti
construiri a Bâsearica armâneascâ Ayilji Con-stantin s-dixeascâ shi conducâtorlji ali “A.D.
shi Elena di Bituli s-ayiusi sala di la Fershped”, d-nul Shterio Nakov shi d-na
c a s â l j e i
patomata di dighiosù a casâljei parohialâ. Kiratsa Trajkovska, cari idyea ashi deadirâ
parohialã di
Ayiusirea u featsirâ treilji preftsâ mari agiutorù financiar ti construirea a
Bituli, shi lucru
parohialji di la aestâ bâsearicâ, Oliver casâljei. Altsâ cari va s-dixeascâ icoani
cu cari nai ma suntu pârintili Toma Giagiadinov (cu arâzgâ
multu s- Ivanovski, Taki Ristevski shi Sasho
Nakov. Sluj-ba di armâneascâ) cari ayiu-si
mârescu easti fimeljiurli di la casâ shi
ayiuseari s-fâtsea pi
atsea câ dupâ cari easti un di
dauli limbi, pi
unâ acti-vitati initsiatorlji ti construi-
machedonichea-shti
ma lungâ puturâ s-ljea vluyii di la cânta preftsâlji rea a ljei, d-nul Lefteri
Dispotlu di Bitola, domnulù Petar, ti Oliver shi Taki, a Naum marli patriot armân
hirotonisiri a unui preftu armânù shi pârintili Sasho cân- di Bucureshti shi
dupâ ma multu di 60 di anji Armânjlji s- tarea u fâtsea pi sutsata Fârshirotlu” di
aibâ preftu cari va s-facâ liturghisiri pi armâneashti. La Brigiport – SUA cari
armâneashti. Dupâ aestã tu alantu aestu mari eveni- deadirâ unù agiutorù
punctu di la aestâ shedintsâ niscânti mentu relighiosù financiar ti construirea a
pãrtsâ ditù statutlu furâ alâxiti, ashi cã avea vinitâ vârnã 100 casâljei.Comitetlu deadi
tu prezedentsia intrarã shi câti trei di Armânji di Bituli shi câti unâ
reprezentantsâ di la horli di anvârliga di shi ditù tutâ pricunushteari ti tuts
Machedonia, cumù cari deadirâ itsido
Bituli (Nijopole, Molovishte shi Gopesh)
shi reprezentantsâ di agiutorù ti construiarea
shi tora prezidentsia a Comunâljei di la
la ambasada româ- a casãljei.Tu soni unù
25 di membri s-lârdzi la 37. Tu soni s-
neascâ di Scopia. La njicù zborù tsânurâ
adusi detsizii ca prezidentsia s-adunâ pi preftsâlji Oliver shi
17.12.2003 la sala di la Bâsearica Ayiu 10 persoani cari
deadirâ nai ma mari Sasho. Pârintili Sasho tu
Constantin shi Elena shi s-aleagâ nou a lui zborù adusi aminti
prezidentu shi organili di condutseari. agiutorù ti constru-
irea ali alishtei casâ ti tuti lucrili tsi Comuna
La shedintsa di 17.12.2003 avea vinitâ armâneascâ “Frats Manakia” ditù Bituli,
32 di membri di atselji 37. Shedintsa u parohialâ, comitetlu di la bâsearicâ lâ
deadi câti unâ pricunushteari shi icoanâ deadunù cu Comititlu di la Bâsearicâ shi cu
comândusea nai ma aushlu ditù mem- alantsâ Armânji di Bituli li adrarâ tu aestu
cu Amirãlji Constantin shi Elena, cari furâ
brilji a comunâljei – d-l Nico Popnicola. anù pi plan relighios sh-ti importantsa a
adrati ti aestu evenimentu, shi pi icoana
Tu ahurhitâ eara propushi 5 candidats alishtei salâ.
scrii pi armâneashti Ayiu Constantin shi
ti prezidentu: Zoran Gãta, Dimitrie Ashi elù adusi aminti ca dupâ vârnâ 60-70
Ayia Elena.
Gaghici, Risto Tashco Paligora, Hristaki di anji s-putu ta s-avdâ preftu armânù tu
S-durusirâ icoani: a Dispotlui di Bitola,
Steriadis shi Niko Babovski. Trei di elji Bâsearica di Bituli, deapoia aestu anù sâ
D-nul Petar, cari nu putu s-hibâ prezentu
s-trapsirâ shi dzâsirâ câ di ispetea câ nseamnâ 100 di anji di la mutarea a
la aestâ manifestatsii, tu numa a “Ligâljei
au mari obligatsii nu pot sâ s-acatsã di Mondialâ a Armânjlorù”, prezidentulù d- mirmintsâlorù armâneshtsâ, a tu periaoda
aestâ tesi. Armasirâ ti candidats mash l Nico Popnicola, tu numa a Comunâljei cari armasi ti aestu an lipseashti ta s-
doi Risto Paligora shi Nico Babovski. armâneascâ “Frats Manakia” di Bitola, ayiuseascâ unâ ploaci comemorativâ cari
Mari discutsii s-dishcljisi desi Nico ari prezidentulù d-l Nicola Babovski, easti bâgatâ tu mirmintsâlji armâneshtsâ,
ndreptu s-candideadzâ di ispetea câ elù yeatrulu Constantin Nicea, omlu cari eara cumù shi nsimnarea a 100 di anji di la
eara prezidentu dauâ mandati câti doi totna ân capù la tuti delegatsiili cându s- ayiusirea a Bisearicâljei armâneascâ Ayiu
ani. Tu soni s-adusi detsizii câ elù, dupâ dutsea la vârâ andamusi cari avea Constantin shi Elena ditù Bituli, lucru cari
statutù, nu ari ândreptu ta s-candideadzâ ligâturã cu Bâsearica shi cu construirea s-featsi ti Cârciunù tu anlu 1903. Pârintili
ti prezidentu, ashi ca armasi mash Risto a casâljei parohialã. El ari shi nai ma mari Sasho spusi câ tu aestâ salâ va s-poatâ sâ
Paligora ca candidatù. S-votã secret shi axitâ (merit) câ Bâsearica s-construi s-adarã tuti ghiavâsli sâmti ti cari va s-hibâ
cu 18 voturi ti, 7 contra shi 7 sustsânuts diznãu, câ atumtsea cându cu noulu plan ananghi: pâtigiuni, parastasuri, mbistimenjlji
Risto Tashco Paligora eara aleptu ti nou urbanistic s-adusi detsizii s-aspargâ va s-poatâ s-da prândzu shi alti mâcãri ti
prezidentu a comunâljei armâneascâ vecljea bâsearicâ tu anlu 1968, comuna suflitlu a mortsâlor, idyea ashi tu aestâ salâ
“Frats Manakia” di Bituli. Ti vitseprezi- shi primarlu di Bitola shi Mitropolia s- va s-poatâ sâ s-tsânâ shedintsi di cafi turlii,
dentu fu aleptu Hristaki Steriadis, ti avea achicâsitâ s-hibâ aspartâ bâsearica fciorlji di la grupa folcloricâ va s-poatâ tu
secretarù Hristo Cerciu, a ti contabil a ti atselù lucru mitropolia s-ljea niscântsâ salâ s-facâ probi, a sala va s-poatâ s-hibâ
Tashuli Daia. Tu soni s-adusi detsizii pâradz, ama yeaturlu Nicea fu contra shi ufilisitâ shi ca bibliotecâ dicara va s-adarâ
câ la prota shedintsâ sâ s-aleagâ putu ta s-alumtâ prota s-hibâ construitâ biblioteca. Dupâ tsi s-bitisi evenimentulù
prezidentsâ a 8 sectsiuni câti lucreadzâ naua Bâsearicâ, deapoia tuti relicvili di relighios, tuts prezentsâ eara câlisits la unâ
la comuna. la veacljea Bâsearicâ s-hibâ adusi tu naua njicâ mâcari shi beari, cari comititlu di la Bâ-
pr. Sasho Yeranda Bâsearicã shi tâsh atumtsea sâ surpâ searica lu organizã tu naua ayiusitâ salâ.
veacljea. Icoanâ dixi shi d-na Anitsa Dejan Pirifan
 28 Nr. 4 (34), 2003 BANA ARMÂNEASCÂ

TOARNÂ, TOARNÂ, FRATRE! CÂTRÂ ARMÂNJI

Easti ti hazi, shi nâpoi easti multu pisti sumùstratlu tracicù s-avea Voi Armânji machidunits,
dealithea, câ nai ma vecljilù ashtirnutâ stratlu latinù, tutù ashi ama Pânâ cându va s-durnjits?
monumentu a limbâljei românã (sigura, chirurâ Tracilji sumù Latinji la Notù Câtse nu vâ minduits,
câ easti zborlu di limba armâneascâ (sud), tu antica Mesii, iara cu ahâtù Ca Armânji curats tsi hits?
ama tu atselù chiro s-aspunea câ, taha, ma vârtosù nu putea s-nu chearâ tu Cumù di nu vâ dishtiptats,
limba armâneascâ easti unâ cu limba naia ali Iliria, iu elementulù tracic fu Pisti lumi ca bârbats?
românã. Nota a Red), unù monumentu atselù di prota acâtsatù shi latinizatù. Pânâ cându va s-imnats,
istoricù ma scumpu ti noi dicâtù colum- Tu loclu a multorù dialecti tracitsi di Pi scutidi nchidicats?
na alù Traian, s-hurseashti (ditù itia) altâ oarâ, lipsea sâ s-formeadzâ trei Pânâ cându va sâ stats,
ali unâ mulâ, di cari zburãscu pi largu mãri dialecti traco-latini: dialectulù
doi scriitori bizantinji ditù eta VI.
Di pumoarâ ncâlicats?
daco-latin tu Carpatsi, dialectulù meso-
Theophanes shi Thophylactus latin, tu Balcanji shi dialectulù iliro-latin
Pânâ cându va s-bânats,
Simacatta. Ahurhindalui di la Thumann câtâ Adriatica; trei dialecti cari, di la Cu alti limbi mprumutats?
shi pânâ la Cipariu, ahurhindalui di la Ascâpitatâ câtâ Datâ, adra unâ Duri shidzutù âncljinats,
Cipariu shi pânâ la mini, tuts pi arada sprilundziri organicâ a gruplui a La gârtseshtsâlji disputats;
lipseashti ta s-ancâlicãmù aestâ dialectilorù latini. Bârbats, muljeri, njits cu mãri.
ciudioasâ mulâ, fârâ di cari nu va s- Nafoarâ di Epir, Tratslji nu mata eara Cu sudoari vâ lucrats,
himù axi adzâ ta s-apudhiximù (dovedi) iuva, demec iuva nu s-ma videa Cu tinjii vâ bânats
pritù unù textu salami veacljea latinizari pisupra. Xeani gârdinji adâpats;
a Thracilorù namisa di Balcanji shi
Shi-a voasti vâ li sicats!
Dunâ. Protlu Almanah Macedo-Român ti
Cu tutù tsi hits dishtiptats,
Eara pi la anlu 580, suntu tora 13 di shtiintsa, literatura shi cultura
ets, cându Chaganlu a Avarilorù Shi di altsâlji cama scâpirats,
poporului macedo-român, padz. 55
pustixea Amirãriljea orientalâ. Doi Custantsa – Tipografia Ilie M. Vrets, nu vrets, stats ncljinats
hatmanji romanji, Cometsiol shi Martin, Grigoriu 1900. Sh-di-unù di-alantu aurlats!
ascumtsâ tu pâdurli a Balcanjlorù, Cu pârintsâlji vâ-ncâceats,
nãvãlirâ di aclo pi niashtiptati pisupra Cu fratslji vâ giudicats,
a Varvarlorù. Azvindzearea eara Cu oaspitslji vâ-ngiurats,
sigurâ, di nu va s-tihisea mula di ma LA VALEA DI IANINA Ti nâscântsâ mâscâradz…
nsusù, cari purta unâ furtii. Ngricarea, (Cânticù popularù ditù Machidunii) Va s-vâ dzâcù ma s-mi ljirtats.
di cara alunicã sh-câdzu di pi mulâ, Câ mi doari câ v-amù frats!,
fârâ ta s-bagâ oarâ nicuchirlu a La valea di Ianina Ia sculats di vâ mprustats,
mulâljei, unù altu suldatù gri, câtù-lji Unâ nveastâ mash plândzea,
Dipriunâ tuts ca frats,
tsânea gura, sâ s-toarnâ, s-u mutâ: Perlji din capù shi arupea,
“tosrnâ-toarnâ, fratre”! Doauli pãlnji sh-li bâtea,
Limba a voastâ s-vâ nvitsats,
Ashi dzâtsi Theofanes shi tutù ashi Valea ma sh-u pâlâcârsea: Lunjina sâ mbrãtsishats
pirmituseashti Teofilact la cari ama - Fã-nji-ti vali! Cama ncoa, Mintea s-vâ u u lunjinats.
easti forma ”retoarnã” shi ma adavgâ - Tra sâ-nji trecù trâ Ianina, Ca s-hits di tuts alâvdats
câ aesti zboarâ eara tu limba a vâsiliiljei, - Ianina hoarâ di furi, Ca Armânji tsi hits curats:…
demec tu grailu a bânâtorlorù ditù naia - Sumù blâstimatslji di muri T.I.
a Balcanjlorù. - Ânji vâtâmarâ gionili-a meu, Cartea di lecturâ macedo-românã di
Ntreaga ascheri alù Comentsiol shi - Ma sh-u aflâ di Dumnidzãù! Tashcu Iliescu, Bucureshti, Tipo/
alù Martin, hiindalui adratâ ditù - Gionili a meu bravù Capidanù litografia Dor. P. Cucu, 1885.pag. 42.
“Românji”, zghicutlu “toarnâ fratre!” Capidanù ca unù aslanù
featsi namisa di nâshlji unâ minari di - Nu-nji jilescu arma a lui,
- Ma-nji jilescu njeata a lui.
lâhtarâ, câtse pritù elù s-achicâsea sâ
CORETTI
s-tragâ, turnari.
“Românjlji” ama fudzirâ, ma “toarnâ, Protlu Almanah Macedo-Român ti
toarnâ, fratre” nâ armasi, tsi istoriclu shtiintsa, literatura shi cultura poporului
lipseashti s-vluiseascâ aestâ fudzeari, macedo-român, padz. 61. Custantsa –
hursitâ (ditù itia) ali unâ mulâ. Tipografia Ilie M. Grigoriu 1900.
Ashi cumù tu Njeadzânoapti tu Dacia
 BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 4 (34), 2003 29

Nali cãrtsâ sh-revisti tsi

LOGICÂ ANVÂRLÂ Divide et impera
alâncirâ tu anlu 2003
“Mushatili armâni” Tu 18-19-li di Yinarù, Custantsa Mi hârsi informatsia a d-lui Goran câ
Scriitoara a nostrâ cu talentu s-andâmâsirâ “comunitãtsli etno- Etnofestivalu di polifonii di Grebena fu
Vanghea Mihanj-Steryu, ni hârisi cu culturali di Dobrogea” la datù la tv. Armâneshtsâli cântitsi furâ
cartea a ljei nauâ “Mushatili armâni”. Universitatea Andrei Shaguna. “Vâ cântati gârtseashti di Armânji,
U alepshu cu atentsie aestâ carti cai sponsorlji eara tutù Armânji, ama mash
câlisimù aua cu tutâ inima (cu
ari ca subiectu bana a muljerlorù UNU cânticu fu cântatù armâneashti ca
harauâ, va s-dzâcâ) ta s-nâ
armâni tu eta tsivilizatâ. Cu spunerili s-nu s-azgrâmâ vârâ ureaclj cama
cânushtemù, câ bânãmù deadunù
a ljei aestâ carti easti unâ poemâ pirifanâ. Hâbarea lji-u pitricu al Goran
tu aestu locù (Dobrogea) ca unù
Pedagoghicâ ti Armânjilji cai intrarâ unù oaspi (aua easti problema), oaspi
model interetnic”, dzâsi dl. Papari,
tu bana intensivâ a câsâbadzlorù, iu “cari nu vru sâ-sh aspunâ numa, câ s-
eali vrea s-li tsânâ cama bunili traditsii canda lu vedù, cu gura-mplinâ.
Eara adunats Arbineshi, Vâryari, afireashti di niscântsâ andihrâshtsâ di a
veclji, anda ari ananghi ti nvitsari tutù noshtsâ cari lji-avinâ ân cicioari atselji
ma multù di bana modernâ, tu atsea Turtsâ, Ghirmanj, Armeanj, Uvrei,
tsi spunù shi adarâ tsiva ti Armânji ”.
banâ iu Armâna va s-tsânâ identitetea Grets, Ungari. Mash Armanj nu.
Mâratlu!
a ljei, traditsia a ljei, shi s-li veaglji, s- A s-hibâ câ ma s-li-adunji tuti aesti
Aesta nj-adusi aminti câ la simpozionlu
cultiveadzâ shi s-li prucupseascâ ma milets, nu suntu, ca numirù, câtu di Custantsa 2002, dl Perifan di Paris
ninti.S-veadi lucrulu mari tsi tsâni Armânjlji. Pi Armânji nu-lji câlisi dl. dzâsi vârâ zboru, câ Armânjlji ditù
muljeara armânâ sh-ti prublemlu Papari, cari mindueashti ca atselji Gârtsii nica lâ-i fricâ s-aspunâ i ca s-
armnânescu, ti limba, cultura, tradi- tsi-lù ursescu, câ elji suntu caftâ tsiva ti catandisea a lorù. Tu atsea
tsiili armâneshtsâ.Âlji orù sânâtati shi ROMÂNJI. oarâ, unù profesorù univ. armânù di
sucsesi ali d-na V.M.Steryu! Eara aclo, nilipsitù, ca preasinjli tu Sârunâ, lji-agarshiiù numa, ansâri ca
Andon Kristo Martsu, consulu ali Gârtsii, câ mash arsu, ayri shi mutã unâ boatsi, câ lumea
*** deaduù potù s-adarâ unù lucru ditù salâ amutsea. Sh-adunã cãrtsâli ta
Ed. Cartea Aromana dit Constanta: sânâtosù, s-ti ljea haraua! Voi tuts s-fugâ shi mizi âlù puituirâ. Tu salâ eara
- Rivista di literatura shi studii shtits ca tsi minti poartâ, ashi câ nu shi consulu ali Gârtsii shi poati vru s-
Aromani NR. 25 shi 26. lipseashti s-vâ dzâcu multi. aspunâ dinintea a lui tsi mari patriotù
- Toli-Hagi Gogu- “Tserbul cu Tu aestâ huzmeti minduiiù la unâ easti.
crutsi” antribari-angucitoari, multu lishoarâ, Altu exemplu: unâ soi di a noastâ ditù
- Ilie A. Ceara - “Isturii dit bana ti aeshtsâ doi domnji: Gârtsii âshj urnipsea ficiorlu s-nu
armâneascâ” “ Ca multsâ altsâ Armânji tiniri, lali alumtâ ti andrepturli a Armânjlorù di
- Dumitru S. Garofil — “Dit bana aclo ca s-nu-lji adarâ tsiva. Shtea ea
Costa alu Teju fudzi la anlu 1926
mârata tsi shtea.
armânjlor dit Dobrugea” ditù hoara a lui di ningâ Kavala
Shi nica unâ, patimatli alù Sutiri Bletsa
- Theodor Gher. Zuca—” Loclu al deadunù cu soia a muljeariljei,
ti idyea furnjii.
llah” ( transpusa pi armaneashti di agiumsi tu Cadrilater shi di-aclo tu “Niscântsâ andrihâshtsâ…”, oaminj-
Dina Cuvata). unâ hoarâ di Dobrogea. Fratslji a frâmturi, ca uscâturli tu pâduri,
Vera Bujarovsca: Fronco shi lui, Vasili, Nachi shi dauâ surari paljiuoaminj, ca tuti alanti milets, avumù,
Fronca armasirâ la locù tu Makidunii- avemù shi va s-avemù totâna. Di atselji
Noi Armânji: Toma Kiurkciev, Gartsii. Tuts tsintsilji eara frats bunji tsi-sh vindu suflitlu, fârâ pisti, fârâ
Sofia di pârintsâ Armânji. Antribarea- Dumnidzã, putrigami ari iutsido tu lao.
Rivista di Literaturâ shi studii angucitoari ti domnjilji Papari shi Ama marli arãu, marli stipsitu sheadi
armâni, tomlu XXIV, anlu 10-nr.1- Consulu ali Gârtsii easti: tsi mileti ascumtu tu pâltãrli a atsilorù cari âshi
1-lu di April, 2003. eara aeshtsâ frats? Tuts u shtimù vindu fratslji. Ca-i vârâ persoana i ca-
Nico Popnicola, Hronicâ a apandisea maca lâ shtimù i autoritati di statù, mutreashti unù
Comunâljei armâneascâ”Frats minduearea: sinferù dushmânosù shi lucreadzâ ca
Manakia” - Bituli. Papari: Lali Costa, cari bâneadzâ chicuta chinezeascâ. Shi nu di aseara,
Armânlu” Frândzâ ti limba shi tu România, easti ROMÂNU. di aoaltats. Divide et impera – dictonlu
cultura armâneascâ. Fundator Consulu: Alantsâ patru suntu latinù easti totâna valabil. Câ ari
Toma Kiurkciev. grecomanji, albanomanji, bulgaromanji,
GRETS.
Vanghea Mihanj - Sterzu, romanomanji shi altsâ manji, nu-i vârâ
Bre tihilailji, halali s-vâ hibâ! shi
Agârshiti chicuti”, “Chindisti nãutati, ama câ niscântsâ nica practicâ
Dumnidzã s-vâ criseascâ (giudicâ)
mirãchi”, Svildicu cu cialmâ sum unâ soi di terorismu etnicù mascatu,
ti marea mârtii tsi adrats dupu unâ
aumbra di palmâ”, “Di la A pânâ la aesta lipseashti s-avda Evropea câtù
logicâ anvârlâ. cama ayonjea.
Z”.Antologhii “Mutritlu a
poetsloru”, Ciociu-“Lilice”. Yioryi Telea
 30 Nr. 4 (34), 2003 BANA ARMÂNEASCÂ

Crushuva s-aflâ tu dascalitsi; aclotsi tsâni lectsii shi

Vilaetlu Monastir icâ Bituli Unâ scurtâ zuyrâpseari prof. George N. Zografu.
ditù Machidunii. Ea s- Armânjlji chiruts ma au nica alti
aflâ tu cicmaca icâ tu
ali Crushuva (di unu chiro) 2 diviziunji ahurhitoari tru altsâ
ahundusirea a unui munti, cari s- crushuveanji li ancupârâ ditù alti locuri a doi mâhâladz cu câti unâ
analtsâ la unâ nãltsâmi di 1160 Turchiiljei; ma exportâ chelji cumù shi dascalitsâ.
meatri di la arãlâchea a amariljei. pârpodz di lânâ, cari suntu nai ma Ditù atseali aspusi ma nsusù, s-veadi
Ea easti mutatâ tu formâ di musheatili, câ putemù s-dzâtsemù, câ limbidi câ nai ma mari gaile easti sculia
amfiteatru ca pi shapti mãyuli, ca pârpodzli di Crushuva suntu nai ma bunili ti feati, tu cari si ndregù yinitoarli mami
cumù easti shi Roma. sh-musheatili; exportâ nica shi dimii ( deznatsionalizati, ca s-dzâcù ashitsi.
Ari videari di panoramâ shi Tsâsâturâ groasâ di lânâ (albâ), ufilisitâ Sculiili di limbâ vâryarâ suntu: Patru
furniseashti unù tablou icâ unâ la adrarea a stranjilorù). Ma nâinti fâtsea clasi primari shi diviziuni ahurhitoari. Ma
videari thâmâsitâ, ma multu veara emburlichi cu herù icâ petali, adzâ ama au shi trei clasi gimnaziali. Numirlu a
tu chirolu a noaptiljei; iara cându s- scâdzu multu aestu lucru. dascaljlorù easti di 7.
aprindu lãnghili shi vâsiloanjea a Ditù punctu di videari cultural s-aflâ Sculia primarâ di feati cu 4 clasi shi
noaptiljei alânceashti tu tutâ Crushuva doauâ sculii primari diviziuni ahurhitoari. Numirlu a
anyilicirea a ljei, fotiseashti unâ mãyii româneshtsâ, una chentralâ di ficiori cu dascaljlorù easti di trei. La sculia di feati
thâmâsitâ, di cari ocljulù a atsilui tsi tsintsi clasi primari shi unâ sculii mixtâ, a Vâryarlorù da lectsiuni shi profesori.
u mâtreashti nu poati sâ s-saturâ. cu numa di “Ceresh”, cu doauâ clasi Sculia di limbâ sârbâ cu patru clasi
Crushuva easti strâbâtutâ di unù primari shi diviziuni ahurhitoari; sculia primari shi diviziuni ahurhitoari. Numirlu
arâu, tsi curâ cama di tu Ascâpitatâ chentralâ di feati cu tsintsi clasi primari a dascaljlorù easti di patru. Observari:
câtâ Datâ, dispârtsinda-u aproapea shi diviziuni ahurhitoari mixtâ. mash la sculia româneascâ tu clasili
tu doauâ pãrtsâ isa. Tu aestu anù (1899-1900) s-amintã shi primari s-prida shi limbi xeani:
Atsea tsi da mushuteatsâ ali unâ clasâ di emburlichi. nturtseasca, gârtseasca, shi franceza,
Crushuva, suntù tâmâsitili a ljei casi Numirlu a dascaljlorù shi a profesorlorù câ ashitsi li caftâ sinferurli.
ma tuti di cheatrâ adrândalui unâ di la clasa di emburlichi shi sculia Ditù punctu di videari relighiosù suntu
turlii di curunâ, cari s-tindi aproapea chentralâ primarâ di ficiori easti di 7, a Crushuva 4 Biserits: Bisearica
tu tutâ partea di Njeadzâ-dzuâ. Ari dascaljlorù di la sculia di feati easti 3. româneascâ cu hramlu “Amintarea alù
unâ populatsii di vârâ 11.000 di Aoatsi predã limba greacâ dascalu d-l Ioan Pâtidzâtorlu” cu 4 preftsâ, 2)
sufliti, ditù cari ma multu di 7.000 N.P. Baliu. La sculia mixtâ suntu doi Bisearica chentralâ di limba greacâ cu
suntu Armânji. dascalji shi unâ dascalâ-agiutâtoari la hramlu “Ayiu Nicolae” ari Arhiereu cu
Ditù punctu di videari a diviziunea ahurhitoari. Sculiili di limba reshedintsa Crushuva, shapti preftsâ shi
emburlichiljei, Crushuva exportâ greacâ au 8 clasi, demec: tsintsi clasi unù dyeacù (diacon). Bisearica vâryarâ
prãvdzâ shi ma multu tsachi shi gimnasiali. Clasa I-a primarâ u au la cu hramlu “Adurnjirea ali Amintâtoarea
birbets, cari dupâ tsi-lji ngrashi, âlji sculia di feati. Numirlu a dascaljlorù di la di Dumnidzã”, ari 4 preftsâ.
vindi ma multu tu Gârtsii, icâ pi la sculia di limba greacâ easti di 6. Bisearica cu hramlu: ”Ayea Triadha
sinurli a ljei. Aesti prãvdzâ ama nu Sculia gârtseascâ di feati ari 5 clasi shi Ayilji Apostalji”; ea tsâni doauâ
suntu di Crushuva, mea emburlji primari shi diviziuni ahurhitoari cu 2 corporatsiunji, shi easti nica niayisitâ, a
câ easti bitisitâ di 20 anji.
Câlivili (Livãdz) di unu chiro Sârghilji di cari nu s-aflâ nitsi ciciorù
barimù, nu au bisearicâ pânâ astândz,
ama au doi preftsâ, cari-lji pâltescu.
Di Crushuva s-poati sâ s-dzâcâ câ
easti unù câsâbã musheatù; ama
sucãchili a ljei suntu strâmti shi angusti,
tu nai ma marea parti ama suntu pavati
shi canalisiti. Chischineatsa a lorù pânâ
la unù locù easti bunshoarâ (bunicicã).
Steryiu N. Cionescu
Directorlu a sculiiljei comertsialâ I gr.
1 shi sculiilorù primari di Crushuva.
Protlu almanah macedo-român. 1900,
pag. 91. Tipoyrafia Ilie M. Grigoriu
Custantsa.
Adusâ pi armâneashti di
Redactsia Bana Armâneascâ
 BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 4 (34), 2003 31

Tinjisits Armânji, URMINII SHI PÂRÂCÂLSIRI

Cara s-vrets s-ancupârats caseti audio cu muzicâ armâneascâ
putets s-li aflats la ducheanea “Gionili” SRL Ti atselji tsi pitrecù articoli ta s-hibâ
publicati tu revista “Bana Armâneascâ”
CASETI AUDIO CU MUZICÂ ARMÂNEASCÂ Articolulù lipseashti:
1.S-hibâ ânyrâpsitù pri limba
Str Teiul Doamnei, nr.91, sect.2, Bucuresti armâneascâ;
GIONLI –SRL 2. s-aibâ tematicâ armâneascâ;
3. s-hibâ ânyrâpsitù pi nai multu doauâ
paginji di computerù, 4 paginji la
machina di ânyrâpseari icâ 6 paginji
anyrâpsiti di mânâ;
4. s-ufiliseascâ grafia a revistâljei “Bana
Armâneascâ”;
5. Materialili niufilisiti nu s-pitrecù
nâpoi;
6. S-hibâ ânyrâpsitù cu zboarâ tsi s-
aflâ tu dictsionarlu alù Tache Papahagi;
7. s-nu hibâ pitricutù sh-la alti revisti;
8. Sartsina, borgea icâ apândâsirea ti
articolulù publicatù îlji cadi a autorlui.
Redactsia “Bana Armâneascâ”

Stimate domnule Piceva,

Dorim tuturor aromânilor
SÃRBÃTORI FERICITE, un Crãciun
Cumu-i Turculù shi...Armânlu!?! minunat, iar noul an 2004 sã vã aducã
1. Mustãcatlu ditù cadurù easti unlu di spectatorlji tsi lji-andâmusimù la Festivalu multã sãnãtate si prosperitate. Cu
folcloric armânescu di Velingrad - Vâryârii - 2003. Turculù-Vâryarù mustãcatù dzâtsea
bucurii, George, Liana si Raymond
câ, taha, elù easti niheamâ shi Armânù!? Unù ahtari Armânù cu ahtari hromâ shi
mustacâ noi nu nâ avemù vidzutâ pânâ tora ama, pots sâ shtii...!? ROCA - Australia
2. Doamna tsi s-câpâeashti di arâdeari s-pari câ nu easti ni Turcoaicâ, ni Vâryarâ
mea unâ Armânâ alihea. Bircheavis alù Dumnidzã! Bituli – Consulatù ali Românii

Yiurtisirea alù Papù Cârciunù Di la Vanghiu Dzega aflãmù câ tu

la Sediulu a Sutsatâljei Culturalâ Armâneascâ revista”Vecer”, publicatâ Scopia, s-
deadi aestâ hâbari: “Bituli s-andreadzi
Tu dzua di Sâmbâtâ, 20-li di Europâljei ditù Ascâpitatâ. Shi maxus, discljidearea di conzulatù ali România.
Andreu, la Sediulù a Sutsatâljei a aesta adeti tsâni di lumea ghirmanâ, di Ti conzulù onoratù easti aleptu Nicola
noastâ s-featsi yiurtisirea alù Papù la cari, peanarga, peanarga intrã tu sinlu Paligora. Udadzlji, ma lj-u dzà cà va
Cârciunù. Ghinuirea a oaspitslorù u a miletslorù crishtini. Tu dzâlili a noasti s-hibà tu obiectul “Magnolia”, iu s-aflà
featsi prezidentulù a Sutsatâljei, easti nai ma vruta adeti tsi s-fatsi shi tu shi udadzlji a conzulului onoratù a
Dumitru Piceava, cari, namisa di hori shi tu câsâbã.Cu aestâ apuhii, a Rusiiljei.
altili, aspusi: Sâ shtii câ Sãrbãtoarea yiurtisiriljei alù Papù Cârciunù, lipsea sâ Cu dishcljidearea a conzulatlui
a Amintariljei a Domnului a nostu s-facâ shi ayisirea a Sediului a Sutsatâljei Românescu tu aestu câsâbã s-
Hristolu fu bâgatâ di cãtrã bisearica a noastâ, ama preftulù armânù Yioryi C. ashteaptâ ca ligâturli economitsi s-hibâ
crishtinâ, ca sãrbãtoari ahoryea, la Yioryi nu putu ta s-yinâ shi aestu lucru ma buni namisa di dauli stati shi nica
25 Andreu. Shi miletea a noastâ va lu amânãmù ti altâ oarâ. ma multu, s-hibâ ligâturli culturali ma
armâneascâ, ashi cumu u facù tuti Haristo multu câ vinitù ningâ noi la aestâ sânâtoasi. Aeshtsâ anji di tu soni
alanti milets crishtini, u yiurtiseashti andamusi di yiurtisiri a Amintariljei a sutsata armâneascâ “Fratslji Manachi”
dzua di amintari a Hrisoluii tu dzua Hristolui sh-vâ orù unù Cârciunù tsânu contserti tu Romania shi
di 25-li di Andreu. Ashi tsiva fâtsemù eftihipsitù shi unù Anù Nãu mplinù di ansambli di folclor di tu aestu statù
shi noi adzâ: u yiurtisimù amintarea ghineatsâ, di amintaticù sh-di multâ, avu spectacul tu hoara Malovishtea.
a Hristolui. Ti atsea, videts tu salâ, multâ sânâtati.Trâ Multsâ Anji! Bituli, pânâ tora, suntu dishcljisi
câ ândreapsimù unù Pomù di Dupâ aesta Tashcu Lala, tu rolu di conzulatili di la Anglii, Turtsia, Frantsii,
Cârciunù. Adetea a pomlui di Papù Cârciunù, ampârtsâ dhoarâ la Federatsia Ruseascà shi tu soni s-
Carciunù, cari ari una mari puteari ficiuritslji tsi avea vinitâ la aestâ yiurtii. ashteaptâ dishcljideari di un conzulatù
di armâneari tu minti a ficiuritslorù, DSP di la Republica Gârtsia”.
easti unù mprumutù ditù lumea